Nr. 187. Brasov, S â m b ă tă w 25 A u gu st (7 S eptem vrie) 1912. Anul LXXV

Apare în fiecare zi de lucru. ° ’ * r e d a c ţ i a ,Abonamentul; pentru Austro-Ungaria. pe an 24 cor* pe. y i <'mn 12 cor., pe \\ T IP O G R A F IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : y4 an 6 cor. Pentru România f i streihătate pe an 4 0 franci, pe */, an 20 îl -B RAŞ OV , PIAŢA MARE Nr. 30.

franci, pe »/. ar\ 10 franfci. * l î Telefon : Nr. 226.i- jî • ii. ► • .. >v. i ' î l ■■ >

------ --------------- -------- --- ------- -------- i & ■". ’ ----- J — 10— J - l — _ i _ ^ - o S * i ____________________________________________________

Alianţa naţionalităţilor.Iată lina din mările problenţie

ale vieţii noastre politice, care ţre- bue să ne preocupe. Dacă partidele ( politice maghiare, — cari pentru a ajunge la putere se luptă până Ia cuţit, — se împacă îndată ce este vorba de-a lua măsuri faţă de naţionalităţi şi tpată ceata politicia- î nilor formează o falangă contra noa­stră, noi naţionalităţile să nu avem dreptul a forma o contrafalangă de apărare? In stările create de regi-^ mul guvernelor oligarhice maghiare, alianţa naţionalităţilor nu numai că se impune, dar, e chiar o datorinţă. Ea are un dublu scop: ,de-o parte a apăra . interesele diferitelor po­poare din patrie, cari sunt încălcate şi desconsiderate zilnic, de altă parte a lucra cu puteri unite pen­tru delăturarea sistemului actual de guvernament şi pentru democrati­zarea ţării, cu drepturi egale pen­tru toate popoarele. Scopul deci e şi nobil şi patriotic.

Alianţa naţionalităţilor are la noi un trecut oarecare, deşi rezul­tatele ei de până acuma sunt pu­ţine, minimale. Doar. atâta, că s-a făcut o apropiere între cele trei po­poare nemaghiare mai principale—r Români, Slovaci, Sârbi —- s-a ară- j tat, că avem aceeaş soartă, că a- celaş jug ne apasă, şi s-a consta- j tat mai pe sus de toate, că se im­pune O luptă comună a tuturor po­poarelor contra sistemului actual şi contra tendinţelor şoviniste de ma­ghiarizare.

Rezultate mai pozitive n a avut alianţa naţionalităţilor mai cu seamă din cauză, că nu toate popoarele şi-au arătat înclinarea pentru o unire şi pentru o luptă comună. Croaţii; Îşi considerau poziţia deosebită d e - cea a popoarelor nemaghiare şi se socoteau egali cu rasa dominantă din Ungaria. Rutenii şi Şvabii din Bănat dorm încă somnul apatiei naţionale, iar Saşii împing incon­ştient şi cu zel vrednic de o cauză mai bună, carul şovinist al guver­nanţilor. Toate aceste neamuri au stat departe de ideia şi lucrările

l íl& . î , iii • ö ii Mi ' |

unei alianţe, mérgánd fiecare pe calea sa separată.

Azi se vede, că stările s-au schimbat. Un curent favorabil apare * pentru împreunarea din nou a for­ţelor. Semnele sunt: unirea tuturor partidelor,, sârbeşti, spre a lupta în ( comun pentru salvarea bisericei, pe care guvernul, vrea să o subjuge, apoi apropierea Croaţilor de cele­lalte popoare în urma măsurilor agresive, luate de guvern. Am vă­zut, cum uri fruntaş croat, Ierinici, în un articol arată, că Românii şi Croaţii au aceeaş soartă în cadrul statului ungar şi pledează pentru I o apropiere între cele două popoare. Şi aceste se întâmplă în un timp, éánd Românilor li se dă poate cea mái cruntă lovitură prin înfiinţarea episcopiei de maghiarizare.

Aceste împrejurări, cum şi ati­tudinea tot mai violentă, mai bruscă a guverntilui faţă de naţionalităţi, Ie îndeamnă pe aceste; le impune chiar a păşi pe calea consolidării, pe calea luptei comune în o alianţă.

* Condus îrb parte de aceste ve­deri, comitetul nostru naţional a pus din nou pe tapet alianţă na­ţionalităţilor. La adunarea (firi Ile- anda-mare s’a accentuat în rezolu­ţiile luate „solidaritatea naţiunilor nemaghiare asuprite^ din patrie“, iar dl Di*. Mihali în vorbirea sa a accentuat că partidul riaţiorial ro­mân a făcut demersuri, necesare spre acest scop.' şi să sperăm, că „solidaritatea naţionalităţilor din a- ceastă ţară în scurt timp se va realiza". ' te

Este un moment de mare în­semnătate aceasta enunciaţiune, căci o alianţă închegată şi solidă a naţionalităţilor din Ungaria, ar fi uriul din dele ' ifiai puternice mij­loace pentru desrobirea lor din că­tuşele maghiarizării şi ale mizeriei.

Iată cum apreciază acest mo­ndént, să-l z|cem: renuif, al luptelor noastre ziarul „Dimineaţa“, în un articol, în care se schiţează adu­narea dela Ueanda:

„După ce deputatul dl Mihali a precizat atitudinea partidului na­ţional român, faţă de- ^actele tre­cute ale guvernului, a arătat ce

voi*%face românii îh ’'viitor, peatru apărarea drepturilor lor ca naţiune conlocuitoare cu celelalte popoare din Ungaria.

„O destăinuire senzaţională a făcut preşedintele clubului parla­mentar al naţionalităţilor de Ue- anda-Mare. Anume d-sa a declarat că în vremea ce guvernul se cio- rovoia cu partidele opoziţionale maghiare — urmau tratative între partidele naţionalităţilor, între croaţi, sârbi, slovaci, români, pentru în­chegarea solidarităţii tuturor naţiu­nilor nemaghiare, formarea unei sângure tabere puternice, unitare de luptă, care să fie făgaşul pu­ternic, neînfrânt, de care să se spulbere toate atacurile guvernan­ţilor îndreptate contra şcoalei, con­tra bisericei, contra tuturor institu- ţiunilor de conservare şi apărare a naţionalităţilor din Ungaria.

„Croaţii văzându’şi ţara prefă­cută într’un paşalîc, şi toate liber­tăţile cetăţeneşti răpite, au apelat la sprijinul naţionalităţilor din Un­garia.

„Sârbii văzându-şi autonomia bisericei lor ştirbită, au uitat duş­măniile lor vechi şi au format un singur partid. Şi aşa şi slovacii şi românii, însufleţiţi de acelaş dor de luptă pentru apărarea naţiunei lor, au ajuns la o înţelegere. Aşa că în scurt timp solidaritatea, a- lianţa tuturor naţionalităţilor va fi fapt împlinit.

/ „Această alianţă va avea me­nirea să apere toate interesele vi­tale ale neamurilor asuprite din Ungaria şi să lupte pentru un vot universal nefalsificat, larg, cinstit şi fără restricţiuni pentru naţionalităţi.

„Această nouă directivă în politica partidelor naţionaliste din Ungaria nu va întârzia să aducă roade. In unire e putere, şi cine are putere e în situaţie să cuce­rească drepturile pentru cari luptă".

Ziarul bucureştean are toată dreptatea. Nu trebue nici o sfor­ţare a creerului, ca să pricepem foloasele şi avantagiile unei astfel de alianţe a popoarelor, unei ast­fel de unire a forţelor.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y s an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

De aceea salutăm iniţiativa luată de comitet şi sperăm, că chiar şi dând de greutăţi, comite­tul nu va înceta a stărui şi a lu­cra pentru înjghebarea alianţei. îm­prejurările actuale sunt favorabile unui astfel de curent. Să ne folo­sim de ocaziune şi pe bazele în­ceputurilor din trecut, să ridicăm tare şi solid edificiul unirii popoa­relor din Ungaria, pentru apărare contra atentatelor duşmane şi pentru salvarea patriei.

> — sm . —

Lukács — cedează, in unui din nu merii trecuţi am înregistrat ştirea, că din prile ju i dării de seamă a depu­tatu lu i partidu lu i muncei Bárczay s’a votat o rezoluţiune, în care se cerea o reformă a dreptului de imunitate în înţelesul, ca imunitatea deputaţilor să fie cât mai m u lt asigurată şi respec­tată, ca să nu se mai repete volniciile re ente parlamentare.

Resoluţiunea aceasta formează o- biectul unui răspuns al prim -m inistru­lui Lukács, apărut în >Bud. Tudósító«, în care Lukács declară, că aderează la rezoluţia votatd} despre care crede, că va fi prim ită şi de partidul muncei. In aceiaşi declaraţie Lukács răspunde şi la un articol al contelui Andrassy, de­clarând, că e aplicat să supună regula­mentul camerei revizuirei unei confe- renţe, la care să participe delegaţii tu­turor partidelor parlamentare.

>ReicllSpOSt< pubiică în n r-u l său recent, din peana »unui bărbat de stat maghiar cu mare trecere4, un apel căl­duros adresat partidului justhist, tn care Iusth şi soţii sunt sfă tu iţi să rupă cu opoziţia unită maghiară şi să se întoarcă la vechea bază a luptei lor : la reforma electorală. Din vorbirea lui Lukács rostită la Aiud — zice a rtico ­lu l — rezultă clar, că prietenii re for­mei legei electorale vor putea ajunge ţin ta dorită numai în cazul, dacă mai înainte vor asigura capabilitatea de muncă a parlamentului.

întrunirea delegaţiunilor. in modsemioficial se anunţă, că term inul con­vocării delegaţiunilor încă nu s’a sta-

bilit. Timpul în trun irii delegaţiunilor va depinde dela hotărârea consiliului co­mun de m in iştri, care se va ţinea pe la m ijlocul Junei Septemvrie n.

Tripla Şl dubla alianţă. >Lokal An­zeiger« din Berlin, într'un articol des­pre efectele relaţiunilor dintre tripla şi dubla alianţă în ceea ce priveşte ches­tia orientală, zice: Ar fi foarte rău pentru pacea Europei dacă bărbaţii de stat otomani, ar refuza propunerile proiectate şi care au numai de scop să liniştească micile state balcanice şi prin urmare asigură liniştea în imperiul turcesc. Urmările acestui refuz ar fi greu de prevăzut, de oarece nu s'ar pu­tea reprima aspiraţiunile celor cari vi­sează să ia parte la moştenirea impe­riului otoman.

Libertatea de presa în Rusia. Seanunţă din Petersburg, că partidul oc­tobrist a ţin u t alaltaeri o întrun ire , şi a luat o hotărâre, declarând cu to tu l anormală atitudiuea auto rită ţilo r admi­nistrative faţă de presa rusească. Res- tric ţiun ile proiectate îu contra libert ă- ţei presei în ceea*ce priveşte ş tirile re­lative la apărarea naţională şi critic ii» şefilor m ilita ri, vor înrău tă ţi şi mai m ult situaţia presei. Prin urmare, e abso­lută nevoe să se reguleze situaţia presei p rin tr ’o lege. Partidul octobriştilor cere din partea candidaţilor săi din capitală să promită d e a ridica în Dumă chestia presei numai decât după deschiderea Adunărei.

Externe. întrebat de colaboratorul ziarului «Le Matiu» dacă prin vizita împăratului Wilhelm în Elveţia se u r­măreşte vre-un scop po litic sau econo­mic, preşedintele confederaţiei elveţiene a declarat că această vizită are un ca­racter pur personal şi este o dovadă a re laţiun ilor de bună vecinătate ce există între Germania şi Elveţia. Poli­tica repubiicei elveţiene îşi urmează cursul stabilit de m u lt prin prescrip- ţiun i severe şi nu p >ate fi influenţată de această vizită.

— Congresul tinerilo r tu rc i a discu ta t p a rtic ip a rea p a r tid u lu i la alegerile p a r la m e n ta re ; erau de fa ţă 5 5 fo ş ti d ep u ta ţi , 4 sena­tori ş i 2 5 delegaţi. D esbaterile au

li vilegiatură la obaie ardelenească.

-» Impresii din carnetul unui oaspe. —

— Fipe. — r , !

Azi au sosit nişte vane de porce- j lan luxoase. Mis’au spus, că sunt pen­tru familiile adm inistraţiei. Pentru oaspeţi sunt bune şi cele vechi, uzate.

Lămpile, cari luminează aleele şi terenul băilor se sting punct la 9 oare, rămânând toate în întunerec. Publicul neputând să oarbece pe cărări nelumi- noase, la 9 oare seara trebue să se culce. După spusa medicului culcatul la vreme e sănătos. Escepţiuni sunt sările, când directorul în urma unei consu­maţii şi digerări bune, are chef de preumblare.

*Această staţiune balneară e unică

în felul ei. Pe terenul băilor, pe aleele sale se răsfaţă în soare şi umbra pu­ţinilor copaci to t felul de gărgăuni şi dobitoace, eari toate dovedesc clar, că administratorii băilor fac parte din soc. pentru protecţia animalelor. După nea­mul purecesc e mai bine reprezentat neamul şerpilor. Ii întâlneşti pe stânci,

pe cărări, unde mişună ca în ţeara lor. Numărul lo r mare, a adus cu sine un ; nou sport t vânătoarea de şerpi, care îns f se face fără învoirea; şi ştirea ad­m inistraţiei,. şi care e unica distracţie, j unicul sport al publicului. Zăreşti un şarpe, cum se târăşte pe cărare ? A vi­zezi publicul. V in cu to ţii dau năvală, femei, bărbaţi, copii,. Se adună ca la circ. Unul din public, >toreadorul«. cu , un băţ lung ÎL trezeşte din somnolenţă, şearpele sare, se retrage publicul, dă j năvală iar, îl urmăresc, îl lovesc cu bo­lovani, o luptă pe moarte şi vieaţă, uo strigăt, un ţrpet, o harm alaie,1 care se sfârşeşte cu cedarea celui mai cuminte: şearpele. Publicul se depărtează fericit, că a bcăpat băile încă de 'un oaspe pe­riculos şi hepoftit, şi că a luat parte la o luptă sportivă.

Această direcţiune prevăzătoare s’a în g r ijit ca tocmai pe corsdul mai frec­ventat al băilor să instaleze un cabinet (nu de lectură) ..

♦ ?

Adm inistraţia poartă o g rijă feno­menală, ca oaspeţii să aibă toate dis­tracţiile posibile. Se ace haz şi amu- , zare pe contul sălei de muzică, care nu există. Se petrec# bine în contul pi­anului, care se‘ va comanda peste vre-o 3 ani. Iar sala de lectură? O fi prin

pădure. Gazetele băii? Ce lipsă ai la băi de gazete şi muzică? E o cenzură strictă aici, este absolut izolat de lu ­mea de afară. Pe Gazete pune mâna administraţia, ia r oaspeţii nu le mai văd. Cică lectura osteneşte nervii oas­peţilor, ia r adm inistraţia vrea să cruţe oaspeţii de acest malheur. Iar terenu­rile de tennis, aşa de lăudate, produc o iarbă grasă şi bogată, de direcţiunea nu se îndură să le cosească.

*

Pentru de-a alunga urâtu l (neîn- grijindu-se administraţia de alte dis­tracţii), e la modă jocul de cărţi, «car- toforia». De dimineaţa până seara nu e altă distracţie, decât jocul de cărţi. E o epidemie, care a trecut dela bătrâni la tineri, şi de care se molipsesc to ţi. Joacă bătrânii, fete, femei, copii, chiar şi Gică cei de 4 ani cere cărţi de joc. La hotel, în pădure, la izvor, to t jucă­to ri de cărţi. (Jn «monte-carlo» arde­lenesc. Un doctor văzând această peri­culoasă molimă, munceşte pentru des­coperirea unui ser «anticartoforic». Un mecenat a promis un fru cos premiu descoperitorului.

*

Se vă prezint funcţionarii băilor. Toţi lucră, to ţi sunt activi, sunt aşa de ocupaţi. Dar să încep cu cel mai har­nic. Din zori şi până noaptea târziu,

munceşte din greu, şi totuşi el este mai slab răsplătit, gustând amar şi din răsplata bătăii. E un individ frumos, ochi mari, picioare normale, dar îl cam strică urechile, sunt lungi. Fiind clima aspră, ii s-a stricat şi vocea, e mereu răguşit. Să nu Vă speriaţi dacă Vă spui, că acest funcţionar harnic umblă to t pe 4 picioare. E măgarul băilor, a- devăratul măgar al băilor.

Ce face acest măgar ? Mai corect ce nu face b ie tu l? !

îndeplineşte singur cea mai grea nruncă. Din zori, pe când ceialaiţi co­legi dorm pe pat de puf, sermanul trage, pe dealurile grele, carul încărcat cu sute de sticle. Le aduce goale, le duce pline şi asta durează mereu, de sute de ori la zî cu perseveranţă curat măgăreascâ. Când nu mai poate, îl mai ajută oaspeţii miloşi, căci administraţia numai aici nu pune în praxă principiile protecţiunei animalelor. De-aitfel me­dicul recomandă mişcare şi puţină în­cordare a trupului, tu tu ro r oaspeţilor.

Cât e de tris t, să stai la băi şi să nu ai altceva de cetit, decât «Lista de bucate», fiind toate gazetele secves- trate de cenzura strictă a direcţiunei.

Nu-ţi rămâne altceva decât să în- t r i in şiru l cartoforilor, sau să te faci filozof. Prefer pe al doilea.

Sărmanul a rtis t român, sermană artă românească.

Apostolii artei noastre teatrale s’au oferit să joace şi aici.

Dar aceasta administraţie iubitoare de artă şi frumos, auzind sau prevă­zând că publicul va petrece prea bine, sub t it lu l că vrea să cruţe oaspeţii de emoţii prea vii, cari i’ar îmbolnăvii, ia refuzat p8 bieţii a rtiş ti categoric. Ast­fel ne-a răp it şi aceasta distracţie.

*

Criză de apă caldă. In aceste vre­muri de criză generală: criză de bani, criză de guvern, criză de doice, iată se mai adauge o nouă criză: criza de apă şi băi calde. E de lăudat prevede­rea adm inistraţiei noastre. Din cauza grije i mari ce ne poartă, a ordinei e- xemplare, aceste capacităţi balneare ne-au lăsat o săptămână întreagă fără băi calde, cădi hărnicia de-a curâţi ca- zanele băilor, i-a apucat în p lin saizon. In criza de băi calde, numai cu multă protecţie puteai ajunge la o baie caldă. Când am iDsistat mai energic, mi s’a răspuns că în aceste vremuri de criză, numai cel care stă să moară, capătă baie caldă. Am refuzat. Doamne fereşte nu vreau încă să mor.

*La început nu pricepeam de ce

suntem aşa târziu serviţi la masă?

Pagina 2 Nr. 187—1912.G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . \r

fo s t fo a r te ag ita te . I n fin e congre­su l a hotărât cu m a jorita te de vo­tu r i p a rtic iparea la alegeri.

— Din Montreux se anunţă, că tratativele de pace turco-italiene vor continua în alt oraş al Elveţiei. Dele­gaţii se ocupă acum cu diferite ches­tiuni financiare, între cari chestia în- fiinţărei unei bănci italiene în Libia, menită a rescumpăra domeniile Turciei din Iripolitania şi Cireneica. Elemen­tele turce nu vor fi excluse de la parti­ciparea la această întreprindere.

— Guvernul Turciei a însăr­cinat pe Ibrahim Paşa a comunica şefilor arnăuţilor, că consiliul de miniştri a acceptat 14 cereri ale arnăuţilor cu oare cari modificări. Guvernul nu primeşte cererea pri­vitoare la serviciul militar, având în vedere prestigiul Sultanului şi interesele împărăţiei.

Pe ruseşte. Am dat eri o parte din articolul ziarului «Odeskia Nowosti» re feritor la România şi Austria. In p ri­vinţa acestui articol se anunţă din Odessa următoarele:

A rtico lu l «România şi Austria» apărut în «Odeskia Nowosti» face mare senzaţie în cercurile politice ruseşti. Cu deosebire face senzaţie pasagiul unde se arată că duşmăniile externe ale Rusiei sunt provocate de politica ei internă nesăbuită. Acest pasagiu face cu atât mai m ult senzaţie cu cât acum câteva zile ziarul «Odeskia Novosti» a fost supus la 500 ruble amendă şi în caz de insolvabilitate, cei 8 g iranţi res­ponsabili ai ziarului să facă câte zece zile închisoare. Se ştie că ziarul a plă­t i t amenda. Acuma se aşteaptă să fie din nou pedepsit de astadată însă cu o asprime şi mai mare.

Pe ruseşte!. . . .

Adunarea delà Odorău.In n-rul nostru de Marţi am

raportat despre decursul adunării agitate din comuna Odorău (comi­tatul Sătmar), care din cauza ati- tudinei provocatoare şi incalifica­bile a primpretorelui Helmeczi era să se prefacă cât pe ci într-o baie de sânge. Dacă aceasta nu s-a întâmplat este a se mulţumi tactului fruntaşilor noştri şi atitu- dinei impunătoare a poporului din Odorău, deşteptat la conştiinţă naţională. Precum aflăm ulterior, adunarea n-a fost disolvată, cu tot ordinul dat de năbădăiosul satrap Helmeczi, mulţumită unei apucături, de care s-au folosit convocătorii adunării.

Dintr-un raport mai lung al „Românului“, în care se descrie amănunţit procederea volnică a primpretorului şi agitaţia poporu­lui, reţinem următoarele:

Un chelner mai sincer, ne a des­tă inu it că au poruncă de a servi întâi masa administraţiei, ia r ce rămânea era pentru oaspeţi. Adesea ce sculam dela masă, după ce consumam singură supă. S’au gătat toate domnule, nu mai avem nimic». Iar când făceai gură, te liniştea medicul balnear: F ii pe pace domnule. Să ţine de dieta băilor. Mân­carea prea multă s trică .. . .

Domnule doctor, cum puteţi suferi o asemenea bucătărie?

Toate mâncările sunt crude, nici fierte, nici fripte. Te bolnăveşti cu zile. «Mănâncă lin iş tit domnule» răsună gla­sul sever al medicului balnear, mănâncă ori ce şi fii pe pace. Apa aceasta m ira“ culoasă toate ie reperează. Mănâncă şi bea «Bebe», iţ i garantez că nu ţi-a fi nimic.

Iar pentru de-a amuţi o ri“ce gla3 de reclamare sau protest, direcţiunea se foloseşte de maxima scurtă dar ra­dicală:

»Cu-i nu-i place, să place«.Din toate aceste, cred că toată Iu-

mea s’a convins că după un astfel de tratament *balenar€ delicat şi preve­nitor, nu ne mai rămâne altceva, decât să ne înhăţăm iarăşi bagajele în spate, şi să pornim.

Rândul vorb itorilo r ajunsese la părintele Dr. Vasile Lucaciu. Insă nu-i modru, căci volnicul reprezentant al puterii inzistă nebuneşte, că acum el nu mai lasă altă vorbire românească.

Vrem să-l capacităm ; înzadar; nu şi nu. Poporul s trigă :

Să auzim ! Să trăiască d-nul Lu­caciu 1

Spiritele încep să se aprindă. Dis­cuţii vehemente cu pretorul şi tălma­ciul lui. Se apropie ochi de ochi, piept de piept. Vinele tâmplelor se îngroaşă, — priv irile se încruntă. — Părintele Lucaciu vrea cu ori ce preţ să-şi con­tinue discursul. Pretorul îl somează ne­contenit să nu cumva să-i jignească urechile cu româneasca. Poporul stă ca pe jar.

— Să auzim ! Să trăiască limba românească! Nu vrem, — nu ne tre ­buie ungureşte, numai româneşte !

Glasuri din popor tălmăceau un­gureşte neînţelegătorului voinicos, că nu le trebuie limba ungurească etc.etc.

Spiritele se agită, ia r larma cea mare e tăiată de ţipetul ascuţit al tâ* nărului p re to re :

«Sergent m a jo r! Vino cu to ţi jan ­darmii şi fă linişte !>

Compania de jandarm i vine fio­roasă, salută pe pretor, cuprinde în lin ii de bătaie din tre i la turi mulţimea poporului, care stă dârz şi nemişcat locului, aşteptând glasul bărbaţilor no- şUi fruntaşi. D-nul preşedinte averti­zează pe îndrăzneţul pretore, îl face atent la drepturile şi datoriuţele lui ca preşedinte: nu jandarmeria, ci el are să liniştească spiritele aprinse de sâlni- ciile reprezentanţilor puterei. Pe tribuDa vorb itorilo r apare Dr. Andrei Doboşi — fost conşcolar cu pretorul, îl provoacă să-şi retragă porunca dată sergentului, acesta zăpăcit revoacă porunca şi dom­nul preşedinte prin o vorbire aleasă restabileşte liniştea atât de brutal şi nesocotit turburată de însuş paznicul ordinei publice.

Dă cuvântul părintelui Dr. V. Lu­caciu şi-l roagă să vorbească la punctul tre i din programul zilei.

Părintele Lucaciu în graiu respi- cat ia ca motto al discursului cuvintele Sf. apostol Paul, că »Credinţa noastră se vesteşte în toată lumea«. Vorbeşte despre iubirea limbei şi a bisericei ro ­mâneşti.

Publicul e electrizat. Jură credinţă altarului, bisericei şi limbei româneşti şi se fac manifestaţiunile cele mai im ­punătoare şi înălţătoare sp iritu lu i şi geniului românesc din aceste părţi atât de grozav expuse şi primejduite.

Intre aceste ne succede a calma pe băiatul grozav cu promisiunea, că acum de sigur va urma cuvântare un­gurească şi că va vorbi domnul cutare, care e şi prezentat.

Dar părintele Dr. V. Lucaciu ce­teşte şi proiectele de rezoluţiune ; po­porul declară, că le primeşte şi preşe­dintele închide adunarea.

Pletorele consternat, că nu i-a succes să audă o vorbire cel puţin un­gurească, e s ilit acum sâ-şi înăbuşe mânia înghiţind sec, frământând cine ştie ce planuri în c&puşorul său la au­zul cum cântă poporul va lah : »Deş- teaptă-te Române« şi »Hai să dăm mână cu mână«. Şi atunci m inune! Neînduratul şi fiorosul pretor e înmuiat cu desăvârşire, zăboveşte mai m ult tim p

Să plecăm deci, uşuraţi, de povara câtorva chilograme din eul nostru, mân­tu iţ i de grija bancnotelor, cu o sănătate şi bună disposiţie redusă la zero, în urma zilnicelor drăgălăşenii şi atenţii şi a delicioaselor bucate.

Adio vă zic vouă frumoase păduri de brad (la 6 oare depărtare de băi) adio aier curat, Jiber de praf (numai după ploaie), adio aier parfumat (in preajma cabinetelor de lec tu ră ); adio parcuri aşa de feeric luminate ("când era lună), adio oaspeţi distinşi (rabini şi perciunaţi) adio hotel cu odăile taie (încă to t nemobilate) adio serman măgăraş, şi drăgălaşă administraţie, care ai fost ia superlativul cbemărei tale, care ai fost aşa de prevenitor faţă de noi, vă mul­ţumesc de regeueratoarea vilegiatură ce mi-aţi oferit.

F iţi mângâiaţi, nu vă voiu da uitărei.

Manuscrisul acestor impresii, l-a aflat subscrisul pe drumul băilor şpre gară. Nefiind manuscrisul subscris, nu l-a putut reda auto­rului sau proprietarului, ci văzând că e m enit publicităţii, crede că face un bun şi nepreţuit serviciu băilor şi autorului ei, publicându-1 în coloanele acestui ziar.

Leonard.

între oamenii noştri şi cere scuze ! Va fi văzut probabil cât de mic e, şi ce sărbătoare încinge marea mulţime (fin ju ru -i, satisfăcută în mândria şi cţffl- ştiinţa sa naţională...

Şi când am legat vorbă deabîae- lea cu grupurile de popor cu câţi ne-am în tre ţinu t câtva tim p se prezintă la unul dintre noi un grup frumos de Bo- tizeni, Români voinici şi harnici, în tin - zându-ne o coală scrisă şi siibscrisţă de vre-o 70—80 capi de fam ilii grf cat.<|in acea parohie: — că bine e scrisă pate, şi că pot să o trim ită la Roma?

(Era un document, prin care Bo- tizanii înştiinţează pe vitregul »părinte« şi papă, că au trecut la biserica greco- orientalâ şi că prin urmară »Adio d-le papă!«) ^

Li-s’aw răspuns ; !. , ,Bine, foarte bine ! * '

Corespondentul

unul de a ltu l şi cu puteri unite vom lucra în agrul puţip cu ltiva t al neamu­lu i nostru, atuneîâ' nu-este tpuşdă, nu. e ito sabie sau o ri ce putere, lumească, care se străbată* îu corpul naţiunei noastre să-l distrugă. A şasă f ie !

vH Wv 'f Îngânduratul.**•

/ • 'mM a n .A d u n a rea despărf; «$ar-

neştiy — JEvcpoxiţta de copii. — Teatru. —

Tohanul nou 1 Sept, n.

Să se iacă lumină.Artico lu l prim din nr. 173 al

»Gazetei Transilvaniei« m i-a^datj m ult de gândit şi trebue să i pună pe gân­duri pe ori cine, care are la suflet bi­nele şi înaintarea Oropsitului nostru popor. . ,

Multe lo v itu ri a suferit şi sufere naţiunea noastră, dar nici una dintre loviturile şi ghiciturile ce le primeşte în trupu l său nu cauzează o rană aşa dureroasă ca aceea, care provine din mâna sacrilegă a m ult iub itu lu i său fiu pe care l-a n u trit şi crescut-.

Şi dacă ar fi numai un »Dâpcs Gyula« daqă nu ar avea m ulţi soţi de principii, ani trece la ordinea zilei, i-am eschide din sânul nostru ca pe nişte soldaţi netrebnici, cari îşi îndreap­tă sabia asupra însuşi capului ior.

Dar fiindcă sunt foarte «mulţ1, cari deşi nu consimţesc în tru toate cu figurile hibride totuşi mama naţiune o privesc ca o maşteră — trebue să stăm de vorbă şi să ne lămurim. Mái nainte de toate să cercăm de unde vine răul şi apoi să ne nizuiin a-1 sana. In cele mai multe cazuri învăţătorul în Ioc să capete un balsam de mângâ­iere dela aceia ce-s puşi a conduce destinele neamului, întâmpină descon­siderare şi dispreţ. Dacă în cele mai multe locuri învăţătorul în acţiunile sale întâmpină resenz, dacă în dreptu­rile sale e ş tirb it şi glasul său de du­rere nu află răsunet la inima celor chemaţi a-i da sprijinu l recerut fiind s ilit a recurge la a ju to ru l strein, dacă în în trun irile noastre publice, cari ar trebui se fie a tu tu ro r, învăţătorul nu are scaun nici vorbă, decumva pentru ochii lumei e inv ita t a lua parte şi dacă se prezintă e d ispreţu it,, dacă preotul (onoare esepţiunilor) în învă­ţă toru l său şi astăzi priveşte pe (vizi­tiu l său de odinioară, — nu e mirare că învăţătorul in revoalta lu i sufleteas­că abandonat de to ţi ai săi, se abaţe dela calea cea adevărată şi cade în vârtejul volburei de vânt ademenitoare şi totodată distrugătoare de neam.

Să fim drepţi. învăţătorul român — eşit din şirul elevilor bine situaţi materialiceşte, cari nu au putut conti­nua gimnaziul superior, sau din şirul celor buni, cari din lipsa de m ij­loace au fost s iliţi a se dedica acestei cariere — nu e luat în clasa intelectu­alilor, );•

Că îuvăţătorui român, fiu l ţăra­nului sau al învăţătorului ori preotului serman din lipsa de mijloace nu a avut ocaziuue a-şi însuşi o cultură so­cială mai înaită şi că nu are pregătire academică, nu e vina lu i, ci a acelora cari l-au crescut.

Totuşi deia acel învăţător necult şi cel mai nerăsplătit slujbaş, care are a se lupta cu mizeria şi in ş?oaiâ a lucra contra conştiinţei sale şi a p rin ­cip iilor pedagogice, zic dela el sa pre­tinde, că activitatea lu i să se estindăşi afară de şcoală pe toate terenele. ,

D-Ior generali ai neamului româ­nesc ! Dacă voiţi o oa-te bine discipli­nată, f iţ i democraţi adevăraţi. Deschi- de-ţi porţile in im ei voâstre şi daţi curs liber sim ţului adevărat, lăpădaţi haina ambiţiunei deşarte şi fiţi cu dragoste adevărată faţă de acei mucenici, cari cu m ult zei şi abnegaţiune de sine vă pregătesc ostaşi de luptă în marele răz­boi intelectual ce are sa-1 poarte nea­mul nostru faţă de acei ce voesc a ne atăca existinţa noastră. A tuuci aceşti ofiţeri vor sta gata la dispoziţia voas­tră şi fără şovăire în linişte vor planta iubirea de neam atât în fragedele in im i ale fiito rilo r soldaţi cât şi a actualilor luptători. ’ i

E timpul suprem se piară g em e ­nele discordiei şi a neînţelegerilor d in ­tre fra ţi.

Dacă legăturile bunei înţelegeri vor fi, cari ne vor ţinea strâns legaţi

\\ Tobanul nou a avut astăzi mare sărbătoare. La 2 oare p. itf. sfa ■ ţiâu t în bişerică adunarea cercuală a despăr­ţământului «Zerneşti», cu care ocaziune comitetul cercuai şi-a dat seamă des­pre activitatea sa culturală în decursul u ltim ulu i an. D in raportu l prezentat de secretarul P /D an ne-am convins, că în raionul acestui despărţământ se lucrează cu stăruinţă şi în mod sistematic pen­tru -1 literatură şi cultura poporului.

Despărţământul numără astăzi 2 membri fundatori, N. Gâroiu adv. şi A. Coloşi ir fa rm acis t; 6 membri pe vieaţă, I. Ioniqă ing. silv., Dr. Eug., Şâmpetrean adv. Dr. Oct. Cernea adv., George Mo- şoiu comerc., Dr. Pornpi Nistor medic, şi banca «Creditul» dib Z erneşti; 28 membri ordinari şi 150 membri a jută­to r i, abonaţi ai «bibliotecii poporale» a Asociaţiunei. • ,•

Comitetul a» aranjat în decursul anului 14 prelegeri şi şezători literare poporale, — o reprezentaţie teatrală sub dirigenţa *d-liii Aurel ('. Bănuţ un festival la centenarul lui O. BaHţ. '

Despărţământul a fost bine repre­zentat la adunarea şi la serbările iubi- lare ale Asociaţiunei în Blaj. , .

r> ifP rin dir.. desp. L Ionică s’au pro­curat şi s’au îm părţit Intre economi a- proiipe 1000 pomişori cu pre ţuri foarte

Răuţă, A. Mănăilă, Alex. Vodă, Sabin Strevoiu, Tiberiu Şperchez, şi dşoarelor Eugenfa Şenchea, Viorica Dan, A. Ren* ghea şi M. Bulmez.

După teatru tine rii şi-au petrecut ,1a dans până’n zorile zilei pe lângă a* cordurile destul de artistice ale orbes* «trei naţionale din localitate I. Dumitra; cu — Daulică.

Sunt convins, că ziua de l-a Sep­temvrie 1912 va fi Înscrisă cu Utere de aur în analele comunei Tohanul nou. Serbării! acestei zile şi reuşita ior sunt o dovadă de hărnicie numai pentru co* m itetul despărţ. «Zerneşti», ci şi pentru ageutura «Tohanul nou». Impresia ge* nerală este, că în această comună s’a

, sălăşluit sp iritu l înţeleger i, al păcii şi al disciplinei, care leagă pe conducători de popor. Acesta este m eritu l preo* ţimei.

; , * Cor.

i ]Ş T I R I .

— *24 August V. 1912.

Inundaţii In comitatul SibiiulaiDin Sibiiu ni se scrie: In

mici.Din raportu l casatului Dr. P. Nis­

to r vedem, că acest despărţământ a trim is ia eentru in u ltim ul an aproape 1000 coroane ca taxe de.membri, s’au colectat 42 cor. pentru buştuţile lu i Bariţiu şi Eminescu, şi că despărţămân­tul dispuae de un capital de aproape 400 coroane. De remarcat, că la festivalul centenarului G. Bariţiu dl deputat die­ta! Traugott Copony a dăruit despărţ. suma de 100 coroane.. • t ^ i : u ţ ,

Ia adunare sTau făcut mai multe propuneri salutare'. Dr. Sabin Dan a propus ştudierea chestiunei cooperative- lov în special «pentru Valorizarea lem­nului dp mobile. Dr. - loan Moşoiu a propus ştudierea chestiunilor, cum s’ar putea oferi p r in organele despărţămân­tulu i sfaturi gratuite pentru ţărani şi cum s’ar putea introduce obligativita­tea examenului de limba română pen­tru bursierii români, cari făcându-şi studiile medii in şcoaie străine nu cu­nosc cum se cade lim b i şi literatura naţională. — Alexandru Jebeleanu pro­pune combaterea m ai energică a alcoo­lismului, care face ravagii înspăimântă­toare prin tre ţărani mai ales' în comuna Zerneşti. In fine înv. N.Garoiu propune procurarea de maşini agricole şi îm ­prumutarea lo r la economi.

La 5 oare p. m. s’a deschis in e* dificiul şcolar expoziţia copiilor dela 1^-4 ani di A comună. Expoziţia a fost pregătită de agentura comunală în frunte cu venerabilul preot Ilarie Plo- togea şi fiu l d-sale capelanul V. Ploto- gea,f i cu concursul unyi comitet de 10 femei din localitate şi cu concursul medicilor Dr. P. N istor (Zerneşti) şi Dr. Negri la (Bran). — S’au eXpus 60 copii, d intre cart 27 au fost prem iaţi cu bani în sumă de 100 coroane. Tu turor ex­pozanţilor ii e’au îm părţit diplome. Ju­riu l examinator al expoziţiei a fost constitu it din d-nele Elena Dr. Meţian, Pauiina Ionică (Zerneşti), dna N. Cră­ciun (TobanoL vechiu), dna V. Puşcariu (Sohodol), dna Dr. I. Moşoiu (Braşov) ,şi dna iac. Popa (Bran). 'E xpoziţia de 'copii a avut un efect puternic asupra ponorului din punctul de vedere al cuiturei sale ig ienicei Aceasta a fost prima expoziţie de felul acesta In Ţara B ârs il; ele vor fi continuate şi în ce­lelalte: comune ale despărţ., Zerneşti.

e:,. >"j -; • ,‘i • i i ■ 1 i

Seara la 8 oare tinerimea studi- oasă din Zerneşti a predat, cu un suc­ces admirabil, comedia «Doftorul fără \'oie* de Moliere. Pentru, întâiaş dată s’a jucat în comuna Tobanul nou o p;esă teatrală in s til mai mare. Laudă şi recunoştinţă se cuvine tinerim ei Zâr- neştene pentru felul, cum îşi îndepli­neşte ro lu l de propagatoare a cuiturei şi artei naţionale pe tim pul fe riilo r de vară. in special menţionez entuziasmul şi destoinicia înv. N. Ilie, când. med. Costi Garoiu, înv. V. Ploşa, I. Dan, A. Căţoiu, 1. Brătulescu, studenţilor N.

urmaploilor torenţiale de alaltaeri o parte a suburbiului Sibiiului a fost inundată. Locuitorii din strada Şerpilor au fost nevoiţi sa-şi pă­răsească casele, căutând în altă parte adăpost. Apa a ajuns până la portalul principal al casei de nebuni şi până la staţiunea „Fa- brikstadt“, transformând întinsele grădini ale Bulgarilor şi pământu­rile din împrejarime într’an mare lac. Comunicaţiunea pe drumul spre Nocrich este întreruptă în urma distrngerei podului, dease* menea a fost distrus în apropierea cantonului Nr. 11 podul, peste tîare duce drumul <!e fer spre Turnu-ro?u. Comunicaţia se face pe linia aceasta prin transbordare, Părţi din comnnele Porceşti, Bo- iţa, Alţina, Bendorf, Hosman şi Nocrich stau deasemenea sub apă. Comunicaţia între Sibiiu—Avrigşi Racoviţa este deasemenea între­ruptă. Inundând râul Şebeşului an fost inundate şi părţi din oraşul Sebe- şul-săsesc şi din comunaPetrifalău,

Astăzi, Joi, ploaia a mai în­cetat, însă cu toate aceste dacă ploile vor începe din nou, sunt temeri că apele vor pricinui şi mai mari pagube. Cor.

Concertai Ionel Grişan — laAflăm cu plăcere că baritonistuJ nostru liric , d-1 Ionel Crişan, înainte de a-şi ocupa postul la opera din oraşul Gab- lonz, va da un concert Luni în 16 Sept, n. în sala «Unicum» din Sibiiu. Suntem convinşi, că publicul sibian se va grăbi să resplătească munca şi zelul acestui a rtis t ta lentat al nostru, presentându-se Su număr cât mai mare la concertul de Luni.

Evitarea unei groaznice catastrofe.In urma plo ilor continue, ce au căzut pe valea PrahovOi, potopul a rupt un pod al lin ie i ferate, care astfel era să pro­voace o groaznică catastrofă. Numîi, mulţum ită faptului, că jandarmul Gre(u- iescu a observat cu un moment mai înainte că podul e stricat — ni se co­munică din Comarnic — n’am avut de înregistrat o catastrofă de cale ferată cum nu s’a mai văzut in ţară la noi. Podul, despre care e vorba, trece peste apa Prahovei în tre Sinaia şi Valea-largâ şi are o lungime destul de mare. După ce a trecut peste el un tren de marfă, a cărui vagoane nu er^u încărcate, podul s’a înclinat în tr ’o parte, iar zi­dăria, care deja era surpată din cauza valurilor, s’a dărâmat. Dacă trenul ac- te le ta t ar fi trecut, cu siguranţă, dio cauza greută ţii şi a vitezei maşinei, podul s’ar fi prăbuşit şi odată cu el trenul aşa că nici Un pasager n’ar i putut scăpa.

Jandarmul Creţuleseu, îndată ce a observat, că podul e pe punctul de ase prăbuşi, şl cunoscând că peste puţine minute trebue să sosească acceleratul, în goana mare a alergat în spre Valea Largă. A ajuns la Valea Largă tocmai In momentul când trenul urma să se pue în mişcare. Aducând la cunoştinţa celor în drept cazul, trenul a fost Îna­poiat la Comarnic.

Dacă jandarmul n’ar fi ajuns la Valea Largă înainte de plecarea trenu­lu i — spune un funcţionar dela c. i. r. — nu se ştie dacă îu drum maşina ar mai fi putut fi oprită.

Circulaţia nu se va putea face de cât prin transbordare. Serviciul de în-

M 0BI: E de calitate superioară cu bani sau cu plată pe rate, condiţii favorabile dela fabricile de mobile a domnilor

în Marosvásárhely, sp pot procura la 1 Octomvrie în Hala de mobile ce se va deschide în Braşov Strada Forţi Nr. 60.

. . . Í'. ... \i '• ” t- i \ 1 •Celor oe se interesează îi putem servi de acum

—f:{- eu preliminare de spese şi desenuri. — —

Nr. 187— 1912 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

1 {reţinere al c. f. r. a luat măsuri, t r i ­miţând câteva echipe de lucrători la I faţa locului pentru a Începe lucrările.

Se spune, că comunicaţia nu va putea fi restabilită decât peste o lună.

Luptă pe stradele Genuei. DinGenua (Italia) se anunţă, că alaltaeri seara s-au încăerat in tr ’un vagon r l tramvaiului electric tre i călători cu controlorul. In decursul certei unui dintre cei trei călătoii a împuşcat pe control r şi sărind apoi din vagon, to ţi trei au luat-o la fugă, u rm ăriţi fiind de numeroşi po liţiş ti şi carabinieri, cari tu observat fapta bandiţilor. In de­cursul vânătoarei agitate după cei tre i pândiţi s-au tras din ambele părţi vre-o 40 puşcături de revolver. Un bandit şi doi poliţişti au fost ucişi, ia r tre i carabinieri şi tre i po liţiş ti ră n iţ ii In decursul nopţii a succes In fine po liţiş i siprindă.pe unul d intre bandiţi, care i\ pe ci era să fie linşat de poporul agitat. La interogator a declarat, oă ie numeşte Bathista Fererio.

Despre explozia din minele Cla-MCe (Franţa) ne vin amănunte îngro­pare. Deşi nu se ştie sigur numărul 1 urnelor acestei catastrofe, rezultă f şi din ştirile prim ite, că această f Vie a adaus un plus s im ţito r la sta- &.<» victimelor miniere.

O telegramă din Bethune vesteşte, că esplozia s’a produs ia 2-15 ore, la o adâncime de 300 metri. Din 73 mineri, ce se: flau la lucru, 10 au scăpat teferi, 23 au eşit din mină foarte grav arşi, unul din ei a m urit, s’au scos 3 cadavre. Ii mină au mai rămas 37 lucrători, cu! sunt consideraţi ca pierduţi. Un ium oes umple toate galeriile. Prăbuşiri nari se produc în conţinu. Echipele de salvare înaintează foarte cu greu. O mulţime Îngrijorată aşteaptă în faţa deschiderei minei.

Din Lens se anunţă: 21 cadavre iu fost scoase din mina »Clarencec piuă ia ora 2 dim. Lucrările de salvare ui tost atunci suspendate din cauza pericolului de explozie. La ora 4 d i­mineaţa s’a mai făcut o încercare de alrare, când explozia a ucis pe un in- per şi a răn it pe a lţi 3. Inginerul Dupont, care s’a coborât în mină, nu s’a mai reîntors. Exploziuniie devenind lin ce în ce mai numeroase, lucrările le salvare au înce ta t M inistru l lucră­rilor publice, d. Dupuy, a sosit la locul nenorocirii. 1

Monumentnl bătăile! dala Lipsea.Cu prilejul Im plin ire i a 100 de ani deia Mi/a, ce a avut loc la Lipsea între armatele franceze şi trupele coaliate lie Austriei, Prusiei şi Rusie*, se va r l- ita ta acest oraş un monument uriaş, intru comemorarea victoriei ce a dati lovitură terib ilă strălucirei napoleo- liiue. Monumentul, care are o Înălţime ie 90 m. va fi — după cum se vede — inul dintre cele mai mari monumente, ţe cari le posede Europa.

Demonstraţie contra unui episcop.Din Roma se anunţă: Populaţia a f i ­nit o sgomotoasă demonstraţie contra episcopului din Castelio, care a vo it să pună în practică ordinele patriarhului Jiu Veneţia. Se şi ie, că acest patriarh tdat ordin ca damele îmbrăcate cu btine extravagante, să nu fie prim iteii biserică. Grupul de demonstranţi, tre- când prin faţa palatului episcopesc, a »bombardat« cu pătlăgele şi ceapă lo ­cuinţa episcopului, ia r fata, care a fost Invitată de episcop să părăsească bise- lica, a fost purtată în tr iu m f pe strâ- de oraşului. Intervenind poliţia, a pus capăt demonstraţiei.

Atentat contra nnui ministru. Dinfitersburg se anunţă: In apropierea gării Dumrobrovo s-a Încercat un aten­tat Împotriva trenului, în care călătorea ministrul căiior ferate ruse, Buchlov. Atentatorii aşezaseră câteva grinzi pe tiuia ferată, spre a provoca deraiarea trenului. A tentatu l însă nu le-a reuşit, dci personalul căilor ferate, observând li timp grinzile, le-a îndepărtat înainte ie sosirea trenulu i m in istru lu i.

Gât a costat America. S’a descope­rit de curând în Spania, la Paloş, nişte lărţi vechi de conturi, dări conţin indi- uţiuni preţioase asupra organizării şi eheltueliior marei expediţiuni a lu i Cris­teilor Columb în lumea nouă. Arma­mentul micei lu i flote a costat 14000 pesetas. Marele navigator şi o fiţerii lu i cbeltuiră 2000 de pesetas pentru trebu­inţele lor personale; fiecare om din echi- pagiu costa aproape 6 pesetas pe lună. Aşa câ în total,, călătoria, care a durat 6 luni, n’a costat mai m a lt de 22.050 ie pesetas. Adâogând diferitele sume ac­cesorii, ajungem la concluzia că desco­perirea Americei a costat abia 40.000 de franci; atât cât costă acum două apar-

tamente luxoase, pentru călătorie dus şi întors din Europa în Statele-Unite pe bordul unuia din transatlanticele noaste uriaşe.

Logodnă. Divia Farkas şi dr. Au- gustin Pordea fidanţaţi. Dşe-Gherla, 1912 Septemvrie.

Tren atacat do bandiţi. Un tren rusesc, care mergea spre Alexicova, a fost atacat de cinci bandiţi. La acel tren era ataşat şl un vagon cuirasat, în care se aflau 200,000 robie. Bandiţii au oprit trenul şi au ordonat pasage­r ilo r să se culce la pământ. Un soldat care s’a opus, a fost omorât. Bandiţii au încercat apoi să spargă vagonul cui­rasat, însă n’au reuşit. Drept răzbunare, au descărcat asupra vagonului mai multe locuri de revolver şi au dis­părut. Când trenul a sosit la Alexicow, vagonul cuirasat a fost deschis şi spre marea surprindere a personalului, ca­sierul care se afla în acel vagon, era mort.

Impăratnl Germanici la manevreledin Elveţia. Din Zürich se anunţă, că împăratul W ilhelm urmăreşte cu mare atenţiune manevrele celor două corpuri de armată elveţiene. Intre altele, când soldaţii se culcau la pământ In şanţuri, împăratul le cerea explicaţiuni. La un moment dat împăratul a luat puşca unui soldat şi culcându-se la pământ, a tras la ţin tă. împăratul a urm ărit alaltaeri manevrele o oră şi jumătate. La manevre a asistat un public de peste 100.000 oameni, cari au făcut ovaţiuni Împăratului.

Naufragiul vasului* »Karsk«. Amam intit în tr ’un număr trecut, că va­porul »Karsk«, care făcea drumul din Anwers spre Rusia, a fost surprins de o furtună şi s a scufundat in apropie­rea ţărm ulu i olandez. Pe acest vapor — după cum se anunţă acum din^Pe­tersburg — se afla şi un monument care trebuia aşezat la Borodino pentru comemorarea luptei tranco-ruse de a- cum 100 ani. In urma naufragiului au perit în va luri atât monumentul cât şi construitorui lu>.

0 mângăere pentru fumătorii de ţigări* Cunoscuta revistă medicală en- leză »Lancet«, anunţă, că medicii englezi au stab ilit că pipa e mai vătămătoare pentru fum ători de cât ţigara. S’a găsit c£ in tu tunul d in tr’o pipă, nicotină e în proporţie de 2,0—42.85 la sută, pe când în ţigările egiptene, ea nu e decât în procent de 1.40—174 şi la celelalte ţ i ­garete 1,40 până la 1,60 la sută. Ţigă­rile de Havana, de foi, conţin cea mai puţină nicotină, 0,64 la sută. Fumul ţ i ­garetelor tras în piept conţine 70—80 la sută mai puţină nicotină de cât fu­mul ţigă rilo r de foi sau al pipelor. Dar s’a constatat, că nicotină nu e atât de vătămătoare cât e furfuro lu l, care se găseşte mai ales în tutunurile din V ir ­ginia (Statele-Unite) şi în ţigarete, pe când în tutunurile ţigă rilo r de foi şi al pipelor lipseşte aproape cu totu l. Fu r­furo lu l se găseşte şi în u le iurile de se­m inţe şi mai ales în alcooluri. Tutunul de pipe şi de ţigarete desvoîtă amo­niac în ardere, dar fu rfu ro l nu, pe când tutunul de V irg in ia şi ţigaretele ieftine nu au decât urme slabe de amo­niac, dar degajă în schimb mult fu rfu ­rol. Acestui furfuro l pare că sânt dato­rite şi arsurile în gâtlej, aşa de neplă­cute fum ătorilor.

Ştiri mărunte. Papa a adresat e- pi8copilor din Austro-Ungaria şi Rusia o circulară, prin care le atrage aten­ţia ca să nu sprijinească mişcarea an­tisemită.

— D in New-York se telegrafîază: Inaugurarea canalului Panama va fi probabil amânată din cauza unei sur- pă ii ce s-a produs în ultimele zile. Pe malul de la Culebrat s-a prăbuşit o mare cantitate de pământ, acoperind câteva barace ale lucrătorilor.

— Cuirasatul »Viribus Uiiitis«, prim ul dreadnought austro-ungar îşi va începe serviciul activ la 15 Sept. n.

— 13 persoane din PoseD, cari au mâncat ciuperci, s-au îmbolnăvit pre­zentând simptomele intoxicaţie i; 9 din­tre ei au m urit, ceila lţi se află în a- gonie.

Abonaţi, de probă, de-acum până la anul nou, revista literară ilustrată Cosinzeana, singura re­vistă la noi în Ardeal, care e în­tocmită anume pentru fam ilii şi apare regulat în fiecare săptămână, aducând ilustraţii interesante şi bucăţi literare alese!

— Abonamentul pentru nu- merii de probă până la sfârşitul anului curent e numai 2 coroane.

Administraţia in Orâştie — Szász­város.

Avi$. Un candidat de advocat cu praxă află aplicare cu l-a Octomvrie sau şi mai curând în cancelaria advo- caţială a lu i Dr. O ctavian Cernea, advocat Zerneşt. (2—10)

Atragem atenţiunea cumpărători­lo r de mobile asupra anunţu lu i; Szé­ke ly ş i R éti, fabrică de mobile.

Din Braşoy şi Ţara-Bârsei.Regina României in gara Rra~

iOVUlUi- Maj. Sa Regina României Elisaveta a sosit eri după amiazi cu automobilul în gara Braşovului pentru a primi pe ducele de Bent- heim, o rudă apropiată a Maj Sale, care a sosit cu trenul acce­lerat de Budapesta. Până la sosi­rea ducelui Maj. Sa s’a intreţiaut pe peronul gării ctt' şeful, gării Lazar şi cu căpitanul de poliţie Reinisch. După sosirea ducelui, un bărbat mai în vârstă, înalţii oas­peţi au urcat automobilul regal plecând spre Sinaia.

Darea suplementară în Braşov.In şedinţa de Mercuri a reprezen­tanţei oraşului Braşov s-a discutat budgetul pe aaul viitor, stabilin- du-se tot-odată şi darea suplemen­tară pe acest an, în felul următor: Proprietarii de pământ vor plăti IOO /q, iar ceilalţi 760/0 dare su­plimentară.

— Dările se ridică; — dar vede reprezentanţa oraşului stră­zile întunecoase, fără apă şi negli­jate cu totul ale suburbiilor late­rale ?! Ştie oare, că din sutele de străzi ale Şcheiului — abia numai 4—5 se bucură de luminatul peste noapte, iar restul este dat cu totul unei revoltătoare nepă3ări ?! şi că murdăriile cresc pe aceste străzi în raport — dacă nu şi mai mult — cu darea?!

Tragedie în Scheiu. Individul Ge­orge Todor, un desertor din România, s’a stab ilit înainte cu vre-o 7 luni de zile in Braşov .unde prin diferite apu­cături şi promisiuni false despre pretinse proprietăţi ce le-ar avea în România, i-a succes să se însoare acum 6 săptă­mâni luând în căsătorie o Româncă din Scheiu. Timp de 6 săptămâni a tră it lumea albă cheltuind zestrea nevestei sale şi storcând bani şi dela a lţii, pe cari i-a succes să-i ducă în eroare cu pretinsa sa avere. Cheltuindu-şi to ţi ba­n ii şi temândmse de urmările pungă­şiilo r sale şi-a pus eri dimineaţă capăt vie ţii bând esenţă de oţet. Dus în spi­tal a încetat din viaţă după câteva ore.

Tragedia aceasta poate servi tu ­tu ro r părinţilor şi fetelor din Scheiu ca un avis, ca în v iito r să nu se în­creadă în flecare perdevară al căror număr se înmulţeşte pe zi ce merge.

întreruperea lin ie i ferate Codlea- Făgăraş. Din cauza ploilor abundente comunicaţia pe linia ferată Codlea-Fă­găraş e întreruptă. Intre Braşov şi Godlea trenul însă comunică.

Circulaţiunea stre in ilo r în Braşov. In luna trecută (August) au petrecut în Braşov urm ătorii s tră in i: Din Africa 3, America 1, Austria 124, Belgia 1, Bosnia 1, Bulgaria 14, Eenglitera 8, Fran­cia 4, Germania 80, Helgoland 2, Hel- veţia 3, Irlanda 1, Olanda 7, România 1392, Rusia 1, Turcia 8 şi din Ungaria 576 ; cu to tu l 2226. D intre aceştia au locuit în H o te l: «Calul alb» 66. «Con­tinental» 238. «Coroană» 329 «Eu­ropa» 345, «Grand» 257. la Jobi «Strada neagră» 68, «Mielul alb» 97, «Villa Kertsch» 29, «Metropol» 132, «Para de aur» 39, «Predeal» 48 şi în case private 578.

După retragerea acelor 278 per­soane, cari înGă nu sunt desanunţate rămân încă 1948 străini, cari au petre­cut în tota l 8024 de zile în Braşov.

A z i şi în fiecare zi concertează In cafeneaua »Drechsier — urmaş« de aici A lbert Roth, solist şi primaş şi fratele lu i Wilneim, virtuos în «tárogató» cu întreaga lor capelă de muzică.

Reluarea reprezentaţiunilor zilnice la Urania-cinema. Direcţiunea stabili­mentului Urania-cino aduce la cunoş­tinţa onoratului public, că începând cu ziua de 7 Septemvrie n. se vor relua reprezenta ţiunile zilnice şi anume in

fiecare seară la orele 6 şi 8. In fie­care Mercure la 4 oare are loc o reprezen- taţiune pentru tinerimea şcolară. In Dumineci se dau 3 reprezentaţiuni: la orele 4, 6 şi 8.

înştiinţare.Se aduce şi pe calea aceasta la

cunoştinţa poporului nostru din Scheiu spre orientare şi conformare, că în scri­erile la şcoala p r im a ră centrală ro m â n ă gr. or. de băieţi d in loc, precum şi eventualele esamene de cori- genţă şi de prim ire pentru anul şcolar 1912—1913 se vor face: Sâmbătă, Luni şi Mărfi în 1/14, 3/16 şi 4/17 Sept. a. c. dela oarele 8—12 a. m. şi 2—4 p. m. în cancelaria direcţiunei.

Miercuri în 5/18 Sept, la 8 oare a. m. se vor începe prelegerile regulat.

In consecinţă to ţi acei părinţi, tu ­to ri etc., cari voiesc a-şi da copiii la şcoala noastră sunt Inv ita ţi să observe cu stricteţe tim pul înscrierilor mai sus am intit, ca astfel pe de o parte să se evite de tim puriu urm ările art. de lege X X V II din 1907, pe de altă parte să nu se provoace neorânduieli prin neobservarea cu stricteţe a timpului de înscriere şi aceasta cu atât mai vârtos se impune cu cât învăţământul în şcoala primară în senzul legii şcolare în vi­goare este gratuit şi obligator totdeodată pentru toţi copiii fără deosebire de sta­rea materială a părinţilor lor, afară de 50 bani pentru bibliotecă şcolară, cari trebuie să-i plătească to ţi elevii fără escepţiune.

Braşov în 24 August v. 1912,Direcţiunea.

Litere, arte şi ştiinţe.Poveţe date de Goethe poeţilo r.

In toate scrierile lu i Goethe este multă filosofic. In cele dela începutul carierii sale, cu deosebire în Werther, care este esprasiunea stării de trecere a sp iritu lu i său şi a contemporanilor săi dela tradiţiun ile vechi la o nouă concepţiune a lumei, Goethe e pesimist ca şi eroul romanului său care, în mare parte, este însuşi Goethe. In Faust a- tinge problemele metafizicei contempo­rane, cari l-au preocupat toată vieaţa. Celelalte opere din epoca activ ită ţii sale de lin işte şi seninătate, în special romanul Wilhelm Meister şi poema epi­că Hermann şi Dorothea, sunt pline de maxime şi poveţe pentru înţelepciunea v ie ţii practice. In poeziile sale lirice, din poeţii vechi numai Horaţiu s-ar putea asemăna cu el în priv in ţa cuge­tă rilo r filosofice.

Foarte instructive sunt şi «Cuge­tările» sale separate. Eckermann, în ale sale «Conversaţiuni cu Goethe in cei din urmă ani ai vieţii», a cules o mulţime de învăţături folositoare, rela­tive mai ales la literatură. Este lucru rar, zice Goethe, este aproape un feno­men a preţui, şi a alege ceea ce e bun şi frumos. Pentru aceasta se cere îna­inte de toate caracter şi c cugetare desinteresată, care să nu aibă în vedere decât binele, adevărul şi frumosul. In aceasta el găseşte scăderi chiar şi lui Voltaire care, în lupta sa cu jesuiţii, arată prea puţin respect faţă de tradi- ţiunile religioase. In pasiunea luptei, el nu deosebea credinţa deşartă de fondul real şi adevărat al simţemintelor, şi în a sa «PuceJle d’Orleans» el persiflează pe una din cele mai frumoase g lorii naţionaie aie Franţei.

întreagă filosofla franceză a vea­cului ai 18-lea Goethe o aseamănă unui vin spirtuos şi ameţitor, care îmbată inteligenţele In loc de a le lumina şi Întări. Productul acestei filosofii a fost revoluţiunea dela 1789 cu amestecul ei de idei mari şi de grozăvii şi monstru- osităţi.

Goethe desaproabă abuzul ce se făcea atunci (şi se face şi azi) cu ideia libertăţii, abuz care aduce desechiiibru, necumpăt şi turburare in toate ramu­rile activ ită ţii omeneşti, publice şi p ri­vate. Şi aduce ca exemple pe Schiller şi Byron, genii extraordinare, cari a- rnândoi urmăreau cu ardoare fantoma strălucită a libertăţii, şi pe cari lipsa de cumpăt şi frâu în avânturile lo r su­fleteşti a contribu it a-i ruina înainte de vreme. Nime n-a avut puterea crea* ţiun ii poetice în mai mare grad decât Byron. Nenorocirea lui a fost însă, că s-a născut lord, şi aceasta îi făcea să nu cunoască nici o margine a libertăţii, să nu pună nici un frâu porn irilo r, simţemintelor şi ambiţiunii sale, ceeace a provocat în contra lu i duşmănia în- tregei societăţi, şi a m istu it minunatele

sale daruri înainte de timp. O condi- ţiune de m ijloc ar fi fost mai p riin - cioasă talentului său, şi l-ar fl făcut mai fericit, sau mai puţin nefericit.

Un temperament tocmai opus temperamentului lu i Byron era al lu i Shakespeare, sp irit vast şi adânc, dar to t pe atât de lin iş tit şi de puţin am­biţios. Nu se interesa de propriile sale opere, cari numai după moartea lu i au fost adunate şi publicate la un loc da p rie tin ii săi. însuşirea fundamentală a lu i era simpatia sau facultatea de a iubi. Fără aceasta omul şi cu deosebire poetul nu e nici odată desăvârşit. Şi ceea ce înnăbuşă mai m u lt această fa­cultate este politica.

Foarte interesante sunt în această privinţă următoarele poveţe date poe­ţilo r : «Păzeşte-te de politică, dacă vrei să rămâi poet. Tot ce e putere brutală, acţiune de partid, dictatură politică, este diametral opus libe rtă ţii intelec­tuale, francheţei, avântului cugetării, sborului poetic. Acţiunea aproape ma­terială asupra oamenilor; machiavelis­mul, nedespărţit de această meserie; amestecul de putere şi vicleuie; veghe­rea continuă de a prevedea evenimen­tele; lupta încontra piedecilor, închid pe poet în tr ’un domeniu furtunos, în- t r ’o atmosferă de interese nenobile. Thompson, care a scris o încântătoare poemă despre a nu face nimic, a scris una foarte rea despre libertate.

«Poete, lasă dar geniul tău să se desvoalte fără zăgazuril Bariera preju- d iţiilo r şi a facţiunilor să nu-ţi mărgi­nească vederea. Tu vei fi destul de bun patriot, dacă vei răspândi în ţara ta gustul binelui şi al frumosului. Tu eşti menit în vieaţă să planezi ca vu lturu l, să vezi to tu l şi toate, şi să-ţi îna lţi p riv irile cătră soare. Un şef de partid nu e la urma urmelor decât un bun caporal, sau dacă vrei un căpitan care comandă interese organizate în bata­lion. Nu este oare mai bine a-ţi trece vieaţa în tru a nim ici prejudiţiele, în tru a răsturna barierele intelectuale, în tru a înălţa spiritele şi a înnobila in im ile ?! Nu este oare o necuviincioasă in g ra ti­tudine, a cere poetului un altfel de pa­trio tism ?! Ce recunoştinţă mai înaltă poate el datora patriei lu i? A bună samă ei îşi împlineşte bine datoriile cătră patria sa, dacă păstrează focul sfânt al m ora lită ţii publice, dacă îm- mulţeşte suma bucuriilor nobile şi în- nalte, dacă face pe oameni mai buni în loc de a aprinde patimile.

»Ştii că eu ţin prea puţiu seamă de ceea ce se vorbeşte ori se scrie în socoteala mea; dar ştiu că în ochii u- nora, eu care în toată vieaţa mea am lucrat ca un osândit la galere, sunt p riv it ca unul care n-am făcut nimic de valoare, pentrucâ am refuzat to t­deauna de a mă arunca în politica ac­tivă. Despreţuesc în mod cordial pe aceşti oameni, cari se amestecă unde nu le fierbe oala şi unde se pricep mai puţin. Ca să plac acestor oameni, ar trebui să mă fac prezident al unui club de jacohini şi să renunţ a mai face cărţi şi de a scrie cântece.

»Aşi voi ca tine rii să se păzească şi de iluziunea aşa num itei invenţiuni originale. Crede-mă, lumea aşa cum e, realitatea, vieaţa, sunt destul da rod­nice, destul de bogate, şi putem ră­mânea, la ceeace găsim în tr ’ânsele. Toată poezia ideală îşi are originea în realitate. Tot ce e frumos îşi are ră­dăcina în adevăr; el ne dă to t mate­ria lu l creaţi unii poetice. Eu nu ţin sama de operele clădite în nori şi a- târnate în aer. Faptele şi caracterele trebuesc luate din lumea reală sau din tradiţiune.

...» A rtis tu l, care lucrează cu date poporale, are înlesnirea de a se şti pe uu teren sigur şi de a au-şi obosi şi chinui sp iritu l, ca să afle date noui, ci îşi poate întrebuinţa toată puterea pen­tru esecuţiune. Dacă mereu vrei să creezi ceva nou, vei putea trece toată vieaţa căutând fără să afli, şi făcând la schiţări fără să izbuteşti a face o operă desăvârşită«. M. S.

Teatru, concerte şi petreceri.<JJrania*-Cinema. Programul pen­

tru Sâmbătă şi Duminecă^, în 7 şi 8 Septemvrie 1912.

1. Pathd Journal. (întâmplările săptămânilor trecute). 2. Ţ inu tu ri p ito ­reşti din Franţa de sud (după natură). 3. «Noroc distrus» (mare dramă de Corvboy, 600 mtr. lungime). 4. Flora mărei (instructiv). 5. «Sub drapelul străin» (mare dramă de senzaţiune îa 3 acte. F ilm de 1800 mtr. lungime.) 6. Moriţ cel bogat şi cel sărac (humor.)

Proprietar:Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp

Redactor responzabil : loan Brotea.

FRAŢII SIHIAY, Braşov Târgul grâului 3.

SORecomandă toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni.

Gonfecţionăm costume în timpui cei mai scurt garantăm pentru fason.Stofe, mătăsării, confecţiuni, bluse şl rufărie solidă. — T m S O U ri Complete*

Serviciu prompt şi preţuri moderate.

Pagina 4. G A Z E T E I . T R A N S I L V A N I A Nr. 187—1813.

í i i f M

S W ® LVă rugăm să priviţi vitrinele la

J iTârgul toilor Hr. 1. BRAŞOV, Strada porţii Hr. 4.

1—50S3

l« » !

Avem onoare a ruga On. public care petrece in viligiatură în Braşov şi prejurime, a vizita firma

B "CJ 3 D "2 "' «st: l i E S Z A B O

îs

croitorie pentru bărbaţi a căror prăvălie principală să află în Budapesta IV. Esküt-tér Nr 6. i deschis Filiala, Braşov strada Vămei Nr. 9 la „Old England“, magazinul de mode al firmei M arton L ász ló , unde selucrează din stofe engleze după măsură costume pentru bărbaţi, croială ireproşabilă, după cea mai nouă modă engleză şi francesă.

S S Î ^ ! M ! l & € 3 - ! S ! - € 5 - @ i î S î S l !

Senzaţional de ieftinS ezo n n outăti.

Ghete cu şi- nor de dame q £ A box, moder- A fgl V ne şi solid U ,U V

Ghete cu şi- nor de dame a ß a chevreau, H {III f. elegante l / , u v

Turul-Ghetesunt

| prima clasă, eleganteşi valoroase, i

| Turul fabrică de ghete S. A. |i Cea mai mare fabrică din monarhie mM m

Ghete cu şl- nor pentru i i rj A domni, «til X l.O U

Prăvălia:Braşov, Strada Porţii 8.

amerlc. ele­gante,solide • -3 o-

| | Ghete cu şinor i a » f i i Box, m odernellj

şi solide AV.... -ini de cusut

Ü N D E R W 0 0 D , maşini de scris, R O A T E A R M A T E „KOSMOS“ roate pentru popor din fabrica de arme Steyr.

OTTO W ETZEL,B r a ş o v , t i r a d a ü ih a e l W eiss Vir. SO-

Atelier de reparaturi pentru maşini de cusut de toate sistemele, — maşini de scris şi biciclete. —

G e o r g B a r t h e l m i eM e h a n i c .

Braşov, Strada Porţii 41. Colţul Strat!ii Sf. loan,

Afacere specială cu maşini de scris,- SC cotii,-r dictat cusut. Aparate Electrice. Li mp3 de buzunar, Grammoplione,Placă, Ace, Bande ccforate, Hârtie şi toate apartenenţei U- tensilii etc.A feliei* m ehan ic fin. T e le fo n 3 8 0 .

Şcoală de scris cu maşina.I M i a m i i n u h u i m u r n i m m i i i i i i i n i i i i i i i i i i i i

nmmmmmmsaammssammai s

Prea stimată Doamnă!HFrumoasă, delicată şi de un teuipeváment vesel

nea unei fete numai aşa poţi fi dacă eşti sănătoasă. Mare parte din dame sufer de catar, de mitră acut sau învechit, de poala albă, acestor boale cele mai multe femei nu atri- bue nici o importanţă, cu toate că dacă o neglijează, şi fe­meia cea mai frumoasă îşi perde coloarea feţei roză, pe care apoi de geaba vrea să o coroagă cu mijloace cosmetice căci până când există boala, coloa ea foţei e palidă, fără expre- siune. Deja şi faţă de familia s’a păeătueşte fiecare femeie dacă nu’ i procura singurul mijloc sigur, extractul de baie „Balneinum VotSCh“, care nu e medicină internă, ci un extract de baie, ce să poate pregăti casnic comod fără nici o os­teneală şi care curează, desiuficiază şi întăreşte şi după o folosinţă regulată de câte va zile sistează total boala. Dar totodată cu sistarea boalei încetează nervositatea femeilor cauzată de b^ală, durerea de spate şi de mijloc şi din femei a palidă nervoasă să face o femeie cu putere de vieaţă şi fru­moasă. „Balneiam Votschu în urma puterii sale de desinfi- ţiare şi totuşi nestricăcioasă nu e permis să lipsească din nici o casă.

O încercare convinge şi cucereşte pe fiecare, ceeace să dovedeşte prin nenumăratele scrisori de recunoştinţă şi mul- ţămită.

Pachet de probă la comandă de 6 doze = 6 cor. pache- tarea gratuită şi liberă de porto. Cu rambursă sau pe lângă trimiterea înainte a banilor o expedecză inventatorul şi ex­clusiv singurul fabricant Votsch Otto, farmacia „Őrangyal“ îu Tărlungeni (Tatrang, comitatul Braşovului).

Discreţie necondiţionată.

Avis.

igHMaBBKKffjgaaaaaBaaaBKBgagl

I a ş i le primul atelier

de curelairoman

în Braşov, Strada nouă Nr. 18 (casele proprii). Am onoare a recomanda Ou public din Braşov şi jur Atelierul meu de CUrelărie, provăzut cu tot felul de hamuri de lux şi pentru lucru, din piele de blanc, precum şi tot felul de curele de j încins, şerpare, şele în diferite colori, artistic lucrate. Se primesc şi reparaturi de tot felul, cu- fere, geante de călătorie şi pungi etc. etc. precum şi plosci de Lemn îmbrăcate în curele frumoase, în mărimi şi colori diferite.

La atelierul meu de pielărie din Braşov, comardele poştale se efeptuesc grabnic şi cu preţuri moderate.

rsiiftrriiníl'ítnil!ăîp | Cea dintâi şl mare Yăpsitorie artistică şi spălătorie chemică

cu abur şi motor precum curăţirea de puf.îl»f i

TisIHgBăl

iii

Wilhelm KörnerFabrică: strada năsipului de jos 1 a); F ilia la strada Hirşer 3.

Localităţi de primire în Feldioară la Domnii Stenner & fiu comersant, Élőpatak la domnul Mühlbácher, croitor de bărbaţi, Tuşnad la Domnul Meggeri croitor bărbătesc, Szabó Poték-Vila, şi la toate localităţile din împrejurime. !

Curăţire hemică de haine bărbăteşti, dame şi copii, uniforme, [fS costuma broderii, pânzături, plspome, stofe de mobile şi deco- [ || raţii, perdele, copsrte, covoare se curăţa radical, devine ca nouă. |0|

Specialităţi: Curăţire de pene de struţ Obiectele [|jimenţionate se văpsesc iarăşi în acea coloare, sau înalte colori, jH

Toate obiectele In negru, aşa că apar ca nouă l iComande din afară cu posta se execută promt.

mm LîuîiP A = i3 H

A b o n a x n e x i t e la,„Gazeta Transilvaniei“,

se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.Administr. „Gazetei Transilvaniei*.

Brutarii din Braşov aduce cunoştinţa On. menajere că în ura scumpirei enorme a lemnelor i foc cu îa cepere din 9 sept. 19 preţul pentru

C o p t o pâinesa ridicat la 16 bani.

Cu toată stimaSocietatea brutarilor

din Braşov.

Publicaţiune.In urma decesului soţului mi

esarendes urgent o moşie de jug. cat.

Depărtare de tren 3 Kilometri Doritorii sunt a se adresa la lari Salca în Boarta (Mihalyfal gara şi poşta ultimă Nagyeelyi

1-8.

In s tru c ţie p e r fe c ta în m ia lă şi c u s u t a lb itu r i

Horn Paulavestită ca cusatoreasă de albitul Locuinţa strada neagră 34. Di 1 Octomvrie strada năsipului Nr,

Avem onoarea a aduce Iaci noştinţa on. public că am asupră-ne.

„Cristal“ spălătoria cu abur şi vom continua sub aceîaş numi Spălătoria noastră cu abur să ai strada sf. Ioan Nr. 14, unde sopi meşte rufăria.

Ne vom da toată silinţa mulţumi clientela noastră cu se viciu punctaal şi solid.Katharina Schneider & Seinii

Proprietarii spălătoriei cu abur „Cristil“, 1—25.

QlAtelier tehnic dantistie

I. SOLEBRAŞOV, Strada Vămii Nr. 19

Execută toate lucrările ce cad în branşa dantistică solid şi cu preţ moderat. —Spe-,cialist in coroană şl pop !Pacienţii din provincie să ser* vese în 24 oare.

• e102

o o o o o o o o o o o o o i

Subscrisul atrag atenţiunea On, public românesc din loc şi dela sate cu deosebire apelez la sprijinul inteligenţei române a mă îucuraja în meseria mea de văpsitor de mobile şi zidiri.Stau la dispoziţia On. public ca cele mai

nouă şi moderne modele. Pentru înlesnire pot fi avizat printr’o

carte poştală la adrena:\

<><<

N c o la ie ReneUBraşov,

măestru văpsitor. (—52.)

Pe Coastă îir. Uljj

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUKEŞIANU: BRANLSCE & COMP, BRAŞOV.