"DINCOLO DE FEREASTRAPENSIONARULUI"

Prof. ALEXANDRESCU SEVASTA

ÎN AŞTEPTAREA RETURULUI CAMPIONATULUI ŞI TRAGERII

LA SORŢI ÎN "CUPAROMÂNIEI", FAZA A V-AInterviu cu antrenorul echipei Ra pid Mizil , Gabriel Cozma

Ultimile zile ale acestuian cad peste noi precum cuminþe-nia zãpezilor lumii! Ultimile ziledin 2013 se retrag în nevinovãþiaamintirilor. Nu mai facem, ca altã-datã, bilanþuri. Oare de ce? Nuavem pentru ce, ori inerþia deºarteiaºteptãri ne face inutilã orice ten-tativã de a pune un calificativ va -loric acestui an, ce simþim cã nepãrã seºte precum fondul anemic alunei pierderi de sânge? Ne îm -pãrþim existenþa între speranþã ºideºãrtã ciune! Între ceea ce fiecarezi aparþinãtoare unui anotimp neoferã ºi problemele ce ne poticnescpaºii. Adicã între ceea ce gândim,dorim a ne fi trebuincios necesar ºiceea ce nu putem face. Bucuria atot ce Dumnezeu ne trimite prinfiecare zi trãitã, se loveºte de ceeace vedem cã se întâmplã! Cu noi,cu ceilalþi oameni, cu plante,copaci, animale, aer, apã... Ne-audispãrut bogãþiile precum stemadin tricolorul purtat în ultimilezile ale anului 89! Cine puteabãnui a tunci, cã acea gaurã în tri-color anticipa dispariþia bogãþiilorþãrii noastre? Cât belºug deneputinþã, nedreptate, tristeþe!Totul s-a fabricat pe bandã rulan-tã, în laboratoarele în care au tre-bãluit cei care au fost aleºi sã neslujeascã interesele. Am devenitpoporul cu cel mai stigmatizantblazon: nepricepuþi, leneºi, mur-dari, pãduchioºi, þigani, cerºe -tori... Liniºtea existenþei noastreeste tulburatã de lucruri nefireºti.Ignorarea dreptului de a fi, agre-sarea zâmbetului, distrugerile felde fel ºi multe alte nedreptãþi, nearuncã în apatia resemnãrii.Cultura ºi tradiþiile transmise dinneantul existenþei noastre, prinstrãdaniile ºi dragostea pentruviaþã a generaþiilor din care netragem, sunt, pentru cei ce lecunosc sau le intuiesc, reperelespirituale ale unei matrice cedefineºte starea de normalitate.Starea de normalitate... Mai putemvorbi de aºa ceva? De aici vine, înmare parte, durerea ºi suferinþa!Din cu noaº terea a tot ceea ce a

fost, ce ar trebui sã fie ºi regretulcã nu mai poate fi! Tot mai multãîngrijorare pentru ceea ce seîntâmplã, tot mai multã neputinþã,tot mai multã lipsã de speranþã.

Sunt Sãrbãtori de iarnã!Sunt Sãrbãtori de iarnã?

Da, sunt Sãrbãtori deiarnã!

Printre mãriri de biruri,polemici politice, co ca-cola, ºo -maj, cazinouri, boli scumpe, pariurispor tive, dezorientãri, super mar -ke turi (cu marfã "de-afarã"), copiifã rã orizont, ne pu tinþã, dispe -rare..., au venit sãrbãtorile! Acum,în jurul nostru, sunt sãrbãtorile deiarnã ale acestui an! Existenþa loreste starea de normalitate! Aºaprecum se întâmplã sã înfloreascãcireºul, sã ningã, sã plouã sau sãzâmbeascã un copil! Avem datoriade a înþelege ºi de a rãmâne în ace-laºi crez întru adevãr ºi dreptate încare ºi-au dus paºii ºi vieþile înain-taºii noºtri. Sã facem sã fie înnoaptea de Crãciun zâmbet ºi sãîn cercãm, dupã ºtiinþa sufletuluinostru, sã-l motivãm! Suntem departea cealaltã a nedreptãþii!Suferin þa este o virtute ce nu poatefi la îndemâna oricui! Sã neluminãm adevãrul despre noi culumina naºterii Domnului IisusHristos! Exis tãm pentru cã nimicnu este întâmplãtor! Nu suntem ainimãnui! Sã ne în toarcem cu toatãfiinþa noastrã spre Cel ce a fosttrimis pentru a ne cãlãuzi întrumântui re! Sã aºezãm aici toatã pu -terea noastrã de cre dinþã! Bineleeste la îndemâna noastrã, în felulnostru de a gândi ºi simþi.

Vã urez tuturor sãnãtate,li niºte, cât mai multe zile în caresã puteþi exersa cu încredere zâm-betul! Doresc sã fiþi pãtrunºi deadevãrul acestor dumnezeieºti mo -men te! Sã aveþi puterea de a în -þelege ºi iubi tot ce avem în jur,aºa cum Dumnezeu a hotãrât sã fiesu fletul nostru iertãtor ºi bun,atunci, la naºterea noastrã! Sãningã cu colinde peste toþioamenii Pãmân tului!

La mulţi ani, dragimizileni!

Cu dragoste, respect ºi preþuire,Emil PROªCAN

SUNTSĂRBĂTORIDE IARNĂ

Edi

tori

al

LA MULTI ANI!

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Anul IX /Nr. 107 / decembrie www.primaria-mizil.ro

Publicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii

OPINII LA CUMPĂNA DINTRE ANI… DE VORBĂ CU DOMNULPRIMAR EMIL PROŞCANINTERVIU CU UN SCRIITOR:

LUCIAN MĂNĂILESCU

"SUNETUL ÎN FORMĂ DE SUFLET"A V-A EDIŢIE A FESTIVALULUI DE

FOLK "TATIANA STEPA"

PAG 8

Pagina 2

TEHNOREDACTAREREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

CASETA REDACŢIONALĂGabriela NEGOIÞÃ /Adi MANDALAC /

Lucian MÃNÃILESCUAdresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63

Tel./fax: 0244.252. 722e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro ISS

N 1

54

8 -

69

03

Nr. 107 / decembrie 2013

S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.Gheorghe ANGHELTel. 0760 530 430

office@excelltipo.roAdriana POPA adyzest@yahoo.com

"Patriotismul nu este numaiiubirea pãmântului pe care te-ainãscut ci, mai ales, iubirea trecu-tului, fãrã de care nu existã iubire

de þarã". Mihai Eminescu

1 Decembrie a fost adop-tatã ca zi naþionalã a României înanul 1990. Aceastã sãrbãtoare co -me moreazã Unirea de la 1 De -cem brie - 1918 a Transilvaniei cupatria-mamã, cel mai importanteveniment din istoria României,constituind fructificarea dorinþelorstrãvechi ale românilor care au lo -cuit între graniþele bãtrânei Dacii.

La Alba Iulia, într-o at -mosferã de mare sãrbãtoare, înpre zenþa a 1228 de delegaþi ºipeste 100 000 de persoane, s-aadop tat Rezoluþiunea prin care s-aconsfinþit Unirea tuturor româ -nilor într-un singur stat naþional, oîncununare victorioasã a lunguluiºir de lupte ºi sacrificii umane.

Pe 1 decembrie - 2013,mizilenii, adunaþi cu mic cu marela statuia din centrul oraºului, ausãrbãtorit aºa cum se cuvineaceastã zi, manifestându-ºi recu -noºtinþa pentru sacrificiul gene -raþiilor ce s-au jertfit pentru idealulsfânt al unitãþii de credinþã ºineam.

În deschiderea eveni-mentului, domnul primar EmilProºcan a subliniat faptul cã este

imperios necesar sã spunem lumiiadevãrul despre noi, deoareceavem foarte multe motive sã nemândrim cã trãim pe acestemeleaguri. Nu suntem un popor laînceputul existenþei sale, ci unulmilenar, cu calităţi deosebite, cunobleþe în istorie. A ve nit timpulsã spunem stop capului plecat, sănu ne mai lăsăm umiliţi, jigniţi,furaţi. Sã ne respectăm şi noi întrenoi, pentru a impune respect.Cuvintele domnului primar întã -resc spusele poetului ºi scriitoruluiIon Alexandru: "Ni mic nu trebuiesã ne fie mai scump decât a ºtiunde am fost noi adevãraþi ºi mi -nunaþi de-a lungul istoriei".

Cum putem vorbi demândria de a fi român, când înaceastă zi, în care ne serbămmândria de a fi şi ar trebui să nemanifestăm în fel şi chip bucuria,

steagul nostru tricolor nu este ar -borat. Cu toate că Primăria a tri -mis chiar o adresă prin care se lan -sa imperios rugămintea de a arbo-ra tricolorul românesc, doar câtevasocietăţi au facut asta. Ne faceplăcere să le amintim aici şi să lefelicităm: "Medim Farm", "La doipaºi", "U ni versal Com. Relaxa","Dona", "Galdum", "Prod Panif",

"HR", “Farmacia Andalin”, "SO -COM", "Padores", "Lidl", BancaRaiffeisen şi “Vem Farm”.

Ultreior, în semn de res -pect ºi omagiu, au fost depuse lastatuie coroane de flori de cãtre:Primãria oraºului Mizil ºi Con -siliul Local, Poliþia Orãºeneascã,Jandarmerie, Inspectoratul Gene -ral pentru Situaþii de Urgenþã,Partidul PNÞCD, Asociaþia Pen -sionarilor Militari ºi a CultuluiEroilor, Liceul Teoretic "GrigoreTocilescu" ºi Liceul Tehnologic"Tase Dumitrescu".

Într-o atmosferã depioºenie, mizilenii prezenþi auascultat slujba de Te Deum ºi slu-jba de parastas oficiatã de cãtrepreoþii mizileni. Domnul profesorViorel ªoldea a subliniat, dinpunct de vedere istoric, impor-

tanþa acestei zile ºi totodatã, la ce -rerea domnului primar, le-a expli-cat celor prezenþi cum a luatnaºtere cuvântul român. Alãturide noi a fost ºi domnul colonel (înretragere) Chippãr Constantin -vicepreºedinte pe þarã al Cultului

Eroilor "Regina Maria", fondatorºi preºedinte al Asociaþiei Jude -þene Prahova, care a evidenþiatactele de eroism ale trupelor

armate prahovene de-a lungul tim-pului. Tot Domnia Sa, i-a oferitdomnului primar, din parteaAsociaþiei pe care o reprezintã,Diploma de excelenþã. Totodatã,am salutat prezenþa domnuluiRadu Oprea - senator de Prahova,care a dorit sã spunã alãturi de noi:"La mulþi ani, România"!

În continuare, elevi ailiceelor mizilene, ai ªcolii "Nr.1"ºi ai Centrului Cultural "AdrianPãunescu", au susþinut un programartistic ce a cuprins un recital depoezie, cântece patriotice ºidansuri populare.

Demn de remarcat estefaptul cã la aceastã zi de mare sãr-bãtoare, au participat foarte mulþitineri ºi copiii, acest fapt întãrindu-ne speranþa cã ei vor ºti sãpovesteascã cu mândrie generaþi-ilor viitoare despre tradiþiile noas-tre, despre valoarea spiritualã apoporului român, despre tot ceînseamnã român, despre oameniidatoritã cãrora noi putem spuneastãzi: La mulþi ani, România, Lamulþi ani, români!

Gabriela NEGOIÞÃ

1 DECEMBRIE - LA MULŢI ANI ROMÂNIA, LA MULŢI ANI ROMÂNI!

Iubirea divină coboară printre noi, ca o ninsoare naivă aducând cu ea bucuriaNaşterii Mântuitorului! Să aveţi zile seninepline de bucurii şi LA MULŢI ANI!"Director Executiv Serviciul Public de interesLocal, Poliţia locală Mizil, Dan Petrescu

Urez tuturor mizilenilor un an mai bun,împliniri, să uităm şi să lăsăm deoparte totceea ce a fost mai rău în acest an şi să neîndreptăm spre anul 2014 fără problememajore cu multe împliniri pe plan profesionalşi familial. Colegilor din Poliţia Oraş Mizil ledoresc un an fără evenimente şi tot binele dinlume! Mizilenilor le urez să aibă garanţia călucrătorii Poliţiei Oraş Mizil le sunt prieteni şisunt totdeauna alături de domniile lor. Deasemenea, aceleaşi urări debine le sunt transmise de

către Comisarul Şef de Poliţie Viorel Dosaru, Şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Prahova.Comisar Şef de Poliţie,Şeful Poliţiei Oraş Mizil, Marius Rotaru

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, doresctuturor mizilenilor, nu numai aceloracare sunt participanţi la trafic, zile se -nine, sărbători fericite şi îm belşugate,tradiţionalul "La mulţi ani!" şi un an noufără evenimente rutiere. Primăriei OraşMizil şi Consiliului Local le transmit dinpartea colectivului de poliţişti rutieri,sărbători fericite alături de cei dragi şi pentru anul 2014 să aprobe şi să realizeze oportu-nităţi privind sistematizarea oraşului şi asigurarea fluenţei traficului rutier în condiţii de oraş european!Comisar de poliţie,Adrian Ţurcaş

Mizileni, înconjuraţi-vă de familie şi de prieteni,bucuraţi-vă de glasurile colindătorilor şi de dansulfulgilor de nea! Astfel, spiritul Crăciunului te vaînsoţi tot anul şi dragostea pe care o dăruieşti celor-lalţi ţi se va întoarce înzecit! Sărbători Fericite!"Comandantul Subdiviziei de Jandarmi Mizil,Căpitan, Tomescu Adrian

Din lumina sărbătorii naşterii Domnului şi din speranţa ce însoţeşte Noul

An, vă transmit gânduribune şi urări de sănătate,

bunăstare şi împliniri! La mulţi ani!

Deputat Vlad Cosma, Senator Ştefan Radu Oprea

Pagina 3 Nr. 107 / decembrie 2013

Reporter: Domnule pri-mar, în ultima lunã din an suntemcuprinºi de magia sãrbãtorilor: col-inde, Crãciun, minunea naºteriiPruncului Sfânt, poveºti la gurasobei, mere coapte, cozonaci - însãeste ºi momentul când tragem linieºi facem bilanþul anului ce seapropie de final. În acest context, vãrog sã ne spuneþi care sunt cele maiimportante realizãri din acest an aleprimãriei mizilene!

Emil Proºcan: Ar trebui caîn orice tentativã de a vorbi despreceea ce se întâmplã, sã plecãm de larealitatea în care ne ducem viaþa.Adevãrul realitãþii este unic ºi avemobligaþia de a-l cunoaºte. Acest ade-vãr se aflã în cu totul altã parte decâtîn cel prezentat de mass-media.Repet, avem obligaþia de a cunoaºtece se întâmplã cu adevãrat în jurulnostru, pentru cã altfel nu putememite pretenþii de judecatã ºi nici nuputem avea reacþiile ce se impun.Realitatea este cã ni s-a luat aproapetotul ºi nu numai cã nu sunt semnecã aceastã politicã de sãrãcire va fistopatã, ci ea continuã la fel de furi-bund. Ni s-au luat resursele pãmân-tului pe care Dumnezeu a hotãrât sãtrãim, ni s-au luat ºi s-a distrus tot cese producea, am fost abil constrânºisã ne îndatorãm pe multe generaþii deacum încolo ºi ca ºi cum toate asteanu ar fi fost de ajuns, suntem fãcuþiþigani (iar þiganii sunt numiþi romi!),nepricepuþi, hoþi, nespãlaþi, pãdu-chioºi, cerºetori etc. Ce spun ziareleºi televiziunile despre aceastã reali-tate? Nimic! Absolut nimic! Careeste reacþia oamenilor? Dependenþide televiziuni, de ziare ºi de tot ce-iduce în eroare! Nu credeþi cã estenevoie de o abordare corectã a rea -litãþii? Nu credeþi cã ar fi cazul ca, înmodul cel mai firesc ºi manierat cuputinþã, sã ignorãm ºi sã sfidãm min-ciuna ºi nedreptatea? Când o sãcerem înapoi ce ni s-a furat, când osã cerem sã fim lãsaþi în pace?! Cândo sã cerem sã fim respectaþi?! Pesteun milion de hectare de pãmântromânesc au fost vândute, iar de la 1ianuarie 2014 intrã în vigoare o legecare dã dreptul strãinilor sã cumpereoricât pãmânt vor! Mai mult, ceicare îºi vor vinde pãmântul vorprimi niºte stimulente din fondurileeuropene. Ce a mai rãmas din þaranoastrã, ce mai avem, ce mai con-trolãm?

În aceste condiþii despre cebilanþuri putem vorbi? Cine maipoate enumera realizãri? Facemeforturi mari sã existãm! Aºa amajuns! Sunt luni întregi când aici nuse dau salarii! Nici acum, de sãrbã-tori, angajaþii primãriei nu-ºiprimesc salariile! ªi nu e vorba denoi! Persoanele cu handicap ºiînsoþitorii acestora nu ºi-au primitsalariile de patru luni! ªtiaþi cã aces-te persoane figureazã în organigra-ma noastrã ºi sunt salariaþii noºtri, lafel ca cei pe care-i cunoaºteþi cãlucreazã aici? De ce guvernul i-aabandonat ºi i-a azvârlit în curteanoastrã? Pentru ca în faþa oamenilornoi sã fim cei rãspunzãtori! La fel s-a întâmplat ºi se întâmplã cu spi-talele, învãþãmântul, asistenþasocialã, evidenþa persoanelor…

Nu aº vrea sã se înþeleagãcã suntem muribunzi ºi cã am aban-donat orice tentativã de a mai faceceva! Lucrãm în acelaºi spirit gene -rat de trebuinþele oraºului ºi aleoamenlor de aici, numai cã posibi -

litãþile, comparativ cu cele din alþiani, sunt mult mai mici, aproapeinexistente! Gradul de încasare aveniturilor proprii a ajuns la 60%, iardin cotele defalcate ale bugetului destat nu mai primim nimic pentruechilibrare. Practic, trãim cu puþinpeste jumãtate din ceea ce colectãmdin taxe, impozite ºi alte venituriproprii. Chiar ºi în aceste condiþii,compartimentele ºi serviciile primã -riei au funcþionat normal. În -vãþãmântul ºi sãnãtatea au avut ºi înacest an prioritate, executându-selucrãri de reparaþii, întreþinere ºichiar investiþii, astfel cã atât actul deînvãþãmânt, cât ºi cel din domeniulsãnãtãþii au funcþionat normal. S-aumodernizat câteva strãzi, urmând sãcontinuãm în anul urmãtor. Trebuiesã amintesc faptul cã þinem, din ce înce mai greu, piept distrugerilorfãcute aproape zilnic de societateade distribuþie a gazelor pe strãzi!Cred cã se impune un referendumpentru consultarea populaþiei în ceeace priveºte opþiunea de a fi sau a nufi gaze sau strãzi în Mizil! ªi una ºialta, dupã cum se vede, nu se poate.Au mai fost ºi alte realizãri, dar dupãcum ar trebui sã se ºtie, nu agreez sãvorbesc despre asta. Cel mai impor-tant este ceea ce rãmâne de fãcut. ªitotuºi…!

Cea mai importantãrealizare este Centrala fotovoltaicã,proiect european în valoare de31.000.000 lei cu TVA. Cu o putereinstalatã de 1,735MW/ orã, vaasigura consumul tuturor instituþiilorpublice din oraº, inclusiv staþia deepurare, staþia de apã, iluminatulpublic, consum estimat la 2660 MWanual. Dacã condiþiile meteorolo -gice nu vor impune întreruperealucrului, se va respecta termenul definalizare, în luna ianuarie 2014. Facprecizarea cã acest proiect este sin-gurul din România realizat cu struc-turi mobile Est-Vest a panourilor,asta însemnând un randament cupânã la 25% mai mare decât la cen-tralele clasice de profil. Panourilesunt montate pe o structurã mobilã,care urmãreºte automat concentraþiaunghiului luminii solare, realizând ocaptare optimã pe tot parcursul zilei.

R.: Dacã aþi fi într-o poziþiede decizie la nivel naþional, cemãsuri aþi lua pentru a sprijiniadministraþia localã?

E.P.: Hm! Adicã dacã aº fiun fel de rege sau aº gãsi peºtiºorulde aur pentru a cãpãta puteridepline? Aº adapta legislaþia la nece-sitãþile existente! În orice domeniu,legislaþia este cea care dã girulbinelui sau rãului! Spiritul legislativeste conºtiinþa naþionalã a poporuluiunei þãri! Primul lucru care trebuiefãcut este aºternerea pe hârtie a rea -litãþii, cunoaºterea în amãnunt atuturor problemelor la nivel local,judeþean, regional ºi prioritarea lor.Fiecare domeniu sã se reflecte într-un amplu proiect guvernamental deredresare, conform unui grafic con-cret de soluþionare. Suntem þarãmembrã a UE ºi toate fondurilebugetare alocate þãrii noastre ar tre-bui gestionate numai de cãtre o sin-gurã instituþie guvernamentalã, caresã elaboreze proiecte în funcþie deprioritãþile ºi discrepanþele existenteîntre localitãþi ºi regiuni. Prefecturilesau consiliile judeþene sã-ºi formezecentre de întocmire a proiecteloreuropene. Sumele acestea uriaºe,care ne vin de la Bruxelles, sã fie

dirijate cãtre toate localitaþile þãrii, înfuncþie de necesitãþi, nu haotic, cumse procedeazã acum! Un primarpoate vrea sau nu vrea sã se ocupede astfel de proiecte. Ori nu se pri-cepe, ori nu dispune de logisticanecesarã. Proiectele se câºtigã acumdupã ureche. Cu unele excepþii,guvernele de pânã acum s-au rezu-mat la a arãta cu degetul spre pri-mari, adoptând sloganul. "Primariinu ºtiu sã atragã fonduri!" De ce sãnu înveþe guvernul acest lucru, sã-ºipunã specialiºtii la treabã ºi sãinventeze un alt slogan: "Nu pier-dem niciun euro alocat þãrii noas-tre!" De ce? Nu numai cã nu aufãcut asta, dar au creat o inginerie decondiþii schimbãtoare aproape zil-nic, transformând în coºmar viaþacelor ce se încumetã sã depunãproiecte. Specialiºtii de care dispunsunt trimiºi sã scormoneascã chiar ºiîn proiectele terminate cu ani înurmã, cu scopul de a descoperi"greºeli" pe care le sancþioneazã cuamenzi uriaºe, sãrãcind ºi mai multbugetele celor care au avut "tupeul"sã câºtige proiecte. Români contraromânilor! Aºa am putea numi aces-te incredibile acþiuni. ªi pentru cãîntrebarea mã trimite la postura unuiatotputernic, cred cã aº condiþionaacceptarea candidaturii de primar,consilier, parlamentar, preºedinte, dedovadã cã respectivul candidat esteromân! Nu numai vorbitor de limbãromânã ºi nãscut aici! Sã fie evaluatminuþios ºi sã se facã dovadã cãpoate servi interesele acestui popor.Dupã un an de mandat, sã se facãanaliza modului cum ºi-a respecatpromisiunile, în caz contrar fiinddemis ºi pedepsit. Un alt lucru lacare m-aº repezi ar fi decretareainterdicþiei de a mai jefui pãdurileþãrii noastre, concomitent cu acþiunide replantare. La fel ºi cu fierulvechi, care este fier pur ºi pleacãnumai ºi numai la alþii. Aº dispune,cu scuzele de rigoare, ca cei care azideþin resursele patrimoniale ale þãriinoastre, sã ni le înapoieze, acesteaurmând sã reintre în propietatea sta -tului nostru, devenind monopol, astaconcomitent cu un program naþionalde industrializare. Aº stimula între-prinzãtorii români prin subvenþii,alocaþii, pe categorii, în funcþie dedomeniile prioritare. Aº întãri pu -terea statului român ºi l-aº face rãs -punzãtor de toate servicile de interespublic. Aº da importanþa cuvenitãagriculturii, aº sprijini activitatea decercetare. Aº reorganiza sistemul desãnãtate ºi învãþãmânt. Dar ce n-aºface, cã multe mai sunt de fãcut!

R: Dar pentru RapidBucureºti ce aþi face?

E.P.: Parcã vorbeam delucruri serioase?

R: Rapid nu este pentrudumneavoastrã un lucru serios?

E.P.: "ªi tu, Brutus?!" I-aºpune pe cei ce încã ocupã "tronul"FRF sã dea socotealã despre câtevalucruri: de ce Rapid, care a terminatcampionatul trecut pe locul 8 e în"B", iar Chiajna, care a terminat, înurma meciurilor disputate, pe loc deretogradare, e în "A"? I-aº mai între-ba ceva despre o "brichetã" sau cumau reuºit sã suspende o peluzã ºi nuun reflector, un gard sau un scaun,despre nereluãrile de faze atuncicând arbitrii furã, despre înspãimân-tãtorul grad de inculturã ºi subiec-tivism al comentatorilor sportivi ºi,nu în ultimul rând, despre turneele

ratate de echipa naþionalã! Dar hai sãrevenim cu picioarele pe pãmânt!

R.: Suntem la finele anului2013 ºi, din pãcate, România sezbate sã supravieþuiascã! Con si -deraþi cã este vorba de nepricepere ºide oportunism politic sau de multmai mult, având în vedere cã mulþipoliticieni ºi-au sporit averea în pro-gresie geometricã, sfidând prin opu-lenþa lor o populaþie de la an la anmai sãracã?

E.P.: Este cunoscut faptulcã nimic nu este întâmplãtor!Raportul dintre gândirile benefice ºicelelalte este total dezechilibrat înfavoarea celor din urmã. Sunt per-soane care prin muncã cinstitã, hãr-nicie, abnegaþie, studiu, au condussocietãþi de succes, dar aceºtia suntpuþini la numãr. Priviþi în jur ºi încer-caþi sã faceþi portretul celor care seconsiderã bogaþi! Care sunt "ca -litãþile" lor? Studiile, gradul de cul-turã, manierele, limbajul? Care sã fieoare secretul imenselor acumulãriale Domniilor Lor? Înainte, pe vre-muri, statul deþinea întreaga putereeconomicã a þãrii ºi se implica în totce era necesar unei vieþi normale.Acum, sectorul privat deþine pon-derea economicã ºi cu ce se implicãcapitaliºtii noºtri de azi în mai bineleoamenilor? Sunt timpuri anormale,caracterizate de uriaºe dezechilibre,dar istoria ne învaþã sã avem rãbdarepentru cã matricea de adevãr dupãcare e structrat Universul îºi vaspune cuvântul. Cred cã Biserica artrebui sã se implice mult mai mult.La obiºnuitele slujbe, de regulã, vincei nãpãstuiþi de soartã sã-ºidestãinuie necazurile ºi sã adresezerugi Lui Dumnezeu spre a fi ajutaþi.Însã ceilalþi au nevoie de ajutoruldivin, sufletul lor încercat are nevoiede ajutor ºi cred cã în asta constã totsecretul armoniei dintre oameni!

R.: Constat cu tristeþe cãprintre multele anomalii care seîntâmplã în România - se practicãdistrugerea valorii naþionale, politicaanticulturalã - ºtiut fiind faptul cã unpopor mai puþin instruit e mai uºorde manipulat. Care este opina dvs.,vizavi de acest subiect, având învedere faptul cã sunteþi printrepuþinii edili care v-aþi încãpãþânat, înciuda tuturor greutãþilor, sã pro-movaþi actul cultural ºi sã derulaþiproiecte de excepþie cu care puþineoraºe din þarã se pot mândri?

E.P.: Manipulare a fost dintoate timpurile! ªi noi, pãrinþii, nemanipulãm copii, dar depide de sen-sul care este dat acestei influenþepremeditate. Suntem ceea ce con-sumãm! ªi când spun asta nu mãrefer la alimente, ci la hrana care nealimenteazã gândirea ºi felul de a fi!Cultura este acel efort de minimãdecenþã pe care fiecare trebuie sã-lfacem pentru a ne funcþiona bunulsimþ! Cineva care nu simte lacrimacuiva, este abrutizat ºi va avea han -dicapul lipsei de comunicare ºiimplicit pe cel al lipsei de bucuriiautentice. Un astfel de om nu se vaputea niciodatã bucura de podoabaunui pom înflorit, de un rãsãrit desoare, de o sãrbãtoare, de zâmbetulunui copil! Eu nu am fãcut decât sãdau curs unor astfel de necesitãþisufleteºti. Chiar dacã eforturile de aumple o salã de 400 de locuri nusunt întodeauna încununate de suc-ces, trebuie sã continuãm sã facemasta! Când mã gândesc la viitorultinerilor de azi, mã înfior! Educatorii

de primã mãrime trebuie sã fiepãrinþii, Biserica, profesorii ºi socie -tatea! Din pãcate, implicarea acesto-ra este mult diminuatã sau lipseºtecu desãvârºire! Impardonabilã mi separe atitudinea unor profesori. Nusalariile mari trebuie sã le fie moti-vaþia dãruirii, ci dragostea care tre-buia sã-i aducã la catedrã! Nu amfãcut-o niciodatã pânã acum, dar tre-buie sã spun cã la manifestãrile cul-turale pomenite mai sus, vin aceiaºi20-25 de profesori! Este inadmisibilpentru cineva care are în mâini posi-bilitatea de a influenþa destine, sãîntoarcã consecvent spatele unormanifestãri de culturã. Eu mizezînsã, ºi pe zestrea geneticã pe caretinerii o au ºi cred cã în timp vorajunge la autoeducaþie. E singuraºansã!

R.: Ce proiecte are edilulEmil Proºcan pentru noul an; existãprobleme majore ale localitãþii cenecesitã o soluþionare urgentã? DarOmul Emil Proºcan?

E.P. Anul 2014 este anulcând se redeschid linile de finanþãripentru proiectele europene ºi mizãmcam totul pe aceastã carte. Chiardacã-mi lipsesc preogativele, o sãcontinui zbaterile pentru aducereade investitori. Locurile de muncãsunt necesitatea numãrul unu a celormai mulþi oameni ºi secretul intrãriiîn mult aºteptata stare de normali-tate. O sã continuãm rezolvareaproblemelor legate de infrastucturã,finalizarea reþelelor de distribuþieapã ºi canal, modernizarea strãzilor,a spaþiilor verzi. Învãþãmântul ºisãnãtatea vor ocupa, ca ºi pânãacum, un important loc. ªtiu degropile din oraº, de câinii nimãnuicare continuã sã ne fie aduºi, de cali -tatea serviciilor publice de care estenevoie, de oamenii singuri, bolnavi.ªtiu de multele neajunsuri, dar cuajutorul dumneavoastrã, stimaþimizileni, aº putea afla mult maimulte despre realitatea în care trãim.Toate aceste mã încrânceneazã îndorinþa mea de a face ca aici sã fiemai bine. Sper ca cei aleºi sã ve -gheze destinele aceste þãri, sã fiereceptivi la trebuinþele acestui poporºi sã-ºi apropie sufletul de sufleteleoamenilor! Sper ca în noul an,Consiliul Judeþean Prahova sã dis-punã de mai multe posibilitãþi!

Doresc tuturor un an nor-mal, fãrã patimi, un an în care sãguverneze numai dorinþele de ade-vãr, cinste, înþelegere! Sãnãtate, lin-iºte ºi cât mai multe motive de zâm-bet! La mulþi ani!

R: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi vã doresc ca mi -nunea Naºterii Domnului sã vãumple sufletul de bucurii, alãturi decei dragi, iar Anul Nou sã vã fieaducãtor de sãnãtate ºi împliniri!

Gabriela NEGOIÞÃ

OPINII LA CUMPĂNA DINTRE ANI…

DE VORBĂ CU DOMNUL PRIMAR EMIL PROŞCAN

Pagina 4ADMINISTRAÞIENr. 107 / decembrie 2013

Pe data de 28 noiembrie,în prezenþa conducerii primãriei,16 dintre membrii ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaordinarã, sub preºedinþia domnu-lui consilier Alexe Ilie, cu urmã-toarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 31.10 ºi11.11.2013;

2. Rediscutarea proiectu-lui de hotãrâre privind scoatereadin funcþiune ºi casarea unorobiecte de inventar, proprietateaprivatã a oraºului Mizil, aflate înfolosinþa S.C. Salub Interserv S.A.Mizil;

3. Proiectul de hotãrâreprivind aprobarea preþului minim

evaluat de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãriiterenului în suprafaþã de 150mp,teren proprietate privatã a oraºuluiMizil, situat în Mizil, str. Teilor, nr.4 bis;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drepturilede deplasare a personalului didac-tic din instituþiile de învãþãmântpreuniversitar din oraºul Mizilpentru luna octombrie 2013;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea "PUZ - ridicarerestricþie de construire ºi modifi-care reglementãri urbanistice pen-tru amplasare locuinþã P+1(S-356mp) în oraºul Mizil, str. Mihai

Bravu, nr. 83, tarla 64, parcelaCc2108;

6. Proiect de hotãrâreprivind modificarea statului defuncþii al Spitalului Orãºenesc"Sfânta Filofteia" Mizil.

Preºedintele de ºedinþã,constatând cã sunt întrunitecondiþiile legale pentru desfã ºu -rarea ºedinþei, supune spre apro-bare ordinea de zi propusã deexecutiv, solicitând totodatã sã fieintroduse pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte: Proiect de ho -tãrâre privind Nomenclatorul fon-dului arhivistic al ConsiliuluiLocal ºi al Primãriei oraºuluiMizil; Proiect de hotãrâre privindaprobarea bugetului Centrului deInformare Europe Direct pe anul2014; Proiect de hotãrâre privindaprobarea casãrii documentaþiilortehnico-economice aferente inves -

tiþiilor publice din oraºul Mizil;Proiect de hotãrâre privind rectifi-carea bugetului local al oraºuluiMizil pe anul 2013; Proiect dehotãrâre privind suplimentarea cu4.000.000 lei a finanþãrii ram-bursabile interne de 22.000.000lei, contractatã cu CEC BankSucursala Ploieºti; Diverse.

Supusã la vot, ordinea dezi, cu modificãrile propuse deexecutiv, este aprobatã cu unani -mitate de voturi.

Dupã discutare ºi avizare,CL a hotãrât aprobarea cu una-nimitate de voturi a proiectelor dehotãrâre de pe ordinea de zi, cuexceptia celui privind modificareastatului de funcþii al SpitaluluiOrãºenesc "Sfânta Filofteia"Mizil, care a fost adoptat cu 14 vo -turi "pentru" ºi 2 voturi "împo -trivã" ºi a proiectului de hotãrâre

privind suplimentarea cu4.000.000 lei a finanþãrii ram-bursabile interne de 22.000.000 leicontractatã cu CEC Bank Sucur -sala Ploieºti, care a fost adoptat cu15 voturi "pentru" ºi 1 vot"împotrivã";

La punctul Diverse a fostprezentatã adresa Societãþii Pros -pecþiuni S.A. Ploieºti, prin care sesolicitã avizul ºi sprijinul în ve -derea desfãºurãrii lucrãrilor deachiziþie de date geofizice pe teri-toriul oraºului Mizil, în partea deNE, la graniþa cu judeþul Buzãu,consilierii acordând avizul deprincipiu în vederea desfãºurãriiacestor lucrãri, însã acesteprospecþiuni vor începe doar dupãce societatea va primi acceptulproprietarilor de terenuri agricoledin zonã.

Victoria PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

Conform tradiþiei, în datade 4 decembrie, la sediul Poliþieioraºului Mizil, a avut loc oîntrunire între ºeful acestei insti-tuþii, domnul comisar MariusRotaru, agenþii de proximitateDoru Suditu (agent ºef principalde poliþie), Gabriela Voicu (agentprincipal de poliþie) ºi preºedinþiide asociaþii ºi administratorii aso-

ciaþiilor de proprietari de pe razaoraºului Mizil.

Cu aceastã ocazie, s-aupurtat discuþii pe linia prevenirii ºicombaterii faptelor antisociale(furturi din locuinþe ºi înºelãci-une). La finalul întâlnirii, a fostcitit mesajul transmis mizilenilorde cãtre domnul comisar ºefViorel Dosaru, ºeful Inspec -

toratului Judeþean de Poliþie -Prahova.

"Prin intermediul dvs.,doresc sã adresez locuitorilororaºului Mizil, un cãlduros lamulþi ani, cu ocazia sãrbãtorilor deiarnã, iar noul an sã vã aducãnumai bucurii, împliniri ºi multãsãnãtate"!

Eugen GRIGORE

A.N.P.C.P.P.S. România -InfoCons lanseazã o nouã etapã aCampaniei Naþionale - "Citeºteeticheta!", destinatã produseloragroalimentare, pentru ca fiecareconsumator sã facã alegeri încunoºtinþã de cauzã cu privire laprodusele pe care le cumpãrã ºi leutilizeazã în condiþii de siguranþã.

Comisia Europeanã iamãsuri care vizeazã protecþia con-sumatorilor ºi garantarea inte -gritãþii produselor alimentareambalate comercializate în UE -ceea ce este scris pe eticheta de peprodus trebuie sã spunã adevãruldespre conþinutul acestuia. Nor -mele UE privind siguranþa alimen-tarã ºi protecþia consumatorilorsunt clare: consumatorii trebuie sãfie informaþi în legãturã cu ceea ce

cumpãrã ºi toate ingredientele tre-buie sã figureze pe etichetã.

Faptul cã în compoziþiaproduselor din carne de vitã s-aidentificat prezenþa cãrnii de cal,aratã cã aceastã cerinþã fundamen-talã nu este întotdeauna respectatã.Carnea de cal poate fi comercia -lizatã în UE, doar cã la fel ca oriceingredient, trebuie sã fie indicatãpe etichetã. Statele membre au luatmãsurile necesare pentru ca toateprodusele care nu au fost etichetatecorespunzãtor sã fie scoase de pepiaþã.

Comisia a elaborat unplan european pentru coordonareaunui program de testare a pro-duselor. Acesta se va derula timpde o lunã ºi îºi propune sã identi-fice prezenþa nedeclaratã a cãrnii

de cal în compoziþia produselor,precum ºi a cãrnii de cal careconþine fenilbutazonã. Este ilegalãadministrarea de fenilbutazonãanimalelor destinate consumuluiuman.

Din 13 decembrie 2014,normele UE vor prevedea, deasemenea, ca etichetele sã indicedacã proteinele adãugate la pro-dusele din carne provin de la ace-laºi tip de animal.

Comisia se pregãteºte sãfacã propuneri cu privire la:îmbunãtãþirea armonizãrii sancþiu-nilor în caz de fraudã în lanþul deaprovizionare, extinderea norme -lor UE privind originea alimentelorpentru a include mai multe cate-gorii de produse ºi toate tipurile decarne.

Copii pentru copiiLa Grãdiniþa Nr. 5, se

aflã în plinã derulare ProiectulEducaþional Naþional "CurcubeulSchimbãrii" care vizeazã respon-sabilizarea copiilor, pregãtireapentru afirmare ºi adaptare prinexemple de bunã practicã. Un ast-

fel de exemplu a fost activitateape care coordonatoarea proiectu-lui, doamna director Mirela Bãjana pus-o în practicã pe data de 5decembrie.

Astfel cã, grupa mijlocie"Albinuþele vesele" s-a deplasatla Grãdiniþa Nr. 4 ºi a dãruit copi-ilor de acolo, spre încântarea ge -neralã - jucãrii, dulciuri ºi cãr-ticele de colorat (cadourileprovenind chiar de la copii).Dupã zâmbetele ºi bucuria copi-ilor, cu siguranþã, activitatea"Învaþã sã dãruieºti" ºi-a atinsscopul! Invitat de onoare, alãturide cei mici a fost domnul primarEmil Proºcan.

Spectacol pentru un Sfânt copilPe 7 Decembrie, Centrul

Cultural "Adian Pãunescu" aorganizat un spectacol în cinsteaSfintei Filofteia, Patroana Spi -ritualã a oraºului nostru. Copiiicare activeazã la cercurile dincadrul Centrului Cultural au cân-tat ºi au dansat cât au putut maibine, smulgând ropote de aplauzedin partea celor prezenþi. Piticii

de la grã-diniþa dinGura Va -dului audo rit sãmar chezeºi ei mo -m e n t u lp a r t i c i -pând lasãrbãtoa -rea noas -

trã, cu nu me re de dans, intenspregãtite.

Porumbei campioni la MizilPe 14 decembrie, Sala sporturilora gãzduit a IV-a Ediþie a Ex -poziþiei Naþionale de SportColumbofil desfãºuratã la Mizil,

în organizarea Federaþiei Ro -mâne de Sport Columbofil(preºedinte Cezar Sinca) ºi încolaborare cu CSO - Mizil.Au concurat 480 de porumbeila 34 de categorii, ocazie cucare am primit vizita a 500 depersoane din toate colþurileþãrii. S-au înmânat 400 de cupeiar 30% dintre câºtigãtori aufost mizileni. Unul dintre aceº-

tia este domnul Florin Panþuru(60 de ani) care a câºtigat locul Icu al sãu porumbel, la ca tegoria

fond tineret. Se ocupã cu creºtereaporumbeilor de 40 de ani, îiiubeºte de când era mic ºi înprezent este posesorul a 100 depãsãri.

În darPe data de 19 decembrie,

domnul primar Emil Proºcan aoferit copiilor mizileni, un specta-col de teatru gratuit - "Fata babeiºi a moºului" - în adaptarea, regiaºi scenografia lui Daniel Lungu(Teatrul "Plai" din Bucureºti").

O jucãrie poate ºterge o lacrimã!În organizarea Primãriei

ºi în colaborare cu CentrulCultural "Adrian Pãunescu";Biblioteca orãºeneascã; SPAS;Centrul de Informare "EuropeDirect", pe 21 decembrie a avutloc a III-a Ediþie a spectacolului"O jucãrie pentru fiecare".Fiecare copil spectator a adusjucãrii pe care nu le mai folosea,acestea ajungând ulterior cu aju-torul SPAS, în casele copiilornevoiaºi.

Gabriela NEGOIÞÃ

GRUPAJ INFORMAŢIONAL POLIŢIA ALĂTURI DE COMUNITATE -ÎMPREUNĂ CU COMUNITATEA

PROTECŢIA CONSUMATORILOR VĂ INFORMEAZĂ:

"Să reuşim să găsim cu toţii spiritul Crăciunului prin pace, armonie, iubireşi speranţa de mai bine! Să ne deschidem sufletul către cei apropiaţinouă, să lăsăm deoparte supărările şi grijile. Crăciun Fericit tuturormizilenilor!"Director Şcoala Gimnazială nr.1, Nitu Luminiţa

"Conducerea Şcolii gimnaziale Sfânta Maria, doreşte mizilenilor cu ocazia sărbă-torilor de iarnă, sănătate, linişte sufletească şi un Crăciun frumos alături de cei

dragi! LA MULŢI ANI !"

Sărbătorile de iarnă sunt unprilej de a ne bucuraîmpreună cu cei dragide NaştereaDomnului, de a îiajuta pe cei nevoiaşişi de a transmite gân-duri bune tuturor oame-nilor care ne-au fost alături de-a lungultimpului! Vă dorim pe această cale,mult bine, pace şi sănătate! La mulţiani!

Iacob Dan, Director Liceul Tehnologic

E vremea colindelor, vremea bucuriei,când minunea naşterii Mântuitoruluicuprinde sufletele şi le înnobilează. Fieca Magia Sărbătorilor de iarnă, cu zvonde cântece şi clopoţei, săaducă fericire, sănătate şibunăstare în casele dum-neavoastră!LA MULŢI ANI!

Din parteaConsiliuluiLocal, Drăgan Mihai

Pagina 5 Nr. 107 / decembrie 2013

Poetul Lucian Mãnãilescueste redactorul ºef al revistei"Fereastra". Împreunã cu domnulprimar Emil Proºcan, om de cul-turã ºi scriitor, totodatã susþinãtorulfinanciar al revistei, LucianMãnãilescu organizeazã, sub egidaAsociaþiei Culturale "AgathaGrigorescu Bacovia", un concursnaþional de literaturã care ºi-a des-fãºurat recent cea de a ºapteaediþie.

Reporter: Spuneaþi când-va: "Eu sunt doar eu. O singurãtate,un drum, un destin". Vorbiþi-ne încâteva cuvinte despre copilãria ºiviaþa "mânzului sãlbatic" trecând"prin praful drumului de demult".

Lucian Mãnãilescu: Mã -su ra iubirii altruiste este, în modparadoxal, egoismul. Biblia spune:"Iubeºte-l pe aproapele tãu ca petine însuþi"; iar Jean-Paul Sartre,adaugã, la cealaltã extremitate a lui"Eu", constatarea: "L'enfer c'est lesautres" (Infernul sunt ceilalþi).Existã, cred, o intersecþie între celedouã perspective - cea a bibliei ºicea a filozofului francez - pe careaº numi-o singurãtate. Turnul defildeº în care te reconciliezi culumea, cu universul celest ºi cuinfernul din tine (care… sunt,totuºi, ceilalþi!), acceptând sã-þitrãieºti viaþa TA, nu revoluþiile,reformele sau ideologiile, cereprezintã trucuri ale sclavagismu-lui contemporan, numit cu emfazãdemocraþie.

Despre copilãrie, ce-aºputea sã spun? Poate doar faptulcã, dacã ar fi sã-mi aleg, acum, oprofesie, aº vrea sã mã fac… copil.

R.: În viaþã, o datã cu tre-cerea timpului, un lucru esteimportant, sã exiºti. ªi dvs. existaþiîn cãrþile scrise ºi-n munca pe careo depuneþi. Când a fost debutul înliteraturã?

L.M.: Cred cã eram princlasa a IX-a. Geo Dumitrescu mi-apublicat o poezie în "România li -terarã". Faptul în sine m-a derutatpuþin: am început sã scriu poezii"geniale", câte 2-3 pe zi, pânã cândprofesorul meu de românã mi-a datdouã palme (Sãru'mâna DomnuleProfesor!), pentru aerul de fan-faron cu care mã împroprietãrisem.Mi-am rupt "capodoperele" ºi credcã a fost primul meu câºtig literar:puterea de a-mi sfâºia, cu gheareleºi cu dinþii, viaþa de pe hârtie, ca são fac sã sângereze ºi sã doarã.

Pe urmã, m-am luat cu alevieþii, am scris puþin ºi am publicatrar, am frecventat un cenaclu (celde pe lângã ziarul Viaþa Buzãului),din care am evadat câþiva (DanDinu, Ninel Pogonaru, Emil Ni -cilescu, Bebe Þânþãreanu, Gheor -ghe Ene ºi alþii), improvizând unfel de întâlniri literare care se des-fãºurau, prin rotaþie, la domiciliulunuia dintre noi ºi unde fiecarevenea cu ce putea: unul cu bãutura,altul cu prãjiturile, altul - care-o fifost ãla? - cu microfoanele… Darera bine, pentru cã bãieþii cu ochialbaºtri se limitau sã ne suprave -gheze, refugiul în lecturã deschideaorizonturi destul de largi (oricum,Fromm, Marcuse sau Sartre, chiarfilozofi de stânga fiind, lãsau sã sevadã lumea pe sub fustele pe caremarxismul ºi le pusese în cap) ºi nemai moromeþeam ºi noi, ne mai

duceam cu preºul sau visam înlimba spargã.

În decembrie 1989 mi-amaruncat bagajele peste gard ºi amsãrit în ograda presei, convins cãtot ce zboarã se mãnâncã. Cumrãspundeam ºi de o rubricã de epi-grame - scrise de cititori, evident -ºi n-aveam cu ce s-o umplu, amînceput sã mã joc, semnând în fel ºichip producþii de genul: "La oraºviaþa-i amarã/ ªi, gândind în per-spectivã,/ S-a mutat Ion la þarã,/ Încomuna… primitivã! ". Trezindu-mã epigramist fãrã voie, am luat ºicâteva premii naþionale: PremiulSatiricon la ediþia a X-a a Fes -tivalului "Eterna Epigramã" (Cluj-Napoca, 1999), Premiul I la ediþia aVII-a a concursului "Oltenii ºirestul lumii" (Slatina, 2002); Pre -miul Ridendo la Gala umorului,ediþia a XI-a (Feteºti, 2002);Premiul I la ediþia a XI-a a festiva -lului Revelionul caricaturiºtilor(Urziceni, 2005). Am "comis" ºicâteva antologii, la sugestia luiEfim Tarlapan (Cu epigrama laasalt - antologia Clubului epigra-matic Amprenta în1998, Zece anide epigramã - Antologia Cena -clului "Amprenta") etc.

M-am sãturat însã de pre-mii ºi mi-am dat demisia din UERca sã nu mã mai arate lumea cudegetul, de celebru ce eram. Dar num-am lecuit bine de epigramã ºi, pelângã poezie, am mai contactat do -uã boli grave: fotografia ºi teh no -redactarea. Aºa cã am strâns peste50 de titluri în portofoliul de redac-tor de carte ºi câteva mii de foto -grafii, una destul de bunã pentru afi premiatã la un concurs de gen.

Editorial am debutat în1997, cu o carte de "fabule" po -litice (Cartea Junglei Editura MADLinotype, Buzãu - 1997). Auurmat: Lacrimi de Murano (Edi -tura MAD Linotype, Buzãu -2001) Rememorãri (Editura Tem -pus, Bucureºti - 2004), Ultima erãglaciarã (Editura Vega, Buzãu -2006), Am auzit cã viaþa e fru-moasã (Editura Teocora, Buzãu -2009); - La început a fost umorul(Editura "Rafet" - 2011), RaiulPirania (Editura "Tipo Moldova" -Colecþia OPERA OMNIA - Poeziecontemporanã, 2011). Anul acestaurmeazã sã-mi aparã un volum deprozã ºi unul de poezie.

R.: Se cunoaºte faptul cãdragostea pentru scris ºi literaturãv-a adus un "premiu" binemeritat,devenind membru al Uniunii Scri -itorilor din România. Acest lucruv-a propulsat într-o altã lume? V-aambiþionat sã nu vã opriþi niciodatãsau doar sã vã autodepãºiþi?

L.M.: Nu consider faptulîn sine un premiu ci, mai curând,mã încearcã o uºoarã dezamãgire.Cel mai mare "premiu" literar pecare l-am primit vreodatã îl repre -zintã cele câteva cuvinte scrisedespre mine de regretata poetãConstanþa Buzea: "Sã fim atenþi lanumele poetului, sã-l respectãm ºisã ne scoatem pãlãria ori de câte orine face cu simplitate veritabiledaruri! ". Aºa cã, într-o lume carenu mai poartã pãlãrie, dar are miide scriitori (cu ºi fãrã carnet), nu-mipropun sã mã autodepãºesc, ci sãfiu. Adicã sã aspir - cum spuneaConstantin Noica - la "devenirea

întru fiinþã". Asta cu atât mai multcu cât, în ultimul an, am avut câte-va vizite de curtoazie din parteaDoamnei în negru.

Sigur, relaþiile de breslãconteazã ºi am fost onorat sã fiu încontact cu o serie de scriitoriremarcabili (George Vulturescu,Ion Gheorghe, Magda Ursache - înprimul rând Doamna Magda Ur -sache -, Gheorghe Istrate, regreta tulIon Nicolescu ºi alþi câþiva, pe carei-am ascuns în biblioteca din suflet.Dar asta nu are legãturã cu USR.

R.: Plecarea-n "noapteamare/grãbit ºi trist, cu sufletuldurut" a poetului Grigore Vieru, înce fel v-a marcat existenþa?

L.M.: Lucrurile suntdestul de complicate. Am iubitpoezia lui Adrian Pãunescu, nu ºiomul cu acelaºi nume. La GrigoreVieru am apreciat starea poeticã,profunzimea sentimentelor, dar,dintre poeþii de dincolo de Prut pecare i-am citit, l-am simþit mairotund pe poetul ºi regizorul Nico -lae Esinencu. Ca sã nu mai vorbimdespre mai tinerii Aura Christi,Vasile Gârneþ, Valeriu Matei...

Plecarea în eternitate m-amarcat uneori, inclusiv când a fostvorba de Pãunescu sau de Vieru.Nu însã la fel de profund, de nevin-decabil, ca la plecarea lui NichitaStãnescu, Cezar Baltag, PetreStoica, Mihai Ursachi sau, recent,cea a profesorului Petru Ursache.

R.: Aveþi o preferinþãpoliticã? Ce înseamnã din punctuldvs. de vedere democraþia înjustiþie? Funcþioneazã în Româniaprincipiul lui Montesquieu (justiþieautonomã, separarea puterilor înstat etc.) sau e doar un vis alromânilor?

L.M.: N-o sã-l contrazicpe Aristotel. Aºadar sunt zoonpolitikon, mãcar în postura dechibiþ. ªi sunt de… dreapta. Aº fiadãugat liberal, dacã PNL-ul de azin-ar fi fãcut un viraj peste mormân-tul Brãtienilor.

În rest, cred cã am scãpatde comunism, nu ºi de comuniºti.Aºadar, care democraþie? Caredrept la proprietate, când vine nuºtiu cine ºi îþi pune TVA sau alteingrediente fiscale pe casã, pe ma -ºina cumpãratã, pe gãina vândutãsau pe pãmântul rãmas moºtenirede la cele douã rãzboaie mondiale,duse în raniþã de bunicul sau detatãl tãu? Care justiþie, când flã -mândul care furã o pâine face puº -cãrie de a doua zi, iar procesuldom nului tunar cu imunitate du -reazã pânã se dã huþa în recurs ºi peurmã iar dureazã ºi aºa maideparte?

R.: Scriitorul ºi academi-cianul Nicolae Breban spunea: "Nusunt conaþional cu toþi românii".Cum comentaþi aceastã afirmaþie?

L.M.: Nici nu este... ªimulþi nu sunt. Cum sã fii conaþio -nal cu þãranul de la Pungeºti, careºi-a ieºit din brazdã devenind spe-cialist în gaze de ºist, dar care taceºi înghite (eventual o bere, laalegeri), când singurul drept care ise mai acordã este cel la sãrãcie.

R.: Dumneavoastrã, artiº -tii, scriitorii nu credeþi în realitatesau mai bine zis, credeþi în maimulte realitãþi. Sunteþi un idealist?În scrierile dvs. propuneþi o altã

realitate?L.M.: Am scris cândva

cã: "În vis se trãieºte mult mai greudecât pe pãmânt". Într-un fel m-amînºelat. Una din cele mai mari cãrþiale tuturor timpurilor se numeºteCartea de la San Michele ºi este ocarte trãitã de un celebru medic ºipsihiatru suedez (Axel Munthe),care trata dimineaþa capete încoro-nate ºi seara cerºetorii mahalalelor.Arta nu face decât sã punã în relieflumea, sã o nuanþeze în lumini ºiumbre. Trebuie mai întâi sã treciprintr-o condamnare la un fel demoarte - precum Dostoievski sauVillon - ca sã ai ºansa de a construio irealitate autenticã. ªi da, suntidealist, stupid de idealist, sau prostde idealist.

R.: Dacã-mi permiteþi, v-aº compara cu Balzac. El a con-struit realitatea pe parcursul celorcâteva zeci de romane. Ce aþi con-struit în scrierile dvs.?

L.M.: Cum nu prea îliubesc pe Balzac ºi mã pricep maimult sã rup decât sã scriu, nu credîn construcþiile lui... fluviale. Eunavighez, cu bãrcuþa mea de hârtie,în cãutarea unei insule despre caremi-e greu sã vorbesc acum.

R.: Adeseori, lucrurilebune vin din lucrurile rele dacã aipuþin calm ºi forþã. Iar dvs. aveþidin belºug. Care sunt lucrurilebune din viaþa dvs.?

L.M.: Lucrurile bune dinviaþa mea? Cred cã bunicul dinpartea tatei, Doamna Învãþãtoare,soþia ºi copilul, Alina ºi Vasilichi ºiZuza ºi Puºa (n-are importanþã cinesunt), Doamna Constanþa Buzea,aparatul de fotografiat, o vacanþã laSiriu, profesorul dr. Mircea Mol -dovan, de la Spitalul Elias, care m-a dat afarã din cabinet când i-amoferit un mic ºi aproape banalcadou, primul film al lui EmilProº can, prietenii mei, noapteaalbã petrecutã pe un peron de garãcu poetul Gheorghe Istrate, Mis -treþul cu colþi ca argintul, revistaFereastra, o lacrimã, o iubire ... Pescurt toate clipele pe care le-amtrãit.

R.: De unde dragosteapentru Mizil ºi pentru mizileni? Ceanume vã leagã de ei?

L.M.: Dragostea pentrumizileni a început cu dragosteapentru o mizileancã. Pe urmã amdescoperit faþa ascunsã a orãºeluluipersiflat cu dragoste de Caragialeºi Geo Bogza. ªi i-am dedicat, atâtcât am putut, o pãrticicã din trudamea, din visele ºi aspiraþiile mele.E mult sau puþin? Nu ºtiu...

R.: Se spune cã viaþa e cao partidã de ºah, depinde doar detine dacã faci o remizã sau mergimai departe. Care este pãrereadvs.?

L.M.: O definiþie maibunã a vieþii, ca joc, a dat ZahariaStancu (Viaþa e un joc cu moartea).Din aceastã perspectivã, cred cãimportant nu e nici sã câºtigi, nicisã mergi mai departe. Important edoar sã joci.

R.: Aveþi multe cãrþinescrise?

L.M.: Toate cãrþile melesunt scrise pe dinãuntru. Din pã -cate, multe vor rãmâne, pentru tot-deauna acolo, sechestrate de tim-pul care nu are rãbdare sau de sfân-

ta lehamite a privitului în jur.R.: "Este mult mai uºor sã

suporþi deasupra capului tavanulunei iluzii decât imensitatea ceru-lui", spun versurile poetului GicãEne, atât de mult îndrãgit de dvs.De Domnia Sa v-a legat doar o pri-etenie sau pârghia literaturii?

L.M.: N-am fost prietenibuni. Mai curând prieteni nebuni.Pentru cã marele lui talent seirosea, cãlinescian, în poezele tex-tualiste, când - de fapt - el era,structural, un critic literar de forþã,care nu se lua în serios. Dar neapropia un fel de râsu-plânsu,irosirea boemã sau ochii de absintai poeziei lui Yvan Goll.

R.: Biblioteca Judeþeanã"Vasile Voiculescu" din Buzãuadãposteºte, anual, emoþie, creaþie,fotografie, muzicã, personaje, pu -blicisticã, evenimente la care dvs.participaþi în cadrul universuluispiritual buzoian. Care este atmos-fera unui astfel de eveniment?

L.M.: Sigur cã au locacolo ºi manifestãri remarcabile.De fapt, e aproape singurul lucrucare mai funcþioneazã în spaþiul cul-tural buzoian, asta ºi datoritã direc-torului instituþiei, Sorin Bur lacu.Prefer însã sã stau mai la distanþã deliteratura de curburã (de finiþia luiGicã Ene), din motive pe care nuare rost sã le invoc acum ºi aici.

R.: Dacã ar fi sã o luaþi dela început ce anume aþi evita sã maifaceþi ºi ce aþi repeta? Aveþiregrete, nerealizãri?

L.M.: De la început o iauîn fiecare zi. Seara mã duc sã "morpuþin", cum spunea Marin Sorescu,ºi dimineaþa iese din oglindã unstrãin, care ia lumea de la capãt.Regrete nu am. La ce mi-ar folosi?

R.: Sunt sãrbãtori deiarnã... Ce-i uraþi lui LucianMãnãilescu?

L.M.: Sã le poatã oferi ocarte cu autograf medicilor MirceaMoldovan, Daniela Bunilã ºi HoriaNicolae. Sã trãiascã în Româniadin suflet ºi sã le dãruiascã apropi-aþilor o picãturã de luminã din can-dela lacrimii.

R.: Ce doriþi sã transmiteþicititorilor publicaþiei "Poºtalio -nul"?

L.M.: Ce-aº putea sã letransmit, în afara tradiþionalelorurãri de sãrbãtori. Poate doar sãciteascã mai mult (ºi) printre rân-duri ºi sã creadã: în Dumnezeu, înPatria de sub frunte ºi în ei înºiºi.

R.: Vã mulþumim pentruamabilitatea de a-mi rãspundeîntrebãrilor ºi vã dorim sãnãtate,multe poezii de suflet ºi "LAMULÞI ANI!".

L.M.: ªi eu vã mulþumescAdi MANDALAC

INTERVIU CU UN SCRIITOR: LUCIAN MĂNĂILESCU

DIVERSENr. 107 / decembrie 2013 Pagina 6

"Crãciunul ridicã o baghetã ma -gicã asupra acestei lumi ºi, sub ea,totul e mai moale ºi mai frumos".Norman Vincent Peale

Existã un om ce seregãseºte într-o poveste de viaþã,într-o poveste de iarnã… Opoveste pentru oameni ca noi,mereu grãbiþi sã realizãm nimi-curi, sã recreem valori ºi senti-mente, mereu alergând pe drumuriindividuale…

Am cunoscut-o pe doam-na profesor Alexandrescu Sevastaatunci când era profesor de istoriela Liceul Teoretic Mizil. Din -totdeauna, un om ce te privea înochi, chiar ºi atunci când nu-þispunea nimic. Doar ne lãsa înpalmã o "oglindã", pentru ca a -tunci când simþeam cã ceva nelipseºte sau nu ºtiam, sã ne privimîndelung.

Am venit sã arunc oprivire dincolo de fereastra caseidvs., sã vã întreb ce mai faceþi,dacã sunteþi bine?

"Un om bun nu e acelacare face bine, ci acela care sebucurã de bine", îmi rãspundepãtrunzându-mã, ca douã sãgeþi,cu ochii ei mari ºi negri.

Când aþi primit bucuria

pensionãrii?"În anul 2006, mi-am

dorit liniºte dupã atâþia ani demuncã."

ªi aþi gãsit liniºtea? Cumaratã ea în viziunea dumneavoas-trã?

"Liniºtea profundã alocurilor situate pe înãlþimi secompune din murmurul vântului,razele soarelui ºi frumuseþeapeisajului. Aºa arãta ºi liniºteamea, dupã care s-a transformat înfurtunã: probleme familiale, goa -na dupã timp, agitaþia lucrurilorcasnice ºi, bineânþeles, povaralor..."

Stãteam amândouã faþãîn faþã, învingând timpul. Eu pen-tru îndrãzneala de a-l ignora, dum-neaei pentru puterea ºi frumuseþeacu care-l depãºise. Era ca la oîntrecere între douã indicatore pecare stãtea scris cu majuscule: tre-cut ºi prezent. Trecutul rãmãseseîn urmã. Prezentul era acolo lângãumerii noºtri drepþi, ca niºtecopaci desfrunziþi. Am înþeles.Omida moare când îºi formeazãcrisalida. Planta moare cândajunge sãmânþã. Tot ce se transfor-mã cunoaºte tristeþea ºi neliniºtea.Doamna Silmuþa, cum o alintãfamilia, e semeaþã ca un stejar. ªi

frumoasã, o frumuseþe aparte, carete neliniºteºte.

ªtiu cã sunteþi un om pu -ternic, un voievod al acestor vre-muri ºi nu mã-ndoiesc de faptul cãsunteþi o persoanã activã. Vã placesã visaþi? Credeþi cã visele suntinutile? Cu ce vã ocupaþi timpul?

"Nu spune niciodatã cãvisele sunt inutile, inutil e sufletulcare nu ºtie visa. În primul rândcitesc. Dragostea de carte îmiumple sufletul de fericire ºi ochiide lacrimi, dragoste insuflatã deunchiul meu, Uruc Gheorghe,care-mi spunea: "Citeºte pentru atrãi" ºi aºa cum zicea MironCostin:" Nu e altã ºi mai frumoasãºi de mai folos în toatã viaþa omu-lui zãbavã decât cititul cãrþilor".Când reiau o operã pe care amcitit-o, ºtiu la ce sã mã aºtept.Satisfacþia nu este micºoratã pen-tru cã ea este anticipatã. ªi scriu,iubesc poezia ºi scriu poezie."

S-a ridicat dintr-o datã,întinzând mâna dupã un caietmare, plin cu poezii. Rãsfoindprintre ele, bucuria versurilor,primitã ca dar, m-a acoperit pre-cum un muºchi de copac,dãrâmând toate barierele convin-gerilor despre poezie ºi autor.Citisem undeva cã "Poezia este

copilul care rãmâne în sufletuladolescentului, al omului matur ºial bãtrânilor, peste durere, deza-mãgire ºi suferinþã. Ea este sufle-tul vieþii". Am vãzut atunci în faþamea aceeaºi femeie puternicã pecare noi, elevii, o idolatrizam.Copiii ce vã fac? Aveþi nepoþi?

"Da, copiii sunt bine ºiam doi nepoþi, Daria ºi Mitru.Sãrbãtorile ni le petrecem împre-unã."

O femeie împlinitã, mi-am zis, o gospodinã desãvârºitã,care citeºte ºi scrie poezie. Poateveniþi într-o zi la cenaclul înfiinþatde domnul primar, sã ne citiþi din

poeziile dvs. Vã invitãm."Mulþumesc, poate, într-

o zi...ªtiu sã ºi cânt, iubesc tradiþi-ile, colindele, cântecele, locurilenatale, vãile ºi poienile copilãrieimele!"

Ce doriþi sã transmiteþicititorilor publicaþiei "Poºtalio -nul?"

"În primul rând Noul Ance se apropie e un prilej de sãrbã-toare! Vreau sã vã spun cã iarnaeste cu adevãrat rece doar pentrucei ce nu pãstreazã amintirifierbinþi! Doresc cititorilor sãrbã-tori cu bine, o iarnã caldã ºiamintiri frumoase! Tot pe aceastãcale vreau sã mulþumesc domnu-lui Emil Proºcan pentru cã înpaginile acestei publicaþii s-a gân-dit ºi la noi, profesorii. În viaþavoastrã sã pãtrundã gândulînþelept ºi bun pentru ca-n urmã-torii ani sã aveþi ce povesti...!"

ªi noi vã mulþumim! Fieca sãrbãtorile de iarnã sã vã aducãbucuria Crãciunului prin speranþã,spiritul Crãciunului prin pace,emoþia Crãciunului prin dragoste!

Povestea se încheie aici.Dar te lasã pe tine sã o continui. Sãspui mai departe despre omul careeºti TU, în luna decembrie, cândtimpul te aºeazã între credinþã ºicivilizaþie, între tradiþie ºi filosofiaunui nou început.

Adi MANDALAC

Compania "ProspecþiuniS.A.", cu peste 63 ani de tradiþie, acâºtigat în luna august 2013 lici-taþia internaþionalã organizatã deS.N.G.N. ROMGAZ pentru achi -ziþia de date geofizice 2D.Aceasta va executa lucrãri deachiziþie date geofizice pentrudescoperirea de noi zãcãminteconvenþionale (pe trol ºi gaze na -turale) în judeþul Prahova, înperimetrul localitãþilor Gura ,Baba Ana, Mizil, Fântânele,Colceag, Fulga, Bol deºti Grã -diºtea, Sãlciile ºi Ciorani. Lu -crãrile de prospectare 2D se vorîntinde pe o suprafaþã de 210 kmlºi sunt estimate a dura între 2 ºi 4luni, în funcþie de condiþiile mete-orologice.

Având în vedere cã estevorba ºi de localitatea noastrãpentru a obþine mai multe infor-maþii, l-am abordat pe domnulinginer geofizician, Cãtãlin Mân -gâþã - directorul proiectului.

Reporter: Pentru început,aº dori sã ne spuneþi ce reprezintãachiziþia de date seismice!

Cãtãlin Mângâþã: Esteuna dintre cele mai frecvent uti-lizate metode geofizice prin carese poate determina precis struc-tura geologicã a subsolului. În

teorie, metoda este foarte similarãecografiilor cu ultrasunete folositeîn spitale. Mãsurãtorile seismicesunt efectuate la suprafaþa pãmân-tului, pe distanþe de mai mulþikilometri, mãsurând undele elas-tice transmise de straturile geolo -gice, pentru a determina forma ºicaracteristicile lor fizice.

R.: Ce implicã mai exactaceastã activitate pe care, din câteam înþeles, o veþi desfãºuraextravilan, în partea de est ºi sud aMizilului?

C. M.: În primul rând,zona de lucru trebuie inspectatãpentru a determina dacã este acce-sibilã pentru angajaþii ºi echipa-mentele companiei ºi dacã existãanumite riscuri privind siguranþamediului. Ulterior, informaþiilesunt folosite pentru elaborareaunui plan de acþiune sigur ºi efi-cient cu impact minum asupramediului. În timpul acestui pro-ces, sunt contactate autoritãþilelocale pentru a le prezenta proiec-tul ºi pentru a solicita permisele ºiautorizaþiile necesare, în plussolicitãm ºi asistenþã pentru aidentifica ºi contacta proprietariial cãror acord trebuie sã-l obþinemprivind accesul pe proprietãþilelor. Doresc sã menþionez cã atunci

când nu se poate evita afectareaculturilor în timpul desfãºurãriiactivitãþilor pe proprietãþi private,se evalueazã daunele ºi se oferãdespãgubiri proprietarilor. Înfuncþie de tipul prospecþiunilor,datele seismice sunt achiziþionatefie cu ajutorul utilajelor vibra-toare, fie în urma împuºcãrii unorcantitãþi reduse de materialeexplozive, care genereazã undeleelastice mãsurate ulterior. În cazulutitilizãrii materialelor explozive,acestea sunt introduse la câþivametri în pãmânt, în gãuri execu-tate la micã adâncime. Instalaþiilenoastre sunt similare ca aspect cutractoarele agricole, fiind dispusecu braþe ce realizeazã o gaurã cuun diametru de aproximativ 5 -6.5 cm ºi o adâncime între 3-15 m.Aceste gãuri sunt amplasate înlinie dreaptã, din 50 în 50 m.Ulterior, senzori electronici conec-taþi prin cabluri sunt amplasaþitemporar în linie dreaptã la dis-tanþa de 200-500 de metri unul decelãlalt. Odatã ce senzorii ºicablurile sunt amplasaþi în teren,mici încãrcãturi de materialeexplozive sunt detonete pe rând,pe parcursul mai multor zile. Dacãsunt folosite utilaje vibratoare,acestea se deplaseazã pe teren,

efectuând opriri la fiecare 50 de mpentru a produce vibraþii.

R.: Ce mãsuri de sigu-ranþã sunt luate atunci când sefolosesc materiale explozive?

C.M.: Explozibilul in -dus trial folosit de noi este specialconceput sã reducã orice pericolsau impact asupra mediului. Can -titãþile de material exploziv folositsunt foarte reduse, iar acestea suntdetonate mult sub suprafaþã.

R.: Concret, cum suntfolosite utilajele vibratoare înactivitatea de achiziþie de dateseismice? Cât de puternice suntaceste vibraþii? Care este distanþala care se pot resimþi?

C.M.: Utilajele vibra-toare sunt folosite individual sau

în grup pentru a produce undeleelastice acolo unde nu se pot creagãuri de micã adâncime, precumdrumurile din localitãþi. Vibraþiileacestor utilaje sunt strict monito -rizate, iar nivelul acestora poate firedus atunci când opereazã înapropierea clãdirilor. Proximitateafaþã de utilajele vibratoare înmomentul funcþionãrii acestoranu reprezintã un risc ºi nu creeazãdisconfort. Vibraþiile produse deacestea nu pot fi resimþite la o dis-tanþã mai mare de 50-100 m.Aceste vibraþii au amplitudineaunui camion care se deplaseazã pecarosabil.

R.: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat!

Gabriela NEGOIÞÃ

"DINCOLO DE FEREASTRA PENSIONARULUI" PROFESOR ALEXANDRESCU SEVASTA

DESPRE "PROSPECŢIUNI S.A." CU DOMNUL CĂTĂLIN MÂNGÂŢĂ

Sănătate, bucurii,fericire şi un călduros lamulţi ani, locuitorilor oraşu-lui Mizil şi oamenilor de pre-tutindeni, vă urează mem-brii Asociaţiei CadrelorMilitare în Rezervă şiRetragere, "Aurel Vlaicu" şiCultul Eroilor "ReginaMaria" - filialele Mizil.

Un An Nou plin de bucurieşi frumuseţe, o viaţăîmbelşugată alături de ceidragi, multă linişte şi căldură împreună cutradiţionalul LA MULŢI ANIvă urează conducerea Şcolii Gimnaziale SfântulNicolae, Mizil.

Acum când timpul stă să-şi împartătrupul între vechi şi nou, când colin-dul îşi pregăteşte cu emoţie armoniile, când magii străbat distanţele pentru clipa cea detaină, vă încredinţăm gândurile fru-

moase de calde urări de fericire, sănă-tate, belşug şi împliniri!

Minea Victor, Director Liceul "GrigoreTocilescu"

Pagina 7 Nr. 107 / decembrie 2013

ÎN SLUJBA TA, OMULE!Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã

gestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu -

iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitãasociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor

ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.

Aºa cum v-am mai infor-mat, echipa "Ra pid Mizil" evolueazãîn Liga B, seria Est ºi pentru a aflamai multe despre traseul parcurs defot ba liºtii mizileni atât în turul cam-pionatului recent în che iat precum ºievoluþia echipei în Cupa României,l-am abordat pe antrenorul echipei,Gabriel Cozma.

Reporter: Domnule profe-sor, înainte de a vã ruga sã-miprezentaþi un scurt bilanþ al turuluide campionat daþi-mi voie sã remarcevoluþia foarte bunã a echipei avutãîn meciul disputat în faza a V-a acompetiþiei, câºtigatã de mizileni cuscorul de 4-1 (2-0) în faþa echipei"Avântul Tomºani".

Gabriel Cozma: Bilanþulsezonului jucat în turul campionatu-lui se prezintã astfel: locul 8, 14jocuri, 8 victorii, 3 egaluri ºi 6înfrângeri, un golaveraj de 32 golurimarcate ºi 24 primite având un totalde 20 de puncte. 8 - Rapid Mizil 146 3 6 32-24 20 p (-1).

Echipa a disputat un numãrde 15 jocuri dar a pierdut 3 puncte ºigolaveraj deoarece echipa InterCiupelniþa s-a retras din campionat(Rapid Mizil - Inter-Ciupelniþa 6-2).

De asemenea echipa a fo -losit în acest tur, 23 de jucãtori: EneC., Lambã, ªogârdea (15 jocuri);Ene M., Ene F., Tãnase, ªtefiuc (14jocuri); Costache (12 jocuri); Dobre(11 jocuri); Iacob, Zafiu (10 jocuri);Barbu, ªerban (9 jocuri); Tiþa (8jocuri); Iacomir, Cojocaru (7 jocuri);Stan (6 jocuri); Galeº (5 jocuri);Avramescu, Maftei, Frusinoiu (4jocuri); Afiliu, Ardeleanu (3 jocuri).

Marcatorii echipei: 6 goluri- Tãnase; 6 goluri - EneF.; 6 goluri -Stan; 2 goluri - Lambã; 1gol - Galeº,Maftei, Ene M., ªerban, Barbu,

Iacob, Cojocaru, ªogârdea, Iacomir,Zafiu, Costache.

În Cupa României am dis-putat 3 jocuri, toate câºtigate, iarmar catori au fost: 4 goluri - Stan,ªogârdea, Iacob; 2 goluri- EneFlorin, 1 gol- Costache.

R.: Am vãzut echipa la"lucru" jucând acasã dar ºi îndeplasare, ce ne puteþi spune despremeciurile disputate?

G.C.: În acest tur de campi-onat pot spune cã am avut o evoluþieîn creºtere de la etapã la etapã,începutul a fost destul de greudeoarece am pierdut pe teren propriu3 jocuri (etapa 4, 6, 8), din cauzaschimbãrii echipei de bazã de la jocla joc, în sensul cã a trebuit sãînlocuiesc 4-5 jucãtori. Dupã jumã-tatea campionatului, am reuºit sãfacem un 11 de bazã, doar cu oschimbare maxim douã, la finalapãrând ºi rezultatele.

R.: Având impresia cã"acasã" avem aproape lotul complet,altfel se pune problema la meciuriledin deplasare ºi mã refer la faptul cãfoarte greu se "adunã" un lot de celpuþin 13-14 jucãtori. În returul cam-pionatului ne vom mai confrunta cuastfel de situaþii?

G.C.: Nu cred cã a fostproblema de lot, de numãr de jucã-tori, de acasã ºi cel din deplasare,deoarece în deplasare am evoluatmai bine decât în jocurile de acasã.

R.: La Mizil s-a format oechipã ca o familie, puteþi totuºi sã-inumiþi pe cei mai buni jucãtori?

G.C.: Da, cei care au rãmaspânã la sfârºitul turului pot spune cãsunt jucãtori cu caracter ºi formeazão familie. Nu pot enumera cei maibuni jucãtori, deoarece este o muncãde echipã, deci echipa a fost cea mai

bunã cu mici excepþii când a maifãcut greºeli dar ºi acestea fac partedin competiþie.

R.: Dupã pãrerea unoralotul este cam "subþire", intenþionaþisã-l completaþi cu jucãtori noi?

G.C.: Completarea lotului afost fãcutã pe parcursul turului, cândi-am adus pe Frusinoiu, Cojocaru ºiStan care a ºi marcat 8 goluri în celedouã competiþii. În pauza de iarnãsperãm sã aducem la echipã 5 jucã-tori: 2 fundaºi, 1 mijlocaº ºi 2 ata-canþi.

R.: Având în vedere po -ziþionarea echipei pe locul 8, credeþicã în returul campionatului putemocupa un loc fruntaº?

G.C.: Dupã completarealotului ºi vãzând nivelul actual alLigii B, pot spune cu siguranþã cãechipa se va clasa la sfârºitul cam -pio natului pe locul 3 sau 4.

R.: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi mult succes în con-tinuare!

G.C.: ªi eu vã mulþumesc ºitotodatã urez tuturor mizilenilor,Crãciun Fericit ºi un An Nou cusãnãtate ºi multe bucurii!

Eugen GRIGORE

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00Viceprimar etajul II

interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00Secretar etajul II

interior 14 tel. 250.101Audienþe

- joi: 10.00 - 12.00Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanţa şi rostul său pe pământ, fiecare om a parcurs o viaţăîn care a simţit şi trăit din vasta paletă de sentimente dintre bucurie şi tristeţe, dintrezâmbet şi lacrimă. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri,sărbători. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni şi a lăsat în urma sa ceva.Pentru fiecare om vine, însă, o zi când trebuie să se despartă definitiv de co paci, de flori,de ape, de di mineţi, de ceilalţi oa meni! Vine o zi când ră mâ nem doar cu aminti rile desprezâmbetul şi sufletul lor! Indiferent dacă i-am cunoscut sau nu, să tri mitem spre ei un gândde recunoştinţă şi preţuire, rugându-L pe Dumnezeu să-i aibă în ocrotire!

Cârjan Dobriţa (1926)Enache Vasile (1947)Eparu Iosefina (1933)Godeanu Maria (1924)Marin Ilie (1929)

Mihaiu Constantin (1954)Moise Ion (1960)Panait Valeria (1938)Pleşea Ion Gheorghe (1937)Popescu Mihalache (1933)

Proşcan Romulus (1958)Stan Ioana (1922)Tatu Emilian (1934)

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuţi, prie te ni sau rude care vor să tri mită gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieţii celor dispăruţi şi înde pli nesc condiţiile de pu bli care, o fa cem cu plă ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader/Cristina Colþ

0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

ÎN AŞTEPTAREA RETURULUI CAMPIONATULUI ŞITRAGERII LA SORŢI ÎN "CUPA ROMÂNIEI", FAZA A V-A

Pe 30 decembrie, SalaSpor turilor a gãzduit "Cupa 1 DE -CEM BRIE" -concurs de handbaldesfãºurat în organizarea PrimãrieiMizil ºi în colaborare cu Centrul deInformare "Europe Direct" ºi Clubulsportiv "Olim pic" Mizil (antrenori -Constantin Teleru ºi Andreea Avram.

Jocurile ºi clasamentele aufost urmãtoarele:

Minihandbal

A.C.S. Olimpic Mizil -CSM Ploieºti: 5 - 6

CS Baloteºti - A.C.S.Olimpic Mizil: 12 - 9

CSM Ploieºti - CSBaloteºti: 13 -7

Locul I - CSM PloieºtiLocul II - CS Baloteºti Locul III - A.C.S. - Olimpic

MizilJuniori 4

A.C.S. Olimpic Mizil -CSM Ploieºti: 10 - 8

CS Baloteºti - CSM Buzãu:14 - 7

A.C.S. Olimpic Mizil -CSM Buzãu: 20 -13

CS Baloteºti - CSMPloieºti: 8 -11

A.C.S. Olimpic Mizil - CSBaloteºti: 25 - 13

CSM Ploieºti - CSMBuzãu: 14 - 10

A.C.S. Olimpic Mizil acâºtigat locul I. E.G.

CUPA 1 DECEMBRIE

Pagina 8Nr. 107 / decembrie 2013

În zilele de 7 ºi 8 decem-brie, Centrul Cultural "AdrianPãunescu" a gãzduit a V-a ediþie aFestivalului de Folk, organizat dePrimãria Mizil ºi Consiliul Ju de -þean, în memoria celei care a ºtiutsã treacã frumos ºi tandru prin

anotimpurile iubirii, un nume ºi ochitarã, o voce emblemã a folkuluiromânesc - TATIANA STEPA.

7 decembrie - o zi spe-cialã - ºi poate nu întâmplãtoraceastã manifestare are loc chiar în

ziua când noi, mizilenii, o sãrbã-torim pe Sfânta Filofteia, patroanaspiritualã a oraºului Mizil, spuneaîn deschiderea evenimentuluidomnul primar Emil Proºcan.

Prima zi dedicatã concur-sului de folk ºi recitalurilor, adebutat cu o surprizã, un momentemoþionant, o proiecþie cu foto gra -fii ºi cuvinte ale Tatianei, ºi ce felde cuvinte... cea mai concretãformã a simþirii, cuvinte în carecugetul se retrage ca într-o mãnã-stire, sã-ºi caute liniºtea ºi ispã -ºirea. Iatã ce spune Tatiana despreTatiana: "Mã simt un om binecu-vântat. Cred cã viaþa mea a fost ºi

este frumoasã. Câtã vreme existãîn viaþa mea muzicã ºi poezie,rugãciune ºi iertare, copii care sejoacã, Dumnezeu ºi Marea

Neagrã, prieteni ºi iubire, credinþãºi uitare, restul nu conteazã. Am

trãit miracole, pentru care nu ºtiuce am fãcut ca sã le merit. Amcunoscut oameni lângã care nicimãcar nu visam sã stau. Am iubitºi am fost iubitã. Am fãcut greºeli.Am avut slãbiciuni. Unele lucrurile-am fãcut mai devreme, alteleprea târziu. Unele lucruri mi s-au

întâmplat devreme, altele preatârziu! Parcã am fost mereudefazatã de propria viaþã. Am cân-tat, am creat, am suferit, am fostfericitã, am luptat, am plâns, m-ambucurat. Am trãit!"

ªi a plecat... spre locuriunde nu doare... la cules de ºoapteînflorite-n stele ºi ne-a lãsat înpalme bãtãile inimii ºi cântecele

sale...Cântecele sale, sfâºietor

de frumoase, au rãsunat ºi s-auridicat cãtre cer în Centrul Culturalde la Mizil ce poartã numele mare-lui poet care, neputincios, ºi-a pri -vit privighetoarea cum moare.

Amândoi au existat dea-supra strãlucirilor efemere, iarfebrilitatea aºteptãrilor le-a fostrãsplãtitã cu ºansa împlinirii prin

cuvânt. Acum s-au regãsit ºi ne-au

privit - asfinþitul miroasea a vers,a chitarã ºi a "gutuie dulce-amãruie".

Iar cei care au participatla acest concurs, s-au prezentat pemãsura aºteptãrilor, au fost suflet ºi

cântec, aºa cum spunea Tatiana cãse simþea atunci când se urca pescenã.

În prezentarea fermecã-toarei realizatoare TV Mãdãlina

Manolache, ne-au încântat ºiemoþionat: Cristina Gabriela Þi -þescu (18 ani) din Ploieºti, care a -nul trecut a câºtigat Premiul II;Trupa "Antic" din Brãila, formatãdin Marian Marinescu, Laura ªogaºi Cristina Marinescu; PetrescuSergiu (16 ani) din Vãlenii deMunte; Liviu Bãieþel din Eforie

Nord; Cristian Mihai (20 de ani)din Tulcea ºi Ion Marinescu dinBucureºti. Din pãcate mulþi din ceicare s-au înscris la concurs nu auputut ajunge din cauza timpuluinefavorabil.

Seara de 7 decembrie s-aîncheiat cu recitalurile deexcepþie ale lui: Dinu Olã -raºu, Marius Baþu, MariusMatache ºi Folk Band Im -perfect.

A doua zi, juriul formatdin: Nicu Alifantis (pre -ºedinte), 40 de ani de carierã,o voce extraordinarã ºiinconfundabilã, Cãtãlin Ste -pa care, aºa cum spunea chiarel, duce povara frumoasã amamei sale, Emil Proºcan,sufletul acestui festival,Marius Baþu ºi MariusMatache, voci crescute subsemnul poeziei bune, a decis:

Premiul I ºi PremiulSpecial al Juriului i-a fost acordatlui Cristian Mihai, Premiul II -Trupa "Antic", Premiul III - LiviuBãieþel, care ne-a mãrturisit cãMizilul este un miracol datoritãfaptului cã se întâmplã lucruri de

genul acesta; Menþiune - GabrielaÞiþescu ºi Ion Marinescu, cãruiapreºedintele juriului a decis sã nu ise mai acorde menþiunea deoarecenu ºi-a anunþat neparticiparea lagala laureaþilor.

A urmat cel mai emoþio-nant moment al serii, recitalul lui

Cãtãlin Stepa. Publicul mizilean atrãit fiecare clipã cu o intensitateextraordinarã, cântând în picioareºi cu ochii în lacrimi, alãturi deCãtãlin "Copacii fãrã pãdure"!Magic, ce bucurie sã ai în apro -piere oameni care sã-þi soarbã cu -vântul ºi sã þi-l înapoieze cuvânt!Un alt cântec drag nouã, "Morartiºtii", pe care Adrian Pãunescu il-a scris Tatianei în timp ce se aflauîn drum spre Mizil ºi pe careTatiana l-a cântat în premierã, asmuls ropote de aplauze.

Ne-au mai încântat: Cris -tian Buicã, Iancu Daniel ºi vechiinoºtri prieteni Adi Manolovici ºiRaul Cârstea, care au fost mereualãturi de noi, artiºti de valoarecãrora le mulþumim cã existã!

Salutãm prezenþa uneimari Doamne - scriitoarea IleanaVulpescu - care a întreþinut o legã-turã specialã de prietenie cuTatiana ºi care a fost, ºi de aceastãdatã, lângã noi!

Timp de douã zile pu -blicul mizilean a trãit, a simþit, acântat, a aplaudat muzica sufletu-lui, muzica iubirii, cea care a des-ferecat încruntarea pomului.

Emoþie, pasiune, iubire,dãruire - "sunetul în formã desuflet" - o voce ºi o chitarã -TATIANA STEPA!

Gabriela NEGOIÞÃ

"SUNETUL ÎN FORMĂ DE SUFLET"A V-A EDIŢIE A FESTIVALULUI DE FOLK "TATIANA STEPA"