PROIECT EDUCATIPROIECT EDUCATIVV

,,CU TO,,CU TOŢII SUNTEM LA FEL’’ŢII SUNTEM LA FEL’’

ŞCOLILE IMPLICATE:ŞCOLILE IMPLICATE: ŞCOALA NR. 7 ,,CPT. GRIGORE IGNAT’’, BÂRLAD:ŞCOALA NR. 7 ,,CPT. GRIGORE IGNAT’’, BÂRLAD:- INST. MARIA PORUMB (coordonator de proiect);- INST. MARIA PORUMB (coordonator de proiect);- DIRECTOR: PROF. CONSTANTIN BUŞCĂ;DIRECTOR: PROF. CONSTANTIN BUŞCĂ;- PROF. BURCIOAGĂ CRISTINA;PROF. BURCIOAGĂ CRISTINA;- PROF. ŢÎRCĂ LUMINIŢA;PROF. ŢÎRCĂ LUMINIŢA;- ÎNV. CIOCOIU CICERONE;ÎNV. CIOCOIU CICERONE;- ED. MUNTEANU VIORICA;ED. MUNTEANU VIORICA;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGANA: ŞCOALA CU CLASELE I-VIII POGANA: - DIRECTOR: PROF. SURDU ROMEO;- DIRECTOR: PROF. SURDU ROMEO;- INST. MUNTEANU NELA;- INST. MUNTEANU NELA;- ÎNV. BLEJERU MIHAELA;- ÎNV. BLEJERU MIHAELA;- ÎNV. IVAN GABRIELA;- ÎNV. IVAN GABRIELA;- ÎNV. GALBEN COSTEL; - ÎNV. GALBEN COSTEL;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.11, BÂRLAD:ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.11, BÂRLAD:- DIRECTOR: PROF. OPAIŢ MAXIMILIAN;- DIRECTOR: PROF. OPAIŢ MAXIMILIAN;- INST. MATEI LARISA;- INST. MATEI LARISA;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.1, BÂRLAD:ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, NR.1, BÂRLAD:- DIRECTOR: PROF. PROCA MARCEL;- DIRECTOR: PROF. PROCA MARCEL;- INST. OPREA ELENA-MIHAELA;- INST. OPREA ELENA-MIHAELA;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII FRUNTIŞENI:ŞCOALA CU CLASELE I-VIII FRUNTIŞENI:- DIRECTOR: PROF. ONEL LUMINIŢA;- DIRECTOR: PROF. ONEL LUMINIŢA;- ÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIU;- ÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIU;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIRENI:ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MIRENI:- DIRECTOR: PROF. PASCU ANDREI;- DIRECTOR: PROF. PASCU ANDREI;- ÎNV. SURUGIU MIRELA;- ÎNV. SURUGIU MIRELA;

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CIOCANI:ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CIOCANI:- DIRECTOR: PERJU REVEICA;- DIRECTOR: PERJU REVEICA;- ÎNV. ŞERBAN NICULINA;- ÎNV. ŞERBAN NICULINA;

OBIECTIVELE PROIECTULUI:OBIECTIVELE PROIECTULUI: Obiectivele generale: Obiectivele generale: * formarea deprinderilor şi * formarea deprinderilor şi practicilorpracticilor de parteneriat în de parteneriat în

relaţiile elevi-familie-cadre didactice ;relaţiile elevi-familie-cadre didactice ; * dezvoltarea unor atitudini pozitive şi a unor percepţii * dezvoltarea unor atitudini pozitive şi a unor percepţii

sociale faţă de problematica creşterii,dezvoltării şi sociale faţă de problematica creşterii,dezvoltării şi educării copiilor, precum şi eliminarea discriminărilor de educării copiilor, precum şi eliminarea discriminărilor de orice natură;orice natură;

* promovarea dialogului dintre elevii din şcolile din * promovarea dialogului dintre elevii din şcolile din mediul rural şi urban,dezvoltarea cooperării şi mediul rural şi urban,dezvoltarea cooperării şi colaborarii între cadre didactice, unităţi de învăţământ colaborarii între cadre didactice, unităţi de învăţământ diferite, urmărindu-se organizarea condiţiilor specifice diferite, urmărindu-se organizarea condiţiilor specifice fiecărei şcoli cu exigenţele sociale de ordin general;fiecărei şcoli cu exigenţele sociale de ordin general;

* pregătirea elevilor în sensul asigurării egalităţii * pregătirea elevilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie, al ameliorării modalităţilor de şanselor în educaţie, al ameliorării modalităţilor de informare; informare;

* creşterea numerică şi calitativă a activităţilor * creşterea numerică şi calitativă a activităţilor extracurriculare, prin atragerea efectivă a elevilor în extracurriculare, prin atragerea efectivă a elevilor în organizarea lor;organizarea lor;

ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROIECTULUI:CADRUL PROIECTULUI:• ,,ACEŞTIA SUNTEM NOI, ACEASTA ,,ACEŞTIA SUNTEM NOI, ACEASTA

ESTE ŞCOALA NOASTRĂ !’’ESTE ŞCOALA NOASTRĂ !’’• ,,SUNT MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN’’,,SUNT MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN’’• ,,OBICEIURI ŞI TRADIŢII’’,,OBICEIURI ŞI TRADIŢII’’• ,,RESPECTUL NOSTRU FAŢĂ DE ,,RESPECTUL NOSTRU FAŢĂ DE

PERSOANE ŞI EVENIMENTE’’PERSOANE ŞI EVENIMENTE’’• ,,MĂRŢIŞOR PENTRU MAMA’’ ,,MĂRŢIŞOR PENTRU MAMA’’

ACTIVITATEA DE ASTĂZI:ACTIVITATEA DE ASTĂZI:

•,, SĂ SPUNEM, NU ,, SĂ SPUNEM, NU VIOLENŢEI !’’VIOLENŢEI !’’

RESPONSABILI:RESPONSABILI:- INST. MARIA PORUMB, ŞC.NR.7, BÂRLADINST. MARIA PORUMB, ŞC.NR.7, BÂRLAD- ÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIU, ŞC. FRUNTIŞENIÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIU, ŞC. FRUNTIŞENI

Violenţa – este considerată violarea generală a drepturilor fiinţei umane: dreptul la viaţă, la demnitate, la securitate şi la integritate fizică şi mentală.

Violenţa domestică – este un ansamblu de acte la săvârşirea cărora se foloseşte un anumit grad de forţă realizat în cadrul unui grup care îndeplineşte funcţii familiale.

Termenii-ancorã în problematica violenţeisunt: agresivitatea, violenţa,abuzul, puterea, violenţa în familie.

,,VIOLENŢA ÎN FAMILIE’’,,VIOLENŢA ÎN FAMILIE’’• Funcţia principală a familiei, creşterea copiilor, Funcţia principală a familiei, creşterea copiilor,

este distorsionată cu largi şi dramatice este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în viitorconsecinţe în viitor, într-o familie în care , într-o familie în care predomină violențapredomină violența. .

• Perturbarea acestei funcţii se petrece în Perturbarea acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele de violenţă. acutizează în momentele de violenţă.

• Cercetările arată că trauma copiilor care cresc Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este mai intensă şi cu sunt victimele directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi mai de durată consecinţe mai profunde şi mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilorale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor

CUM SE POATE ELIMINA VIOLENŢA:CUM SE POATE ELIMINA VIOLENŢA:Cum se poate elimina violența? Cum se poate elimina violența? 1. Oferă un exemplu bun.1. Oferă un exemplu bun. Copiii Copiii îînvanvaţăţă cum s cum săă se se ccomporteomporte, , urmurmăărindu-i pe adulrindu-i pe adulțți.i. 2. 2. FoloseFoloseșște metode de disciplinare non-violentete metode de disciplinare non-violente.. Dacă îți lovești și bați copilul drept pedeapsă ( mai Dacă îți lovești și bați copilul drept pedeapsă ( mai ales în cazul copiilor sub 3 ani), el va învăța că violența ales în cazul copiilor sub 3 ani), el va învăța că violența este permisă în orice situație (cei mici nu au cum să este permisă în orice situație (cei mici nu au cum să înțeleagă rolul unei pedepse, dacă nu înțeleg cu ce au înțeleagă rolul unei pedepse, dacă nu înțeleg cu ce au greșit. greșit. Întotdeauna oferiți-le Întotdeauna oferiți-le explicații privind acest lucru, altfel bătaia nu-i va explicații privind acest lucru, altfel bătaia nu-i va convinge că au greșit). convinge că au greșit). 3.Limitează expunerea la violenţă.3.Limitează expunerea la violenţă. Acordă mare atenție programelor de la televizor, Acordă mare atenție programelor de la televizor, casetelor video și programelor de pe internet pe care casetelor video și programelor de pe internet pe care copilul le urmăreşte și limitează expunerea acestuia la copilul le urmăreşte și limitează expunerea acestuia la temele violente.temele violente.4.4.Impune reguli clare Impune reguli clare șși limite potrivite vi limite potrivite vâârstei.rstei. Copiii trebuie să cunoască exact ce se aşteaptă de la Copiii trebuie să cunoască exact ce se aşteaptă de la ei şi consecinţele, dacă nu cooperează.ei şi consecinţele, dacă nu cooperează.5.5.OferOferăă-i copilului mult-i copilului multăă afec afecţţiune iune şşi ateni atenţţie.ie.

EEu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.u sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu.Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă.viaţă.Dă-mi, te rog, acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire.Dă-mi, te rog, acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire.Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvîntare pentru lume...Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvîntare pentru lume...  (din Child”s Appeal, Mamie Gene Cole)(din Child”s Appeal, Mamie Gene Cole)

Greşelile părinţilor decurg uneori şi din prea marea dragoste Greşelile părinţilor decurg uneori şi din prea marea dragoste pe care o poartă copiilor. Iată câteva dintre ele:pe care o poartă copiilor. Iată câteva dintre ele:

Neîncrederea în copil. Există părinţi care îşi consideră copiii Neîncrederea în copil. Există părinţi care îşi consideră copiii mai copii decât sunt în realitate şi aleg viitoarea şcoală şi mai copii decât sunt în realitate şi aleg viitoarea şcoală şi viitoarea profesie în locul lor, chiar fără a-i consulta.viitoarea profesie în locul lor, chiar fără a-i consulta.

Copiii trataţi ca proprietate personală de care părinţii dispun Copiii trataţi ca proprietate personală de care părinţii dispun după bunul lor plac. Argumentul acestor părinţi este cam aşa. după bunul lor plac. Argumentul acestor părinţi este cam aşa. „eu îl îmbrac, eu îl hrănesc, eu hotărăsc ce să fie şi ce să nu „eu îl îmbrac, eu îl hrănesc, eu hotărăsc ce să fie şi ce să nu fie”. Personalitatea, sentimentele, aspiraţiile şi dorinţele fie”. Personalitatea, sentimentele, aspiraţiile şi dorinţele copiilor nu contează în faţa părinţilor.copiilor nu contează în faţa părinţilor.

La polul opus se află o altă categorie de părinţi, a neutrilor. La polul opus se află o altă categorie de părinţi, a neutrilor. Aceştia se complac în situatia de neamestec Aceştia se complac în situatia de neamestec îîn treburile n treburile copiilor.copiilor.Părinţii orgolioşi fac din alegerea profesiunii pentru copilul lor Părinţii orgolioşi fac din alegerea profesiunii pentru copilul lor o problemă de ambiţieo problemă de ambiţie Toate aceste situaţii trebuiesc evitate. De aceea între Toate aceste situaţii trebuiesc evitate. De aceea între familie şi şcoală trebuie să existe o permanentă familie şi şcoală trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce, colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce, şedinţe şi lectorate cu părinţii.şedinţe şi lectorate cu părinţii.

• ViolenViolenţţa a şşcolarcolarăă este de cele mai multe ori nefatal este de cele mai multe ori nefatalăă, dar poate , dar poate cauza serioase prejudicii dezvoltcauza serioase prejudicii dezvoltăării persoaneirii persoanei..

• Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iartDintre toate jignirile, batjocura este cea care se iartăă cel mai cel mai greugreu (indiferent din partea cui vine) (indiferent din partea cui vine)..

• Violenţa în şcoli este determinată de nerespectarea programului şcolar Violenţa în şcoli este determinată de nerespectarea programului şcolar de către unii elevi, nivelul scăzut de educaţie sau influenţa negativă a de către unii elevi, nivelul scăzut de educaţie sau influenţa negativă a grupului de prieteni.grupului de prieteni.

• Şcoala, principala responsabilă în combaterea fenomenuluiŞcoala, principala responsabilă în combaterea fenomenuluiReprezentanţii Ministerulului Educaţiei spun că responsabilitatea Reprezentanţii Ministerulului Educaţiei spun că responsabilitatea principală pentru combaterea fenomenului o au şcolile. principală pentru combaterea fenomenului o au şcolile. Plecând de la Plecând de la orele de dirigenţie şi terminând cu alte programe educative, orele de dirigenţie şi terminând cu alte programe educative, şcolile pot să găsească soluţiile pentru a combate violenţa în şcolile pot să găsească soluţiile pentru a combate violenţa în interiorul unităţilor de învăţământ. Toată şcoala, începând de la interiorul unităţilor de învăţământ. Toată şcoala, începând de la director şi până la portar, este responsabilă pentru acest lucru.director şi până la portar, este responsabilă pentru acest lucru.

• În orele de dirigenţie nu se urmăreşte asimilarea unor noi cunoştinţe În orele de dirigenţie nu se urmăreşte asimilarea unor noi cunoştinţe sau teorii, ci mai degrabă învăţarea şi exersarea unor atitudini şi sau teorii, ci mai degrabă învăţarea şi exersarea unor atitudini şi comportamente sociale direct dezirabile.comportamente sociale direct dezirabile.Ca atare, elevul va învăţa:Ca atare, elevul va învăţa:*a se cunoaşte şi înţelege pe sine vs a-i cunoaşte şi înţelege pe ceilalţi;*a se cunoaşte şi înţelege pe sine vs a-i cunoaşte şi înţelege pe ceilalţi;*a înţelege consecinţele faptelor sale, modul în care acestea îi *a înţelege consecinţele faptelor sale, modul în care acestea îi afectează propria persoană şi modul în care sunt afectate celelalte afectează propria persoană şi modul în care sunt afectate celelalte persoane de comportamentul pe care îl adoptă. persoane de comportamentul pe care îl adoptă.     

VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ

Părinţii şi profesorii împărtăşesc o responsabilitate uriaşă. Împreună oferă copiilor dorinţa de a învăţa şi a munci din greu. O bună comunicare între ei este esenţială succesului, în scopul motivării copiilor pentru învăţare şi al creşterii interesului lor în această direcţie.

COPIICOPII PPĂĂRINRINŢŢII PROFESORIPROFESORI

Atitudini pozitiveAtitudini pozitive O mai bunO mai bunăă îînnţţelegere a sistemului elegere a sistemului şşcolarcolar

O conduitO conduită îă îmbunmbunăăttăţăţitităă

O mai bunO mai bunăă frecvenfrecvenţăţă

O mai mare O mai mare îîncredere ncredere îîn rolul de “tutore” n rolul de “tutore” şşi i ppăărinterinte

O mai mare apreciere O mai mare apreciere din partea pdin partea păărinrinţţilorilor

Note mai bunNote mai buneeRate mai Rate mai îînaltenalte

O mai bunO mai bunăă impresie impresie îîn fan faţaţa cadrelor cadrelor didacticedidactice

RelaRelaţţii pii păărinte-cadru rinte-cadru didactic mai apropiatedidactic mai apropiateRezultate mai bune la Rezultate mai bune la sfsfâârrşşitul anului scolaritul anului scolar

Mai mulMai mulţţi copii i copii îînscrinscrişşi la i la şşcoalcoalăă

RelaRelaţţii mai puternice cu ii mai puternice cu comunitateacomunitatea

Comunicarea între cele două categorii implicate nu trebuie să fie Comunicarea între cele două categorii implicate nu trebuie să fie limitată. Pot fi angajaţi în discuţii şi bunicii, unchii, mătuşile, fraţii, limitată. Pot fi angajaţi în discuţii şi bunicii, unchii, mătuşile, fraţii, surorile şi prietenii apropiaţi ai familiei. Important este ca fiecare surorile şi prietenii apropiaţi ai familiei. Important este ca fiecare copil să aibă un adult interesat de progresul său şcolar.copil să aibă un adult interesat de progresul său şcolar.Vom prezenta câteva beneficii ale comunicării, avantaje pentru toţi Vom prezenta câteva beneficii ale comunicării, avantaje pentru toţi cei angajaţi în acest proces.cei angajaţi în acest proces.

• Să îşi pregătească copiii pentru a învăţa. Să le prezinte şcoala ca fiind interesantă şi importantă şi să le precizeze faptul că se constituie în parteneri valoroşi;• Să discute cu profesorii copiilor lor. Să stabilească o relaţie adecvată cu ei. • Să conştientizeze faptul că fiecare are de învăţat de la celălalt. O convorbire telefonică scurtă sau o întâlnire la şcoală sau acasă la copil îi pot uni pe amândoi, în scopul de a-1 ajuta pe copil;• Să participe la evenimentele din şcoală. Şedinţele cu profesorii, evenimentele sportive şi jocurile în şcoală - toate le oferă şansa de a-i cunoaşte pe profesorii copilului lor. Mai mult de-atât, copilul va fi foarte mândru când părinţii săi merg la şcoală;

să-i determine pe părinţi să înţeleagă că uşa le este deschisă şi să-i determine pe părinţi să înţeleagă că uşa le este deschisă şi că întotdeauna vor fi bine primiţi, dacă doresc să intre în clasă şi că întotdeauna vor fi bine primiţi, dacă doresc să intre în clasă şi să-i vadă pe copii la lucru;să-i vadă pe copii la lucru;

să menţină fluxul comunicaţional pozitiv. Să trimită lunar câteva să menţină fluxul comunicaţional pozitiv. Să trimită lunar câteva însemnări părintelui, prin care acesta este înştiinţat în legătură cu însemnări părintelui, prin care acesta este înştiinţat în legătură cu activităţile clasei. Să dea „veştile bune" personal sau să le activităţile clasei. Să dea „veştile bune" personal sau să le telefoneze părinţilor de câteva ori pe an;telefoneze părinţilor de câteva ori pe an;

să caute oportunităţi pentru discuţii informale. Să meargă pe să caute oportunităţi pentru discuţii informale. Să meargă pe terenul de joacă în fiecare zi câteva minute, pentru a le oferi terenul de joacă în fiecare zi câteva minute, pentru a le oferi oportunitatea părinţilor de a-l cunoaşte. Să participe la oportunitatea părinţilor de a-l cunoaşte. Să participe la evenimentele comunităţii;evenimentele comunităţii;

să înveţe despre cultura, viaţa, locul de muncă al celor din familii, să înveţe despre cultura, viaţa, locul de muncă al celor din familii, pentru a realiza impactul tuturor acestora asupra copiilor. Să fie pentru a realiza impactul tuturor acestora asupra copiilor. Să fie receptivi la alţi membri ai familiei sau prieteni apropiaţi ai receptivi la alţi membri ai familiei sau prieteni apropiaţi ai acestora, care sunt interesaţi de educaţia copiilor;acestora, care sunt interesaţi de educaţia copiilor;

să explice clar politica de atribuire a temelor sau de stabilire a să explice clar politica de atribuire a temelor sau de stabilire a regulilor clasei;regulilor clasei;

să descrie părinţilor modul în care vor fi împlinite obiectivele să descrie părinţilor modul în care vor fi împlinite obiectivele educative propuse;educative propuse;

să spună fiecărui părinte ceva special despre copilul său, astfel să spună fiecărui părinte ceva special despre copilul său, astfel încât acesta să înţeleagă motivele pentru care profesorul crede încât acesta să înţeleagă motivele pentru care profesorul crede că elevul va avea succes;că elevul va avea succes;

să aibă expectaţii ridicate şi să-i laude adesea pe copii;să aibă expectaţii ridicate şi să-i laude adesea pe copii; să stabilească obiceiuri bune de învăţare. Să-i ajute pe copii să îşi să stabilească obiceiuri bune de învăţare. Să-i ajute pe copii să îşi

planifice activităţile şi să le dezvolte interesul în diverse domenii;planifice activităţile şi să le dezvolte interesul în diverse domenii; să se angajeze în discuţii unii cu alţii, fie personal, fie la telefon, să se angajeze în discuţii unii cu alţii, fie personal, fie la telefon,

pentru că dacă apare o situaţie dificilă le va fi mai uşor s-o pentru că dacă apare o situaţie dificilă le va fi mai uşor s-o discute, dacă anterior au stabilit o relaţie bună;discute, dacă anterior au stabilit o relaţie bună;

să discute personal, la telefon sau să trimită note scrise, când să discute personal, la telefon sau să trimită note scrise, când există probleme sau când apar aspecte bune;există probleme sau când apar aspecte bune;

    să folosească fax sau e-mail, dacă există acasă şi la şcoală, să folosească fax sau e-mail, dacă există acasă şi la şcoală, pentru a uşura comunicarea;pentru a uşura comunicarea;

    să se aibă în vedere şi stabilirea de întâlniri în locuri convenabile să se aibă în vedere şi stabilirea de întâlniri în locuri convenabile ambelor părţi, dacă nu este posibil să se vadă la şcoală;ambelor părţi, dacă nu este posibil să se vadă la şcoală;

    fiecare să elaboreze o listă cu întrebări şi să o prezinte. Nici unul fiecare să elaboreze o listă cu întrebări şi să o prezinte. Nici unul nu trebuie însă să comenteze asupra ideilor celuilalt;nu trebuie însă să comenteze asupra ideilor celuilalt;

    nu trebuie să se uite că părinţii şi profesorii au cea mai mare nu trebuie să se uite că părinţii şi profesorii au cea mai mare influenţă asupra tinerilor. Fiecare să încerce să ofere oportunităţi influenţă asupra tinerilor. Fiecare să încerce să ofere oportunităţi de învăţare. Să lucreze ca parteneri.de învăţare. Să lucreze ca parteneri.

În concluzie, trebuie spus că cei doi factori educativi, familia şi şcoala, trebuie să aibă acelaşi scop – formarea personalităţii umane integrale şi armonioase. Până la cuprinderea într-o unitate de învăţământ, rolul primordial în educaţie îl are familia. Odată cu înscrierea într-o unitate de învăţământ ponderea se schimbă, rolul mai mare îl are şcoala, dar nici acţiunea educativă a familiei nu este de neglijat. Între acţiunile educative ale celor doi factori există mai degrabă un raport de complementaritate decât de rivalitate, acţiunea fiecăruia venind să o completeze pe a celuilalt.

Căile perfectei colaborări constau, în primul rând, în cunoaşterea permanentă, de către şcoală şi familie, a problemelor ridicate de creşterea copilului, apoi de perfecta sincronizare a criteriilor educative, de intransigenţa activă, practică unitară a tuturor.

“Inima oamenilor este ca această coală de hârtie.

Impresia pe care o laşi în acea inimă pe care ai rănit-o

va fi la fel de greu de şters precum “ridurile” de pe această hârtie.

Chiar dacă vom încerca să corectăm greşeala, “semnele” vor rămâne.”

COLEGI

PĂRINŢI

FRAŢI

PROFESORI

Începând de astăzi,începând chiar din

această clipă,fiţi mai înţelegători şi

răbdători !Când simţiţi că veţi

exploda amintiţi-vă de HÂRTIA MOTOTOLITĂ !

Violența împietrește sufletele.

Nu lăsa violența să intre în viaţa ta !

VĂ MULŢUMIM PENTRU VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!ATENŢIE!

• REALIZATORI:REALIZATORI:• INST. MARIA PORUMBINST. MARIA PORUMB• ÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIUÎNV. OPREA TIBERIU-OVIDIU