Kinetoterapia in afectiunile neurologice (II)-C1

Accidente ischemice tranzitorii

Examinarea pacientului cuprinde anamneza si efectuarea examenelor de specialitate; se completeaza cu investigatii paraclinice. Anamneza cuprinde informatii despre varsta, factorii de risc, antecedente personale. Examene de specialitate: neurologic; cardiologic. Examene paraclinice: tomodensitometrie computerizata. Tratamentul complex cuprinde: a).tratament medical: tratamentul medical de urgenta consta in anticoagulante; este contraindicat la cei cu hemofilie; dupa demiterea accidentului ischemic tranzitor, tratamentul este diferentiat in functie de etiologie: -in accidentele ischemice tranzitorii de cauza aterosclerotica se administreaza anticoagulante si antiagregante plachetare care scad riscul de recidiva a accidentului ischemic tranzitor si de instalare a unui infarct cerebral; se trateaza factorii de risc-hipertensiunea, diabetul zaharat, obezitatea, hiperlipidemiile; -in accidentele ischemice tranzitorii neaterosclerotice: se trateaza cardiopatia emboligena cauzala. b).tratamentul chirurgical este indicat in accidentele ischemice tranzitorii de cauza aterosclerotica si consta in excizia placii de aterom daca este posibila.

Accidente ischemice constituite

Accidentele ischemice constituite sunt consecinta opririi circulatiei sanguine intr-o artera cerebrala, cel mai adesea datorita ocluziei cu material tromboembolic. Se caracterizeaza printr-un deficit neurologic cu topografie durabila. Date de epidemiologie: constituie a 3-a cauza de mortalitate in tarile industrializate. Accidentele ischemice constituite reprezinta cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale, avand o pondere de 85% dintre acestea fata de accidentele hemoragice (15%). Etiologie: circa 75% dintre infarctele cerebrale sunt de origine aterosclerotica. Circa 20% dintre infarctele cerebrale se datoreaza unei embolii de cauza cardiaca, iar restul au cauze mai rare. Factorii de risc pentru accidentele ischemice constituite sunt aceeasi ca cei pentru accidentele ischemice tranziitorii. Hipertensiunea rteriala creste riscul la cei cu infarct cerebral de 7 ori. Gravitatea bolii: accidentele ischemice constituite dau un risc major de mortalitate in special in primele 6 luni. Determina sechele invalidante si costuri sociale ridicate. Fiziopatologie: privarea tesutului cerebral de O2 si glucoza are consecinte extrem de grave, respectiv aparitia unei zone de infarct (de necroza ischemica), zona inconjurata de o zona de ischemie suferinta. Daca ciruclatia cerebrala functioneaza bine, aceasta regiune de ischemie suferinta isi poate recapata un metabolism satisfacator si o functionare normala. Cauza infarctului cerebral este in majoritatea cazurilor o ocluzie arteriala prin embolie, de cauza aterosclerotica sau cardiaca. Ocluzia de origine cardiaca se produce printr-un trombus de provenienta cardiaca determinat de o cardiopatie emboligena (infarct miocardic acut; hibrilatie atriala).

Ocluzia de origine aterosclerotica: ateroscleroza poate determina infarct prin 2 mecanisme: -formarea unui trombus mural pe peretele intern al unei artere in contact cu o placa de aterom; artera este de obicei una extracerebrala; -stenoza arteriala: din cauza aterosclerozei se produc frecvent stenoze care pot ingusta diametrul vascular cu pana la 80%. Exista zone preferentiale unde se localizeaza stenozele arteriale-la originea arterei subclaviculare, la originea si terminarea arterei vertebrale, la originea arterei subclaviculare stangi. Tabloul clinic al accidentelor ischemice constituite: la examenul neurologic se constata:

Deficit motor, frecvent de tipul hemiplegiei sau monoplegiei. Reflexele osteotendinoase sunt diminuate sau abolite, tonusul muscular este scazut, semnul Babinski este prezent.

Tulburari de sensibilitate. Paralizii in special de facial, care determina o asimetrie a fetei. Afazie de diferite tipuri. Anomalii de camp vizual-de obicei pierderea vederii intr-o jumatate de camp

vizualhemianopsie. Un examen clinic al tulburarilor prezente poate localiza leziunea. Tablouri clinice specifice in functie de teritoriul afectat: A).Accidente ischemice constituite in teritoriu carotidian: -pe artera carotidiana interna-clinic se produce o hemiplegie cu predominanta brahio-faciala, la care se adauga tulburari de sensibilitate ale hemicorpului respectiv, tulburari de vorbire si uneori convulsii; -artera cerebrala anterioara-clinic apar o monoplegie crurala, tulburari senzitive in aceleasi teritorii si tulburari mictionale (sfincteriene); -artera cerebrala medie (silviana)-hemiplegie globala sau cu predominanta brahio-faciala si se asociaza cu hemianopsie si cu afazie numai daca leziunea este in emisferul dominant; -artera cerebrala posterioara-hemianopsie, cecitate corticala. B).Accidente ischemice constituite in teritoriu vertebro-bazilar determina niste tabouri clinice cunoscute ca sindroame alterne, constand in general in deficit motor, la care se asociaza alte tulburari-paralizii de nervi cranieni pe partea opusa a corpului. Tratamentul accidentelor ischemice constituite este in special profilactic, mai ales pentru persoanele cu factori de risc prezenti. Este important la aceste persoane tratamentul kinetic, sub forma unui program nespecific de miscare-plimbari zilnic sau sedinte de gimnastica sub supravegherea unui kinetoterapeut. Odata instalat accidentul vascular, se impune un tratament de urgenta si terapie instensiva. Rolul kinetoterapeutului este esential, in acest moment el avand ca obiective supravegherea respiratiei, mobilizarea pacientului si ingrijirile urinare. In perioada de stare propriu-zisa, kinetoterapia are ca obiectiv principal tratarea tulburarilor motorii. In acest scop se efectueaza obligatoriu un bilant motor amanuntit care stabileste intensitatea paraliziei, prezenta spasticitatii, miscarile care sunt posibile, existenta sinkineziilor, asocierea paraliziilor de nervi cranieni si capacitatea de a executa miscarile cu caracter utilitar. Metodele de recuperare alese depind de acest bilant si de cooperarea pacientului. In principal se folosesc tehnici de facilitare neuro-musculara si metodele Bobath si Kabat. In plus se urmareste in continuare prevenirea instalarii redorilor si retractiilor care sunt inevitabile datorita contracturii. Un rol important revine aici folosirii ortezelor si atelelor.

2

In perioada de sechela kinetoterapia urmareste reeducarea prehensiunii si a locomotiei si revenirea la o conditie fizica apropiata de normal.

3