kids with special problems

Upload: lucian-nicolau

Post on 04-Apr-2018

224 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/30/2019 kids with special problems

    1/15

    PARADIGME ALE EDUCATIEI FIZICE PENTRU COPIII CU CERINTE

    EDUCATIVE SPECIALE

    Conf.univ.dr. MONICA STANESCU

    ANEFS Bucuresti

    http://www.sportscience.ro/html/contact.htmlhttp://www.sportscience.ro/html/articole.htmlhttp://www.sportscience.ro/html/despre_noi.htmlhttp://www.sportscience.ro/index.html
  • 7/30/2019 kids with special problems

    2/15

    Cuvinte cheie: educatie fizica, deficienta mintala, copii institutionalizati, instruire

    Introducere

    In ultimii ani, se constata si in domeniul culturii fizice si sportului o preocupare constantade precizare a cerintelor educative speciale care se impun a fi respectate in cazul abordariicopiilor ce prezinta o serie de particularitati de crestere si dezvoltare. Aceste particularitatiimpun masuri complementare celor din instruirea generala. Sintagma cerinte educativespeciale' (CES) a aparut in literatura psihopedagogica a anilor `90, din dorintaspecialistilor de a atrage atentia asupra unui lucru evident de altfel, si anume ca estenecesara o interventie educationala specializata, timpurie care sa vizeze maximizareacapacitatilor valide ale acestor copii, in vederea optimizarii integrarii lor sociale.

    In aria copiilor cu cerinte educative speciale, pot fi identificate doua categorii principale:copiii cu deficiente senzoriale, mintale, locomotorii, comportamentale etc. si copiii aflatiin dificultate institutionalizati, cu HIV, abandonati, abuzati etc. Prin prezenta lucraredorim sa oferim specialistilor cateva exemple de abordare a problematicii copiilor cu CES

    in contextul educatiei fizice si sportului, precum si unele date rezultate din cercetarilerespective.

    Psihomotricitatea si limbajul scris la copiii cu deficienta mintala

    Legatura dintre limbajul scris si psihomotricitate presupune o analiza extrem decomplexa, desfasurata pe mai multe planuri. Asa cum arata si E.Verza (1983), dezvoltareamotorie generala determina organizarea activitatii de coordonare si sustinerea miscarilorspecifice executarii si diferentierii semnelor grafice. In acelasi timp, 'dezvoltareapsihomotricitatii este legata de evolutia sistemului nervos si reflecta maturizarea psihicagenerala ce se reflecta in intregul sistem al limbajului si, in special, in scris.'(E.Verza, 1983)

    Chiar daca in primele sale faze scrisul se bazeaza pe reproducerea modelului, dupa principiul

    desenarii literei sau chiar a cuvantului, desenul nu se reduce totusi la o simpla reproducereperceptiva, deoarece intervin actiuni motorii care fac posibila in forma incipienta grafica siordonarea grafemelor in spatiul liber al paginii. Studiile au evidentiat faptul ca acei copii care au obuna dezvoltare motorie generala scriu mai repede, mai frumos si nu obosesc atat de repede asacum se intampla in cazul copiilor cu un nivel mai scazut de dezvoltare a motricitatii. Coordonarilecinetice, ca si cele oculo-motorii se inscriu in categoria factorilor fundamentali care concura laconsolidarea actului grafic, iar deficienta lor devine de cele mai multe ori cauza tulburarilor decitit-scris.

    Se apreciaza ca una dintre principalele directii ale orientarii terapeutic-compensatorii aprocesului didactic cu aceasta categorie de copii o reprezinta echilibrarea raportului intreactivitatea practica, motrica si activitatea verbala (Gh.Radu, 1999). In acest context, amconsiderat necesar sa investigam relatia dintre motricitate si limbajul scris la copiii cu

    deficienta mintala din perspectiva componentelor motricitatii asupra carora se poateinterveni la lectiile de educatie fizica.

    In studiul realizat de noi, in anul 2001, pe un esantion alcatuit din 55 de copii din clasele I-IV aleScolii ajutatoare nr.11, sector 6, Bucuresti, am urmarit sa evidentiem relatia dintre motricitate silimbajul grafic.

    Pentru identificarea nivelului de dezvoltare a psihomotricitatii s-au utilizat probe dinbateria Ozeretski Guilman pentru coordonarea dinamica a mainilor, coordonarea dinamica

  • 7/30/2019 kids with special problems

    3/15

    generala si echilibru; testul Mira Stamback - pentru rapiditate; testul Head Piaget pentruorientarea stanga dreapta. Pentru evaluarea nivelului de insusire a scrisului s-a utilizat un testgrafic care a urmarit indicatorii: incadrarea, inclinatia, dimensiunea, distorsiunile si inteligibilitateascrisului, ritmul de scriere.

    Analiza rezultatelor obtinute in urma aplicarii probelor de motricitate si a celor grafice a evidentiat

    faptul ca la copiii din clasa I se inregistreaza valori semnificative ale coeficientului de corelatieintre coordonarea dinamica a mainilor si varsta cronologica. Se constata ca valoareacoeficientului de corelatie este r=0.87, valoare semnificativa pentru pragul p=0.01. Sensul pozitivne indica o variatie de acelasi sens intre cei doi termeni ai relatiei: cu cat subiectul inainteaza invarsta, cu atat se amelioreaza si coordonarea dinamica a mainilor.

    O alta relatie importanta pentru conceperea interventiei educationale din domeniul nostru sestabileste intre orientarea dreapta-stanga si diferenta dintre varsta motrica si cea cronologica. Laclasa I se constata: cu cat diferentele sunt mai mici, cu atat orientarea este mai buna (r=-0.86,semnificativ la p=0.01). Acest lucru ne atrage atentia asupra componentei psihomotrice si aimportantei ei in dezvoltarea generala a copilului. Varsta motrica este puternic conditionata denivelul orientarii dreapta-stanga (r=0.88), precum si de cel al rapiditatii (r=0.9). (tabelul1., graficenr.1- 4) La clasa a II-a am retinut acele valori pe care le consideram semnificative pentru

    verificarea ipotezei noastre. Astfel, corelatia puternica dintre varsta motrica si rezultatele obtinutela rapiditate si orientare spatiala (r=0.88, respectiv r=0.94) ne indica faptul ca, si la aceastavarsta, cei doi factori sunt preponderenti in determinarea nivelului de dezvoltare motrica. In ceeace priveste rezultatele probei grafice, se constata ca predomina greselile de forma, dimensiune siorientare a semnelor. La clasa a III-a, remarcam faptul ca ponderea componentelor motricitatii instabilirea varstei motrice este relativ egala. Toate componentele investigate coreleaza pozitiv sisemnificativ cu varsta motrica a subiectilor. Acelasi rezultat se obtine si in cazul probelor grafice,la care rezultatul final coreleaza semnificativ cu indicii analizati, cu exceptia inteligibilitatii.

    Rezultatele obtinute de elevii din clasa a IV-a reflecta legaturi semnificative intre rezultateleobtinute la proba de rapiditate si cele de la indicatorul privind distorsiunile semnelor grafice. Datfiind faptul ca intre cei doi indicatori apare o corelatie medie, semnificativa la p=0.05, se poateaprecia ca distorsiunile in scrisul copiilor cu deficienta mintala sunt si consecinta cresterii odata

    cu varsta a vitezei de executie a actelor motrice, fapt ce poate avea repercusiuni negative asuprascrisului. Acest lucru are loc pe fondul ramanerii in urma a dezvoltarii la nivelul componentelormotricitatii. Se poate constata ca toate componentele grafismului au o pondere importanta inrezultatul final al probelor grafice, coeficientii de corelatie obtinuti fiind semnificativi la p=0.05.

    Referitor la motricitatea generala, se remarca o ameliorare a omogenitatii claselor de laclasa I la clasa a IV-a, la unele componente ale sale, cum este, de exemplu, coordonareadinamica a mainilor. Ca si in cazul motricitatii grafice, consideram ca este efectulprocesului de dezvoltare invatare compensare, care a fost condus astfel incat a fostposibila valorificarea posibilitatilor fiecarui copil. Se remarca totusi ca acele componentecare subsumeaza mai multi factori, ar fi, spre exemplu, coordonarea dinamica generala, sementine eterogena, la nivelul grupului, semnaland faptul ca si pe planul motricitatii semanifesta heterocronia dezvoltarii personalitatii deficientului mintal.

    Tabelul 1

    Valorile variantei componentelor psihomotricitatii la elevii din clasele I-IV

  • 7/30/2019 kids with special problems

    4/15

    Clasa

    Coordonare

    dinamica amainilor

    Coordonaredinamicagenerala

    Echilibru(coordona-restatica)

    Rapiditate

    Orientarespatiala

    Diferenta

    Vm Vc(ani)

    I 0.3 0.3 0.9 1.3 10 1.1II 0.5 0.5 0.4 0.7 7 1.2

    III 0.9 0.2 1.1 1.3 0 1.2

    IV 0.3 0.9 0.3 0.7 0 0.6

  • 7/30/2019 kids with special problems

    5/15

    Graficul 1 Valori comparative ale variantei rezultatelor la CDM

    Graficul 2 Valori comparative ale variantei rezultatelor la CDM

    Graficul 3 Valori comparative ale variantei rezultatelor la echilibru

    Graficul 4 Valori comparative ale variantei rezultatelor la rapiditate

  • 7/30/2019 kids with special problems

    6/15

    In cazul probei grafice, se constata ca rezultatul final a fost semnificativ influentat de puncteleinregistrate la aprecierea dimensiunilor semnelor (r=0.7), distorsiunilor care apar (r=0.7), precumsi inclinarii acestora (r=0.8). Aceste corelatii sugereaza directiile de interventie asupra carora artrebui sa insiste specialistul in vederea desfasurarii unui proces terapeutic-compensator eficient(tabelul 2, graficul 5).

    Realizand aceasta cercetare constatativa putem aprecia ca unele componente ale motricitatiigrafice, analizate prin prisma incadrarii in spatiul grafic, inclinatiei, dimensiunii, distorsiunii siinteligibilitatii semnelor, ca si prin ritmul de scriere, cunosc de-a lungul perioadei scolare mici oevolutie neliniara.

    Indicatorul care s-a remarcat din punct de vedere a diferentelor de la o clasa la alta a fostcel privind incadrarea in spatiu grafic. Consideram ca acest rezultat este consecintaameliorarii functiei perceptiv-motrice care, pe fondul deficientei mintale, sufera, la randulsau, o serie de tulburari, precum si a exercitiilor pe care copiii le-au efectuat pana la aceavarsta.

    Faptul ca, indiferent de clasa care este analizata (si utilizam aceste reper pentru ca elmarcheaza o anumita experienta de scriere a copilului, asadar, facem apel la invatare),

    desi numarul de erori in ceea ce priveste distorsiunile, dimensiunea si inteligibilitateasemnelor grafice scade, se mentin valori mari ale dispersiei, confirma ideea ca scrisul esteputernic influentat de nivelul intelectual, respectiv de particularitatile individuale, nivelullui de manifestarea nefiind doar consecinta instruirii.

    Tabelul 2

    Valorile variantei valorilor componentelor motricitatii grafice pentru cele patru clase

    Clasa

    Incadrare Inclinatie Dimen-siuniDistor-siuni

    Inteligi-bilitate

    Ritm derezolvare

    Total

    I 0.27 0.27 0.27 0.50 0.25 0.52 5.75

    II 0.52 0.27 0.61 0.36 0.27 0.50 5.36

    III 0.38 0.75 0.24 0.44 0.83 0.15 6.78

    IV 0.76 0.49 0.61 0.56 0.47 0.69 13.8

  • 7/30/2019 kids with special problems

    7/15

    Graficul 5 - Valorile variantei componentelor motricitatii grafice pentru cele patru clase

    Exercitiul fizic si dezinstitutionalizarea

    Pe plan national si international, problema institutionalizarii si a efectelor acestei masuriasupra cresterii si dezvoltarii copiilor constituie o preocupare permanenta a specialistilor.Includerea unui copil intr-un centru de plasament il poate priva pe acesta de satisfacereaunor trebuinte primare (de ingrijire, securitate afectiva) si psihosociale (de apartenenta,identificare, comunicare). Consecintele se vor manifesta pe plan biologic, motric si psihicsi vor fi cu atat mai severe, cu cat varsta la care are loc separarea copilului de familie estemai mica.

    Importanta cunoasterii particularitatilor de dezvoltare ale copiilor institutionalizati este data defaptul ca ele constituie puncte de reper pentru specialistii angrenati in procesul de instruire sieducare a copiilor si asigura premisele unei interventii adecvate a acestora. Eficienta programeloreducationale este apreciata prin capacitatea copiilor de a se integra in modelele dedezinstitutionalizare aplicate la ora actuala in tara noastra: case de tip familial, asistentamaternala s.a.

    Prin urmare, am considerat ca este necesara valorificarea practicarii exercitiilor fizice asupradezvoltarii personalitatii copiilor, in sensul pregatirii copiilor care participau la programele deintegrare sociala. Nevoia de a anticipa solicitarile de natura psiho-emotionala si sociala la caresunt supusi copiii institutionalizati in perioadele de adaptarea la noile medii de viata esteevidenta, in special in urma studiilor care au scos in evidenta faptul ca nu toti copiii dispun deresursele necesare parcurgerii acestui proces.

    Specialistii care au studiat copii din institutiile de ocrotire au ajuns la concluzia ca doar 7,5 %dintre subiecti prezinta un nivel normal al dezvoltarii psihomotrice si socioafective (E. Macavei,

  • 7/30/2019 kids with special problems

    8/15

    1989). Spitz, citat de M. Dumitrana (1998), vorbeste despre afectarea comportamentului derelationare cu adultii necunoscuti a copilului din institutii. El semnaleaza fie o apropiere rapida sinediferentiata fata de un adult necunoscut, fie o evitare anxioasa a acestuia, fapt ce indica unaspect de dezorganizare la nivelul comportamentului social relational. Experienta sainterrelationala il face sa fie sceptic si neincrezator fata de promisiuni, de forme de angajament,dar cu toate acestea este capabil sa se ataseze de prima persoana cu care vine in contact.

    Alte elemente de neadecvare a manifestarilor sociale se refera la participarea scazuta sau lipsade initiere a jocurilor cu parteneri, precum si raritatea aparitiei jocului spontan. C. Dragoi (1981)observa ca 72% dintre prescolarii institutionalizati se joaca singuri, iar in activitati, in general, nuau parteneri; comportamentul este dublat de o atitudine pasiva. Un procent mare indica uncomportament ratacitor, definit de autorul citat ca neapropiere f izica a unuia fata de altul.

    Studiile prezentate in literatura au dovedit, de asemenea, ca intarzierile se mentin si lavarsta scolara. Aceste intarzieri, si nu deficiente, pot fi recuperate in timp, prin eforturilecomune ale copiilor si ale celor care ii educa. Copiii din clasa I inregistreaza dificultati ininsusirea scris cititului, in ritmul si randamentul invatarii, dar s-au constatat si dificultatide incadrare in colectiv, copiii din centrele de plasament fiind adesea respinsi de ceilalti siindepartati din cadrul activitatilor specifice varstei, inclusiv de la jocuri.

    Importante pentru procesul de instruire specific domeniului sunt si reperele care vizeazaexpansivitatea sociala. In cazul copiilor institutionalizati se remarca o expansivitate pozitiva,exprimata prin dorinta de stabilire a relatiilor cu subiectii din familii organizate.

    Bazandu-ne pe concluziile exprimate in literatura de specialitate, care subliniaza 'tulburariin comportamentul social ca urmare a inabilitatilor de a forma si pastra relatii cu adulti saucopii' (M. Dumitrana, 1998), cercetarea noastra a urmarit identificarea unor caracteristicipsiho-sociale si comportamentale ale copiilor institutionalizati si a modului in care acesteapot fi influentate favorabil prin participarea lor la activitati motrice de timp liber.

    In cercetare, au fost inclusi 15 copii de la Centrul de Servicii Sociale 'Sfanta Ecaterina', Sector 1,Bucuresti. Varsta copiilor a fost cuprinsa intre 7 si 8 ani. Criteriul principal de includerea a lor in

    esantion a fost cel al starii de sanatate.

    Ipotezele a caror verificare ne-am propus sa o realizam au fost ca asemenea forme deorganizare a practicarii exercitiilor fizice creeaza conditii favorabile dezinstitutionalizarii,prin cresterea capacitatii de relationarea sociala a copiilor.

    Metodele de cercetare utilizate au fost: experimentul constatativ, observatiapsihopedagogica, ancheta sociala, probe pentru evaluarile psihologica (Testul MatricilorProgresive Raven Color) si sociala (Test sociometric). Probele au fost aplicate individual,

    pe fondul activitatilor ludice desfasurate cu copiii.

    Scopul proiectului a fost acela de a oferi o serie de modele de interventie educationala posibil afi aplicate in cadrul educatiei non-formale a copiilor institutionalizati, modele care sa valorificepotentialul sanogenezic si socializant al practicarii exercitiilor fizice.

    Din rezultatele obtinute in urma aplicarii testului sociometric am evidentiat unele trasaturi psiho-individuale. Dintre acestea ne-am oprit asupra expansiunii sociale deoarece in literatura studiataau existat mai multe referiri, unele dintre ele contradictorii. Obtinerea unor valori scazute aleindicelui de expansiune sociala, in cazul esantionului nostru (contrar datelor din literatura) (0.22,pentru alegerea partenerilor de joc si 0.26, pentru coechipieri), se poate explica prin faptul caesantionul era constituit din copii proveniti din grupe diferite (conform organizarii din centrul de

  • 7/30/2019 kids with special problems

    9/15

    plasament) si alegerile lor s-au limitat la colegii pe care ii cunosteau mai bine. Aceasta ar putea fisi explicatia pentru valoarea scazuta (0.15) a indicelui de coeziune a grupului.

    Majoritatea copiilor si-a exprimat preferinta de a fi insotiti la activitatile de educatie fizica de toateeducatoarele de la grupa lor (in numar de 4, pentru fiecare grupa) (media grupului a fost de 3,5alegeri). In ceea ce priveste cei 3 profesori de educatie fizica, s-a apreciat ca subiectii s-au atasat

    rapid de acestia (media alegerilor fiind de 2.6). Observam insa ca, desi la 3 lectii au participat maimulti adulti (desfasurandu-se activitati comune copii studenti profesori), un singur copil din 15si-a exprimat dorinta de a mai lucra cu 'studentii'. Rezultatul scoate in evidenta faptul ca atasareade persoane straine nu s-a realizat cu usurinta, asa cum semnalau unele date din literatura despecialitate.

    Date interesante ne-au fost furnizate de analiza protocoalelor de observatie in care au fostconsemnate comportamentele manifestate de copii de-a lungul lectiilor. In ceea ce privesteagresivitatea copiilor (notata pe o scala de la 5 la 1), s-a obtinut o medie de 3.60, pe fondul uneivariabilitati foarte mari a rezultatelor (Cv>20). Practic a fost vorba doar de cazuri izolate de astfelde manifestari, majoritatea copiilor dand dovada de o buna capacitate de relationare cu ceilalti, inconditiile oferite de practicarea exercitiilor fizice. Aceeasi medie buna a fost obtinuta in ceea cepriveste capacitatea de cooperare (verificata mai ales in sarcini privind organizarea spatiului de

    lucru si a materialelor) (x=3.5). In jurul acelorasi valori s-au situat si mediile asociatecomportamentelor privind reactia la anuntarea sarcinii motrice (x=4) si maniera de rezolvare asarcinilor motrice (x=3.5). Aceste valori dovedesc faptul ca activitatile au reusit sa capteze atentiacopiilor, ca au fost accesibile si, in acelasi timp, atractive. Valori mai scazute ale medieirezultatelor s-au inregistrat la respectarea regulilor de desfasurare a actiunilor motrice (x=2.5). S-au evidentiat de fapt, dificultatile pe care acesti copii le au in ceea ce priveste organizareaproceselor cognitive si a functiilor psihice.

    Pentru toate aspectele analizate s-au obtinut coeficienti de variabilitate cu valori mai mari de20%, fapt ce denota lipsa de omogenitate a grupului.

    Aplicarea testelor de semnificatie a corelatiilor dintre valorile obtinute la diferiti parametri analizati,au scos in evidenta corelatii medii (0.5, la p=0.05) intre expansiunea sociala pozitiva a copiilor si

    comportamentul general manifestat in cadrul lectiei. Prin intermediul acestei relatii se poatesustine ideea exprimata in literatura de specialitate in legatura cu dorinta copiilor de a participa laactivitati de grup si usurinta cu care pot realiza acest lucru.

    Lipsa de corelatie intre ceilalti parametri reprezinta un argument in plus in ceea ce privestenevoia de abordare individuala a fiecarui copil, in sensul cunoasterii particularitatilor sale, psiho-sociale si motrice. In acelasi timp, lipsa de corelatie constituie si consecinta eterogenitatiidezvoltarii personalitatii copiilor cu deficienta mintala.

    Datele obtinute din acest studiu constatativ, corelate cu conditia de institutionalizare si varstacopiilor, ne-au permis formularea unor prioritati in organizarea si desfasurarea activitatilor deeducatie fizica la aceasta categorie de copii:

    o - folosirea unor metode de disciplinare pozitiva, in vederea asimilarii maiusoare a regulilor de desfasurare a exercitiilor;

    o - evitarea abordarii unor sarcini motrice diferite de catre copii, in favoarea

    lucrului cu aceeasi sarcina motrica, dar cu dificultate adaptata niveluluifiecarui copil in parte;

    o - angrenarea suplimentara a copiilor in lectie, prin incurajarea lor in a

    propune ei insisi jocuri si exercitii;o - organizarea instruirii astfel incat ponderea sa fie in favoarea obiectivelor

    cognitive si afective (caracter terapeutic-compensator).

  • 7/30/2019 kids with special problems

    10/15

    La nivelul grupului, consideram ca aceste indicatii sunt valabile si pentru alte tipuri deactivitati pe care copiii le desfasoara in cadrul centrului de plasament.

    Datele obtinute au stat la baza realizarii unor caracterizari individuale ale copiilor siformularea unor recomandari privind tipul de activitate motrica si maniera de abordare afiecaruia dintre ei, astfel incat sa se asigure o mai buna adaptare la solicitarile mediului

    social.

    Exercitiul fizic si educatia morala a copilului institutionalizat

    Educatia morala reprezinta acea latura a educatiei menita sa conduca la interiorizarea de catreorice individ a valorilor, normelor, preceptelor si regulilor morale. Interventia in sensul educatieimorale este influentata de actiunea unor factori extrinseci si contextuali reprezentati de moralasociala si de moralitatea colectivitatilor din care face parte copilul (I. Nicola, 1996). Trecerea de lamorala la moralitate, de la constiinta morala sociala la cea individuala se realizeaza sub influentaunei constelatii de variabile psihologice si sociale, care reuneste, pe de o parte, factorii interni,subiectivi si pe de alta parte, factori externi, reprezentati de exigentele moralei sociale. Pornind

    de la aceste premise, educatia morala isi propune sa creeze un cadru adecvat interiorizariicomponentelor moralei sociale in structura de personalitate a copilului, elaborarea si stabilizareape aceasta baza a profilului moral al acestuia, in concordanta cu imperativele societatii careia iiapartine.

    Dezideratele educationale in aceasta arie de interventie se contureaza tot mai pregnant si in ceeace priveste abordarea copilului institutionalizat, care prin particularitatile de dezvoltare, intampinaunele dificultati de integrare scolara, profesionala si sociala, care pot avea drept cauze silacunele din educatia morala. (E. Macavei, 1989; M. Dumitrana, 1998)

    Educatia fizica si sportul, prin specificul continutului si relatiilor sociale pe care le creeaza, oferanumeroase ocazii copiilor de a face dovada moralitatii lor. Ca urmare, nu de putine ori profesorulde educatie fizica se confrunta cu cazuri de indisciplina, in timpul activitatilor si in afara lor. Pe

    langa atitudinile specifice pe care profesorul trebuie sa le adopte in raport cu copiii si diverselesituatii care apar in lectie, specialistul poate adopta strategii de instruire care prin metodele simijloacele folosite sa abordeze corespunzator personalitatea copiilor si problemele care apar indezvoltarea acesteia.

    Un important rol in educarea morala a copilului il au relatiile interumane care se creeazain interiorul grupurilor carora le apartine (familie, grup de prieteni, colectivul clasei).Pornind de la natura acestor relatii, precum si de la specificul acestora pe fondulpracticarii exercitiilor fizice, ne-am propus sa verificam ipoteza conform careia abordareade tip managerial a conducerii comportamentului copiilor in cadrul activitatilor motrice areefecte benefice asupra componentei morale a personalitatii acestora.

    In cercetare au fost inclusi 15 copii, cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani, aflati in programele de

    protectie ale Centrului de Servicii Sociale Sf.Ecaterina, sector 1, Bucuresti. Mentionam ca toti cei15 copii frecventau cursurile scolilor speciale, avand coeficientul de inteligenta cuprins intre 65 si80 (conform datelor din dosarele personale ale copiilor). Includerea lor in esantion s-a realizat pebaza recomandarilor specialistilor care ii aveau in supraveghere.

    Evaluarea nivelului de dezvoltare morala a copiilor s-a realizat cu ajutorul unui chestionar,administrat de un operator de ancheta. Aspectele investigate au vizat notiunile deprietenie, bine-rau, corectitudinea, relatiile dintre persoane de gen diferit, de varstediferite. De asemenea, a fost analizata perceptia copiilor asupra factorilor educationali

  • 7/30/2019 kids with special problems

    11/15

    implicati in realizarea educatiei morale. In acelasi timp, au fost sustinute o serie de probepsihomotrice orientare spatio-temporala, coordonare oculo-manuala si saritura inlungime de pe loc, pe baza carora a fost stabilita dozarea exercitiilor fizice incluse inprogramul la care au participat copiii. Datele obtinute au fost analizate in corelatie cu celeobtinute in urma inregistrarilor din protocoalele de observatie, intocmite la toate lectiileorganizate. Experimentul conceput a urmarit modificarile comportamentului moral alcopiilor (apreciat prin intermediul frecventei manifestarilor comportamentale), obtinute inurma aplicarii anumitor strategii de instruire.

    Cercetarea s-a desfasurat in perioada martie 2005 iunie 2005, in cadrul Centrului deServicii Sociale Sf.Ecaterina', Bucuresti. Activitatile motrice desfasurate cu copiii au avutun caracter predominant ludic, o frecventa de 2 lectii pe saptamana si au inclusurmatoarele tipuri de jocuri:

    jocuri de miscare care presupuneau relatii de adversitate intre jucatori, in cadrul relatieiunul la unul (de tipul Leapsa' si variante ale acestui joc care impuneau si reprezentaricromatice, legate de natura, lumea animalelor etc.) (V.Balan, A.Geambasu, 2005);

    jocuri de miscare care presupuneau relatii de adversitate intre echipe si cooperare intremembrii aceleiasi echipe (de tipul Cursei pe numere', stafete cu transport de obiecte

    intre doi coechipieri etc.) (C.Ciolca, A.Grigore, 2005) jocuri de miscare care presupuneau posesia obiectelor (minge, jaloane) si, prin specificul

    actiunilor motrice, pierderea acestei posesii.

    Mentionam ca aceste tipuri de jocuri, prin caracteristicile relatiilor pe care le presupuneau, au

    constituit si etape in abordarea morala a copiilor. Acest lucru s-a realizat prin prisma numarului sicomplexitatii regulilor pe care le presupuneau fiecare dintre ele. Astfel, s-a pornit de lapropunerea unor jocuri cu reguli putine si simple, si s-a ajuns ulterior la jocuri cu reguli maicomplexe, cum ar fi cele din variantele jocului Ratele si vanatorii', reguli care vizau atat terenulde desfasurare a jocului, cat si maniera de eliminare a jucatorilor.

    O atentie deosebita s-a acordat metodelor de instruire verbala, continutului feedback-ului adresatcopiilor in situatiile de instruire (de exersare, dar si de organizare) si abordarii cazurilor de

    indisciplina.

    Dupa cum s-a putut observa din evolutia frecventei comportamentelor de-a lungul lectiilor,acestea au prezentat un traseu diferentiat de la un comportament la altul.

  • 7/30/2019 kids with special problems

    12/15

    Graficul 6 Frecventa comportamentelor agresive in cadrul lectiilor

    Astfel, s-a constatat ca agresiunile dintre copii (impingeri, piedici) au fost mai numeroase inlectiile 4 8, care din punct de vedere a programului propus au coincis cu introducerea jocurilor

    care presupuneau posesia mingii si pasarea acesteia. Manifestarile copiilor pot fi puse in legaturacu nivelul scazut al deprinderilor de manipulare, nivel care nu le permitea sa fie eficienti din primaincercare si doreau sa li se acorde mai multe incercari.

    Scaderea numarului de astfel de comportamente spre sfarsitul perioadei de instruire consideramca este consecinta insusirii de catre copii atat a regulilor, cat si a sarcinilor motrice pe careacestia le aveau de executat.

    In ceea ce priveste agresiunea verbala a copiilor (manifestata in majoritatea cazurilor prinadresarea unor invective la adresa colegilor), se constata faptul ca aceasta nu a inregistratmodificari deosebite de la o lectie la alta. Relatiile care existau intre copii, se manifestau incontextul noii activitati, in functie de situatia creata.

    Chiar daca adecvarea comportamentelor verbale, la diferite momente ale zilei era evidenta, inceea ce priveste reactia copiilor la aducerea mingii de catre o persoana straina sau inmanarearecompenselor dulci' la sfarsitul lectiei, acestia nu multumeau.

    Dificultatile intampinate de copii in lectiile care presupuneau manipulare de obiecte au dus si lacresterea numarului de abandonari ale jocurilor. Remarcam faptul ca acest comportament ilaveau mai cu seama copiii care prezentau, conform fiselor personale, tulburari de atentie.

    Graficul 7 Frecventa comportamentelor de parasire a locului de joaca

    Acelorasi lectii le sunt caracteristice si comportamentele de incalcare a regulilor de joc. Acestemanifestari le consideram a fi consecinta, pe de o parte, a

  • 7/30/2019 kids with special problems

    13/15

    neintelegerii manierei de desfasurare a jocului, dar pe de alta parte, si a problemelor cu care seconfrunta acesti copii, mai ales la nivelul dezvoltarii proceselor cognitive atentie, memorie,gandire.

    Graficul 8 Frecventa comportamentelor de nerespectare a regulilor

    Ceea ce evidentiem in mod deosebit este cresterea frecventei comportamentului de intrajutorare,comportament semnalat de copii mai ales in recuperarea mingiilor necesare executarii sarcinilormotrice de catre coechipieri. Se poate aprecia ca manifestarea comportamentului era legata deidentificarea unei cai de obtinere a victoriei.

    In primul rand, mentionam faptul ca prin activitatea desfasurata se confirma inca o datanevoia de a aborda diferentiat grupul de copii institutionalizati, pana la stadiul deindividualizare a instruirii. Aceasta atitudine este impusa de varietatea manifestarilorcomportamentale si specificitatea fiecarui copil.

    Se constata ca la aceasta varsta copiii, aflati in stadiul de dezvoltare preconventionala (cf.stadiilor de dezvoltare morala ale lui Kohlberg), desi recunosc autoritatea persoanelor care iiingrijesc, accepta mai usor indicatiile si recomandarile venite din partea invatatoarelor. Pentrucopii cu un nivel mai ridicat al capacitatii motrice, semnificative devin aprecierile venite din parteacelor care organizeaza si conduc lectiile de educatie fizica si sport.

    In ciuda faptului ca ei cunosc regulile, copiii le incalca adesea, atragand in acest fel atentiaprofesorilor, lucru care le satisface, de fapt, nevoia de afectivitate (chiar si in forme negative prin observatiile care le primeste). Rezultatele studiului nostru confirma datele din literatura despecialitate, conform carora, privarea copilului de mediul educativ primar, reprezentat de familie,are consecinte inclusiv asupra moralitatii sale. Conditia de institutionalizare marcheaza puternicdezvoltarea personalitatii copilului. Pe acest fond, interventia profesorului de educatie fizicatrebuie sa se realizeze in spiritul asa-numitei disciplinari pozitive, in care, prin incurajari sisustineri (si nu prin pedepse!), copilul sa fie sprijinit sa participe la exercitiile fizice propuse.

  • 7/30/2019 kids with special problems

    14/15

    Abordarea comportamentului copilului din perspectiva manageriala, poate fi extrem de utila sieficienta. (M. Stanescu, C. Urzeala, 2005)

    Concluzii

    Problematica procesului educational al copiilor cu CES ramane in atentia specialistilor dindomeniul culturii fizice si sportului prin vastele posibilitati de investigare pe care le ofera.

    Datele experimentale ce pot fi identificate la ora actuala, relativ reduse cantitativ si pe oproblematica diferita, nu permit generalizarea concluziilor. Cu toate acestea, ele se constituie inpuncte de referinta ce pot sta oricand la baza unor cercetari viitoare care, printr-o metodologieameliorata si un esantion mai numeros, sa poata oferi informatii importante legate de locul si rolulexercitiilor fizice in procesul de crestere si dezvoltare a copiilor cu CES.

    Un proces educational desfasurat cu oricare din categoriile mentionate impune oregandire a cerintelor fata de profesia de educator in domeniul culturii fizice. Acestatrebuie sa isi reconsidere pregatirea profesionala, sa se angajeze activ intr-un proces de

    dobandire de noi competente prin care sa isi aduca o contributie semnificativa la procesulde educare a copiilor cu deficiente.

    Abstract

    In the last years, it also appears in the physical culture and sport domain a constant concern ofassignation for special educative requirements which has to be respected in the case of childrenwith some particularities of growth and development. Those particularities imposecomplementary measures for those in general education. The collocation 'special educativerequirements' (SER) appears in literature of psycho-pedagogy in '90 years, from the specialist'sdesire to advert to a obvious fact, the necessity of an early specialized educational intercession

    that targeted the maximization of those children's valid capacities, in order to optimizing theirsocial integration.

    Bibliografie

    1. BIRCH, A., Psihologia dezvoltarii. Bucuresti, Edit. Tehnica, 2001

    2. Centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. CRIPS, 2000

    3. DUMITRANA, M., Copilul institutionalizat. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1998

    4. EPURAN, M., Aspecte ale socializarii in sport. In:Activitati fizice sportive socializare si

    performanta. Bucuresti, C.S.S.R., 1998

    5. Ghid metodologic pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de educatie fizica si

    sport la copiii institutionalizati (7 14 ani). Programe si aplicatii. Bucuresti, ANEFS, 2002

    6. MACAVEI, E., Familia si casa de copii. Bucuresti, Edit. Litera, 1989

    7. NICOLA, I., Tratat de pedagogie scolara. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1996

    8. Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament. Bucuresti,

    CRIPS, 2000

    9. STANESCU, M., Managementul comportamentului in educatie fizica. Bucuresti, Edit.

    Cartea Universitara, 2005

  • 7/30/2019 kids with special problems

    15/15

    10. TEODORESCU, S., BOTA, A., STANESCU, M., Educatie fizica si sport adaptat pentru

    persoane cu deficiente de mintale, senzoriale si defavorizate social. Bucuresti, Edit.Semne, 2003

    Numai pe SPORTSCIENCE.RO

    http://www.doctor.info.ro/