CCuurriieerruullAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 15 (295) 16 august 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

La 1 august 1919 a luatfiinþã prima unitate de tan-curi, aceasta fiind datanaºterii armei tancuri înarmata României. În decur-sul istoriei, în cei 91 de anide existenþã au fost consem-nate mai multe etape: primaetapã ar fi cea a perioadeiinterbelice în care au fostînfiinþate primele structuride tancuri, s-au pus bazele primelor ºcoli ºi a instru-irii militarilor tanchiºti.

La începutul lunii, maiexact pe 5 august mãaflam pe Baza 90Otopeni pentru a fi mar-

tor la sosirea drapelului de lupta si comandaBatalionului 33 Vânãtori de Munte „Posada” dinsubordinea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte. Înaºteptarea aeronavei, mi-am amintit cã aceastãunitate a primit drapelul de luptã în 1969 pentruprima oarã, iar în 1996 a primit prin decretprezidenþial noul drapel de luptã. În minte sederula filmul ceremonialului de plecare al batali-onului în teatru de operaþii din Afganistan din 5ianuarie anul curent de la Curtea de Argeº. Misi-unea de acum s-a desfãºurat pe o perioadã de 6

luni în provincia Zabul, unde au preluat sarcinilede la Batalionul 280 Infanterie din Focºani dinsubordinea Brigãzii 282 infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”.

(Pagina 5)

Arma tancuri - o armã carecere pregãtire temeinicã

Î n t o a r c e r e a î n þ a r ã

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Prin Ordinul nr. 37 din 06 august 1916, al MareluiCartier General român, la 18 august, ia fiinþã, subcomanda generalului de divizie Ioan Culcer, Armata1.

Prin participarea la acþiunile armatei române dinRãzboiul Întâi Mondial aceastã structurã ºi-a adusaportul la îndeplinirea celei mai fierbinþi dorinþe apoporului român-reîntregirea.

De-a lungul celor 94 de ani trecuþi de la apariþia înstructura armatei României evoluþia Armatei 1 acunoscut mai multe etape.

Desfiinþatã în anul 1918, odatã cu demobilizareaarmatei române, Armata 1 este reînfiinþatã la 22 mar-tie 1939, scriind o nouã filã în istoria militarã apoporului român.

16 augustZiua Armatei 1

KAKI 100%

Echipa OMLT tip batalion la a treia rotaþie

Ceremonia militarã de plecare în teatrul de operaþiidin Afganistan a unei Echipe Operaþionale de Con-siliere ºi Legãturã (OMLT), tip batalion, a avut locvineri, 30 iulie, la sediul Comandamentului Brigãzii 1Mecanizatã „Vasile Lupu”.

În cadrul ceremoniei, comandantul Centrului deconducere operaþionalã, comandor Costel Avrãmescu,a dat citire mesajului ministrului apãrãrii naþionaleGabriel Oprea, care le-a urat succes militarilor înmisiunea încredinþatã ºi le-a cerut sã abordeze fiecaremisiune cu seriozitate, cu deplinã responsabilitate ºicu profesionalism, ºi sã acþioneze în baza mandatuluiprimit.

LECÞIA DE ISTORIE

Forturi le Bucureºt iului În urma Rãzboiului de

Independenþã, relaþiile statu-lui român cu fostul aliat,Rusia, se deterioraserã, dupãce vecinul din est ocupasejudeþele Cahul, Ismail ºi Bol-grad, deºi la începutul con-flictului cu turcii se angajasesã respecte integritatea statu-lui român. Astfel, studiilereferitoare la fortificareaBucureºtiului, întrerupte pe durata rãzboiului, au fostreluate din iniþiativa regelui Carol I.

MOZAIC

Pãsãrile cântãtoare aumult de suferit ºi ar puteamuri din cauza agitaþieicitadine ºi a faptului cãtrebuie sã depãºeascãzgomotul din marileoraºe, cred cercetãtorii.Aceºtia sunt de pãrere cãpãsãrile - precummãcãleandrul - care îºifac cuibul în zone aglom-erate se chinuie în fiecare

zi sã depãºeascã larma oraºului.

Pãsãrile cântãtoare din marileoraºe ar putea muri

Prin Ordinul nr. 37 din 06 august 1916, al MareluiCartier General român, la 18 august, ia fiinþã, subcomanda generalului de divizie Ioan Culcer, Armata 1.

Prin participarea la acþiunile armatei române dinRãzboiul Întâi Mondial, aceastã structurã ºi-a adus apor-tul la îndeplinirea celei mai fierbinþi dorinþe a poporuluiromân - reîntregirea.

De-a lungul celor 94 de ani trecuþi de la apariþia înstructura armatei României, evoluþia Armatei 1 a cunos-cut mai multe etape.

Desfiinþatã în anul 1918, odatã cu demobilizareaarmatei române, Armata 1 este reînfiinþatã la 22 martie1939, scriind o nouã filã în istoria militarã a poporuluiromân.

În timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, Arma-ta 1, a participat la eliberarea Ungariei ºi Cehoslovaciei.

Anul 1947 a fost unul nefast pentru existenþa acesteistructuri, întrucât, începând cu 5 iunie, a încetat sã maiexiste pânã în anul 1980.

Din 5 aprilie 1980, Armata 1 s-a reînfiinþat laBucureºti prin transformarea comandamentului Armateia 2-a (aflat în capitalã) în Armata 1.

Seria transformãrilor suferite de aceastã structurã aucontinuat, urmând ca la 01 august 2000 sã devinã Cor-pul 1 Armatã Teritorial, iar din 15 iunie 2008, Divizia 1Infanterie „Dacica”.

Continuatoare a glorioaselor tradiþii de luptã ale

Armatei 1, Divizia 1 Infanterie se prezintã astãzi, ca ostructurã de mare importanþã în cadrul Forþelor Terestre,cu responsabilitãþi distincte în sistemul de apãrare alþãrii, capabilã în orice moment sã-ºi îndeplineascã misi-unile ce-i revin.

Plutonier Radu SÃCÃREA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr .15 (295) din 16 august 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Washington - Armata SUA, „în grafic” pentru încheiereamisiunii de luptã în Irak (Casa Albã). Armata americanã este„în grafic” pentru a încheia misiunea sa de luptã în Irak la sfârºitullunii, a declarat purtãtorul de cuvânt al Casei Albe, la finalul uneireuniuni între preºedintele Barack Obama ºi înalþi responsabiliasupra situaþiei din aceastã þarã, relateazã AFP. Barack Obama areunit echipa sa de securitate naþionalã, civili ºi militari, pentru adiscuta despre situaþia din Irak, la mai puþin de trei sãptãmâniînainte de expirarea datei prevãzute pentru retragere, în contextulîn care þara nu are încã guvern, la cinci luni dupã alegerile le-gislative. Armata americanã, care are în prezent un contingent decirca 64.000 de oameni în Irak, trebuie sã-ºi încheie misiunea deluptã la 31 august, conform foii de parcurs anunþate de BarackObama la puþin timp dupã începerea mandatului de preºedinte alSUA, la 20 ianuarie 2009. Cei 50.000 de militari americani carevor rãmâne în þarã dupã aceastã datã, având ca principalã misiuneinstruirea armatei irakiene, ar urma sã pãrãseascã Irakul lasfârºitul lui 2011. În ciuda unei scãderi generale a violenþelor,Irakul rãmâne teatrul atacurilor ºi al atentatelor criminale, cares-au soldat cu cel puþin 60 de morþi numai în ultimele sãptãmâni,noteazã AFP. BAGDAD - Armata irakianã îºi va puteaîndeplini în întregime misiunile abia în 2020. Armata irakianãnu va fi pregãtitã sã îºi îndeplineascã în întregime misiunileînainte de 2020, iar Guvernul trebuie sã gãseascã soluþii care sãpermitã garantarea securitãþii þãrii dupã retragerea totalã a trupelorSUA la sfârºitul anului 2011, avertizeazã ºeful Statului Major alarmatei irakiene. „În acest stadiu, retragerea americanã sederuleazã foarte bine, pentru cã americanii sunt încã acolo, darproblema va fi diferitã dupã 2011”, a declarat generalul BabakerZebari, citat de AFP. „Politicienii trebuie sã gãseascã mijloacelede a acoperi vidul dupã 2011, pentru cã formarea armatei se vaîncheia abia în 2020”, a declarat generalul Zebari. „Dacã m-arîntreba în legãturã cu retragerea, le-aº rãspunde oamenilor politi-ci cã armata americanã ar trebui sã rãmânã aici pânã în 2020, cândvor fi pregãtite forþele irakiene”, a declarat el. Fosta armatãirakianã, care avea 450.000 de militari, a fost desfiinþatã în 2003de fostul administrator civil american Paul Bremer. Sub suprave-gherea trupelor internaþionale, o nouã armatã a fost reconstituitã,dar liderii irakieni deplâng lipsa de echipamente. Efectiveleactuale sunt de 200.000 de militari. Irakul a primit 11 tancuriamericane. Irakul a primit primele 11 tancuri americane AbramsM1A1 dintr-o comandã de 140, cu mai puþin de o lunã înainte deîncheierea misiunii de luptã a trupelor americane în aceastã þarã,noteazã Agerpres. Restul comenzii va fi livrat pânã la finele anu-lui 2011, datã pânã la care toate trupele luptãtoare americane vortrebui sã pãrãseascã Irakul, conform unui acord americano-irakiande securitate. Aceastã fazã face parte din pregãtirea forþelorirakiene în vederea asumãrii responsabilitãþii pentru securitate ºia construirii unei armate puternice atunci când SUA se vorretrage. Într-un comunicat datat 1 august, armata americanã a pre-cizat cã tancurile vor fi utilizate într-o tabãrã de antrenament de labaza militarã Besmaya, din apropiere de Bagdad, care a fost ofi-cial transmisã autoritãþilor irakiene la sfârºitul lunii trecute. Ka-bul - Afganistan: sunt uciºi tot mai mulþi civili. Numãrul vic-timelor colaterale de pe frontul afgan a crescut cu aproximativ31% în primele ºase luni ale lui 2010, faþã de aceeaºi perioadã aanului trecut, aratã un raport ONU - sursa: Reuters. Peste 1.200 decivili ºi-au pierdut viaþa ºi aproape 2.000 au fost rãniþi în Afga-nistan, în prima jumãtate a lui 2010, potrivit unui raport al Naþiu-nilor Unite. ONU susþine cã de vinã sunt mai ales insurgenþii, darºi forþele internaþionale, ale cãror operaþiuni împotriva talibanilorcontinuã sã se soldeze cu victime colaterale. Dacã pentru forþelecoaliþiei este firesc sã se preocupe de cum este perceput efortulinternaþional, PR-ul este o tehnicã nouã pentru insurgenþi. Tali-banii au lansat în premierã, cel puþin declarativ, instrucþiuni pen-tru evitarea uciderii de civili. Dar noul cod este contrazis de cifreleONU, care aratã cã numãrul civililor uciºi sau executaþi de insur-genþi a crescut cu 95%. „E drept cã talibanii s-au regrupat, dar nuvor avea succes. Localnicii îºi dau seama cã pânã la urmã vor avealibertate, prosperitate ºi securitate ºi cã talibanii nu le pot oferiasta”, susþine un militar american. Acest discurs riscã, însã, sã numai convingã. Lipsa de precizie a loviturilor NATO, informaþiileinexacte de pe teren sau doar ghinionul l-au fãcut pe comandantulNATO în Afganistan, generalul David Petreus, sã spunã cãfiecare victimã civilã ºubrezeºte cauza forþelor internaþionale dinAfganistan. Gokhan Bacik, profesor de relaþii internaþionale laUniversitatea Fatih din Turcia, pune ineficienþa pe seama lanþuluiadministrativ haotic. „Pur ºi simplu, fiecare þarã are propriaagendã. Din rapoarte de încredere ºtiu cã germanii nici mãcar nulasã alte trupe sã le foloseascã elicopterele. În pofida diverselorîntâlniri diplomatice þinute în oraºe europene, pe teren situaþia ecomplet diferitã”. Nu de puþine ori s-a discutat despre„îmblânzirea” talibanilor prin implicarea lor în administraþie. Pro-fesorul Gokhan Bacik susþine cã, paradoxal, în unele zone tali-banii sunt singurii actori care au capacitatea de a oferi populaþieio oarecare ordine, iar preºedintele afgan, Hamid Karzai, nu este,de fapt, decât guvernatorul Kabulului. „Afganii au nevoie de apãpotabilã, servicii medicale ºi de mãcar un anume grad de securi-tate, aºadar, întrebarea e simplã: cine reprezintã alternativa carepoate garanta aceste servicii? Coaliþia socialã ºi tribalã din spateletalibanilor este importantã, iar uneori nu atât schema de organi-zare a talibanilor, cât aceastã coaliþie socialã ºi tribalã este cea carecontureazã decizii în Afganistan”, spune analistul turc. 76% din-tre civilii uciºi sau rãniþi anul acesta au fost atacaþi de talibani saude alte grupãri insurgente, potrivit raportului ONU.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Mihai OanePlt.maj. Marin Mitroi

int. 0112

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

Redactor-ººef Lt.col. Ion Papaleþ

int.0307Secretar de redacþie

int. 0227

Redactori

Plt. Radu Sãcãrea Cristina Fratu Daniela Þãruºi

int.0156

ISSN 1582-1269

B 64409C 15/2010

Ziua Medicini i Mil i tare

Ministrul Apãrãrii Naþionale a aprobat, pe raportulªefului Statului Major General, propunerile comisieide heraldicã ºi denumiri onorifice, ca începând cu datade 01 iunie, Batalionul 114 Tancuri, din Târgoviºte, sãprimeascã denumirea Batalionul 114 Tancuri „PetruCercel”.

Petru Cercel a fost domn al þãrii româneºti înperioada 1583-1585, fiind fiul natural al domnuluimuntean Pãtraºcu cel Bun. Porecla de „Cercel” veneade la cercelul pe care îl purta în ureche dupã modacurþii domneºti franceze. În 1584 acesta a mutat capi-tala þãrii la Târgoviºte.

Aceiaºi comisie, a propus ca Centrul 21 CartiruireTrupe ºi Administrare Cazãrmi sã se numeascã Cen-trul 21 Cartiruire Trupe ºi Administrare Cazãrmi„Anghel I. Saligny”.

Anghel Saligny (1854-1925) a fost academician,inginer constructor, ministru ºi pedagog român, con-siderat unul dintre pionierii tehnicii mondiale înproiectarea ºi construcþia podurilor ºi silozurilor custructurã metalicã, respectiv de beton armat. Este unuldintre întemeietorii ingineriei româneºti. A proiectatpodul peste Dunãre de la Cernavodã. (S.R.)

1166 aauugguusstt

Z i u a A r m a t e i 1Denumiri onorifice

Pe 21 august, de Ziua MediciniiMilitare, ne amintim ºi de eroii nea-mului care au cãzut pe „frontul alb”al salvãrii celor rãniþi pe câmpul deluptã.

În secolul XIX, pentru asigurareaasistenþei medicale, a organizãriizonelor de carantinã de-a lungulgraniþelor, au fost aduºi medici dinstrãinãtate dar, în acelaºi timp ºimedicii români au plecat la instruireîn strãinãtate. În combaterea ciumeidin 1813 este consemnatã partici-parea dr. Johann Georg AndreasGriinau, pe care îl regãsim ºi înoctombrie 1831 luptând împotrivaepidemiei de holerã. De astã datã,din personalul medical angrenatface parte, printre alþii, ºi dr. ªtefanEpiscopescu.

Anul 1853, este esenþial pentrumedicina româneascã ºi mai alespentru medicina militarã, prinvenirea dr. Carol Davila. Profesio-nist, organizator, iniþiator, într-untimp relativ scurt a sistematizat ºiorganizat asistenþa medicalã, a orga-nizat învãþãmântul medical în etapesuccesive, pornind de la ªcoala demicã chirurgie de la Spitalul Oºtirii„Mihai Vodã”, pânã la înfiinþareaFacultãþii de Medicinã; a înfiinþatmedicina veterinarã, serviciul deambulanþã. A gestionat epidemii deholerã, dezinterie, tuberculozã, febrãtifoidã.

Anii 1877-1878 este perioada în

care þara lupta pentru Independenþasa, iar medicina a dat „proba de foc”pe câmpul de luptã. Cu dotare mini-mã trebuia sã fie salvate vieþi, sã seprevinã epidemiile. S-au organizattrenuri sanitare, s-au stabilit etapesanitare, au fost create servicii deambulanþã ºi spitale militare supli-mentare. Geniul organizatoric al luiCarol Davila a folosit principiullegãturii serviciului sanitar cucomandamentele, prin organe decoordonare-servicii de stat major.

Carol Davila, în timpul Rãzboiu-lui de Independenþã, a folosit eleviai ªcolii de Felceri de pe lângã Spi-talul „Mihai Vodã” ºi studenþi aiFacultãþii de Medicinã, acceptând ºistudenþi civili pe bazã de voluntari-at. În 1934, studenþi ai InstitutuluiSanitar Militar au participat la stin-gerea epidemiei de tifos exantematicdin Basarabia.

Anul 1900, este anul înfiinþãriiSocietãþii ªtiinþifice a Corpului

Sanitar Militar Român ºi a RevisteiSanitare Militare, tradiþie continuatãºi în prezent prin înfiinþarea Soci-etãþii Medicilor ºi FarmaciºtilorMilitari din România ºi a publicaþiei„Revista de Medicinã Militarã”.

În iulie 1921, la Bruxelles, a avutloc primul Congres de Medicinã ºiFarmacie Militarã la care România aparticipat cu un raport asupra orga-nizãrii Serviciului Militar ºi a legã-turii sale cu Crucea Roºie. Astfel, afost deschisã participarea Românieimoderne, prin reprezentanþii medi-cinii militare, la sesiuni ºi congresede profil ºi nu numai. Primul Con-gres Balcanic de Medicinã Militarãa fost organizat în România, iarprimul Congres European de Medi-cinã Militarã al Studenþilor ºi Tiner-ilor Medici a fost organizat, în 2005,la Bucureºti.

În perioada post-revoluþionarã,medicina militarã româneascã a par-ticipat cu spitale militare de cam-panie, sub egida ONU, la misiuni demenþinere a pãcii din: Kuwait(1991), Somalia (1993-1994),Angola (1995-1997), precum ºi cuechipe medicale în teatrele de ope-raþii militare din Afganistan ºi Irak(din 2004 pânã în prezent). Deasemenea, studenþi ai InstitutuluiMedico-Militar au participat la exer-ciþii sub egida EUCOM în Lituania(2004), Georgia (2005) ºi Armenia(2006). (S.R.)

În baza acordului dintre guvernulRomâniei ºi guvernul RepubliciiFederale Germane ºi a Planului cuactivitãþile Internaþionale aleM.Ap.N., în perioada 23.08-02.09.2010 se va organiza ºidesfãºura “Tabãra pentru îngrijireamormintelor de rãzboi germane” îngarnizoana Câmpulung-Muscel -Dragoslavele.

Programul a fost stabilit, decomun acord, cu partea germanã, înlimita a 8 ore de lucru zilnic. Pentru

cinstirea memoriei eroilor germaniºi români care s-au jertfit pe câmpulde luptã ºi pentru promovarea relaþi-ilor de camaraderie existente întrecele douã armate. Din partea ger-manilor, vor fi prezenþi la activitate,12 militari în frunte cu colonelul înrezervã Jans GERSTERNKORN,iar cãpitanul Gabriel BIÞÃ va con-duce grupul român format din 13militari.

Ceremoniile care se vordesfãºura pe timpul taberei vor fi

urmãtoarele: Cereminia dedeschidere a taberei româno-ger-mane pe 23 august; Ceremonia dedepunere de coroane de flori laCimitirul Ostaºilor Germani pe 1septembrie; Ceremonia de depunerede coroane de flori la CimitirulEroilor Români tot pe 1 septembrieºi ceremonia de finalizare a tabereiromâno-germane pe 2 septembrie.

Cristina FRATU

P e n t r u c i n s t i r e a m e m o r i e i e r o i l o r g e r m a n i

NNaattuurraa rrããzzbbooiiuulluuii îînnsseeccoolluull 2211

Natura rãzboiului s-a schimbat însecolul 21. Conflictele dintre structurilede forþe simetrice se pare cã au rãmas ochestiune ce þine de trecut. „Rãzboiulasimetric” este acum probabil cel maiapropiat termen pentru definirea nouluitip de conflict. Ultimele dimensiuniapãrute, cum ar fi: impactul terorismuluiasupra populaþiei civile, structurilemultinaþionale ale crimei organizate,presiunea mijloacelor de comunicare înmasã ºi percepþia la nivel managerial aopiniei publice sunt probleme ce nu maipot fi îmbinate atât de uºor cu ceea ceºtim noi despre rãzboiul convenþional.Din cauza acestor noi asimetrii, existãacum o paletã foarte mare de ameninþãrineprevãzute ºi un influx masiv de infor-maþii diverse, care orbiteazã în jurul

câmpului de luptã modern.Operaþiunile NATO de astãzi se

referã la implementarea pãcii sau demenþinerea pãcii, operaþiuni care sedesfãºoarã sub mandatul NaþiunilorUnite. Tema comunã din spatele operaþi-unilor de menþinere a pãcii nu are caprincipiu doar folosirea forþelor armate,ci ºi un întreg proces de sprijinire apãcii, în acord cu eforturile depuse lanivel diplomatic. Acestea reprezintã oarie, o suprafaþã de culoare gri, aflatãîntre douã sfere: una neagrã, iar cealaltã,albã. Nu mai existã, de fapt, forþe inami-ce. Cu toate acestea, ne-am obiºnuit sãfolosim termenul de „forþe opozante”pentru a defini inamicul.

Aceste suprafeþe gri, despre care amamintit mai sus, reprezintã cea mai mareprovocare pentru armate ºi un punct cri-tic pentru personalul care lucreazã îndomeniul informaþiilor ºi al cercetãrii. Înacest sens, poate cã cel mai izbitor

exemplu estedefiniþia inami-cului însuºi.Înainte, „Cineeste inamicul?”era cea maiuºoarã întrebaredintre cele pecare le putea ridi-ca un rãzboi con-venþional. Acum,din punctul devedere al operaþi-unilor de sprijinal pãcii, este ceamai provocatoa-re. Astãzi, inam-icul poate fioricine care nu secomplace ºi nu

este de acord cu prin-cipiile pãcii mondiale.Atâta timp cât pacea însine reprezintã un pro-ces, un inamic poatedeveni un aliat ºiviceversa, odatã cu tre-cerea timpului.

NNooii ll ee pprree -ooccuuppããrr ii aa ll ee

SSEEEEBBRRIIGG,,îînn ss tt rruucc ttuu rraa

GG22Schimbarea dinamicã din structura

„forþelor opozante”, a împins branch-ulinformaþiilor ºi cercetãrii cãtre o analizãmai profundã a informaþiilor pentrudescoperirea unor noi relaþionãri întrediferite segmente, în ideea de a defini ºiclarifica inamicul, într-un anumitmoment particular. Experienþa a sublini-at faptul cã cea mai importantã temã apersonalului care lucreazã în G2 esteaceea de a determina modificãrile ce potinterveni în zona de culoare gri, fie elespre alb sau spre negru, în sensul de aveni în ajutorul procesului de luare adeciziei, care aparþine comandantului, ºiîntr-o manierã în care timpul conteazãsau face diferenþa.

Tot ceea ce þine de noile ameninþãrireprezintã o altã provocare a echipei G2.Atacurile din 9/11 septembrie ne-audemonstrat faptul cã terorismul ºitehnologia de care dispune acesta au tre-cut dincolo de „scuturile” apãrãrii. Într-un astfel de ambient operaþional, în careameninþãrile sunt complexe ºi dificil decontracarat, importanþa contrainformaþi-ilor (C.I.), departamentului HUMINT

(human intelligence) ºi protecþia forþei,este necesar sã creascã. În acestecondiþii, este mai mult decât naturalpentru comandantul SEEBRIG sã fiepreocupat de tot ceea ce se întâmplã cutrupele sale, mai ales sub presiuneamass-media naþionale ºi internaþionale.Pentru a evita acest „cui în talpã”, prior-itatea numãrul unu a comandantuluiSEEBRIG a devenit protecþia forþei înaproape toate misiunile. Forþele armateau abilitatea de a-ºi lua precauþiile nece-sare pentru a evita acea razã de acþiunea ameninþãrilor. Aceste precauþii includsisteme de bruiaj împotriva telecomen-zilor de declanºare a bombelor, capabili-tãþi de supraveghere ºi recunoaºtere,cum ar fi UAV-ul (Unmanned AerialVehicle, vehicul aerian fãrã pilot) ºisateliþii, cazemate controlate 24 de oredin 24 cu camere laser ºi altele. Dar, cese poate spune despre ameninþãrileîmpotriva þintelor non-militare? Ceputem face pentru securizarea organiza-þiilor non-guvernamentale, a presei, aforþelor aliate, a securitãþii locale ºipoliþiei, ºi cel mai important, a civililor?

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 15 (295) din 16 august 2010 Pagina 3

Ceremonia militarã de plecareîn teatrul de operaþii din Afganistana unei Echipe Operaþionale de Con-siliere ºi Legãturã (OMLT), tipbatalion, a avut loc vineri, 30 iulie,la sediul ComandamentuluiBrigãzii 1 Mecanizatã „VasileLupu”.

În cadrul ceremoniei, coman-dantul Centrului de conducereoperaþionalã, comandor CostelAvrãmescu, a dat citire mesajuluiministrului apãrãrii naþionaleGabriel Oprea, care le-a urat succesmilitarilor în misiunea încredinþatãºi le-a cerut sã abordeze fiecaremisiune cu seriozitate, cu deplinãresponsabilitate ºi cu profesiona-lism, ºi sã acþioneze în baza man-datului primit.

“Echipa OMLT tip batalion seaflã la a treia rotaþie, fapt caredemonstreazã profesionalismul ºideterminarea personalului divizieiºi brigãzii din care faceþi parte, dareste, mai ales, o dovadã cã ArmataRomâniei îºi respectã angaja-mentele asumate în cadrul NATO,cu rezultate remarcabile”, a sublini-

at ministrul Gabriel Oprea înmesajul sãu.

De asemenea, ministrul apãrãriinaþionale le-a transmis militarilorechipei OMLT cã, la finalul celorºase luni de consiliere ºi instruire,misiunea acestora va contribui laridicarea nivelului de pregãtire a

m i l i t a r i l o rA r m a t e iN a þ i o n a l eAfgane, astfelîncât misiunileîncredinþa tef o r þ e l o rr o m â n e º t i ,afgane ºi ali-ate sã fieîndeplinite încondiþii foartebune. Minis-trul i-a asigu-rat cã acasã,

familiile militarilor vor beneficia detot sprijinul colegilor din brigadã,iar în teatrul de operaþii le vor fiasigurate condiþiile corespunzã-toare ducerii la bun sfârºit a man-datului încredinþat.

Cei aproximativ 40 de militaricare compun echipa OMLT de tipbatalion vor avea ca responsabili-tate, în perioada iulie 2010 – ian-uarie 2011, instruirea militarilorArmatei Naþionale Afgane (ANA)ºi îi vor consilia pe linia planificãriioperaþionale ºi a întrebuinþãriiforþelor în diferite tipuri de acþiunimilitare, urmãrind obþinerea unuinivel de operaþionalizare care sãpermitã ANA executarea misiu-nilor independent, fãrã asistenþamilitarilor din Forþa Internaþionalãde Asistenþã de Securitate (ISAF).

Biroul de presã al M.Ap.N.

Echipa OMLT tip batalion la a treia rotaþie

(continuare în pagina 8)

SEEBRIG:„ONE TEAM, ONE MISSION”

CC ee rr cc ee tt aa rr ee aa ff aa þþ ãã îî nn ff aa þþ ããcc uu oo pp ee rr aa þþ ii ii ll ee vv ii ii tt oo aa rr ee

În vederea aplicãrii unor mãsuri pentru întãrireaordinii ºi disciplinei militare ºi în conformitate cu reg-ulamentul de ordine interioarã, ºeful Statului MajorGeneral a emis un ordin prin care militarii armateiRomâne sã poarte uniforma militarã doar conformregulilor stabilite prin regulamentele de ordine inte-rioarã ºi de port a uniformelor în vigoare. Acestea tre-buie sã fie ajustate, curate ºi întreþinute permanent. Petimpul deplasãrii la ºi de la serviciu, cadrele militarepot purta uniformele de oraº sau serviciu. Uniforma deinstrucþie se poartã la ordin, la activitãþile stabilite ºipe timpul perioadelor ordonate. Se interzice portularticolelor din compunerea uniformei de serviciu lacelelalte uniforme ºi articole de varã combinate cucele de iarnã.

În timpul exe-cutãrii serviciului,sau atunci cândpoartã uniformãmilitarã, aceºtiavor respecta regu-lile stabilite prinr e g u l a m e n t e l emilitare privindîngrijirea feþei, acoafurii, frizurii ºia portului arti-colelor de podoa-bã. Militarii bãr-baþi poartã frizuradecentã, cu pãrultuns scurt în regi-unea cefei ºi a tâm-plelor, portul mus-tãþii este facultativiar al bãrbii interzis. Militarii femei poartã pãrul tunssau strâns la ceafã, fiind interzisã purtarea pãruluilung despletit, vopsit în culori stridente sau prindereaacestuia cu obiecte inestetice. Militarilor le esteinterzis purtarea lãnþiºoarelor, colierelor, brãþãrilor,ghiulurilor sau a altor obiecte de podoabã la vedere,machiajul strident, tatuajele ºi portul piercing-urilorde orice fel. Militarilor femei le este permis portulinelelor pe mâini ºi a cerceilor de mãrimi moderate.

Acest ordin intrã in vigoare la 15.08.2010 ºi fiecarecomandant va dispune mãsuri pentru respectareaacestor prevederi.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Prevederi regulamentare

- DDoommnnuullee ccoolloonneell,, llaa 11 aauugguusstt mmiilliittaarriiii aauu ssããrrbbãã-ttoorriitt zziiuuaa ttaanncchhiissttuulluuii,, vvãã rruuggããmm ssãã pprreecciizzaaþþii ccaarree ssuunnttcceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee rreeppeerree aallee aarrmmeeii ttaannccuurrii??

- La 1 august 1919 a luat fiinþã prima unitate de tan-curi, aceasta fiind data naºterii armei tancuri în armataRomâniei. În decursul istoriei, în cei 91 de ani de exis-tenþã. au fost consemnate mai multe etape: prima etapãar fi cea a perioadei interbelice în care au fost înfiinþateprimele structuri de tancuri, s-au pus bazele primelorºcoli ºi a instruirii militarilor tanchiºti. O a doua etapão reprezintã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial în caremilitarii tanchiºti alãturi de ceilalþi militari au partici-pat pe fronturile de est ºi de vest în acest rãzboi, dându-ºi jertfa supremã pe câmpul de bãtãlie ºi demonstrândputerile polivalente ale acestei arme. O altã etapã esteperioada de dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, încare se constatã o dezvoltare acceleratã a armei tancuriprin înfiinþarea unor unitãþi în aproape tot teritoriulRomâniei. A patra etapã este consideratã cea de dupãanul 1975, când industria militarã româneascã a reuºitsã fabrice primele tancuri româneºti, o parte din aces-tea fiind ºi astãzi în dotare. Au fost destul de reuºite ºicompatibile cu tancurile moderne. În prezent se poatespune cã, în ultima perioadã, datoritã transformãrilordin domeniul militar, arma tancuri a cunoscut un pasînainte prin înfiinþarea a douã unitãþi de tancuri. Ca ºiperspectivã, viitorul tancului pe câmpul de luptãrãmâne unul primordial, reprezentând un factor deputere în cadrul forþelor terestre.

- DDuuppãã ccuumm aa-þþii ssppuuss,, ttaannccuurriillee aauu aappããrruutt ccaa oonneecceessiittaattee îînn rrããzzbbooaaiieellee ccllaassiiccee ttrreeccuuttee.. ÎÎnn ccee mmããssuurrããmmaaii ssuunntt aaccttuuaallee îînn ccoonnfflliicctteellee ddiinn zziilleellee nnooaassttrree îînnrrããzzbbooaaiieellee ccaarraacctteerriizzaattee aassiimmeettrriicc??

- Aici este o problemã, o problemã majorã care stãîn faþa tanchiºtilor, mai ales cã noile tipuri de rãzboaieºi cele asimetrice nu mai necesitã o prezenþã masivã pecâmpul de bãtãlie a tancului, dar nu trebuie sã uitãmcã, în primul, cât ºi în al doilea rãzboi din golf, s-aufolosit trupele de tancuri de cãtre marile puteri alelumii. Prin aceasta s-a demonstrat cã rolul tancului nua apus pe câmpul de luptã ºi cã nu existã un alt mijloccare sã fie pus în locul acestuia. Tancul reprezintã prin-cipala forþã de izbire a forþelor terestre ºi nici o armatãa lumii nu-ºi permite sã renunþe la rolul tancului.

- CCuumm vveeddeeþþii eevvoolluuþþiiaa ttaannccuulluuii ccaa mmaaººiinnãã ddee lluuppttãã

îînn uurrmmããttoorruull ddeecceenniiuu.. CCaarree vvaa ffii rroolluull îînn nnooiillee ccoonnddiiþþiiiiddee dduucceerree aa lluupptteeii??

- Toate armatele moderne ale lumii îºi per-fecþioneazã tancurile. Tancul este o platformã de luptãcare poate fi folosit atât în oraº, vezi conflictele din ori-entul mijlociu, Fâºia Gaza, dintre Georgia ºi Rusiaunde s-a folosit pe o scarã foarte largã. Toate armatelese preocupã pentru creºterea rolului tancului în con-flictul asimetric.

- PPâânnãã ddee ccuurrâânndd aa-þþii ffoosstt llooccþþiiiittoorruull ccoommaannddaannttuu-lluuii ªªccoolliiii ddee AApplliiccaaþþiiee ppeennttrruu UUnniittããþþii ddee LLuuppttãã,, aa-þþii ffoossttººii ccoommaannddaannttuull cceennttrruulluuii ddee iinnssttrruuiirree ppeennttrruu bblliinnddaatteeººii aauuttoo.. AAmm ffii iinntteerreessaaþþii ssãã aaffllããmm ccââtteevvaa aassppeeccttee ddiinniinnssttrruuiirreeaa ttaanncchhiiººttiilloorr?? CCee îînnvvaaþþãã llaa cceennttrruu ddee iinnssttrruu-iirree??

- În cadrul centrului se instruiesc patru categorii de

personal: ofiþeri, maiºtrii-militari, subofiþeri ºi gradaþivoluntari de tancuri. Fiecare din cele ptru categoriiamintite anterior îºi desfãºoarã activitatea prin diferitecursuri în care învaþã ºi se pregãtesc pentru noilefuncþii în care sunt sau vor fi încadraþi în cadrulunitãþilor de tancuri din care aceºtia provin. Princi-palele categorii de cursuri de pregãtire sunt: cele deconducere a tancului, instrucþia tragerii cu armamentulde pe tanc, radio tanc ºi desigur mentenanþã ºi reparaþiaacestuia. Fiecare categorie are un procentaj de oredefinitorii pentru categoria din care face parte: ofiþeriifac mai multe trageri ºi tacticã, maiºtrii mai multãmentenanþã, subofiþerii conducere iar SGV-iºti ochitoriºi încãrcãtori. Cele patru categorii îºi desãvârºescpregãtirea ºi prin alte discipline adiacente militare, deistorie, de culturã ºi civilizaþie astfel încât pregãtirea sãfie temeinicã ºi multilateralã pentru a asigura o bazãsolidã de pornire în cariera militarã.

- AArrmmaa ttaannccuurrii eessttee ddeessttiinnaattãã îînn ggeenneerraall bbããrrbbaaþþiilloorr,,ttoottuuººii,, ddee ccââþþiivvaa aannii ssee ppoott îînnttââllnniiii ººii pprreezzeennþþee ffeemmiinniinneeîînn eecchhiippaajjee.. CCââtt ddee bbiinnee ffaacc ffaaþþãã uunneeii aassttffeell ddee mmiissiiuu-nnii??

- În ultimii 5-6 ani se poate observa cã prin egali-tatea ºanselor ºi în arma tancuri au fost admise, în urmaconcursului ºi selecþiilor, militari femei tanchiste.Acestea pot fi gãsite cu precãdere ca subofiþeri încadrul unitãþilor ºi subunitãþilor de tancuri ºi de aseme-nea ºi ca ofiþeri. Arma tancuri este o armã grea necesitãmult efort fizic ºi multã „bãrbãþie”. Consider cã feteleîºi fac serviciul în bune condiþiuni, îºi îndeplinescîndatoririle sunt bãtãioase ºi ambiþioase.

- DDoommnnuullee ccoolloonneell iinntteerrvviiuull nnoossttrruu ssee aapprrooppiiee ddeeffiinnaall,, ccee llee ttrraannssmmiitteeþþii ttaanncchhiiººttiilloorr ddee zziiuuaa lloorr??

- Tanchiºtilor nu le pot transmite decât un cald ºisincer „LA MULÞI ANI!” din partea mea personal ºi aconducerii Statului Major al Forþelor Terestre. Deasemenea sã fie sãnãtoºi ºi sã-ºi îndeplineascã obiec-tivele ºi dezideratele care se aflã în faþa orcãruia. Sãducã mai departe tradiþia glorioasã de peste 91 de aniale armei tancuri astfel ca la centenar sã ne prezentãmla fel de bine. La mulþi ani, ºi multã fericiretanchiºtilor!

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE Plutonier Radu SÃCÃREA

CMYK

Curierul ARMATEINr. 15 (295) din 16 august 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

AA rr mm aa tt aa nn cc uu rr ii - oo aa rr mm ãã cc aa rr ee cc ee rr ee pp rr ee gg ãã tt ii rr ee tt ee mm ee ii nn ii cc ãã

Interviu cu ºeful secþiei doctrinã ºi regulamente, colonelul Ion CONSTANTIN

Un fost comandant de-al meu, cumult exerciþiu în comunicarea publicã,mi-a sugerat sã lãmuresc douã noþiuni,aparent similare ca semnificaþie, dardiferite ca dimensiune ºi abordareºtiinþificã. Aveam de comentat sintagmaeducaþie militarã, atât din considerentulteoriilor pedagogice, cât ºi din cel alachiziþiilor permanente în limbã. Dacãla început am fost uºor influenþat decurentele filozofice autentice în edu-caþie, pe timpul derulãrii evenimentelorde instruire, am ajuns la cota cutezanþeiteoretic-experimentale. Constructul deeducaþie lãmureºte locul, rolul ºi efecteleinformaþiilor, cunoºtinþelor, faptelor,acþuiunilor ºi experimentelor orientatepentru modificarea modelului personali-tãþi noastre. La ce este bunã personali-tatea modelatã prin exigenþele edu-caþiei? La atitudinea noastrã de a ne

insera în realitate, la credinþa cã a ºti sãfii, sã faci ºi sã convieþuieºti într-o soci-etate marcatã de dinamism ºi imagine,conteazã mai mult decât gândul cãstrãlucirea banului aduce beneficii ime-diate ºi de duratã. Suntem supuºi influ-enþãrilor sociale ºi avem tot interesulpentru a le asimila în sensul pozitiv orisã le diseminãm cãtre subconºtientulfiecãruia dintre noi. Motivul anunþat maisus declanºeazã noi tipologii ale edu-caþiei, aºa-numitele educaþii „paralele”,ce ne oferã conduitele inteligente pentrua înþelege comunicarea, democraþia,anteprenoriatul etc. din punctul meu devedere, educaþia militarã ar putea sãcompleteze registrul „altor educaþii”,chiar dacã are la origini propriileconþinuturi, strategii ºi metode didacticesau idealuri educaþionale. Din respectpentru pionierii pedagogiei autohtone,

fostul meu comandant aîndulci polemica, printr-oîntrebare potrivitã. Aceeaconform cãreia, dacã estecorect sã accentuãm pejudecata cã existã o edu-caþie universalã ºi o edu-caþie militarã? Argu-mentez cu douã inter-venþii validate atât înexperienþa directã, cât ºiprin cea oferitã de liter-atura autenticã. Educaþiauniversalã dominã medi-ul militar. Antreneazã cu-noºtinþele, conduitele ºicompetenþele profesio-nale ale membrilor orga-nizaþiei. Prin „educaþiamilitarã”, rezolvãm

ecuaþia pregãtiri pentru apãrarea naþion-alã, o ecuaþie ale cãrei constante suntresursele, obiectivele educaþionale,conþinuturile, strategiile ºi metodeledidactice, comportamentele coman-danþilor ºi instructorilor, evaluãrile com-petenþelor ºi performanþelor. Mai mult,cred cã este justificat sã se vorbeascã deeducaþia militarã, socialã, economicãetc. Dar nu din egoism instituþional, cipentru beneficiul cultural. Susþin cãputem conta pe existenþa unei educaþiimilitare, ca derivatã a educaþiei univer-sale, ce are aceleaºi faze de proiectarecurricularã ºi de management educaþion-al. Mulþumit cu demonstraþia fãcutã,

fostul comandant mi-a cerut un punct devedere. Cum vãd apariþia conceptului,„Educaþie militarã” în programele depregãtire a ofiþerilor, maiºtrilor-militariºi subofiþerilor? Cum altfel, dacã nu cape un instrument capabil sã dezvolte vir-tutea, motivaþia ºi voinþa unui tânãr ce asubscris, din proprie iniþiativã, la undeziderat naþional – apãrarea þãrii ºi avalorilor perene (demnitate, distincþie,dragoste, adevãr). Deci, cum optãm?Pentru educaþie sau pentru educaþie mil-itarã?

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

E d u c a þ i e s a u e d u c a þ i e m i l i t a r ã ?

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 15 (295) din 16 august 2010

La începutul lunii, mai exact pe 5august mã aflam pe Baza 90 Otopenipentru a fi martor la sosirea drapelu-lui de lupta si comanda Batalionului33 Vânãtori de Munte „Posada” dinsubordinea Brigãzii 2 Vânãtori deMunte. În aºteptarea aeronavei, mi-am amintit cã aceastã unitate a primitdrapelul de luptã în 1969 pentruprima oarã, iar în 1996 a primit prindecret prezidenþial noul drapel deluptã. În minte se derula filmul cere-monialului de plecare al batalionuluiîn teatru de operaþii din Afganistandin 5 ianuarie anul curent de laCurtea de Argeº. Misiunea de acums-a desfãºurat pe o perioadã de 6 luniîn provincia Zabul, unde au preluatsarcinile de la Batalionul 280 Infan-terie din Focºani din subordineaBrigãzii 282 infanterie Mecanizatã„Unirea Principatelor”. Printresarcinile care urmau sã le îndeplin-eascã vânãtorii argeºeni se numãrãsecurizarea zonei de responsabilitate,executarea de operaþii militareîmpreunã cu forþele afgane, acþiunide asistenþã militarã, misiuni de

patrulare ºi escortã convoaie. O gamãextrem de largã de misiuni cu careerau familiarizaþi nefiind la primamisiune în acest teatru de operaþii,militarii batalionului de vânãtori demunte argeºeni aveau la activ o mis-iune în Afganistan în anul 2007. Petimpul acestei misiuni vânãtoriiargeºeni au avut un militar cãzut ladatorie sublocotenentul (p.m.) AurelMarcu ºi patru rãniþi, în urma unuiatac cu un dispozitiv improvizat.

La ceremonialul de plecare înmisiune ministrul apãrãrii GabrielOprea le promitea militarilorargeºeni cele mai bune condiþii pen-tru ridicarea gradului de protecþie ºisiguranþã, asigurarea tuturor drep-

turilor ºi ceamai perfor-mantã tehni-cã. La aceadata ne dore-am ºi speramca ministrulsã-ºi þinã pro-misiunile fã-cute, pe carenu le-a cerutnimeni pentrua nu avea pec o n º t i i n þ ãfiecare jertfã.Dar Afgan-istanul nuiartã. La 23februarie într-o coloanã for-matã dinpatru autove-hicule înprovincia Zabul, pe autostrada A1, înapropierea bazei Langman, vehiculula trecut peste un dispozitiv explozivimprovizat. În urma exploziei ser-gentul-major Florin Bãdiceanu a

decedat. Sublocotenentul post-mortem Bãdiceanu Florin, era pro-moþie 2005, avea 31 de ani eraînsurat avea un bãieþel de doi ani, iarsoþia urma sã aducã pe lume în mar-tie cel de-al doilea bãieþel. La 21 maisergentul-major Valericã Leu a cãzutla datorie. Sublocotenentul post-mortem Valericã Leu, fãcea partedintr-o subunitate de intervenþie carea fost solicitatã pentru securizareaunei cãi de acces. În timpul operaþiu-nii, subofiþerul a declanºat exploziaunei mine antipersonal. Valericã erapromoþie 2003, avea 31 de ani eracãsãtorit ºi avea un copil. La 23 iuniesergentul-major Dan Ciubotaru ºicaporalul Paul Caracudã executau o

misiune de luptã pe autostrada morþiidin Afganistan, numitã oficial A1.Autovehiculul în care se aflau mili-tarii a fost atacat cu un dispozitivexploziv improvizat, cei doi militaricãzând la dato-rie. Sublocote-nentul post-mor-tem DanCiubotaru erapromoþie 2007avea 28 de ani ºiera necãsãtorit,sublocotenentulp o s t - m o r t e mPaul Caracudãavea 36 de aniera cãsãtorit ºiavea doi copii.Militarii batali-onului nu-i voruita niciodatãcum nici mili-tarii din armataromânã nu-i vor uita. O misiune difi-cilã care a costat batalionul 3 vieþi,militarii Batalionului 33 Vânãtori de

Munte au fost înlocuiþi de militariiBatalionului 812 „ªoimii Carpaþilor”din Bistriþa ºi Batalionul 811„Dragonii Transilvaniei” din Dej.

Aºa cum era programat la orele13.00 aeronava militara Hercules aaterizat la Baza 90 Otopeni aducândla bordul ei drapelul ºi comandabatalionului. Pe pista aeroportului aufost aºteptaþi de o delegaþie a Diviziei1 Infanterie „Dacica” condusã decãtre comandatul acestei general-maior Nicolaie DOHOTARIU ºi decãtre comandantul Brigãzii 2 Vânã-

tori de Munte colonel CristinelCERNEA. Comandantul diviziei aprimit raportul din partea comandan-tului batalionului locotenent-colonelCostel IONESCU ºi a trecut în

revistã staful batalionului. Acesta i-afelicitat în parte pe fiecare militarpentru curajul, devotamentul de care

au dat dovadã în executarea misiu-nilor primite. Comandantul brigãziicolonelul Cernea a dat apoi citireordinului de avansare în grad ºi pro-movare în funcþie a comandantuluibatalionului, promovat în funcþia deºef de stat major la brigadã ºi avansatîn gradul de colonel. Dupã ter-minarea ceremonialului militariibatalionului au trecut la executareaformalitãþilor vamale urmând apoi sãporneascã spre garnizoana de dislo-care a batalionului, Curtea de Argeº.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Î n t o a r c e r e a î n þ a r ã

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 15 (295) din 16 august 2010Pagina 6

În urma Rãzboiului de Independenþã, relaþiile statuluiromân cu fostul aliat, Rusia, se deterioraserã, dupã ce veci-nul din est ocupase judeþele Cahul, Ismail ºi Bolgrad, deºi laînceputul conflictului cu turcii se angajase sã respecteintegritatea statului român. Astfel, studiile referitoare la for-tificarea Bucureºtiului, întrerupte pe durata rãzboiului, aufost reluate din iniþiativa regelui Carol I.

În 1882, este numitã o comisie condusãde generalul Gheorghe Manu, cu scopul dea alcãtui un proiect de fortificare a þãrii,inclusiv a Capitalei. Însã „lipsa de expe-rienþã a ofiþerilor romani în domeniu i-adeterminat pe regele Carol I ºi pe sfetniciisãi militari sã apeleze ºi la consilierea unorspecialiºti strãini”, noteazã Cornel ºi IoanScafeº, în cartea lor, „Cetatea Bucureºti”.Ca atare, în acelaºi an este chemat în þarãgeneralul-locotenent Henri AlexisBrialmont, un inginer militar belgian ceera, la acea vreme, o autoritate în domeniulfortificaþiilor, autor al celor de la Anvers ºiLiege.

Regele i-a cerut sã elaboreze o strategiepentru fortificarea României, iar Brialmonta cãlãtorit împrejurul Capitalei ºi a proiec-tat viitoarele forturi ºi baterii. Lucrarea adebutat în 1884. Primele construite au fostforturile Chitila, Otopeni, Mogoºoaia ºiJilava. Forturile au fost numerotate în sen-sul acelor de ceasornic, începând cu fortul1 Chitila. Bateriile intermediare sprijineaucu foc forturile din stânga ºi din dreapta lorºi purtau un numãr alcãtuit din cele douãnumere ale forturilor între care se aflau.

Pentru a transporta armamentul ºimaterialele, pe partea interioarã a ineluluide fortificaþii, s-au construit o cale feratã ºiun drum. Calea feratã era dispusã la 100 demetri în spatele forturilor, iar pe exterior, la10 metri de ea, s-a construit drumul (actu-ala ºosea de centurã).

Potrivit planurilor iniþiale, armamentul trebuia instalat încupole cuirasate ºi pe platforme descoperite. Însã în 1886

apare un nou tip de proiectile, numite obuze-minã, care ar fiputut distruge orice fortificaþie permanentã din cãrãmidã,aºa cum erau cele construite pânã la acel moment în jurulBucureºtiului. Numite ºi obuze-torpilã, ele nu explodau laimpact, ci treceau prin ziduri ºi explodau în interior. Drepturmare, generalului Brialmont i s-a cerut sã modifice pla-nurile forturilor astfel încât ele sã reziste acestui tip de lovi-

turi. S-a renunþat la lucrãrile de artilerie descoperite, toatetunurile fiind adãpostite în cupole cuirasate. S-a mãrit

grosimea bolþilor, de la 1-1,2 metri la 2,5-3, iar cãrãmida afost înlocuitã cu betonul simplu. Tunurile ºi cupolele au fostcumpãrate din Germania ºi din Franþa, iar pentru camuflareafortificaþiilor s-au plantat arbori ºi gard viu. „Tunurile vorbubui din toate forturile din Bucureºti, Focºani, Galaþi ridi-cate de Mine, ca un scut puternic al vetrei strãmoºeºti, întimpuri de grele încercãri, de cari cerul sã pãzeascã þara”,Regele Carol I

Fortificaþiile fuseserã proiectate pentru a gãzdui 33.000de militari. Într-o baterie puteau sta 250 de militari, iar într-un fort 350-500 de oameni. Iluminarea se fãcea cu lãmpi cupetrol, iar cupolele, care se roteau 360 de grade, erau operatemanual. Costul total al lucrãrilor a fost de 85.000.000 de lei.

Dar forturile din jurul Bucureºtiului nu aveau sã fieniciodatã folosite în timpul unui conflict armat. În prag derãzboi, forturile din sectorul de sud-est nu dispuneau deobuziere, iar alte forturi aveau armamentul incomplet. Deasemenea, linia de luptã se afla prea aproape de oraº ºi puneaîn pericol fabricile ºi depozitele aflate împrejurulBucureºtiului.

Dupã declanºarea Primului Rãzboi Mondial, în 1914,fortificaþiile de la Anvers ºi Liege, construite în aceeaºimanierã ca ºi Cetatea Bucureºti, nu au rezistat noilor piesede artilerie folosite de Puterile Centrale. La Liege s-aufolosit obuze-brizante de 420 de mm, iar forturile au picat înpatru zile. Astfel, fortificaþiile Bucureºtiului au fost dezar-mate începând cu 1915. Piesele de artilerie din cupole aufost montate pe afeturi ºi au fost utilizate ca tunuri deînsoþire a infanteriei ºi ca tunuri antiaeriene.

De-a lungul timpului, trei baterii ºi un fort au sãrit în aer.În 1919, bateria 2-3 a explodat, dupã ce o þigarã a fost arun-catã pe fitilul unei lãzi cu dinamitã, aflatã într-un tren dinapropierea bateriei. Alte douã baterii au fost demolate.

În perioada interbelicã, fortificaþiile au rãmas în patrimo-niul armatei ºi au fost folosite pentru cazãrmi sau depozitede muniþii. Dupã 1989, unele dintre terenurile pe care se aflãforturile, nu se ºtie pe ce cale, au ajuns proprietate privatã.

În prezent, fortificaþiile Bucureºtilor, realizare importan-tã a arhitecturii militare româneºti, invocate în epocã curespect alãturi de alte fortificaþii remarcabile contemporanecum erau cele din Austro-Ungaria, Belgia, Italia, Franþa,Germania, Rusia, se aflã într-un proces de deteriorare ire-versibilã. Ar fi o mare realizare transformarea forturilor ºibateriilor în muzee. Însã, pentru a se ajunge acolo, ele ar tre-bui demilitarizate ºi declarate monumente istorice. (P.I.)

Forturi le Bucureºt iului

Sfântul Nifon al II-lea a fost Patriarh ecumenic ºi Mitro-polit al Ungrovlahiei, pustnicind în muntele cel cu numesfânt al Atosului în mânãstirea ce se cheamã a SfântuluiDionisie. Venirea acestuia pe pãmânt românesc a fost posi-bilã datoritã domnitorului Radu cel Mare (1495-1508). Înepocã, dupã ce Constantinopolul fusese cucerit de turci(1453), era obiceiul ca patriarhii ecumenici sã vinã în ÞãrileRomâneºti, ºi este lesne de înþeles din ce motiv. Spre exem-plu, dintre patriarhii secolului al XVI-lea unul singur nu acãlcat pãmântul românesc. Înainte de a aborda problemelegate de activitatea în Muntenia a Sfântului Nifon, nu ar filipsit de importanþã sã facem cunoºtinþã cu familia sa,copilãria, treptele formãrii sale intelectuale ºi duhovniceºti,responsabilitãþile ce le-a avut.

S-a nãscut, probabil, în prima jumãtatea a secolului alXV-lea, cu puþin timp înainte de cãderea Constantinopolu-lui sub turci, în jurul anului 1435. La momentul potrivitNicolae a fost trimis la ºcoalã. Rând pe rând, a ucenicit pelângã diferiþi dascãli ai vremii: Eftimie ºi Iosif.

Îmbracã haina cãlugãreascã, devenind rasofor, schim-bându-ºi numele din Nicolae în Nifon ºi nevoindu-se cucopiatul cãrþilor. Dorinþa de îmbunãtãþire duhovniceascã afost o constantã a vieþii tânãrului cãlugãr Nifon.

În Albania, alãturi de pãrintele sãu duhovnicesc,Zaharia, el a mers la curtea vestitului conducãtor albanezGheorghe Scanderberg, primind Taina Preoþiei. Dupãcucerirea Albaniei de cãtre Mahomed al II-lea, în 1466,Sfântul Nifon este trimis în surghiun la Constantinopol.Dupã moartea pãrintelui sãu duhovnicesc, Zaharia, s-amutat la Athos. Cu binecuvântarea pãrintelui „chir Daniilprotu”, adicã protosul întregului Munte, a mers la mãnã-stirea lui Hariton. Datoritã calitãþilor sale, la moartea mitro-politului Partenie al Tesalonicului, ieromonahul Nifon de laMãnãstirea Dionisiu, la insistenþele tesaloniocenilor, esteales mitropolit al Tesalonicului.

Rodnica pãstorire pe scaunul de mitropolit al Tesa-lonicului s-a încheiat dupã aproximativ patru ani, cãci, înanul 1846, îl întâlnim pe Sfântul Nifon în cea mai maredemnitate ºi slujire bisericeascã, anume aceea de patriarhecumenic, sub titulatura de Nifon al II-lea, fiindcã a mai exi-stat un alt titular, cu acelaºi nume, dar în secolul al XIV-lea,care a pãstorit între 1311-1314.

Dar numai dupã doi ani de pãstorie, Patriarhul Nifon alII-lea ºi-a pierdut scaunul la ordinul sultanului Baiazid al II-lea, fiind exilat la Mãnãstirea Prodromu. La mijlocul anului1486 Sfântul Nifon era, din nou, patriarh ecumenic. Lasfârºitul anului 1489, Sfântul Nifon a fost exilat la Adri-anopol. În acest context, Radul cel Mare, „venit sã prestezeomagiu sultanului Baiazid al II-lea ºi sã-i aducã, în per-soanã, tributul principatului sãu, urzi un plan mãreþ:obþinerea de la padiºah a permisului pentru pontiful depus,de a se instala dincolo de Dunãre, pentru a reforma Bisericaºi prelua conducerea”. A avea lângã el un patriarh ecu-menic, chiar detronat, dar de necreºtini, era o cinstedeosebitã, dar ºi expresia timpurie a conºtiinþei preluãriiprerogativelor de Protector al Ortodoxiei, prezentã mai apoila toþi principii români. Misiunea Sfântului Nifon, în Princi-

patul lui Radu cel Mare, a fost aceea de a organiza viaþabisericeascã dupã modelul Bisericii Bizantine, aºa cummenþioneazã biograful sãu, dar credem cã a fost mai multdorinþa domnitorului de a avea o Bisericã autenticã, organi-zatã de o personalitate care girase autenticitatea Creºtinis-mului, din cea mai înaltã responsabilitate eclesialã. Aºa cre-dem cã se impun a fi înþelese cuvintele lui Gavriil Protul,puse în gura domnitorului, atunci când l-a întâmpinat pesfânt la venirea în þarã: „eu sã domnesc, iar tu sã neîndreptezi ºi sã ne înveþi legea lui Dumnezeu ºi sã ne fi tatãºi pãstoriu mie ºi tuturor oamenilor ºi solitoriu la Dum-nezeu”.

Domnitorul voia o Bisericã aºezatã pe temeiul SfinteiScripturi ºi al învãþãturii Apostolilor, o Bisericã cu pravilã,legi, cu o ierarhie, ºi toate acestea rânduite ºi girate de ceamai înaltã autoritate moral-religioasã a Rãsãritului creºtin,un patriarh ecumenic.

Fiind pe atunci mare lipsã de carte ºi de povãþuitoriduhovniceºti, Sfântul Nifon a avut de luptat mult cu apucã-turile cele rele care erau învechite la norod. A pus rânduialãpe la biserici ºi mãnãstiri, povãþuindu-ºi turma pe caleamântuirii, cu multã râvnã ºi multã înþelepciune. Mustra petoþi cei care defãimau legea, fãrã a se sfii de cei mari. Mus-tra când era nevoie ºi pe preoþi ºi pe dregãtori ºi chiar pesemeþul domnitor al þãrii, Radu Vodã.

Din pãcate, ca urmare a încãlcãrii legii de însuºi domni-tor, prin aprobarea cãsãtoriei surorii lui, Capela, cu boierulmoldovean, Bogdan fãrã de lege, ce mai avea o soþie înMoldova, relaþiile dintre Radul cel Mare ºi sfântul Nifon sedeterioreazã, iar în anul 1505, acesta din urmã pãrãseºteÞara Româneascã. Dupã plecarea din Þara Româneascã,Sfântul Nifon a stat, mai bine de un an, la Vatoped, unde aajutat fraþii în credinþã.

Ziua de 11 august a anului 1508, a rãmas înscrisã, nudoar în istoria Mãnãstirii Dionisiu, ci ºi a calendaruluicreºtin, ca zi de cinstire a Sfântului Nifon, când el a trecutpragul veºniciei. Ulterior, ca semn al recunoºtinþei, pentrudarul oferit de domnitorul Neagoe Basarab, cãlugãrii de laMãnãstirea Dionisiu au trimis în Þara Româneascã o partedin moaºtele Sfântului Nifon, adicã o mânã ºi capul, careastãzi se aflã în Catedrala mitropolitanã din Craiova.

În concluzie, se poate spune, fãrã nici o reþinere, cãSfântul Nifon a fost ctitorul vieþii bisericeºti, de la începutulsecolului al XVI-lea, din Þara Româneascã. El a organizatcele douã centre eparhiale, de Râmnic ºi de Buzãu, lavenirea sa în Valahia, în vara sau toamna anului 1502,având raþiuni practice, dar ºi istorice, la baza acestuidemers.

Se cuvine, aºadar, sã ne amintim de înaintaºi, fie ºinumai în treacãt, pentru a exprima prinosul recunoºtinþei, acunoaºte mai bine greutãþile ºi obstacolele, cu care s-au lup-tat, pentru ca încercãrile ºi ispitele veacului în care trãim sãnu ne înspãimânte.

Adaptare dupã Almanahul Bisericesc-2008Col. (r.) ªtefan MITINCU

SFÂNTUL IERARH NIFON al II-leaCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãCartea din vitrinã

Fascinaþ ia otelului .90 de ani de tradiþ i i ,

onoare º i g lorie

LECÞIA DE ISTORIE

„Tancul a fost regele bãtãliilor în cel de-al doilea rãzboimondial. Sfârºitul dominaþiei sale este anunþat periodic.Aceasta constituie însã o gravã eroare, deoarece tehnologiaactualã permite sporirea puterii ºi mobilitãþii tancului con-comitent cu reducerea vulnerabilitãþii lui.” (Gl. Bertrand)

Lucrarea „Fasci-naþia otelului. 90 de anide traditþii, onoare ºiglorie” a apãrut la Edi-tura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei în2009, colegiul editoriala încercat ºi a reuºit sãprezinte publicului olucrare despre o armãcare reprezintã princi-palul mijloc de luptã alforþelor terestre, carefascineazã ºi surprinde,„rege al câmpului deluptã”, TANCUL.Dupã 91 de ani, tanculcontinuã sã surprindã ºisã fascineze, confir-mând pentru multãvreme, amendamentulla principiul formulatde von Klausewitz con-form cãruia un teritoriu se poate considera cucerit numai dacãeste cãlcat de bocancul infanteristului ºi de ºenila tancului.Fãrã a avea pretenþia realizãrii unei istorii a tancurilor înArmata Românã, autorii au încercat sã reproducã din memo-ria documentelor ºi din mãrturiile veteranilor de rãzboi,momente de început ale constituirii primelor structuri de tan-curi, înalte fapte de arme sãvârºite de tanchiºtii români în celde-al doilea rãzboi mondial, adevãrate pilde de eroism, vitejieºi sacrificiu, precum ºi efortul, dragostea de armã ºi dãruireanoilor generaþii de tanchiºti, prin profesionalismul cãrora blin-datele române au cunoscut cea mai spectaculoasã ascensiunedin istorie. Lucrarea se adreseazã în primul rând tanchiºtilor,dar oferã informaþii inedite unui larg cerc de cititori, militaridin toate armele, precum ºi tuturor celor interesaþi de evoluþiatancurilor ºi a blindatelor în general. Fãrã a avea pretenþia cãeste o istorie a acestei arme, aceastã lucrare s-a dorit a fi ocarte aniversarã care sã prezinte aspecte ºi evenimente privindevoluþia armei tancuri. La aniversarea celor nouã decenii de laînfiinþarea primelor unitãþi de tancuri în Armata Românã, slu-jitorii acestei arme au deplina încredere cã tancurile, ºi în gen-eral blindatele, vor rãmâne elementele de bazã în îndeplinireamisiunilor Armatei României. (S.R.)

- Medicul acesta este un adevãratvrãjitor. A vindecat-o pe nevastã-meade migrena ei permanentã în douãminute.

- Cum aºa?- I-a spus cã durerile, dacã apar, sunt

primele semne ale bãtrâneþii care seapropie.

☺☺Medicul casei este asaltat de rudele

miliardarului:- E adevãrat, doctore? Chiar nu mai

e nici o nãdejde?- Absolut nici una. Bolnavul se va

însãnãtoºi.☺☺

- Nu e cazul sã deschideþi gura atâtde tare, îi spune medicul stomatologpacientului.

- Am înþeles cã vreþi sã intraþi cucleºtele...

- Da, însã doar cleºtele intrã, eurãmân afarã...

☺☺- Ei, aþi urmat sfatul meu, sã dormiþi

cât mai mult cu fereastra deschisã?- Da, domnule doctor, aºa am fãcut.- ªi nu v-a dispãrut bronºita?

- Bronºita, nu. În schimb mi-au dis-pãrut televizorul, douã tablouri ºi tele-fonul mobil.

☺☺La psihiatru:-Povesteºte-mi totul în ordine crono-

logicã. Ce-ai fãcut prima datã?-La început am creat cerul ºi pãmân-

tul... Pe urmã am început sã amnecazuri...

Europa nu mai poate continua sã utilizeze apa con-form practicii actuale, avertizeazã Agenþia Europeanaa Mediului într-un nou raport. Continentul se confrun-tã cu insuficienþa resurselor ºi cu secetã, iar soluþiaeste reducerea cererii ºi introducerea preþului apei întoate sectoarele, inclusiv cel agricol, relateazã publi-caþia EUobserver.

Agenþia Europeanã a Mediului, organism consulta-tiv al Uniunii Europene, aratã cã nu doar statele mem-bre din sudul Europei, ca Spania ºi Italia, se confruntãcu penuria de apã, ci ºi cele din nordul Europei.Schimbãrile climatice, precizeazã raportul, vor sporigravitatea ºi frecvenþa secetelor pe viitor, exacerbândpenuria de apã mai ales pe timpul verii. Se recomandãstatelor membre sã implementeze planuri de gestionarea secetei ºi sã se concentreze asupra pericolului unuideficit de apã, în loc sã aºtepte declanºarea unei crize.

În domeniul agricol, AEM considerã cã o combi-naþie între selecþia culturilor ºi metodele de irigare arameliora substanþial eficienþa agricolã a apei, cususþinerea unor programe de consiliere a agricultorilor.Sunt necesare, de asemenea, fonduri europene ºinaþionale, inclusiv prin Politica Agricolã Comunã, alo-cate pentru promovarea utilizãrii durabile a apei înacest sector.

Sursa: EUobserver

Pãsãrile cântãtoare au mult desuferit ºi ar putea muri din cauzaagitaþiei citadine ºi a faptului cãtrebuie sã depãºeascã zgomotul dinmarile oraºe, cred cercetãtorii.Aceºtia sunt de pãrere cã pãsãrile -precum mãcãleandrul - care îºi faccuibul în zone aglomerate sechinuie în fiecare zi sã depãºeascãlarma oraºului.

Unele dintre ele aleg, din aceas-ta cauzã, sã cânte noaptea, crescându-ºi în acest felnivelul de stres, din cauzã cã trebuie sã stea treze ºi întimpul zilei, pentru a face rost de hranã. Cântecelepãsãrilor atrag parteneri pentru împerechere, aver-tizeazã asupra unui pericol sau marcheazã teritoriul,însã pãsãrile din marile oraºe sunt nevoite sã cântemult mai tare, pentru a acoperi zgomotele vieþii cita-dine. Sunt forþate sã ciripeascã mult mai tare ºi lafrecvenþe mai înalte, pentru a contracara zgomotul

„Efortul este asemãnãtor cu cel pe care un om îlface când se afla într-un club cu muzica foarte tare, iarel þipã ca sã se facã auzit. Diferenþa este cã pãsãrile facasta toatã ziua, în fiecare zi”, a adaugat Zollinger, con-form The Telegraph.

O altã problemã sunt clãdirile înalte, în special celecu pereþi din oglinzi, de care pãsãrile se lovesc în zbor.

Speciile care sunt în cel mai mare pericol suntgraurii, sturzii, privighetorile ºi lãcarii, deoarece aces-tea tind cel mai mult sã îºi adapteze trilurile. „Dacãpãsãrile încep sã-ºi simplifice cântecele pentru a seputea face auzite în vacarmul citadin, ar putea fi ata-cate de alte pãsãri, crezând cã sunt bolnave. Acestlucru ar putea avea implicaþii serioase în privinþapãstrãrii acestor specii”, a spus Andre Farrar,reprezentant al Societãþii Regale pentru ProtejareaPãsãrilor.

Bacteriile care trãiescîn pãmânt ar putea fi capa-bile sã provoace ploaiafãrã a-ºi pãrãsi vreo clipãmediul, dacã detergenþiiputernici pe care îi producar ajunge la nori.

Studii anterioare au înaintat ideea conform cãreiabacteriile pot influenþa formaþiunile noroase. Spreexemplu, analiza efectuatã asupra unor mostre dezãpadã a indicat faptul cã bacteriile atrase în atmos-ferã, declanºeazã precipitaþii pentru a putea reveni ast-fel la sol. În prezent, Barbara Noziera de la Universi-tatea Stockholm din Suedia ºi colegii sãi sugereazã cãagenþii de suprafaþã secretaþi de multe specii de bac-terii pot, de asemenea, influenþa vremea. În timp ceaceste substanþe sunt în mod normal folosite pentrutransportarea nutrienþilor prin membrane, echipa ademonstrat cã ele, totodatã, fragmenteazã suprafaþaapei mai eficient decât orice altã substanþã din naturã.Acest lucru i-a determinat sã creadã cã, în cazul încare detergentul produs de bacterii s-ar afla în nori, arstimula formarea picãturilor de ploaie. Pentru a afladacã sunt prezenþi în atmosferã, Noziere a colectatmostre de aer de deasupra unei regiuni costale, a unuiocean, a unei pãduri ºi a unei jungle din Brazilia, Sue-dia ºi Finlanda. Particulele tuturor mostrelor conþineaumici cantitãþi de detergenþi cu o structurã chimicãasemãnãtoare agenþilor ce acþioneazã la suprafaþã. Deasemenea, fragmentau apa în picãturi în aceeaºimanierã. Noziere crede cã bacteriile ar putea ajuta lapãstrarea sãnãtoasã ºi activã a atmosferei. Easpeculeazã, de asemenea, cã aceste microorganismeºi-au dezvoltat abilitatea de a invoca apa din cer pen-tru a le ajuta sã supravieþuiascã.

Sursa: New Scientist

MOZAICCurierul ARMATEINr. 15 (295) din 16 august 2010

Pagina 7

USB-ul rezistenthackerilor

Kingston Technology a lansat noidispozitive de securitate a datelor pentrucompaniile mici ºi utilizatorii individu-ali. Noul dispozitiv de stocare USBDataTraveler Locker oferã un nivel înaltde securitate a datelor ºi protecþia iden-titãþii.

Kingston, liderul mondial în produsede memorie, a lansat noul dispozitivflash DataTraveler Locker, o unitate destocare flash USB care oferã protecþieavansatã prin criptarea hardware adatelor. Numãrul tot mai mare de cazuriîn care date importante au fost pierdutea atras atenþia asupra metodelor de pro-tecþie ºi prevenire a pierderii informaþi-ilor cu grad mare de risc. Cei care folos-esc dispozitivele de stocare USB ºi aupierdut mãcar o datã o astfel de unitateºtiu cã îºi supun datele importante unorriscuri serioase, ºi cu toate astea puþinidintre aceºtia folosesc un dispozitiv destocare cu criptare a datelor. De acum,atât utilizatorii obiºnuiþi, cât ºi oameniide afaceri trebuie sã îºi asume responsa-bilitatea protecþiei datelor importante,iar dispozitivele de stocare USB criptatereprezintã cea mai bunã soluþie pentrusiguranþa datelor.

Unitatea de stocare DataTravelerLocker beneficiazã de un sistem decriptare hardware AES pe 256 de biþi,având un spaþiu de stocare public ºi unulcriptat astfel încât chiar ºi cele mai sen-sibile date sunt asigurate în situaþie defurt sau pierdere. Fãrã a avea nevoie deinstalarea unei aplicaþii sau a unor drep-turi de administrare, unitatea DataTrav-eler Locker poate fi integratã uºor înorice platformã ºi poate fi folositã ime-

diat. Unitatea Kingston DT Lock-er este soluþia accesibilã idealãpentru asigurarea tuturor datelorprivate în orice moment, fiindextrem de uºor de folosit.

Datorita sistemului de criptarehardware AES pe 256 de biþi,unui hacker i-ar trebui mai multde o suta de milioane de ani sãspargã codul. În plus, dispozitivulUSB va ºterge datele stocate dupã10 încercãri de înregistrarenereuºite, ceea ce înseamnã cã nuexistã practic nici o ºansã cadocumentele sã cadã pe mâini

nepotrivite

Wolfram Alpha - o noua revoluþiea Internetului?

Wolfram Alpha, un soft pe carespecialiºtii îl considerã cea maiimportanta revoluþie a internetuluidupã apariþia Google, a fost prezen-tat anul trecut, scria cotidianul bri-tanic The Independent. WolframAlpha este un nou tip de motor decãutare care va înþelege întrebãrile uti-lizatorilor ºi va da rãspunsuri exacte, laobiect, asemenea celor date de un om.Wolfram Alpha, noul sistem, înþelegeîntrebãrile puse de utilizatori, cãutândrãspunsurile bazându-se pe un extins ºidetaliat calcul matematic ºi rãspunde

direct ºi la obiect.Spre exemplu, la întrebarea „Ce

înãlþime are Everestul?”, WolframAlpha nu va da doar rãspunsul exact, civa prezenta o paginã ordonatã cu infor-maþii suplimentare din surse verificate,cum ar fi localizarea geograficã amuntelui, cele mai apropiate oraºe, hãrþiºi grafice pe aceeaºi temã.

Noul soft se vrea a fi un rival directpentru Google. Scopul sãu este sã ajuteutilizatorul sã ajungã direct la ceea cecautã, fãrã sã trebuiascã sã se plimbeprin index. Dar adevãrata inovaþie a sis-temului este abilitatea sa de a rãspundenevoilor utilizatorilor rezolvând unele„dileme” din zbor, susþin dezvoltatoriiacestui soft.

Spre exemplu, Wolfram Alpha poatecompara înãlþimea Everestului culungimea celebrului pod Golden Gate,poate sã spunã cum era vremea la Lon-dra în ziua asasinãrii lui JFK, sã aflecând va fi urmãtoare eclipsã vizibilã dinoraºul tãu, având avantajul cã poatecãuta informaþiile din mai multe surse ºi

poate conecta ºi informaþiile secundarelegate de subiectul principal.

„Am vrut sã facem accesibilã toatãcunoaºterea acumulatã de civilizaþiaumanã prin intermediul computerului.Nu eram sigur cã aºa ceva este posibil ºisunt surprins cã a ieºit atât de bine”, adeclarat dr. Stephen Wolfram, inventa-torul softului, un fizician de 49 de anicare trãieºte în SUA.

C-D-D-G-O-F-MOTOCICLISTI-NARI-RONTAI-STR-TAIA-INC-RAPIT-NE-TE-FATA-ASTUPA-BERARIE-ARC-DA-CENT-TL-O-SCARA-AU-SD-VII-I T A L I A N A - S U T A - C A C T U S -STRANUT-IERI

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NRUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

– Dacã vom reuºi sã îmbunãtãþimnatura umanã, atunci vom îmbunãtãþitotul ºi astfel vom putea înlãtura cauzadezordinii mondiale.

– Ceea ce avem de învãþat sã preþuim,sã învãþãm preþuind.

– Ceea ce avem de învãþat sã facem,sã învãþând fãcând.

– Stresul posttraumatic este tulburareaunui bun militar, care a fost în rãzboi înnumele naþiunii.

– Înfãþiºarea burghezã se pierde une-ori în armatã, dar nu se pierde niciodatãla Curte.

– Pasiunile sunt nedrepte ºi au uninteres al lor, ceea ce le face primejdiosde urmat.

– Durata pasiunilor noastre nudepinde de noi în mai mare mãsurãdecât durata vieþii noastre.

– Amorul nostru propriu suportã maigreu condamnarea gusturilor decât apãrerilor noastre.

– Tãria înþelepþilor nu este decât artade aºi închide zbuciumul în inimã.

– Filozofia biruie cu uºurinþã nenoro-cirile trecute ºi cele viitoare, darnenorocirile prezente o rãpun.

Selecþie realizatã deColonel(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

Bacteriile din subteranpot aduce ploaia

Pãsãrile cântãtoare din marileoraºe ar putea muri

Deficitul de apã afecteazãEuropa de nord ºi de sud

D E D E S U P T U R IA PUNE SUB

LACÃT

ªCOALÃÎNALTÃ

FEMEIA LUIADAM

VERDEAÞÃPE ZIDURI

MERE!

ÎNCERCARELA RUGBI

VECHI SUCDE LÃMÂIE

PIELE DEPORC

GRUP DELUPI

THEODORCEL MIC

PICTURÃDUPÃ

NATURÃ

DOBORÂRI

DÃ ORAEXACTÃ

AGUD

PRINDERI ÎNCÃTARE

DUªMÃNIE

MONEDA U.E.

PÂRJOLIRI

TALER

CALORIFERELECTRIC

SER!

PROTOCOL

EMOÞIE VIE

IELE!

PLIN DEMAGIE

CREMASOCIETÃÞII

FIFI VOICU

COADÃ DECOIOT

CREMÃ DEPIELE

COADÃ LAMAIMUÞÃ!

TERENAGRICOL

MAREAMATOAREDE ALUNE

URECHEAÞIFRICOªI

TRAGE AER ÎNPIEPT

PARTEVÃTÃMATÃ

CÂINI DINDELTÃ

AIA E

BIVOL DINTIBET

TOMJONES

ÎN POEM!

CAREURIAGRICOLE

ÞESUT CUDUNGULIÞE

A SE CURBA

PRINSÃ ÎNBRELOC

HAZLIE,AMUZANTÃ

BÃLTOACÃ

FOAIE DETABLÃ

CIOBANI

ÎNVAÞÃ LAªCOALÃ

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 15 (295) din 16 august 2010Pagina 8

SEEBRIG:„ONE TEAM, ONE MISSION”

CC ee rr cc ee tt aa rr ee aa ff aa þþ ãã îî nn ff aa þþ ããcc uu oo pp ee rr aa þþ ii uu nn ii ll ee vv ii ii tt oo aa rr ee

Contabilitatea în România ºi standardele internaþionale de contabilitate

Sistemele de supraveghere ºi recunoaºtere con-venþionale nu mai sunt compatibile pentru aface faþã unor astfel de ameninþãri, atât pen-tru comanda actualã a NATO, cât ºi pentrustructurile de comandã ºi control, pentrucele de comunicaþii sau computerizate.NATO, cu vehiculele aeriene fãrã pilor carepot zbura ore în ºir, cu sistemele de rãzboielectronic care au posibilitatea sã detectezetoate comunicaþiile electronice, cu sistemelede radar ºi sonar, chiar ºi cu sateliþii spion,nu este în stare sã previnã sau sã localizezechiar ºi un simplu dispozitiv explozivimprovizat. Atunci, cum putem definiconexiunile dintre teroriºti sau legãturiledintre organizaþiile de crimã organizatã?Cum putem sprijini publicul, populaþia înfaþa unui lord al rãzboiului sau a unei orga-nizaþii teroriste sau cum putem determinaintenþiile criminale ale acestora? Toate aces-te provocãri ºi întrebãri se aflã în centruldepartamentului HUMINT, în cadrul oper-aþiilor de sprijinire a pãcii. Este acestHUMINT, cu a sa putere omeneascã limi-tatã, destul de flexibil ºi de proactiv în faþa

noilor tipuri de ameninþãri? Din pãcate, HUMINTreprezintã o sursã limitatã în ceea ce priveºte putereade a crea o forþã preventivã împotriva terorismului ºi

crimei organizate. Separe cã întrebãrilesunt fãrã de sfârºit, întimp ce rãspunsurilenu sunt de ajuns.Deci, cum putem fimai mult proactividecât reactivi în faþaameninþãrilor deacest tip?

Operaþiunile psi-h o l o g i c e(PSYSOPS), operaþi-unile informatice(INFOOPS), cooper-area civili-militari(CIMIC) ºi presa suntnoile adãugiri lastructura militarã aNATO. Coordonareadintre aceste noi sec-toare sensibile a creatun nou concept:„Operaþiuni bazate

pe efecte”. Ca iniþiator, domeniul informaþiilor ºi alcercetãrii îºi asumã un rol foarte important în ceea cepriveºte operaþiunile bazate pe efecte, din perspectivascopurilor propuse.

În rãzboiul convenþional, este mult mai uºor pentrupersonalul G2 sã dezvolte o teorie despre pierderile ºidaunele unei lupte sau despre un feedback efectiv, cuscopul unei noi reangajãrii pentru atingerea obiectivu-lui.

În consecinþã, rezultatele care apar din informaþii ºicercetare sunt esenþiale pentru comandant, în procesulde luare a deciziei, aºa cum sunt pregãtirile pentrucâmpul de luptã care pun pe poziþie trãgaciul coman-damentului pentru faza de execuþie. Este la fel deimportant pentru G2 ca ºi celelalte departamente sãvinã în sprijinul acestuia, într-un efort colectiv, pentrua susþine împreunã procesul de luare a deciziei.

Adunarea informaþiilor reprezintã o responsabilitatecolectivã pentru fiecare, mai ales în ceea ce priveºteoperaþiunile de sprijinire a pãcii.

Ar trebui sã avem cu toþii în minte toate aceste pre-ocupãri pentru posibilele operaþiuni viitoare ºi sã exer-sãm cu cele cu care SEEBRIG va fi provocat!

Colonel C.Topel MERMER, sef G2, TurciaTTrraadduucceerree ººii aaddaappttaarree dduuppãã rreevviissttaa SSTTAARRSS

IINNFFOORRMMEERR,, iiuulliiee 22001100,, ddee CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

((uurrmmaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

EEccoonnoommiiaa ssuubbtteerraannãã îînn RRoommâânniiaaÎn evoluþia sa pe parcursul ultimului deceniu, se pot

distinge din punct de vedere al modului de organizareetapa de formare a structurilor subterane ºi cea de dez-voltare a reþelelor ºi concentrare a deciziei.

FFoorrmmaarreeaa ssttrruuccttuurriilloorr ssuubbtteerraanneePe fondul situaþiei economico-sociale anterior

prezentatã, începând cu primele zile ale anului 1990,s-au creat grupuri de interese specializate în operaþiunide contrabandã atât pentru export cât ºi pentru import,în operaþiuni de speculã cu produse deficitare, înprestarea unor servicii de transport, alimentaþie pu-blicã. Astfel, profitându-se de preþurile scãzute, la carese gãseau pe piaþa internã o serie de produse industri-ale, precum: scule, dispozitive, aparate electrice, dar ºibunuri de consum, au fost achiziþionate ºi fãrã a existaautorizaþii, fãrã a se plãti taxe, mãrfurile au fost vân-dute pe pieþele din þãrile apropiate, obþinându-se sumeimportante care, în funcþie de anumite oportunitãþi, aufost tezaurizate sau folosite pentru dezvoltarea acti-vitãþii. Într-un mod asemãnãtor s-au derulat ºi operaþi-uni de „import”, piaþa româneascã fiind invadatã demãrfuri slab calitative, dar cu forme ºi utilitãþi dorite depopulaþie.

În acelaºi timp au apãrut activitãþi particulare detransport-taxi, apoi comercializarea în regim de ali-mentaþie publicã a unor produse de calitate îndoielnicã,mici tonete, puncte volante sau preluarea dindepozitele statului la preþuri modice a unor mãrfurideficitare ºi comercializarea lor imediatã la preþuri despeculã. Toate aceste activitãþi s-au desfãºurat practicfãrã nici o restricþie în primul semestru al anului 1990,momentul apariþiei primelor reglementãri privindactivitatea economicã privatã fiind astfel categoricdepãºit de reacþia mult mai rapidã a unor categorii pro-fesionale în formare.

Veniturile realizate au fost în multe cazuri impor-tante ºi, alãturi de sumele provenite din activitãþiledesfãºurate clandestin anterior anului 1990 au constitu-it capitalul pentru iniþierea unor afaceri legal organi-zate. Începând cu anul 1991, au fost înfiinþate unnumãr considerabil de societãþile private, o pondereimportantã având-o societãþile cu participare de capitalstrãin. Apariþia sub aceastã formã a iniþiativei private ºimai ales participarea capitalului strãin au constituit, înmod evident, un semnal economic privind orientareaeconomiei cãtre piaþã. Peste 90% din societãþile cucapital strãin s-au limitat la investirea unui capital sub1000 dolari SUA, cunoscute fiind o multitudine de situ-aþii în care aportul s-a limitat la cele câteva zeci dedolari cât a fost suma minimã necesarã pentru înfi-inþarea societãþilor comerciale.

Majoritatea investiþiilor au provenit din þãrile Ori-entului Mijlociu ºi Apropiat, obiectul de activitate alacestor mici firme a fost în exclusivitate comerþul cubunuri importate din þãrile de origine ale asociaþilor.Astfel, piaþa româneascã a fost invadatã de produse ali-mentare, bãuturi, þigãri, cafea, produse textile,

încãlþãminte de o calitate îndoielnicã dar la preþuri careau atras populaþia cu venituri modeste,

Fãrã a avea o pondere importantã în aceastã etapã,analizând din punct de vedere al economiei subterane,trebuie amintiþi ºi micii comercianþi autohtoni care auurmãrit specularea unor momente prielnice pentrurealizarea unor achiziþii de mãrfuri, au organizat micipuncte de vânzare cu evitarea sau sustragerea de laplata impozitelor.

Concluzionând, putem spune cã, în perioada 1990 -1993, principala formã de manifestare a economieisubterane a fost frauda fiscalã, iar elementul care afavorizat dezvoltarea sa a fost lipsa cadrului legislativadecvat.

DDeezzvvoollttaarreeaa rreeþþeelleelloorr ssuubbtteerraanneeEvoluþia ulterioarã a economiei subterane a fost

marcatã pentru anii 1993-1995 în principal decristalizarea unui sistem legislativ economic, dar ºicoercitiv, precum ºi de concurenþa dintre participanþi,situaþie care a impus schimbarea modului de operare ºilãrgirea sferei de cuprindere a activitãþii ilegale. Astfel,apariþia legislaþiei privind organizarea ºi funcþionareasocietãþilor comerciale ºi a cadrului instituþional adec-vat, respectiv a Camerei de Comerþ ºi a RegistruluiComerþului, organizat pe principii unitare, cu un sistemde evidenþã informatizat, a permis cunoaºtereaevoluþiei numãrului de agenþi economici, a obiectuluide activitate declarat ºi a structurii acþionarilor sau aso-ciaþilor.

Legislaþia fiscalã a cãpãtat contur prin regle-mentarea impozitului pe profit, a taxelor vamale ºi maiales prin introducerea taxei pe valoare adãugatã, sistemde impozitare modern, aliniat standardelor inter-naþionale. Importante au fost ºi prevederile legale ce auacordat facilitãþi fiscale unor categorii de investitori,funcþie de volumul afacerilor ºi ramura de activitate.Înfiinþarea în cadrul Ministerului Finanþelor a GãrziiFinanciare, reînfiinþarea Curþii de Conturi, reorgani-zarea unor sectoare ale poliþiei funcþie de evoluþiafenomenului de criminalitate economicã au constituitrealizãri evidente.

Completând acest cadru cu prevederile legaleprivind privatizarea unor societãþi comercialeaparþinând statului, se poate concluziona cã atât dinpunct de vedere legislativ, cât ºi instituþional, dincolode evidente necorelãri, imperfecþiuni ºi inconsecvenþe,s-a reuºit orientarea ireversibilã a societãþii spre econo-mia de piaþã.

Activitatea economicã subteranã a cãpãtat noidimensiuni, având câteva þinte precise: acaparareapieþei pentru produsele de larg consum ºi obþinerea defonduri pentru achiziþionarea unor importante activecomerciale ºi industriale. Pentru atingerea acestorobiective au fost utilizate mijloace ºi procedee foartediverse, precum formarea unor lanþuri de firme fan-tomã, jocurile piramidale, obþinerea unor credite încondiþii nelegale, penetrarea sistemului bancar,corupþia etc.

Încercând o clasificare, se poate concluziona cãfirmele fantomã au reprezentat cel mai utilizat mijloc

de manifestare a economiei subterane pentru aceastãetapã, atât din punct de vedere al momentului apariþieilor, cât mai ales al consecinþelor economice negativegenerate. Acþiunile de contrabandã, de distribuþie pepiaþã a unor produse cu origine ºi calitate îndoielnicã,evaziunea fiscalã, sustragerea de la taxele vamale,solicitarea unor rambursãri necuvenite de la bugetulstatului au fost sãvârºite în principal prin utilizareaunor firme.

Din punct de vedere al modului de decontare, tre-buie subliniat cã toate aceste tranzacþii au utilizatnumerarul, generând disfuncþii importante pentru cir-cuitul monedei naþionale. Rãmânând în aceeaºi sferãde activitate, trebuie amintite jocurile piramidale de tipCARITAS. Aceste activitãþi direct legate de economiasubteranã au cunoscut în intervalul analizat o dez-voltare puternicã, speculând naivitatea, neºtiinþa ºi do-rinþa de îmbogãþire imediatã. În aceste activitãþi au fostimplicaþi rezidenþi ºi, dincolo de schemele pur teoreticecare încercau sã demonstreze viabilitatea sistemului, înfapt, s-au atras sume imense care, chiar dacã juridic nus-a demonstrat, au fost utilizate în operaþiuni comer-ciale ilicite precum importuri, achiziþii de active indus-triale, plasamente bancare etc., reuºindu-se în timppierderea originii lor. Aceste operaþiuni au generatprofituri neînregistrate, au subminat sistemul bancar ºiau determinat presiuni necontrolate asupra monedeinaþionale.

Fãrã a stabili o legãturã directã, trebuie amintite ºialte forme de manifestare a economiei subterane,respectiv obþinerea unor credite garantate cu bunurifãrã valoare, utilizarea creditelor în alte scopuri decâtcele declarate etc.

Analizând fiecare tip de operaþiune în parte, se con-statã cã, pe lângã elementele ajutãtoare deja prezentate,respectiv necorelãrile ºi contradicþiile legislative,multe din acþiuni au fost posibile datoritã fenomenuluide corupþie. Prin dimensiunea ºi caracterul organizat,se poate afirma cã facilitarea unor operaþiuni nelegaleîn scopul obþinerii unor foloase necuvenite de cãtrediferite categorii de funcþionari a devenit, în anii 1993-1995, o piedicã evidentã în funcþionarea instituþiilorstatului, s-a deformat iremediabil sensul ºi scopul anu-mitor decizii macroeconomice.

Concluzionând, putem spune cã în intervalul anali-zat, economia subteranã a cãpãtat dimensiuni conside-rabile ºi a cristalizat reþelele specializate. Sfera deactivitate a cuprins, pe lângã evaziunea fiscalã ºimunca la negru, elemente certe ale crimei organizate.Trebuie subliniat cã, în continuare, s-a menþinut o anu-mitã demarcaþie între activitãþile în care au fost impli-caþi cetãþeni strãini, respectiv import-exportul unorbunuri de larg consum, controlul pieþei valutare, ºi celeîn care au fost implicaþi rezidenþi. Activitatea criminalãa cãpãtat contur atât prin întrepãtrunderea cu activi-tãþile comerciale, cât ºi prin forme directe de mani-festare – furturi ºi vânzãri auto, prostituþie, trafic dedroguri.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorr))Doctorand Pop Lucica,

Maior Doctorand Demidov Nicolae

(urmare din pagina 3)