Un mileniu de Cre[tinism la... „Avangarda XXII”

„Societatea a ajuns s\ tr\iasc\ zileleîn care e nevoit\ s\ se apere de indi-

vizi [i infractori periculo[i certa]icu legile statului român [i s\ se

lupte cu cei care elaboreaz\legile devenind cel mai maredu[man al contribuabilului!Statul ap\r\ marile corpora-]ii [i pe marii patroni [i nud\ niciun gologan pe micii`ntreprinz\tori care duc `nspate povara fiscal\ a ]\rii,dar\mite pe contribuabilul

salariat. De aceea Sindica-tul a r\mas printre ultimileredute posibile de ap\rare a

drepturilor omului la munc\ [ila via]\. Nu exist\ obliga]ii f\r\

drepturi, dar priorit\]ile patronuluisunt dintotdeauna acelea[i: profi-

tul, c=[tigat indiferent prin ce mij-loace sau sacrificii umane, inclusivprin reducerea continu\ a fondului de

salarii [i eliminarea primelor[i sporurilor angaja]i-

lor.”

Pre[edinte al Sindicatului Liber Distrigaz R.A. Distribu]ie Bac\u, Vicepre[edinte al Federa]iei Sindicatelor Gaz Rom=nia

AD

RIA

N A

VR

AM

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XXI l Nr. 472Mai 2015

l Serie nou\ l 12 pagini l Lei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 11

Khazariide ieri,

evreii deazi.

Un popormisterios

ASTRADej:

Un sfert de veac

de activitatePag. 2

Gala PremiilorComunit\]ii B\c\uane 2015

Ziua Centrului de Cultur\ Apostu

Un mileniu de cre[tinism la... „Avangarda XXII”

Prozatorul Ion Lupu [i-a luat pa[aport pentrueternitate

Pag. 8

Pag. 8

Pag. 5

(Pag. 4 - 5)

Pag. 7 - 12

Pag. 7 - 12

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 2

Cuv=ntul pre[edintelui Desp\r]\m=ntului

„V. Alecsandri” ASTRA Bac\uAvem deosebita onoare s\ salut\m aniversarea unui sfert

de veac de istorie cultural\ [i cet\]eneasc\ a Desp\r]\mântu-lui „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA sub conducereapre[edintelui Radu Gavril\.

Multe organiza]ii neguvernamentale sunt `n ]ar\. Mii, poate zeci de mii. Unele sunttrecute doar pe h=rtie, altele au ap\rut într-o vreme pentru a face nego] cu ma[ini, al-tele, serioase, fac diferite ac]iuni caritabile, iar altele sunt m=nate chiar de scopuri no-bile. Exist\ asocia]ii, funda]ii [i organiza]ii profesionale neguvernamentale care slu-jesc ob[tea [i vindec\ un gol de pe care statul [i-a luat m=na. Lucru bun, izvor=t dinnevoia omului de a fi om [i de a fi luat `n seam\ de semenul s\u.

Dar exist\ o organiza]ie care parc\ `ntrece hotarele acestor scopuri omene[ti maimult dec=t onorabile: Asocia]iunea Transilvan\ pentru Literatura Rom=n\ [iCultura Poporului Rom=n (ASTRA). Nu numai pentru c\ a fost `nfiin]at\ de Sfân-tul Mitropolit Andrei {aguna, ci, mai ales, pentru c\ ea este strig\tul de identitate alna]iunii rom=ne! Este rana neamului pe care vremurile au turnat mereu sare! ASTRAa fost [i continu\ s\ r\m=n\ timp de un veac [i jumãtate punctul cardinal al unui poporcare a supravie]uit nu numai cuceritorilor romani, n\v\lirii popoarelor migratoare, ci[i altor trei imperii de mai t=rziu. Ea este Guvernul Str\mo[ilor no[tri, cu sediul `ninima rom=nului, curat\ [i tem\toare de Dumnezeu.

Am v\zut c\ aici, la Desp\r]\mântul „Dr. Teodor Mihali” Dej ASTRA - orga-nism din inima Asocia]iunei Mam\ - nu `ncap oportuni[tii [i v=n\torii de statut social.Nici f\]arnicii care vor s\ fie poza]i al\turi de cei care ]in `n sufletul lor f\clia vie adurerii neamului nostru. Pentru c\ `n con[tiin]a omului - camera tainic\ a sinelui - ni-meni nu poate intra cu bocancii.

Prof. Mitic\ PRICOPIE

Vineri, 24 aprilie a.c., astri[tiidin din toat\ ]ara (inclusiv din R.Moldova) [i delega]ia b\c\uan\(Mitic\ Pricopie, Paul {ova [i V.Munteanu) au fost `nt=mpina]i de c\-tre reprezentan]ii Desp\r]\mântului„Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA(pre[edinte, Radu Gavril\) `n salafestiv\ a Prim\riei cu prilejul Adu-n\rii Generale a acestei filiale, `n-t=lnire realizat\ sub genericul

ASTRA REDIVIVA - 25 de ani.Evenimentul - organizat `n colaborare cu Prim\ria

[i Protopopiatul Ortodox Dej, a fost deschis [i pre-fa]at de Radu Gavril\, Dumitru Acu - pre[edinteleASTRA, primarul Morar Costan, protopopul deDej, pr. Ionu] Buftea, pre[edin]i [i reprezentan]i

ai desp\r]\mintelor ASTRA.A urmat un Te Deum oficiat de IPS Andrei, Ar-

hiepiscopul Vadului, Feleacului [i Clujului [i Mi-tropolit al Clujului, Maramure[ului [i S\lajului.

Manifest\rile au continuat a doua zi cu [edin]aComitetului Central ASTRA, la Centrul de studiipatristice al M\n\stirii Nicula.

Pe linie artistic\, o impresie aparte au f\cut-o,printre altele, fanfara militar\ a municipiului Dej,condus\ de Vasile Sima-Minea, original dinSl\nic-Moldova [i cu nevast\ clujeanc\.

Organizat\ cu adev\rat\ asumare [i r\spundere,activitatea s-a `ncheiat cu tradi]ionalul „BalASTRA”, moment ce a chemat la microfon diferi-te voci [i opinii privind destinul na]iei rom=ne.

Prof. Paul {OVA

Desp\r]\mântul „Dr. Teodor Mih\il\” Dej ASTRAla un un sfert de veac de activitate

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015Pag. 3

- Ce s-a mai `nt=m-plat de la ultima noas-tr\ `nt=lnire pe caleainterviului (Via]a b\c\-uan\ nr. 452 din ianua-rie 2011) la nivelul Sin-dicatului Liber Distri-gaz RA Distribu]ieBac\u [i al Federa]ieiSindicatelor GazRom=nia?

- M\ `ntreb dac\ nu vatrebui s\ re`nc\rca]i bate-ria de la reportofon pen-tru a afla istoria `n deta-liu a acestor patru ani dezbucium [i lupt\ conti-nu\ cu morile de v=nt…Este ca [i cum ai pleca lar\zboi cu o armat\ `n-treag\ de oameni, iar, la`ntoarcere, nu mai ajunginici cu un sfert din ei! ~naceast\ confruntare cu e-conomia de pia]\, salari-a]ii no[tri au continuat s\cad\ pe drum, `n pofidaeforturilor noastre, `n„gaura neagr\” a capita-lismului turbat.

Pe scurt, ace[ti patruani se pot rezuma `n c=-teva cuvinte: reorgani-z\ri, restructur\ri, efici-entiz\ri, disponibiliz\ri[i concedieri for]ate,stres [i suferin]\, inter-n\ri la spital, drame in-dividuale [i `n familie,disper\ri [i speran]e…Iat\ imaginea r\ni]ilor depe c=mpul de b\t\lie alSindicatului!

- Vorbi]i de o prive-

li[te dezolant\. Asta `n-seamn\ c\ a]i pierduttotul [i nu se mai poateface nimic?

- Prin disponibiliz\rilemasive am pierdut o b\-t\lie foarte important\,dar nu [i r\zboiul final!Am luptat `n primul r=ndcu statul rom=n care ne-aabandonat interesele [ine-a dat pe m=na celorcare vor s\ ob]in\ profitdoar prin desfiin]area lo-curilor de munc\. Iat\metoda cea mai la `nde-m=n\ pentru orice inves-titor care nu vrea s\ selege la cap cu alte so-lu]ii! O metod\ care este„rud\” cu cea a lui EmilBoc [i Traian B\sescu dea guverna prin t\ierea le-furilor, prin a b\ga m=na`n buzunarele salaria]i-lor, adic\ prin furt! ~ns\continu\m s\ fim `n cal-cule, `n ecua]iile princi-pale ale patronatului, [inu se va putea face ab-strac]ie de ceea ce sun-tem [i de for]a ce ne-amai r\mas la dispozi]ie.

- Spune]i c\ a]i luptatcu statul rom=n, uit=ndde tr\d\rile unor lideride sindicat care au a-juns s\ `ngroa[e r=ndu-rile acestui stat ocu-p=nd func]ii chiar prinministere, prin Senat [iCamera Deputa]ilor, u-nul ajung=nd chiar [efde guvern!

- ~ntr-o anumit\ faz\ aluptei sindicale a existatconcep]ia potrivit c\reialiderii trebuie s\ ajung\`n Parlament pentru asprijini mai bine scopul[i interesele noastre.

- Iar ei au servit a[ade mult aceast\ idee,`nc=t mi[carea sindica-l\ a primit cele maimari lovituri din toat\

perioada postdembris-t\!

- {ti]i ce face]i dum-neavoastr\ acum?

- Ce?- M\ `ntreba]i cine e de

vin\ c\ Decebal a fosttr\dat, pierz=nd, astfel,r\zboiul `n fa]a romani-lor, sau c\ lui MihaiViteazul i s-a t\iat capul!Eu nu sunt expert `n ma-rile tr\d\ri ale neamului

rom=nesc [i nu r\spunddec=t de faptele mele.Totu[i, `nainte de tr\d\ri-le de care vorbi]i, aten]iaar trebui concentrat\ asu-pra acelora care [i-au `n-dreptat „tunurile” `n sco-pul distrugerii premedi-tate a economiei na]iona-le [i desfiin]\rii sutelorde mii de locuri de mun-c\…

~n ceea ce prive[te sl\-birea mi[c\rii sindicale,trebuie s\ avem `n vede-re c\, `n 1990 `n ]ar\ erau8,2 milioane de salaria-]i, iar, `n 2014, 4,4 mili-oane, iar `n 1991, `n ju-de]ul Bac\u lucrau

242.043 de salaria]i,pentru ca, `n 2013, nu-m\rul acestora s\ scad\la 99.033! Institutul Na-]ional de Statistic\ arat\c\, `ntre 1989 [i 2012,popula]ia stabil\ aRom=niei s-a redus cupeste 3,1 milioane de lo-cuitori [i c\ mai bine detrei sferturi din aceast\sc\dere a fost determina-t\ de migra]ie. La 1 ianu-arie 2013, peste 2,3 mi-lioane de rom=ni eraupleca]i `n str\in\tate. Ceimai mul]i dintre ace[tiase aflau `n Italia (peste340.000), dar [i `nSpania (171.000), MareaBritanie [i Germania,unde erau sub 50.000 derom=ni. ~ntr-un raport alOrganiza]iei Interna]io-

nale pentru Migra]ie seestima c\, `n 2013, `nstr\in\tate lucrau 3,5 mi-lioane de rom=ni, `ns\,neoficial, cifra acestoras-ar ridica la patru mili-oane. S\ uit\m c\ acestebra]e de munc\ au f\cutparte din diferite sindica-te din Rom=nia.

Acum, `n ]ar\ sunt `n-registrate 5.700.094 decontracte individuale demunc\ [i circa 5.230.000de pensionari.

- Ce reprezint\ `n in-dustria gazului actualacompanie E.ON GazRom=nia?

- ~n c=teva cuvinte, v\pot spune c\ fosta Distri-gaz Nord era o companiece distribuia gaze natura-le printr-o re]ea de con-ducte de 17.600 km `n20 de jude]e din nordul]\rii (Transilvania,Cri[ana, Maramure[,Moldova [i Banat) cucirca 1,3 milioane declien]i `n aproximativ1.007 localit\]i. ~n iunie2005 compania german\E.ON Ruhrgas a achizi-]ionat de la statul rom=nun pachet de 51% din ac-]iunile Distrigaz Nordcontra sumei de 304 mi-lioane euro (125 milioa-ne euro pentru 30% [imajorare de capital p=n\la 51% pentru `nc\ 179milioane euro), devenindac]ionar majoritar, rede-numind compania lascurt timp dup\ aceea `nE.ON Gaz Rom=nia. ~nprezent, E.ON Rom=niaeste unicul nostru distri-buitor de energie [i gaz.

- Sunte]i unul dintrecei mai vechi sindica-li[ti, lupt\tor nu numaipentru drepturile sala-ria]ilor din industriagazului, ci [i pentru to]icei ce muncesc [i vor s\c=[tige cinstit o p=ine.Ce a fost [i ce a ajuns s\fie Sindicatul LiberDistrigaz RA Distribu-]ie Bac\u [i, implicit,Federa]ia SindicatelorGaz Rom=nia?

- La `nceputul existen-]ei sale postdecembriste,sindicatul nostru ar fi pu-tut r\sturna un guvern in-competent `n c=teva zile.Acum ne lupt\m cu pa-tronatul [i cu guvernan]iipentru fiecare loc demunc\, pentru fiecaredrept la o via]\ normal\ asalariatului nostru, chiardac\ r=ndurile noastre au

sc\zut considerabil de lao etap\ la alta a existen-]ei.

Cu toate acestea, sun-tem con[tien]i c\ am r\-mas o for]\ de care ni-meni nu poate s\ nu ]in\seama. Pentru c\ noi neap\r\m dreptul la munc\[i via]\ prev\zute în Con-tractele Colective deMunc\ aplicabile [i `nConstitu]ia României.Societatea a ajuns s\ tr\-iasc\ zilele în care e ne-voit\ s\ se apere de indi-vizi [i infractori pericu-lo[i certa]i cu legile sta-tului român [i s\ se luptecu cei care elaboreaz\ le-gile devenind cel maimare du[man al contri-buabilului! Statul ap\r\marile corpora]ii [i pemarii patroni [i nu d\ ni-ciun gologan pe micii `n-treprinz\tori care duc `nspate povara fiscal\ a ]\-rii, dar\mite pe contri-buabilul salariat. De ace-ea Sindicatul a r\masprintre ultimile reduteposibile de ap\rare adrepturilor omului lamunc\ [i la via]\. Nuexist\ obliga]ii f\r\ drep-turi, dar priorit\]ile pa-tronului sunt dintotdeau-na acelea[i: profitul,c=[tigat indiferent prince mijloace sau sacrificiiumane, inclusiv prin re-ducerea continu\ a fon-dului de salarii [i elimi-narea primelor [i sporu-rilor angaja]ilor. ~ns\ a-cest profit nu poate fi ob-]inut dec=t prin muncaomului, adic\ prin obli-ga]iile lui lipsite de…drepturi.

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 11)

„FMI [i Banca Mondial\ sunt plutonul deexecu]ie a statelor libere [i independente”

de vorb\ la o cafea cu

ADRIAN AVRAM,Pre[edintele Sindicatului Liber Distrigaz R.A. Distribu]ie Bac\u

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

„Cu banii `mprumuta]i mai mult s-a distrus dec=t s-a cl\dit!”

So]ia, Aritina Avram

~mpreun\ cu Cezara Sara Luciana

[i nepo]ica

~mpreun\ cu so]ia, nora [i nepo]eii

Pag. 4Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 4

O stranie poveste a fost mereu lan-sat\ de-a lungul timpului de c\tre evrei,relativ la închipuita lor existen]\ mile-nar\ pe teritoriul României, revendi-când astfel un drept natural. O astfel deteorie, care sus]ine colonizarea Dacieide c\tre imperiul roman cu popula]ieevreiasc\ stramutat\ din Iudeea, a fostrelansat\ în anul 2002 de c\tre Tesu So-lomovici în lucrarea România Iudaica,lucrare sub forma a dou\ volume uria[epublicate pe banii Ministerului Culturiidin România, deci pe banii contribuabi-lilor români. De aici decurge ideea c\evreii au o existen]\ natural\ în Româ-nia dinainte înc\ de na[terea poporuluiromân. Ei bine, de aici mai este doar unpas pân\ la a spune c\ drepturile lorasupra teritoriului României sunt maivechi decât ale noastre. Astfel, am a-juns s\ ne înv\]\m istoria de la str\ini.Ungurii (hunii) ne spun c\ nu ne-au g\-sit aici când s-au a[ezat în Transilvania[i în Câmpia Panoniei, iar evreii nespun c\ nici nu ne n\scusem când ei e-rau stapâni în Dacia ca cet\]eni romani.

Ceva adev\r exista `n aceste afirma]ii,[tiind c\, - de exemplu, Triburile judai-ce ale Khazarilor au p\truns prin seco-lele 8-9 pe teritoriul de azi al Rom=niei,`ntinz=ndu-[i Imperiul [i aici, - `ns\ po-vestea real\ a fost extrem de mult exa-gerat\ de c\tre partizanii Sionismului.V\ vom explica `n detaliu cum stau lu-crurile…

Teoria ascenden]ei evreie[ti asupraromânilor în teritoriilor dacilor (DaciaTraiana sau România Mare de mai târ-ziu) a fost lansat\ într-o serie de studiiale autorilor evrei înc\ de la jum\tateasecolului al 19-lea [i prima jum\tate asecolului 20, pentru ca s\ revin\ în for]\la începutul mileniului 3, de data aceas-ta pe banii românilor [i f\r\ nicio reac-]ie din partea istoricilor români. Cu to-tul alta a fost situa]ia acum 90 de ani,când Nicolae Iorga î[i prezenta în [e-din]a Academiei Române lucrarea Isto-ria Evreilor în }\rile noastre, dând re-plica necesar\ unor autori precum Jo-han Kaspar Bluntschli sau BernardStambler. Bluntschli afirmase la 1879,în lucrarea Statul român si situatia juri-dica a Evreilor în România c\: „F\r\ în-doial\ c\ un num\r mare de familii isra-elite au venit în provincia dun\rean\Dacia, înc\ sub domnia vechilor împa-ra]i romani. Aceste familii vechi israe-lite s-au conservat aici [i sunt cel pu]intot a[a de vechi pamântene ca [i na]iu-nea român\… Ele formeaz\ [i sâmbu-rele popula]iei evreie[ti de ast\zi dinRomânia”. Astfel de fundament\ri f\r\niciun probatoriu decât imagina]ia au-torilor evrei s-au dorit lucr\ri de „rig-urozitate [tiin]ific\” ce se publicau lamomentele când evreii încercau s\-[iconsolideze pozi]ia socio-economic\din România, ci nu de dragul adev\ru-lui [tiin]ific. „Provincia dun\rean\ Da-cia”, despre care scria Bluntschli, eratotu[i Dacia Traian\, iar împ\ratul Tra-ian, a[a cum s-a v\zut mai sus, nu i-aagreat deloc pe evrei în calitate de „co-loni[ti”, punând armata chiar s\ îi exter-mine (cazul insulei Cipru). Scrierea luiBluntschli a fost, îns\, una politic\, pu-

s\ în slujba evreilor din România, deoa-rece afirma, în chiar anul 1879, c\ fami-liile evreie[ti sunt „cel pu]in tot a[a devechi p\mântene ca na]iunea român\”,adic\ ap\rea chiar în vremea când e-vreii, n\v\litori peste români, revendi-cau „împ\mântenirea” de la tân\rul statromân. (A se vedea capitolul urm\tor:R\zboiul Alian]ei Israeli]ilor cuRomânii)

Nicolae Iorga, dup\ ce enumer\ toatedocumentele în care este men]ionat\prezen]a unor evrei pe teritoriul }\riiRomâne[ti [i al Moldovei, r\spunzândde fapt lucr\rii L'histoire des Israelitesroumains et le droit d'intervention(Paris 1913) a evreului Bernard Stam-bler, formuleaz\ urm\toarea concluzie:„Astfel am ajuns la (anul) 1600 f\r\ aga\si men]iunea unui element evrei-esc a[ezat în p\r]ile noastre”.

Adev\rul despre apari]ia evreilor pep\mânturile românilor a fost totu[i scrisde adev\ra]ii cercet\tori, mul]i dintre eichiar evrei. Este vorba despre autorii is-toriei „Imperiului Khazar”, numit [i„Regatul Evreiesc”, sau cele „Nou\T \ r â m u r i ”ale kha-zarilor -popor barbarraspândit înCaucaz, peVolga [i peDon, conver-tit la moza-ism în anul740, integratmai apoi ca„evreu” înUcraina [iPolonia, du-p\ care îm-pins cu ur\de c\tre aces-te gazde spreromânii din Moldova, ulterior anului1600. În limba român\ a fost publicat\traducerea remarcabilului studiu al luiArthur Koestler, Al treisprezeceleatrib, Khazarii (în 1987 la Roma, de c\-tre Editura „Nagard”, anagramare a nu-melui Dr\gan, al finan]atorului IosifConstantin Dr\gan).

O list\ foarte mare de studii israeli-ene (în limba ebraic\), dar [i din întrea-ga lume, folosite ca surse de c\tre evre-ul Koestler, conduc la o concluzie cu-tremur\toare: cet\]enii actualului statIsrael nu au nici o leg\tur\ genetic\ [irasial\ cu evreii de acum dou\ mii deani (semi]i), autori ai textelor biblice,de[i au complotat [i revendicat teritor-iul Palestinei pentru a înfiin]a Israelul,în baza dreptului lor natural asupra ve-chiului lor stat. Ace[ti israelieni î[i tragoriginea din salbaticii khazari (numi]i [iaskenazi), b\utorii de sânge uman, po-por f\r\ cultura scris\, care împreun\ curudele lor aliate, hunii, au îngrozit dou\continente acum 1.000 de ani, prin sa-dism [i pl\cerea de a ucide.

Unul dintre pionierii cercet\rilor pri-vind obâr[ia khazar\ a evreimii de as-t\zi este Abraham N. Poliak, profesorde istorie medieval\ a evreilor la Uni-versitatea din Tel Aviv, subminând ast-

fel legenda „poporului ales”, afirm\ A.Koestler, prin cele dou\ studii ale saleîn limba ebraic\: Convertirea khazari-lor la iudaism (1941 Editura „Zion”,Ierusalim) [i Khazaria - istoria unui re-gat evreiesc în Europa (1951, Editura„Mossad Bialik”, Tel Aviv). În intro-ducerea lucr\rii sale, A. Poliak scrie c\„Realit\]ile impun un nou mod de a-bordare, atât a problemei rela]iilor din-tre evreimea khazar\ [i celelalte colec-tivit\]i evreie[ti, cât [i a întreb\rii câtde departe putem merge în considera-rea acestei evreimi khazare drept nu-cleu al marii comunit\]i evreie[ti dinEuropa oriental\ (cu principal debu[euRomânia - n.n.). Descenden]ii acesteia -cei care au r\mas pe loc, cei care auemigrat în Statele Unite [i în alte ]\ri,precum [i cei care s-au dus în Israel -formeaz\ ast\zi marea majoritate aevreimii mondiale.” La rândul s\uKoestler adaug\: „Marea majoritate aevreilor care au supravie]uit în lumeacontemporan\ sunt de origine est-euro-pean\, [i deci, probabil, mai aleskhazar\…, str\mo[ii lor veneau nu de

pe malurileIordanului,ci de pe aleVolg\i, nudin Canaan,ci din Cau-caz. Deci dinpunct devedere genet-ic, ei seînrudesc maide aproapecu triburilehunilor, un-gurilor [imaghiarilordecât cusemin]iile luiA b r a h a m ,

Isaac si Iacob.”Înainte de a ar\ta pe scurt istoria aces-

tor barbari travesti]i în popor biblic,khazarii, vom ar\ta temerile autorilorevrei, privind propriile lor dezv\luiri,acelea c\ „evreii nu sunt evrei”.

„Sunt con[tient de primejdia c\ lu-crarea mea s\ fie interpretat\ - scrie A.Koestler, de origine evreu khazar - ca onegare a dreptului la existen]\ a statu-lui Israel. Dar acest drept nu se bazea-z\ pe originile ipotetice ale poporuluievreu [i nici pe leg\mântul mitologic allui Abraham ([i al lui Iacob) cuDumnezeu; el se întemeiaz\ pe dreptulinterna]ional, adic\ pe hot\rârea luat\de Na]iunile Unite în 1947”. Îl în]ele-gem pe Koestler, c\ trebuie s\ se apereîn fa]a cona]ionalilor s\i, dar noi trebuies\ ne amintim c\ hotarârea luat\ deNa]iunile Unite se bazeaz\ pe [antajulbaronului bancher evreu Rothschildasupra Marii Britanii, ca „evreii s\ î[iprimeasc\ patria înapoi”, adic\ p\-mânturile Palestinei. Neexistând, îns\,nicio justificare a prezentei actualei ra-se de evrei (khazari) pe teritoriul de as-t\zi al Israelului, Koestler insist\ cu jus-tific\ri fabricate la întâmplare [i noroc:„Oricare ar fi originile rasiale ale ce-t\]enilor Israelului (adic\ cele khazare -n.n.) [i oricare ar fi iluziile nutrite de ei

în aceast\ privin]\ (c\ ar fi urma[i aipoporului biblic - n.n.), statul lor exist\de jure [i de facto (?)… ~mp\r]irea Pa-lestinei a fost rezultatul unui secol de i-migra]ie pa[nic\ [i eforturi de pionie-rat ale evreilor, ceea ce ofer\ justifica-rea etic\ pentru existen]\ legal\ a statu-lui Israel. Dac\ cromozomii popula]ieisale con]ine gene de origine khazar\…e un lucru irelevant [i nu poate afectadreptul Israelului la existen]\”. Noicredem c\ dimpotriv\, nu numai c\ NUjustific\ dreptul la existen]\ modern\ aunui stat evreu, dar astfel de studii, cureal\ baz\ [tiin]ific\, d\râm\ chiar [iorice preten]ie (a la Tesu Solomovici)de ascenden]\ a evreilor de azi asuprateritoriilor române[ti.

„Paradoxul” descoperit de aceste cer-cet\ri [tiintifice, este acela c\ nu urma-[ii vechilor evrei semi]i (ai celor 12 tri-buri biblice) sunt cei pe care ast\zi, subidentitate evreiasc\, îi reg\sim ca ceimai mari conspiratori la adresa tuturorcelorlalte popoare, ci un popor asiaticr\zboinic, violent [i rapace, înrudit cuhunii ([i, într-o mai mic\ m\sur\, chiarcu turcii), anume khazarii sau askena-zii, care în anul 740 dup\ Hristos au tre-cut la religia evreiasc\, mozaismul, de-oarece le satisfacea instinctele primiti-ve, criminale [i de jaf.

Evreii khazari sau askenazi, turco-mani din stepele Asiei, sunt ast\zi pro-prietarii marilor afaceri din întreaga lu-me, a marilor finan]e, ei conduc organis-mele mondialiste [i oligarhice ale lumiioccidentale, sub identitate evreiasc\.

La apogeul puterii lor medievale,khazarii aveau sub control circa treize-ci de na]iuni [i triburi diferite, stabilitepe teritorii întinse între Mun]ii Caucaz,Marea Aral, Mun]ii Ural [i stepeleucrainene. Îi aveau supu[i pe bulgari,burta[i, ghuzi, maghiari, coloniile goti-ce [i grece[ti din Crimeea, triburile sla-ve de la nord-vest, iar armatele khazarefaceau expedi]ii de jaf în Gruzia, înArmenia [i în Califatul Arab. Pân\ însecolul IX khazarii nu aveau rivali înregiunile de la nord de Marea Neagr\ [iMarea Caspic\ (denumit\ în epoc\Marea Khazar\), fiind st\pânii supremivreme de peste un secol [i jum\tate [iastupând poarta Uralo-Caspic\ de tre-cere din Asia în Europa. Un cronicararab îi descrie ca având fe]ele albe, cup\rul mai ales ro[u, fluturându-le învânt, iar trupurile le erau m\runte [i fi-rea rece. În schimb, o cronic\ georgian\îi identific\ pe khazari cu armatele luiGog [i Magog, s\lbatici, cu fe]e hidoa-se [i deprinderi de fiare s\lbatice, „carebeau sânge de om”. Privitor la semnifi-ca]ia denumirii de „khazar”, cercet\to-rii amintesc despre unele presupuse de-rivate moderne ale cuvântului: cuvântulrusesc „cazac”; cuvântul maghiar „hu-zar” (ambele desemnând un c\l\re] cuînf\]i[are r\zboinic\); sau cuvântul ger-man „ketzer”, însemnând eretic, adic\evreu. (Nu trebuie f\cut\ totu[i confu-zia etnic\ între khazari [i cazaci, chiardac\ este posibil\ o apropiere istoric\între ace[tia.)

(Sursa: Internet)(Continuare `n pag. 5)

Khazarii de ieri, Evreii de azi Un popor misterios*Dup\ „Dosare secrete” privind r\zboiul nev\zut al evreilor sioni[ti cu românii

Pa[aport pentru eternitate

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015Pag. 5

(Urmare din pag. 4)

Cronica lui Priscus afirma apari]ia kha-zarilor pe scena european\ pe la mijlo-cul secolului al V-lea ca popor dominatde huni. Totodat\, împreun\ cu maghia-rii [i alte triburi, khazarii pot fi socoti]iun vl\star târziu al hoardei hune a luiAtila. Khazarii s-au aflat, într-adev\r,sub tutela hunilor, apoi sub cea a turci-lor. Dup\ declinul turcilor la mijloculveacului al VII-lea le-a venit lor rânduls\ st\pâneasc\ „Regatul de miaz\noap-te”, cum îl numeau persanii [i bizantinii.

La anul 627 Statul Persan a fost de-finitiv învins de c\tre împ\ratul bizan-tin Heracliu, aflat în alian]\ cu hoardakhazarilor condus\ de regele lor, Ziebel,care a contribuit la campanie cu peste40.000 de c\l\re]i. Pentru a ob]ine a-ceast\ alian]\, fiica împ\ratului Hera-cliu, Evdochia, i-a fost f\g\duit\ de so-]ie regelui khazar.

Un nou triunghi al puterii se n\scuseîn Asia: Califatul Arab (de religie isla-mic\ sau mahomedan\), Imperiul Ro-man de R\s\rit (sau Bizantin, de religiecre[tin-ortodox\) [i Regatul Khazar (ca-re era în c\utarea unei identit\]i reli-gioase personale), în primii dou\zeci deani de la fuga profetului Mahomed laMedina în anul 622, musulmanii arabiizbutiser\ deja s\ cucereasc\ Persia, Si-ria, Mesopotamia, Egiptul [i s\ încercu-iasc\ centrul Imperiului Roman deR\s\rit (Turcia de ast\zi). Pentru în-conjurarea Imperiului Bizantin, Cauca-zul khazar reprezenta îns\ o piedic\. Caurmare a avut loc serie de b\t\lii in-terminabile între arabi [i khazari, dincare victorio[i ie[eau de regul\ khazariicare, la un moment dat, în anul 730, aucotropit Gruzia [i Armenia [i au înaintatpân\ dincolo de jum\tatea drumuluispre Damasc, capitala Califatului Arab.O armat\ musulman\ proasp\t ridicat\ ast\vilit îns\ hoarda khazar\ [i a alungat-oînapoi, peste mun]i, spre cas\.

Decizia khazarilor de a se converti lareligia evreiasc\, mozaismul, a avut uncaracter politic, scopul principal fiindacela al unei identit\]i religioase diferi-te de cea a romanilor cre[tini [i a ara-bilor musulmani, principalii lor concu-ren]i, c\rora le era astfel stopat\ capaci-tatea de asimilare cultual\ [i apoi cul-tural\. În alt\ ordine de idei, mozais-mul, promi]ând adep]ilor s\i st\pânireatuturor popoarelor lumii, convenea deminune unui neam razboinic [i sânge-ros precum khazarii. O cronic\ arab\nota: „Regele khazarilor se f\cuse e-vreu înc\ sub Califatul lui Harun al

Rasid (anii 786-809)”. Aproape conco-mitent cu convertirea lor, khazarii auadoptat [i alfabetul ebraic.

Peste 300 de ani îns\, statul khazar aînceput s\ decad\, dec\derea sa fiindmarcat\ de repetatele izbucniri ale unuisionism mesianic, cu fal[i mesia, pre-cum David El-Roy, eroul unui romande Benjamin Disraeli, ce au conduscampanii donchihotesti pentru „recuce-rirea Ierusalimului”. În anul 1141 unevreu khazar sionist, pe nume IehudaHalevi, în celebra sa carte, Kuzarii, sus-]inea ideea c\ „na]iunea evreiasc\” estesingurul mediator între Dumnezeu [irestul omenirii, dar c\ la sfâr[itul isto-riei toate popoarele vor fi supuse iuda-ismului.

Apari]ia vikingilor rhu[i (str\mo[ii ru-[ilor) pe scena istoriei a cauzat dec\de-rea final\ a khazarilor. Rhu[ii efectuaucampanii violente de prad\, ceea ce i-aobligat pe khazari s\ se apropie maimult de supu[ii lor maghiari, pe care i-aua[ezat strategic peste malul apusean alDonului, ca tampon la n\v\lirile rhu[i-lor. Schema a func]ionat vreme de a-proape un secol, timp în care rela]iiledintre maghiari [i khazari s-au strâns totmai mult, culminând cu dou\ eveni-mente ce au influen]at profund na]iuneamaghiar\. A fost înfiin]at\ prima dinas-tie maghiar\, khazarii instalându-l carege pe Arpad, peste cele [apte hoardemaghiare, iar mai multe triburi khazares-au contopit cu maghiarii, modificândastfel caracterul etnic al acestora. Pen-tru c\ s-au dovedit „mai vrednici în r\z-boaie” maghiarii le-au încredin]at con-ducerea militar\ a statului lor celor treitriburi khazare care s-au unit cu ei. Pâ-n\ la mijlocul secolului X, în Ungariase vorbeau atât maghiara, cât [i khaza-ra, ceea ce face ca în maghiara de ast\zis\ existe peste 200 de cuvinte de origi-ne khazar\.

Rhu[ii au reu[it în cele din urm\ s\distrug\ regatul khazar la sfâr[itul seco-lului al X-lea, pentru ca apoi, la mijlo-cul secolului al XIII-lea, khazarii s\ ca-d\ victime ale marii invazii mongoledeclan[ate de Ginghis Han. Hoarda deAur a acestuia [i-a stabilit centrul im-periului chiar pe teritoriul khazar. „Darînainte [i dup\ ridicarea mongolilor,khazarii au trimis multe l\stare [i rami-fica]ii în ]\rile slave nesubjugate, în ce-le din urm\ contribuind la f\urirea ma-rilor centre evreie[ti din Europa r\s\ri-tean\” (S.W. Baron, A social and Reli-gious History of Jews).

Într-adev\r, dispari]ia na]iunii khaza-re din habitatul s\u istoric este conco-

mitent\ cu apari]ia celor mai mari con-centr\ri de evrei dinspre nord.

Exodul evreilor khazari spre }\rileRomâne[ti sau spre centrul Europei afost precedat de întemeierea coloniilorsi a[ez\rilor khazare în diferite p\r]i aleUcrainei [i Rusiei meridionale. Astfel,la Kiev a continuat s\ existe o mare co-munitate evreiasc\ [i dup\ cucerireaora[ului de la khazari de c\tre neamulrhus. De aceea, în Ucraina [i Poloniasunt numeroase toponime derivate de la„khazar” sau „jid” (evreu): Jidovo, Ko-zarzewek, Kozara, Kozarzow, JidovskaVoia, Zydaticze etc.

O situa]ie mai special\ au avut evreiikhazari din Ungaria. Ultima rezisten]\khazara în Ungaria a avut loc în secolulX, când sfântul {tefan a îmbr\]i[at cre-din]a romano-catolic\ [i l-a învins pekhazarul Gyula, r\zvr\tit [i „trufa[ încredin]a lui, care nu voia în ruptul ca-pului s\ se cre[tineze”. În anul 1222 re-gele maghiar Andras II a emis, la presi-unea supu[ilor s\i, „Bula de aur”, princare evreilor li se interzicea s\ fie [efi,perceptori sau controlori ai monopolu-lui regal al s\rii, ceea ce înseamna c\pân\ la emiterea edictului, evreii dinUngaria de]ineau aceste importante po-zi]ii, fapt confirmat [i de pozi]ia de cus-tode al veniturilor cur]ii regale, de]inut\de contele Teka, evreu khazar.

Prin urmare, exodul evreilor khazaria f\cut ca, practic, }\rile Române[ti(mai ales Moldova) s\ se afle dup\ se-colul al XIII-lea înconjurate de c\tre opopula]ie evreiasc\ nestatornic\, a[eza-t\ vremelnic în Rusia, Polonia, Ucraina[i Ungaria. Focarul propriu-zis al evre-imii r\s\ritene a fost îns\ Polonia, aicin\scându-se idisul, limbajul popular alevreilor pân\ la al II-lea R\zboi mondi-al (înc\ vorbit în S.U.A. [i Rusia), a-malgam de ebraic\, german\ medio-ra-s\ritean\ [i elemente slavone. Explica-]ia const\ în faptul c\, din punct de ve-dere cultural [i social, în Polonia medi-eval\ elementul dominant l-au constitu-it germanii, popula]ie imigrant\ supe-rioar\ evreilor khazari [i mai influent\din punct de vedere economic [i inte-lectual.

În concluziile sale, A. Koestler (au-tor evreu khazar) afirm\ c\, din punctde vedere etnic, triburile semite de pemalurile Iordanului („adev\ra]ii evrei”)sunt total deosebite de triburile turco-khazare de pe Volga (care formeaz\ e-vreimea de ast\zi), „Dar în acela[itimp religia lor exclusivist\ genereaz\tendin]a de a se strânge laolalt\ [i de arefuza contactele cu exteriorul, de a-[i

stabili propriile comunit\]i cu propriilelor l\ca[uri de rug\ciune, cu [colile lor,cu cartierele lor de locuit [i cu ghetou-rile (ini]ial impuse de ei în[i[i, nu dinafar\) în orice ora[ sau ]ar\ în care sestabileau… Religia mozaic\ - spre deo-sebire de cre[tinism, budism sau maho-medanism - implic\ apartenen]a la ona]iune istoric\, la o ras\ aleas\. Toates\rb\torile (religioase) evreie[ti come-moreaz\ evenimente din istoria lor na-]ional\: exodul din Egipt, revoltamacabeilor, moartea asupritoruluiHaman, distrugerea Templului. VechiulTestament este mai întâi [i întâi nara-]iunea istoriei unei na]iuni…, crezul eieste mai degrab\ tribal decât universal.Toate rugaciunile si toate riturile prac-ticate proclama apartenenta la o rasastr\veche, ceea ce în mod automat îl se-par\ pe evreu de trecutul rasial [i isto-ric al poporului în sânul c\ruia tr\ie[-te. Credin]a mozaic\, a[a cum dovedescdou\ mii de ani de istorie tragic\, de-termin\ auto-segrega]ia pe plan na]io-nal [i social. Ea îl izoleaz\ pe evreu [iîndeamn\ la izolarea lui de c\tre cei-lal]i. Ea creeaz\ în mod automat ghe-tourile fizice [i culturale. Ea îi transfor-m\ pe evreii din diaspora într-o pseu-do-na]iune…; aceast\ pseudo-na]iuneeste vag unit\ printr-un sistem de cre-din]e tradi]ionale întemeiate pe premiserasiale [i istorice…”.

A. Koestler evit\ s\ spun\ direct a-dev\rul: „pseudo-na]iunea” evreiasc\ s-aconstituit într-o re]ea mondial\ oligar-hic\ cu scopul precis conturat de a con-trola [i st\pâni întreaga omenire.

Pân\ la anul 1600, Nicolae Iorga nug\sise nicio men]iune de element evre-iesc a[ezat durabil „în p\r]ile noastre”,iar cea mai mare parte a evreilor care s-au stabilit în }\rile Române, cu prec\-dere în Moldova, provin din evreii kha-zari, veni]i dinspre Polonia [i Rusia.Apari]ia primilor evrei în Moldova seleag\ de r\scoala de dezrobire econo-mic\ a cazacilor poloni din anul 1648.Latifundiarii polonezi [i lituanieniicedaser\ treptat evreilor khazari întrea-ga activitate de administratori [i înca-satori de impozite, ace[tia devenind ast-fel exponen]ii exploat\rii celei mai ne-miloase. R\scoala cazacilor a aruncatîns\ în Moldova o mare parte dintre ex-ploatatorii evrei, ca arenda[i [i c\m\-tari, cum a aflat-o, la Ia[i, un c\l\tor si-rian (Paul din Alep) din gura unuia din-tre fugarii evrei, Iancal, sc\pat de ma-sacrul declan[at de cazaci.

(Urmare din pag. 6)

In memoriam Ion Lupu

Oamenii se nasc [i mor. ~ntr-o zi to]ivom muri. Nu a sc\pat nimeni viu dinaceast\ via]\. {i totu[i, unii oameniparc\ mor mai mult dec=t al]ii. Moarteacuiva drag te poate l\sa f\r\ respira]ie,f\r\ inim\, f\r\ minte sau f\r\ orizont.

Unii oameni stau mult `n inimilenoastre. {i asta se `nt=mpl\ atunci c=nds\l\[luiesc acolo cu fiecare cuv=nt po-trivit, g=nd luminos, fapt\ deosebit\.Fac parte din noi. Devin repere. Sunt iubi]i.

Iar c=nd aleg s\ plece dincolo, r\m=-ne `n suflet un gol imens pe care nu [tiicu ce l-ai putea umple. Pentru c\ nimicnu se potrive[te `n loc. Totul e de prisos.

Trebuie s\ treac\ multe prim\veripentru ca soarele s\ ne `mbl=nzeasc\din nou inima, s\ aline golul din ea,multe zboruri de p\s\ri s\ ne `mprumu-te fream\tul, multe z\pezi s\ ne purificesingur\tatea.

{i c=nd se va l\sa t\cerea peste toate,`mp\ca]i, s\ le putem z=mbi amintiriilor!

Tincu]a Horonceanu-BERNEVIC

Ion Lupu, premiat cu Medalia de Aur

L-am cunoscut pe Ion Lupu pe c=ndne documentam la Arhivele Na]ionaledin Bac\u [i la bibliotecile din ora[. Unom cu un `nalt nivel de cultur\, un bunistoric [i prozator, calit\]i pe care ledescoperim [i `n cele 14 c\r]i ale sale.Toate tr\irile lui sunt profund legate deamintirile satului s\u [i a str\bunilor s\i,care l-au slujit pe M\rie Sa, {tefan celMare [i Sf=nt, str\jerul seme] [i neclin-tit `n fa]a furtunilor, timp de aproape ojum\tate de veac. Mai mult dec=t at=t,Ion Lupu, s-a sim]it amestecat `n exis-ten]a acestora, dovedind c\ n-a uitat cu-v=ntul d\inuire.

Soarta a f\cut ca monografia pe caream scris-o - Cartea de aur a comunei

P=rjol din Jude]ul Bac\u [i romanul s\uTofana s\ participe la Expozi]ia Euro-pean\ a Creativit\]ii [i Inov\rii „Euro-invent” din 14 - 16 mai a.c. , de la „Pa-las Mall” din Ia[i [i ambele s\ fie pre-miate: a lui cu medalia de aur, iar amea cu medalia de argint.

La festivitatea de premiere Ion Lupunu a r\spuns la apel. Era internat la Spi-talul din Moine[ti.

Ajuns acas\, l-am sunat pentru a-itransmite vestea. S-a bucurat [i, `ntre-b=ndu-l c=nd s\-i aduc medalia, mi-a`ntrebat, la r=ndu-i, dac\ m\ poate de-ranja cu un telefon.

Numai c\ n-a mai avut timp s\ m\ de-ranjeze, a[a c\ am venit eu s\ i-o aduc [is\-l conduc pe ultimul drum.

Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace! Col. Tc. (rt.) Mihai PURCARU

R\zboiul nev\zut al evreilor sioni[ti cu românii

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 6

Prin educa]ia p\rinteasc\, prin credin]\ [i prin darul lui Dumnezeu, Ion Lupu s-aridicat deasupra multora dintre noi, care am uitat de rostul pe care `l avem pe p\m=nt.Iubitor de neam [i de glie, animator cultural, om de afaceri [i de un mare caracter, IonLupu a `nmul]it talantul plec=nd la Domnul `n plin\ ascensiune [i putere de munc\.

Trei din romanele sale au fost distinse cu Premiul Anual pentru Literatur\ acor-dat de Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov” (Voievodul martir - carteade proz\ a anului 2010, Sub puterea destinului - cartea de proz\ anului 2011 [i, respec-tiv, Teofana, cartea anului 2013, toate trei titluri ap\rute la Ed. „Vicovia” din Bac\u),autorul fiind supranumit de unii confra]i ai condeiului drept „Sadoveanu al Bac\ului”.

La cea de-a XIII - a edi]ie a Festivalului-concurs Interna]ional de Crea]ie Literar\„Avangarda XXII”, juriul competi]iei, alc\tuit din nume sonore ale literaturii rom=ne(Adrian Dinu Rachieru, Paul Aretzu, Simona Grazia-Dima, Sabina F`naru), i-aacordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom=nia - Filiala Bac\u pentru volumulDureri neostoite (Ed. „Vicovia”, 2012), calific=ndu-l cartea de proz\ a anului 2012.

Dumnezeu a ales ca prozatorul Ion Lupu s\ fie `nmorm=ntat `n ziua cu trei mari s\r-b\tori: ~n\l]area Domnului, Sfin]ii Constantin [i Elena [i Ziua Eroilor!

Drept pentru care a fost condus pe ultimul drum cu drapelul tricolor flutur=nd, `ntr-oamiaz\ `nsorit\ [i bl=nd\, de pl\ie[i ai lui {tefan cel Mare [i Sf=nt... (Victor M.)

CMYK

CMYK

La cap\tul destinului...

Bunul meu prieten Ion Lupu a plecat.M-a l\sat a[a, n\t=ng, la margine de

sear\ [i s-a dus `n loc f\r\ zbucium. C\zbucium i-a fost toat\ via]a, m\car zbu-cium cu folos.

{i-a `ntemeiat o familie despre care-mivorbea adesea, nu cu fal\ - c\ pentru elfala era slav\ de[art\ -, ci cu lini[tea uneibucurii smerite.

{i a scris. Mult [i cu har. A `nceput s\scrie relativ t=rziu, `ntr-o vreme c=nd,dup\ ce lucrurile s-au a[ezat pe c\p\t=-iele lor fire[ti, sufletul t=nje[te dup\ ma-tricea din care a izvor=t [i dinspre carese aud ecouri de c=ntec uneori curat silimpede, alteori r\gu[it. A publicat dou\-sprezece c\r]i, dou\ se afl\ sub tipar, do-u\ se aflau pe masa lui de lucru `n clipade cump\n\, iar alta se afl\ pe masa meade lector ([i aici va r\m=ne!).

~mp\timit al istoriei poporului rom=n,devenit\ pentru el un al doilea spa]iu deexisten]\ spiritual\, `n care [i-a g\sit re-fugiul adeseori, Ion Lupu a scris o litera-tur\ n\scut\ din r\d\cinile neamului s\ude r\ze[i din Valea Tazl\ului, marcate deadev\rul c\ leag\nul [i luminile din o-chii p\rin]ilor sunt singurele minuni pecare le poart\ cu sine omul oriunde um-bl\ sau vie]uie[te. E o proz\ cump\nit\,curg=nd cu limpezimi de Tazl\u `n mie-zul verii, `ntr-o limb\ ce frecventeaz\ cuasiduitate cuv=ntul popular viu, sprin-ten, `nc\rcat de `n]elesuri, ori cuv=ntulcu parfum arhaic [i colorat, cobor=ndp=n\ spre r\d\cini cronic\re[ti.

De c=te ori mi s-a oferit ocazia de avorbi despre c\r]ile lui am f\cut-o cug=ndul la mottoul at=t de pl\cut ating\-tor sufletului meu, ce deschide a doua sacarte, `n cuvinte arz=nd de dragostea p\-m=ntului ce l-a n\scut : „Cine nu [tie ceeste munca [i c=t de greu se ob]in p=i-nea [i vinul, cine nu a sim]it, `n ar[i]averii, r\coarea izvoarelor `n apa b\ut\

din ulcica de lut, cine nu a sim]it gustulbucatelor m=ncate cu lingura de lemn [inu a ob]inut prin truda sa p=inea cea detoate zilele, acela este un om s\rac lasuflet.”

Dup\ o via]\ rodnic\ [i demn\, a[ezat\sub porunca acestui sf=nt crez, prietenulmeu a p\r\sit ispitele p\relniciei acesteilumi ca un om bogat la suflet.

De fapt, nu [tiu dac\ acestea am vruts\ le scriu acum.

~n tulburarea clipei [i `n fream\tul einedrept, `nc\ mi-e-n cuget mirosul glieiproasp\t `ntoarse [i al sc=ndurii de brad,ca s\-mi pot a[eza g=ndurile.

Oricum, [tiu, `ns\ c\, de-acuma, f\r\fratele meu de cruce Ion Lupu, drumulvie]ii mele - c=t va mai fi r\mas din ea -spre cap\tul s\u din dreapta va avea pemargini mult mai pu]ine priveli[ti [i bu-curii.

Petre COL|CEL(Continuare `n pag. 5)

Prozatorul Ion Lupu [i-a luat pa[aport pentru eternitate

(Urmare din pag. 12)

Cartea a fost prezentat\ de preotul paroh al Bi-sericii Ortodoxe „Sf=ntul Ioan” din Bac\u, MariusPopescu, care a f\cut o pledoarie emo]ionant\ pemarginea temelor din volum. „Am descoperit c\t=n\ra genera]ie nu reu[e[te s\ se coaguleze, iarvalorile sunt risipite, alungate, reduse la t\cere,fiind <<`ngreunat\>> calea de manifestare. Un omeste o valoare ce `[i caut\ sufletul [i, chiar dac\l-a g\sit, caut\ s\ `l des\v=r[easc\! Dac\ nu estecredin]\, nu este des\v=r[ire.

Av=nd <<avantajul>> de a citi cartea, pot afirmac\ toat\ este o m\rturie. Autorul vede un suflet [ia reu[it s\ aduc\ la un loc tot ce a avut mai bun[i mai autentic. Aceast\ carte <<m-a l\sat per-plex!>>. C\ut=nd s\ g\sesc <<firul Ariadnei>>, amobservat c\ `n antologie lucrurile sunt a[ezatedup\ o logic\, <<nu aruncate cu furca>>! Este olucrare [tiin]ific\, `n care sunt antologa]i mul]iautori, dar [i temele mari sale existen]ei, curen-tele. Aici ve]i g\si sufletul autorului a[a cum a fostinfluen]at de cultura european\. Sunt [i texte aleunor autori anticre[tini. Dan Iacob a dorit s\ `n-]elegem ce este credin]a, cine este Dumnezeu `nfa]a vie]ii, dar [i participarea la via]a Bisericii -care este <<trupul tainic al lui Hristos>>. Sunt m\r-turii asupra ultimului mileniu. Cultura nu ar fiexistat f\r\ cre[tinism, f\r\ Iisus Hristos, Careeste Calea, Adev\rul [i Via]a. Ne sunt f\cu]i cu-noscu]i autorii accesibili `n limba rom=n\ [i acestvolum ne arat\ experien]a unui rom=n `n fa]a is-toriei, a culturii [i civiliza]iei cre[tine. Lecturac\r]ii nu este una u[oar\, ci una de folos. Fiecarepoate s\ g\seasc\ ceva ce nu a [tiut p=n\ acum.Ea are `n vedere 30 de teme, 230 de autori [i,pentru realizarea sa, au fost folosite 362 de lu-cr\ri”, a men]ionat pr. Marius Popescu.

Moderatorul a subliniat faptul c\ „aceast\ carteeste un unicat” [i a invitat la cuv=nt pe fr. EmilianC\t\lin, ministru Provincial - Ordinul Fra]ilorMinori Conventuali, Provincia „Sf. Iosif” dinRom=nia, Bac\u. Mai mult, fratele Emilian esteoriginar din… B\lu[e[ti, comuna Icu[e[ti - Neam],localitate `n care s-a n\scut [i Victor Munteanu.Referindu-se la cartea aflat\ `n discu]ie, p\rinteleEmilian a felicitat autorul „care a `ncercat s\ seaventureze `ntr-o munc\ vast\ [i riscant\, aseme-nea unei ascensiuni montane, unde po]i ajungesau nu pe v=rful cel mai `nalt! ~ns\ <<aerul `n\l-]imilor>> este din ce `n ce mai rarefiat [i nevoin]adin ce `n ce mai grea!” El a mai men]ionat: „A-ceasta este o carte ce nu vorbe[te despre istorie!C=nd Biserica <<s-a `nc\rcat prea mult>>, av=ndca <<ispitiri>> dorin]a de avere [i altele asemenea,atunci c=nd <<s-a `ngreunat cu balast>>, a fost tri-mis un mesager! ~n timp tr\ind, Biserica a suferit.Privind <<via eminen]ia>> prin credin]\, observ\m

c\ mul]i teologi nu sunt oameni de [tiin]\. ~n fa]aTainei nu te po]i apropia cu ra]iunea! A[ez=ndu-ne `n genunchi, prin calea contempla]iei, ajungemla Dumnezeu! Aceast\ carte este <<un drum decredin]\>>, un urcu[. ~nt=lnim autori [i teme ma-jore, de la Toma de Aquno, Sf=ntul Ioan Gur\ deAur, la Antoine de Saint Exupery (ce a declaratc\ <<multe sunt lucrurile care se v\d doar cu ini-ma!>>). Textele trebuie `n]elese `n contextul lor.Dac\ islamismul este religia unei c\r]i - Coranul -foarte bine p\zite, Cre[tinismul, care a avut nume-ro[i martiri, este marcat de ~nvierea lui Hristos.Cre[tinismul este greu `ncercat [i este viu nu pen-tru c\ e puternic, ci pentru c\ este Iisus prezent!”

„S\ ne interog\m pe noi `n[ine!”

Cum Victor Munteanu este un cunoscut „spe-cialist al provoc\rilor”, acesta l-a invitat la cuv=ntpe scriitorul [i universitarul {tefan Munteanu. Vor-bitorul a ar\tat c\ semnatarul c\r]ii „este un spiritprofund, c\ut\tor. Sunt lucruri minunate prin inten-]ie, mai pu]in prin procedur\”. Pornind de la volu-mul Aceast\ lume nu este o concluzie al lui DanIacob, autor cuprins de „fiorul m\rturisirilor pa-tetice”, el a concluzionat: „Iubirea [i credin]asunt tr\iri ale mele! S\ nu `mi cere]i s\ le declar,s\ ne interog\m pe noi `n[ine!”

Cucerind auditoriul prezent cu perseveren]a sa`n a vedea aceast\ carte c=t mai complet\, DanIacob s-a confesat: „primul volum `n care am `n-t=lnit analizate unele teme ale religiei a fost~ndreptar `n filozofie, de Mircea Florian. M-apasionat apoi ideea c\ <<`ntre miracolul grec [icel german este un interval de 1000 de ani>>. Amavut [i o revela]ie, dup\ ce am citit, `n 1983, Jur-nalul de la P\ltini[, al lui Gabriel Liiceanu, `n1986 `nt=lnindu-m\ cu filozoful Constantin Noica, cemi-a alc\tuit o list\ de c\r]i pentru lectur\. ~ncomunism au mai ap\rut Dic]ionarul de TeologieOrtodox\ [i dou\ volume G=ndirea medieval\,la colec]ia Biblioteca pentru to]i. Dup\ anii 1989 -1990 au fost traduse masiv marile c\r]i ale teolo-giei. Eu nu am investit `n case, `n ma[ini, ci `n c\r]iaxate pe teologie!”.

Dan Iacob, „eseist de for]\ [i cu o voca]ie aparte`n literatura rom=n\” - dup\ cum a fost prezentatde moderator, a m\rturisit c\ nu se va opri aici,av=nd `n lucru [i alte volume. Men]ion=nd c\ lan-sarea a beneficiat [i de c=teva splendide „inter-mezzo-uri muzicale” sus]inute de talentata sopra-n\ Claudia Vasilache, pr. Iulian Mu[at (paroh alBisericii „Bunavestire” din Bac\u) [i de pr. MarianV\t\m\nescu (de la Biserica „~nviera Domnului”Bac\u), r\m=nem `n a[teptarea [i a altor eveni-mente culturale de excep]ie, ce poart\ amprentalui Victor Munteanu, o personalitate activ\ a cul-turii b\c\uane, spre binele acesteia.

CMYK

CMYK

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015Pag. 7

Un mileniu de Cre[tinism la... „Avangarda XXII”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 8

Ziua Interna]ional\ a RromilorPeste 150 de romi din jude]ul s-au

adunat joi, 16 martie, la ora 11.00,la sediul Asocia]iei Partida Rro-milor „Pro-Europa”, Sucursaladin Bac\u, pentru a participa la sim-pozionul organizat cu prilejul s\rb\-toririi Zilei Internationale a Rro-milor.

Mai `nt=i, romii s-au deplasat lapodul de la Serb\ne[ti pentru a ofi-cia „Ceremonia Râului’’, dup\ ca-re [i-au dat `nt=lnire la Restaurantul„Parcul Trandafirilor”, unde a fostvernisat\ o expozi]ie de pictur\ sem-nat\ de Vili Ferani. De asemenea,au mai fost admirate o expozi]ie decarte [i alta de costume tradi]ionale.

La eveniment au participat IonelFloroiu (vicepre[edinte al Consiliu-lui Jude]ean), Ilie B`rzu (consilierlocal), Victor Munteanu (consilier

la Direc]ia Jude]an\ pentru Cultu-r\), [efi de asocia]ii [i partide de rromi.

Dup\ cuv=ntul rostit de reprezen-tan]ii participan]ilor, evenimentul s-aîncheiat cu o cin\ festiv\, la care oechip\ de dansatoare (foto) de laColegiul Economic „Ion Ghica” [iColegiul Na]ional Pedagogic „{tefancel Mare” din Bac\u, instruite deprofesoara Marieta H=r]escu, au`nc=ntat privitorii prin prezentareaunei intresante suite de dansuri tra-di]ionale rrome.

„S\rb\torirea Zilei Interna]ionalea Rromilor este un bun prilej pentrua celebra cultura [i istoria noastr\,dar [i pentru a discuta despre prob-lemele cu care ne confrunt\m’’, a de-clarat pre[edintele Partidei Rromi-lor „Pro-Europa”, Sucursala Bac\u,domnul Florin Dura. (V. M.)

Ziua Centrului deCultur\ Apostu, organiza-t\ de 22 de ani, `n fiecare23 aprilie, de Sf=ntul Ma-re Mucenic Gheorghe,Purt\torul de Biruin]\, amarcat at=t s\rb\torireanumelui patronului spiri-tual al institu]iei, c=t [i pecel al directorului acesteia.

De prisos s\ mai preci-z\m c\ manifestarea cultu-ral\ poart\ `n `ntregimeampreta inconfundabil\ a temperamentalului actorGeo Popa, om imprevizibil [i uns cu toate ingredien-tele unei personalit\]i artistice duse la extreme (calmsau furios, circumspect sau neprev\z\tor, profund sausuperficial, ab\tut sau vesel, prietenos sau ostil etc).~nconjurat de fiecare dat\ de aceia[i prieteni vechi [istatornici, scriitori, arti[ti, profesori (GheorgheIorga, Dan Petru[c\, Dumitru Bonta[, NicolaeLupu, Dumitru Br\neanu, Val M\nescu, MihaiChiuaru, Gheorghe Z\rnescu, {tefan Munteanu,Petre Isachi, Pavel {u[ar\, Petru Bejan [.a.), GeoPopa a reu[it s\ dea institu]iei pe care o conduce ade-v\ratul sens pentru care a fost creat\, f\c=nd din ea oramp\ de lansare a evenimentelor culturale [i valorilorautentice.

F\r\ s\ semene una cu alta, edi]ia din acest an i-a a-vut ca protagoni[ti pe artistul plastic Mihai Chiuaru -un important pictor de biserici [i scriitorul [i publicis-tul Ion Fercu.

Expozi]ia personal\ „Pictur\-obiect-instala]ie”,organizat\ la Muzeul de Art\ Contemporan\ a Centru-lui, [i albumul care a `nso]it expozi]ia talentatului [ioriginalului Mihai Chiuaru au fost prezentate de uni-versitarul ie[ean Petru Bejan [i, respectiv, poetul ValM\nescu.

La r=ndul s\u, sub genericul Spectacolul C\r]ii, IonFercu - autor a nou\ c\r]i - a fost prezentat publiculuide Gheorghe Iorga, {tefan Munteanu, Petre Isachi

[i Carmen Mihalache, scriitorii aduc=nddin diferite perspective `n fa]a audito-riului volumul Ostaticul Umbrariei(Editura „Junimea”, Ia[i, 2015).

Evenimentul aniversar [i culturals-a `ncheiat cu un praznic `n toat\

regula oferit de organizator `n memo-ria s\rb\tori]ilor [i `ntru pomeni-

rea mor]ilor pe care ace[tia `iau.

Constantin TOPAL|

Gala Premiilor Comu-nit\]ii B\c\uane a avut locjoi, 14 mai, ora 18. Eveni-mentul, organizat de Fun-da]ia de Sprijin Comunitar,a fost prezentat anul acesta

de vedeta Melania Medelea-nu de la Prima Tv.

{i în acest an evenimentul a avut loc la Complexul„Levisticum”. Pe lâng\ cariera în televiziune, MelaniaMedeleanu este cunoscut\ pentru sus]inerea multorproiecte [i ini]iative ale sectorului ONG din România,fiind implicat\ direct `n activit\]ile educative oferitecopiilor defavoriza]i din Clinceni, dar [i pentru orga-nizarea unei tabere anuale pentru copiii care sufer\ deboli incurabile. Prezen]a ei la Gala a fost pro-bono, înacest fel ea oferindu-[i suportul [i exemplul personalpentru cauza umanitar\ a manifest\rii. „Evenimentuls-a impus ca o frumoas\ tradi]ie pentru elita Bac\uluide a se reuni pentru a-[i oferi sus]inerea semenilor de-favoriza]i, dar [i pentru a recunoa[te [i celebra meri-tele celor mai buni dintre ei în anul precedent. {i la a-ceast\ edi]ie au fost al\turi de noi peste 200 de oaspe]idin rândul personalit\]ilor [i membrilor marcan]i aicomunit[]ii de afaceri [i ai societ\]ii civile locale”, aprecizat Gabriela Achih\i, pre[edintele institu]iei or-ganizatoare.

Participarea companiilor [i oamenilor de afaceri s-af\cut pe baza de sponsorizare deductibil\ din impozi-tul pe profit în conformitate cu prevederile legale.Pachetele de sponsorizare ai variat, anul acesta, între200 si 3000 de euro. Încas\rile [i fondurile ob]inute laacest eveniment sunt destinate sus]inerii serviciilor deîngrijire [i asisten]\ medical\ la domiciliu, un programprin care se ofer\ servicii medicale specializate, îngri-jire corporal\ [i menaj pentru b\trânii singuri, bolnavi[i persoanele imobilizate care nu mai au pe nimeni s\le aline suferin]a. „În acest an 600 de b\trâni dinBac\u au nevoie de sprijin în lupta cu boala [i s\r\-cia. Bunicii no[tri, cei care ne-au crescut, cei care ne-au fost dasc\li, medici [i ne-au vegheat primii pa[i învia]\, au acum nevoie de ajutorul nostru. Este datoria

noastr\ moral\ s\ nu-i uit\m [i s\ le oferim ajutorulde care au nevoie!”, a precizat Ionu] Chiri]\, coordo-natorul proiectului Funda]iei.

Ca `n fiecare an, al doilea obiectiv principal al eve-nimentului a fost de a recunoa[te public [i a premia ce-le mai importante proiecte realizate `n folosul comuni-t\]ii locale de ONG-uri, persoane fizice [i firme. ~n a-cest sens, `ncep=nd cu 20 aprilie [i p=n\ pe 4 mai pu-blicul larg, institu]iile [i ONG-urile au fost invitate s\fac\ nominaliz\ri la cele trei categorii de premii aleGalei, respectiv Premiul Comunit\]ii pentru o firm\,pentru o institu]ie/ONG [i pentru o persoan\ fizic\.Nominaliz\rile s-au f\cut on-line, pe siteul www.fsc.ro,pe pagina dedicat\ Galei Premiilor Comunit\]ii B\c\-uane. Aici au fost puse la dispozi]ie formulare electro-nice pe care cei interesa]i le-au completat cu informa-]iile esen]iale despre ac]iuni [i proiecte concrete, binedefinite, derulate `n 2014 `n jude]ul Bac\u, ce au vizatdezvoltarea comunit\]ii b\c\uane, rezolvarea unor pro-bleme de interes general, ajutorarea semenilor afla]i `nnevoie [i sprijinirea categoriilor defavorizate. Dome-niile vizate au fost: social, medical, educa]ional, per-soane cu dizabilit\]i, protec]ia mediului, cultural-artis-tic, situa]ii de urgen]\.

„Premiile oferite `n ultimii ani `n cadrul Galei aureflectat cu adev\rat cele mai importante proiecte deinteres comunitar din Bac\u. De aceea ne-am bazat [i`n acest an pe un num\r c=t mai mare de nominaliz\ricare s\ reflecte c=t mai complet activitatea societ\]iicivile b\c\uane. Ca `n fiecare an, evaluarea nominal-iz\rilor a fost f\cut\ de un juriu independent alc\tuitdin reprezentan]i ai unor institu]ii publice [i ai mass-media. ~n acest fel, selec]ia c=[tig\torilor a fost c=tmai obiectiv\ [i impar]ial\. Au fost `ncurajate [i auto-nominaliz\rile, astfel `nc=t cei care au dorit s\-[i fac\cunoscute proiectele derulate `n 2014 sau s\-[i pro-moveze public partenerii [i sus]in\torii, au putut s\ ofac\ `n cadrul singurului eveniment local care promo-veaz\ initia]ivele societ\]ii civile. Regulamentul con-cursului [i metodologia de `nscriere a nominaliz\rilorau fost disponibile pe pagina de web a Galei”, a maideclarat Ionu] Chiri]\.

Ziua Centrului de Cultur\ Apostu

Agorab\c\uan\sub baghetaactoruluiGeo Popa

Gala PremiilorComunit\]ii B\c\uane 2015

Mirc

ea M

ertic

ariu

Despre Isus Cristos

Pe baza celor patru Evan-ghelii nu se poate reconstrui e-xact o biografie `n detaliu a luiIsus, deoarece interesul princi-pal al evangheli[tilor dep\[e[tepurul interes istoric. Totu[i,Gûnther Bornkamm (1905-1990), discipol al lui Bultmann[i profesor de exegez\ neotesta-mentar\ la Heidelberg, `n modsurprinz\tor, scria: „Evangheli-ile nu justific\ nici resemnarea,nici scepticismul. Ele ne reve-leaz\ cu putere figura istoric\ alui Isus, chiar dac\ `ntr-un moddiferit de cum o fac cronicile [iscrierile istorice. ~n mod evi-dent, tot ceea ce Evangheliile nerelateaz\ cu privire la mesajullui Isus, la faptele [i la istoriasa, este marcat de o autenticita-te, de o prospe]ime [i o origina-litate neumbrite cu nimic de cre-din]a pascal\ a Bisericii, tr\s\-turi ce ne duc la cunoa[terea di-rect\ a chipului istoric al luiIsus” (Gesù di Nazaret. I risul-tati di quarant'anni di ricerchesul „Gesù della storia”, Torino,1977, p. 19). ~ns\, cine ne ga-ranteaz\ acest adev\r? Sau s\ numai c\ut\m nici o garan]ie, dup\cum ne sf\tuie[te Bulmann? Ci-

ne ne garanteaz\? Apostolii. Eine spun acest lucru, dar nu ca peo porunc\, ci ne indic\ numaic=teva ra]iuni pentru care s\ pri-mim m\rturia lor, m\rturie ce nuexclude semnele care o reco-mand\, iar a privi la aceste sem-ne nu `nseamn\ a c\uta s\-]i fun-damentezi credin]a pe ra]iuniumane, dup\ cum se teme Bult-mann. A fi aten]i lasemne `nseamn\ a vois\ prezin]i m\rturiaApostolilor ca pe ce-va rezonabil [i credi-bil. A o prezenta ca peo m\rturie a unor oa-meni ce nu s-au luatdup\ fabule (mythos)inventate abil de c\treoameni (cf. 2Pt 1, 16),dar ca a unor martorioculari ai m\re]ieiDomnului nostru IsusCristos.

C=nd vom trata des-pre ~nvierea lui Isus, se va clari-fica mai bine importan]a pe careo are Isus istoric pentru Cristo-sul credin]ei.

Bine`n]eles c\ Isus Cristos [tiac\ El este Unicul M=ntuitor, Sem-nul venirii `mp\r\]iei lui Dum-nezeu [i Apogeul istoriei m=ntu-irii. Ceea ce noi numim Biseri-c\ este tocmai continuarea pre-

zen]ei sale `n istorie, prin inter-mediul acelora care cred `nCristos [i ~l m\rturisesc deschis.

Despre Cre[tinism [i Biseric\

Structura institu]ional\ a reli-giei nu este `nt=mpl\toare pen-

tru c\ omul este o fiin]\ social\,comunicativ\ [i pentru c\ religiaangajeaz\ existen]a uman\ `n to-talitatea ei. Dac\ istoria m=ntui-rii, ca autocomunicare transcen-dental\ f\cut\ de Dumnezeu o-mului, este istorie, verificabil\`n timp [i `n spa]iu, atunci rezul-t\ c\ religia cre[tin\ este `n mod

necesar o religie eclezial\. ~n se-colul XIX s-a putut avea impre-sia c\ omul poate fi religios nu-mai `n interioritatea sa, `n sferaprivat\. Ast\zi, c=nd se mergespre o unitate mondial\, omulnu-[i g\se[te propria unicitate `nopozi]ie cu factorul social, cinumai `n cadrul acestei dimen-siuni sociale.

Unitatis redinte-gratio, la num\rul11, a afirmat c\ e-xist\ o ierarhie a a-dev\rurilor doctri-nei catolice: IsusCristos, credin]a,iubirea, abandona-rea de sine luiDumnezeu, bazat\pe `ncrederea `nIsus Cristos mort [i~nviat - acestea suntrealit\]ile centraleale unui cre[tin. A-[adar, nu este corec-

t\ acea pozi]ie care consider\doctrina despre Biseric\ ca fiindafirma]ia central\ a cre[tinismu-lui.

Despre Ecumenism

~n urma dialogului ecumenicam descoperit c\ elementele ca-re `i unesc pe cre[tini sunt mult

mai multe dec=t cele care `i se-par\. Cel\lalt cre[tin tr\ie[te `nharul lui Dumnezeu, este fiul luiDumnezeu, este animat deDuhul Sf=nt, este justificat deCristos [i tr\ie[te unit cu el.

Elementele care determin\ caaceast\ continuitate istoric\ s\fie evident\ sunt oficiul petrin [iepiscopatul, `n conexiune istori-c\ evident\ cu Cei Doisprezece.Este adev\rat c\ oficiul petrindin ultima parte a Evului Me-diu, cu tot fastul [i excesele sa-le, difer\ mult ca form\ de ori-ginile sale, totu[i continuitateanu poate fi contestat\. {i catoli-cul poate s\ admit\ c\ `n aceltimp au existat tendin]e care con-traziceau unele tr\s\turi auten-tice fundamentale ale cre[tinis-mului evanghelic, `ns\ nu reu-[e[te s\ vad\ c\ prin acestea Bi-serica lui Cristos ar fi fost tr\da-t\ sau contrazis\, mai ales `n do-meniul depozitului de credin]\,[i, de aceea, nu are motive pen-tru a abandona credin]a catolic\[i Biserica ce o propov\duie[te.

Fr. Emilian C|T|LINMinistru Provincial - Ordinul Fra]ilor Minori Conventuali, Provincia „Sf=ntul Iosif” din Rom=nia, Bac\u

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015Pag. 9

Nedu

mer

iri la

scar

a 1:1

lNe

dum

eriri

la sc

ara 1

:1 l

Ne

n „Graviditatea ar trebui s\ fie o cri-m\ `mpotriva societ\]ii, cu excep]iacazului `n care p\rin]ii de]in un per-mis de la guvern. To]i poten]ialii p\-rin]i ar trebui s\ fie `ndemna]i la a fo-losi produse chimice contraceptive,guvernul furniz=nd antidoturi cet\]e-nilor ale[i pentru fertilizare”.

David Brower, directorul executiv Sierra Club

n „Societatea nu face nicio afaceredac\ permite degenera]ilor s\-[i per-petueze specia”.

Theodore Roosevelt

„O popula]ie total\ mondial\ de250-300 de milioane de persoane, cu95% mai pu]in dec=t `n prezent, ar fiideal\”.

Ted Turner, `ntr-un interviu pentru revista„Audubon”.

n „Exist\ o singur\ tem\ `n spateleeforturilor noastre: trebuie s\ redu-cem nivelul popula]iei. Iar guverneletrebuie s\ ne foloseasc\ metodelepentru a ob]ine rezultate curate [i fru-moase, sau vor primi mizeria pe careo avem `n El Salvador sau `n Iran sau`n Beirut. Popula]ia este o problem\politic\. Odat\ ce popula]ia este sc\-pat\ de sub control, este nevoie deguvern autoritar, chiar fascist, pentrureducerea ei.... Programul nostru `nEl Salvador nu a func]ionat. Nu am

avut infrastructura care s\-l sus]in\.Au fost al naibii de mul]i oameni ...Pentru a reduce `ntr-adev\r popula]ia,rapid, va trebui s\ trimite]i to]i b\rba-]ii la lupt\ [i s\ ucide]i un num\r sem-nificativ de femei fertile ...Cel mai ra-pid mod de a reduce popula]ia esteprin foamete, ca [i `n Africa, sau prinboli cum ar fi Moartea Neagr\”.

Thomas Ferguson, Departamentul de Stat pentruPopula]ie

n „~n c\utarea unui nou du[man ca-re s\ ne uneasc\, ne-a venit ideea cupoluarea, amenin]area `nc\lzirii glo-bale, lipsa apei, foametea [i potrivireaproiectelor de lege dup\ ele.... Dar,uneori, `n desemnarea lor ca inamic,c\dem `n capcana de a confunda sim-ptomele de cauze. Toate aceste peri-cole sunt cauzate de interven]ia uma-n\ [i numai prin schimbarea atitudini-lor [i a comportamentului oameniloracestea pot fi dep\[ite. Atunci `n-seamn\ c\ inamicul real este chiarumanitatea”.

Alexander King, Bertrand SchneiderFondator [i respectiv secretar, Clubul de la Roma, Prima revolu]ie global\, pag 104-105, 1991.

n „Un cancer este o multiplicarenecontrolat\ a celulelor, iar exploziademografic\ este o multiplicare ne-controlat\ de oameni... Noi trebuie s\

mut\m eforturile noastre de la trata-rea simptomelor la extirparea cance-rului. Opera]iunea va cere multe deci-zii aparent brutale [i lipsite de inim\”.

Paul Ehrlich, profesor la Stanford, `n cartea Bomba numit\ Popula]ie

n „Eu cred c\ suprapopularea uma-n\ este problema fundamental\ pe P\-m=nt ast\zi. Noi, oamenii, am devenito boal\: <<Virusul-Om>>. Primele me-le trei obiective principale ar fi : redu-cea popula]iei umane la aproximativ100 de milioane `n `ntreaga lume, dis-trugerea infrastructurii industriale [i,`n al treilea r=nd, s\ v\d c=t mai multezone pustii”.

Dave Foreman

n „Noi trebuie s\ vorbim mai clardespre sexualitate, contracep]ie, des-pre avort, despre valoarea controluluipopula]iei, deoarece, pe scurt, crizaecologic\ este criza popula]iei. Redu-ce]i popula]ia cu 90%, iar apoi nu vormai fi suficien]i oameni pentru a faceat=t de multe daune ecologice”.

Mihail Gorbaciov

n „Depopularea ar trebui s\ fie ceamai mare prioritate a politicii externefa]\ de lumea a treia, pentru c\ econo-mia SUA va necesita cantit\]i tot maimari de minerale din str\in\tate, `nspecial din ]\rile mai pu]in dezvolta-te. Persoanele `n v=rst\ sunt consu-

matori inutili. Popula]ia lumii trebuies\ fie redus\ cu 50%”.

Dr. Henry Kissinger

n „Suntem pe punctul de a realizao transformare la nivel mondial. Totce avem nevoie este o criz\ major\credibil\ [i na]iunile vor acceptaNoua Ordine Mondial\”.

David Rockefeller,unul dintre cei mai boga]i [i mai influen]i oameni din SUA.

n „Nimeni nu va intra `n Noua Or-dine Mondial\ dec=t `n cazul `n careel sau ea va face o promisiune pentrua se `nchina lui Lucifer. Nimeni nu vaintra `n New Age cu excep]ia cazului`n care el va lua o ini]iere luciferic\”.

David Spangler, director al Ini]iativei Planetare,Organiza]ia Na]iunilor Unite [i unul din fondatorii curentului NewAge

n „Ast\zi lumea are 6.8 miliardede oameni (declara]ia a fost f\cut\ `nurm\ cu c=]iva ani). {i ar putea cre[tep=n\ la aproximativ nou\ miliarde.Acum, dac\ am face o treab\ foarteeficient\ cu noile vaccinuri, cu asis-ten]a medical\, cu serviciile de s\n\-tate [i control al reproducerii, am pu-tea reduce aceste cifre cu 10 sau chiar15 la sut\!”

Bill Gates

„Popula]ia lumii trebuie redus\ cu 50%”Citate ale unor oameni celebri, respecta]i de `ntreaga omenire ridic\ multe semne de `ntrebare. Teoriile conspira]iei cu privire la viru[ii concepu]i `n laborator pentru decimarea omeniri ar putea fi adev\rate dac\ ar fi s\ consider\m ca adev\rate vorbele acestor oameni

Religia cre[tin\ este o religie eclezial\ Considera]ii pe marginea temelor propuse `n volumul Iisus Hristos. Cre[tinismul. Biserica, o antologie de autori, texte [i teme din al II-lea mileniu cre[tin de Dan Iacob, lansat joi, 14 mai a.c., la Centrul de Cultur\ „George Apostu” de c\tre „Avangarda XXII”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 10

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

ADRIAN

AVRAM

(n\scut la 31 mai 1951, la Scor]eni, Bac\u)

cele mai frumoase gânduri deprim\var\, s\n\tate [i fericire `nmijlocul familiei [i satisfac]ii dela via]\!

La mul]i ani!

Pre[edinte Sindicatul Liber Distrigaz RA Distribu]ie Bac\u

Cu prilejul anivers\rii frumoasei vârste de 45 de ani de existen]\,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

LAUREN}IU BACIU(n\scut la 04 mai 1958, la D\miene[ti, Bac\u)

mult\ s\n\tate [i bucurie la`ntreaga familie, precum [irealizarea dorin]elor pe care [ile-a propus!

La mul]i ani!

Director ROMAGRIA S.R.L.

Cu prilejul anivers\rii celei de-a 61 - a zi de na[tere,

Via]a b\c\uan\ureaz\ Domnului

NELU HORDIL|(n\scut la 18 mai 1953, la Tansa, Ia[i)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire

[i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Director S.C. UNION CONDROM S.A. Bac\u

Cu ocazia zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

OVIDIU LEONARDTURCU

(n\scut la 17 aprilie 1960, la Bac\u)

s\n\tate, pace,izbând\[i echilibru `n via]\!

La mul]i ani!

Director IATSA Bac\u

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

VIOREL IRIMIA(n\scut la 16 aprilie 1961, la Bac\u)

s\n\tate, prosperitate, lumin\, fericire [i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Director S. C. TISECO S. R. L. Bac\u

n Cum se formeaz\ energiile

Din punct de vedere bioenergetic, P\-m=ntul este o forma]iune cu linii geoe-nergetice care se `ntretaie, se leag\ `nnoduri [i se modific\ sub influen]a pro-ceselor geofizice [i cosmice. Aceste li-nii de putere ating for]a maxim\ `n anu-mite zone, care emit radia]ii numite„curen]i de inteligen]\”.

Locurile `n care „biocuren]ii inteli-gen]i” ai Terrei se`nt=lnesc cu emi-siile energeticecosmice de aceea[ivaloare sunt con-siderate puncteprivilegiate sau„puncte de dragos-te” [i sunt marcate,`n general, de me-gali]i. Deloc`nt=mpl\tor, `nacele zone a exis-tat ocultaciviliza]ie a uria[i-lor [i, mai t=rziu,au ap\rut nucleeleciviliza]iei oame-nilor, care au con-struit temple, schi-turi, biserici, m\-n\stiri, ap\r=nd a-ceste locuri divine.A[a cum consta-tase regretatul bio-energoterapeut Dan Seracu, deasupraRom=niei se `ntinde una dintre celemai puternice „umbrele” protectoarede pe `ntreaga planet\.

n Ce `nv\]au paranormalii generalului Ilie Ceau[escu

Unul dintre ofi]erii „paranormali”ai generalului Ilie Ceau[escu a preci-zat c\ `ntregul lor antrenament ur-m\rea s\ le amplifice aptitudinile ex-trasenzoriale. Iar pentru asta eraudu[i `n anumite centre energetice.Din punct de vedere al randamentu-lui extrasenzorial, aceste centre sunt:COZIA - FRUN}I - NEGOIU,

GHI}U - NEGOIU, IEZER -NEGOIU, denumit [i TRICORNULDACIC. Acesta este cel mai activ [icel mai anihilant pentru multitudi-nea centrelor de negativare. Urmeaz\NEHOIA{U - PENTELEU, GORU -L|C|U}I; PETRO{ANI -TISMANA; ABRUD - C+MPENI;INA - C|LIMANI; B+RG|U -GIUM|L|U; TOROIAGA -ROTUNDA; GRIN}IE{U - RAR|U;

SL|NIC MOLDOVA; SOVEJA - LAGROTE(!). ~n acest ultim punctajungeau ofi]erii care trecuser\ la unstadiu superior al cursurilor de per-cep]ie extrasenzorial\.

n Triunghiul divin Omu - Babele - Sfinxul

~n Rom=nia, cel mai cunoscut tri-unghi energetic este Omu - Babele -Sfinxul, de o putere incalculabil\. ~njurul acestuia apar, la anumite intervale,conuri de lumina alb-l\ptoas\, care serotesc ca un vortex de nori, amplific=ndpercep]ia extrasenzorial\. Tot atunci se`nregistreaz\ semnale radio venite din-

spre interiorul muntelui. Un alt loc geo-energetic este Polovragi, T=rgu Jiu, cu asa „pe[ter\ f\r\ cap\t”, unde se credec\ Zamolxis `i `nv\]a pe vraci tehnici det\m\duire a sufletului [i trupului (poli-vraci).

Bioenergoterapeu]ii de azi spun c\Polovragiul este cea mai bun\ zon\pentru tonifierea general\ a organis-mului. Sarmizegetusa era un adev\ratpanteon al cunoa[terii spirituale. Acolo,

pe un platouaproape inaccesibil,`mprejmuit pe treip\r]i de pr\p\stii a-d=nci, se afla unaltar megalitic pecare sunt inscrip]ii`ntr-o limbanedescifrat\. Pen-tru bioenergo-terapeu]i, Sarmise-getusa este o zon\ce activeaz\ creati-vitatea [i aptitudi-nile pentru educa-]ie.

n Panteonul de la

C\scioarele

C e r c e t \ t o r u lGheorghe {erbanaindic\ o alt\ zon\ a„urie[ilor”, Pan-

teonul de la C\scioarele, o vatr\primar\ a civiliza]iei. „La C\scioare-le a `nceput Istoria, care se trage de laIstru!”, spune Gheorghe {erbana.„Aici a existat o minunat\ civiliza]ie azeilor tatani ai omenirii. Aici au fostg\site necropole de urie[i [i pietre cuinscrip]ii ciudate, cu linii ce parc\ de-limiteaz\ zone numai de str\vechi[tiute. Cu aparatura modern\ se poateconstata o zon\ geoenergetic\ deose-bit\ [i o acustic\ nemaipomenita. Cinedoarme noaptea aici, `n zona Panteo-nului de la C\scioarele, aude clar [i[oaptele oamenilor de pe malul cel\-lalt al B\l]ii Izvorului Catalui”.

(Sursa: obiectiv.info)

România, ]ara cu cele mai multe puncte energetice de pe planet\Unde se afl\ zonele minune

Exist\ zone `n Rom=nia unde, inexplicabilpentru omul de r=nd, turi[tii simt o stare de bine,lini[te [i echilibru, unde plantele cresc miraculos[i clima este echilibrat\. Sunt locuri cu o `nc\rc\-tur\ energetic\ extraordinar\, locuri `n care p\-m=ntul „pulseaz\”.

Cercet\torii le-au studiat ani la r=nd [i au scristratate peste tratate, ajung=nd la concluzia c\

Rom=nia beneficiaz\ de unul dintre cele mai pu-ternice scuturi energetice de pe planet\.

Str\mo[ii no[tri cuno[teau toate punctele ener-getice de mare putere ale Rom=niei [i le `nsemna-ser\ cu megali]i [i altare ciclopice, dedic=ndu-lezeilor primordiali. Cercet\torul Gheorghe{erbana [i un fost ofi]er `n unitatea de extrasen-zoriali ai generalului Ilie Ceau[escu ne ajut\ saconstruim aceast\ hart\ energetic\ a Rom=niei.

„FMI [i Banca Mondial\ sunt plutonul de execu]ie a statelor libere [i independente...”(Urmarte din pag. 11)

- Asta este o alt\ problem\. ~ns\ g=ndi]i-v\ c\, a[a cum arat\ONG-ul britanic „Oxfam” `ntr-un studiu publicat de ForumulEconomic Mondial de la Davos, cei mai boga]i oameni din lume,reprezent=nd doar 1% din popula]ia globului, vor de]ine `n2016 o avere cumulat\ echivalent\ cu cea de]inut\ de restul de99% din popula]ia lumii.

- Dac\ acest lucru ar fi adev\rat, atunci umanitatea ar aveade-a face cu o situa]ie `nfrico[\toare [i f\r\ precedent.

- Chiar a[a [i este. Potrivit acestui raport, partea din avu]iamondial\, care revine celor mai boga]i 1%, a crescut p=n\ la 48%`n 2014, de la 44% `n 2009 [i este posibil s\ treac\ pragul de

50% `n 2016. Din restul de 52% din avu]ia mondial\, aproape46% este de]inut de restul celor 20% dintre cei mai `nst\ri]i, `ntimp ce 80% din popula]ia mondial\ nu `[i `mparte dec=t 5,5%din patrimoniul mondial. Totodat\, `n acest raport se arat\ c\: „~n2014, membrii elitei interna]ionale de]ineau, `n medie, o avu]iede 2,7 milioane de dolari fiecare, `n timp ce 80% din popula]iamondial\ de]ine `n medie 4.166 de dolari fiecare”.

Iat\ amploarea inegalit\]ilor la nivel mondial, iat\ pr\pastiadintre boga]i [i s\raci ar\tat\ `n Scriptur\ prin exemplul s\racu-lui Laz\r [i al bogatului r\mas f\r\ nume `n iad! ~n limbajul zi-lelor noastre, acest „bogat” ar trebui s\ rezolve problema evazi-unii fiscale, s\ taxeze mai mult capitalul dec=t munca [i s\ fixezesalariul minim care s\ permit\ Omului un trai decent. Fiul, Adrian Avram cu copiii s\i

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015Pag. 11

(Urmare din pag. 3)

- Se [tie c\, `n urm\ cu c=]iva ani,Federa]ia Sindical\ Gaz Rom=nia arespins de la bun `nceput privatiza-rea Romgaz, Distrigaz Sud si Distri-gaz Nord impus\ de FMI [i BancaMondial\ [i a solicitat Guvernului re-facerea SNGR Romgaz `n formaini]ial\. Pentru ce a]i solicitat acestlucru?

- Noi am adus atunci ca argument e-xemplele de privatizare e[uate `n Eu-ropa de Est. De exemplu, o bun\ partedin re]eaua de distribu]ie a gazelor nat-urale din Ungaria a fost privatizat\ cuun investitor strategic - Gaz de France[i apoi cu E.ON Rurgaz. {i ce a urmat?Pre]ul serviciului de distribu]ie a cres-cut, compania a redus personalul de treiori, iar acum statul ungar caut\ s\ r\s-cumpere ac]iunile. Oare de ce ]\rile dinfostul lag\r comunist trebuie s\ priva-tizeze activit\]ile din industria gazului,`n timp ce `n Fran]a compania este pro-prietatea statului?

- Ce rol joac\ institu]iile bancareamintite `n economia na]ional\?

- FMI [i Banca Mondial\ sunt pluto-nul de execu]ie a statelor libere [i inde-pendente. Aceste organisme dicteaz\ latoate guvernele noastre postdecembris-te cum s\ fac\ privatizarea economiei.~n esen]\, ele lupt\ pentru desfiin]arealocurilor de munc\ [i a economiilor na-]ionale. ~ndatorarea, iat\ capcana folo-sit\ de Banca Mondial\ [i de FMI pen-tru cucerirea [i `nrobirea na]iunilor. {ti-ind c\ sindicatele sunt o for]\ cu care nuse pot pune, au pompat bani nu pentrurevigorarea economiei, ci pentru fali-mentarea ei, adic\ pentru disponibili-zarea `n mas\ a salaria]ilor, pentru arun-carea acestora pe drumuri contra unorpl\]i compensatorii, momeal\ numit\…praf `n ochi. Cu banii `mprumuta]i maimult s-a distrus dec=t s-a cl\dit. De ace-ea, consider salutar\ `nfiin]area NoiiB\nci de Dezvoltare a statelor BRICS(Brazilia, Rusia, India, China [i Africade Sud), ca alternativ\ a acestei expan-

siuni de distrugere a economiei de c\treBanca Mondial\ [i FMI [i nu numai.

- Dar guvernan]ii n-au luat niciopozi]ie `n fa]a acestei situa]ii?

- De guverne nici nu mai vorbesc; a-cestea au fost [i sunt mereu alc\tuite dinoamenii de manevr\ ai finan]atoriloraminti]i, incompeten]i [i corup]i.

- Care este evolu]ia Sindicatului Li-ber Distrigaz RA Distribu]ie Bac\u [ia Federa]iei Sindicatelor GazRom=nia?

- Dup\ semnarea `n 2005 a contractu-lui de privatizare a Distrigaz Nord, a ur-mat, `n 2006, primul lot de disponibili-z\ri. ~n 2007 s-a mai f\cut o epurare asalaria]ilor, pentru ca, `n 2008, s\ urme-ze intrarea cu buldozerul `n grosul per-sonalului angajat..

- C=]i salaria]i a]i avut `nainte deprivatizare [i c=]i mai ave]i `n pre-zent?

- Din cei 10.500 de salaria]i c=]i a-veam `naintea semn\rii contractului deprivatizare, `n prezent am mai r\mas cu

5.500. Dintre ace[tia, o parte au ie[it lapensie, restul fiind disponibiliza]i cufor]a. {i asta `n pofida faptului c\, de[inum\rul consumatorilor de gaze natu-rale a crescut `n ultimii ani cu multpeste 300.000, f\r\ s\ mai precizez c\,`n conformitate cu normativele `n vi-goare, pentru fiecare kilometru de re]eade distribu]ie trebuie s\ existe un salari-at. ~n acest sens, companiile de distri-bu]ie ar trebui s\ men]in\ numericul ac-tual [i nicidecum s\ fac\ disponibiliz\ri.Iar perspectivele nu sunt prea roz `nceea ce prive[te siguran]a a zilei dem=ine.

- Dar rentabilizarea companiei nuare [i ea nevoie de realizarea unor in-dicatori de productivitate?

- Bine`n]eles c\ are. Numai c\ ce vin\avem noi, salaria]ii, dac\ jum\tate dinre]elele de distribu]ie au dep\[it duratade via]\ [i pot exploda oric=nd? De

c=nd Romgaz a fost rupt `n patru com-panii, investi]iile `n infrastructura re]e-lei au r\mas mai mult dec=t palide. {i-a-poi, cum s\ vorbe[ti despre productivi-tate at=ta vreme c=t administratorii a-cestor companii nu vor fi liberi s\ `nchi-d\ robinetul de alimentare cu gaze nat-urale pentru orice r\u-platnic [i, maiales, pentru facturile ne`ncasate de lamarile firme de stat falimentare, care nupl\tesc niciodat\? Dar ce vin\ avemnoi, salaria]ii, pentru aceast\ stare delucruri?

- Av=nd at=ta experien]\ `n luptasindical\ - care crede]i c\ este proble-ma fundamental\ a omenirii la acest`nceput de mileniu?

- Decalajul dintre bog\]ie [i s\r\cie.Aceast\ problem\ a `ntors dintotdeaunaomenirea pe dos, dar parc\ niciodat\ nua atins apogeul de azi. De aici pornesc

toate celelalte conflicte globale, geopo-litismul, foamea de putere, `ndep\rtareade credin]\.

- Ce `n]elege]i, mai exact, prin de-calajul dintre omul bogat [i omul s\-rac?

- Foarte simplu: cel bogat are tot ceî[i dore[te [i viseaz\, iar s\racul se gân-de[te la cum sfâr[e[te ziua de azi [i ceva face mâine.

Sindicatul nu este o institu]ie de cari-tate - pentru asta exist\ Biserica, aso-cia]ii de binefacere etc., ci o organiza]iecare lupt\ pentru drepturile celor pe ca-re îi reprezint\. Eu nu m-am luptat ni-ciodat\ pentru poman\, ci pentru drep-turi. Pentru omul bun de munc\, pentrucel care `[i vinde for]a bra]elor sale pen-tru un trai `n limitele bunei cuviin]e.Dac\ eu muncesc [i fac ceea ce `mi ceri,pentru ce nu `mi dai ceea ce mi se cu-vine [i pentru care am fost `mpreun\ deacord atunci c=nd am b\tut palma? (a-propo de nerespectarea clauzelor dinContractul Colectiv de Munc\). De ce,atunci c=nd nu mai ai nevoie de bra]ele,mintea [i priceperea mea, m\ arunci `nmijlocul drumului dup\ bunul plac dic-tat de pofta dup\ profitul de care nu tevei s\tura niciodat\ `n aceast\ via]\scurt\?

- Dar dac\ patronul nu mai arebani pentru plata celor angaja]i?

(Continuare `n pag. 10)

MIHAI DEJU (pre[edinte al S.C. Comat S.A.), PETRU PL|CINT| (pre[edinte al S.C. Cybernet Auto Center

S.R.L.), {TEFAN }IBULIAC (director al Transelectrica S.A. Bac\u),ADRIAN AVRAM (pre[edinte al Sindicatului Liber Romgaz R. A.

Distribu]ie Bac\u), ION MELINTE (deputat `n ParlamentulRom=niei), GHEORGHE B|L|U (manager general al S.C. Atlas

S.A.), GABRIEL STAN (director al Casei Corpului Didactic „GrigoreTabacaru”), EMIL VAMANU (director al Administra]iei Bazinelor de

Ape „Siret”), VIOREL GHELAS| (director al Direc]iei SilviceBac\u), VASILE NI}| (administrator al S.C. Tricotex S.R.L.

M\gura), D|NU} VOICU (administrator al S.C. Moldavtrex S.R.L.),NELU HORDIL| (administrator al S.C. Union Condrom S.A.)

Redactor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar de redac]ie:Pr. Cornel PAIU

Nicu I. Aur, Dumitru Br\neanu, Ioan D\nil\,Elena Hociung, Petre Isachi, Adrian Lungu, ValM\nescu, Mircea Merticariu, Ion Moraru (One[ti),Alina Munteanu, Ioan Neac[u, Daniel Nicolescu,pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu, Mitic\ Pricopie,Vasile-George Puiu, Paul {ova, Valeriu T\nase,Constantin Topal\, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporter: Iolanda Bodor Tehnoredactare computerizat\: Ioana Aioanei

ISSN: 1583 - 6339Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.com

viata_bacauana@yahoo.comvictormunteanu28@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Având `n vedere ini]iativa de pionierat a Editurii Funda]iei Culturale

Cancicov de a face radiografia vie]iib\c\uane contemporane [i de a scrie istoria vorbit\ a vremurilor pe care letr\im, interviurile din cadrul acestei

rubrici vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 3 - Bac\u, 2015)

„FMI [i Banca Mondial\ sunt plutonul de execu]ie...”Fiul, Adrian Avram din Udine - Italia Carla Adriana, fiica din Udine -Italia

Cezara Sara

Luciana cu fiica

Trofeul [i Diploma de Excelen]\ pentru cel mai bun lider de Sindicat

O nou\ „`nt=mplare cultural\” a Cenaclu-lui literar - artistic „Avangarda XXII” alscriitorilor profesioni[ti (condus de poetulVictor Munteanu) a avut loc joi, 14 mai a.c.,la Centrul de Cultur\ „George Apostu” dinBac\u. Este vorba de lansarea volumului IisusHristos. Cre[tinismul. Biserica. O antologiede autori, texte [i teme din al II-lea mileniucre[tin, ce-l are ca autor pe pietreanul DanIacob. Cartea, ap\rut\ la Editura „Conta” dinP. Neam], este rod al lecturilor din ultimulsfert de veac ale autorului, care a adunat, `n-tre cele aproape 1000 de pagini, `n format aca-demic, autori, texte [i teme din al doilea mi-leniu cre[tin, teologi cre[tin-ortodoc[i, roma-no-catolici, protestan]i [i neoprotestan]i, atei,precum [i autori din alte arii spirituale. Lan-sarea c\r]ii a fost organizat\ deFunda]ia Cultural\ „Georgeta [iMircea Cancicov” [i de Cenaclul„Avangarda XXII” `n colaborarecu Centrul de Cultur\ „G. Apostu”. ~n calita-te de gazd\ a manifest\rii, directorul institu-]iei, Geo Popa, a adresat salutul de bun ve-nit, men]ion=nd c\ „suntem `ntr-o familie deintelectuali ale[i ce au de spus c=te ceva [ispun ceea ce trebuie rostit! Se poate tr\i fru-mos `n credin]\, prietenia na[te <<o familiemai mare>>, lucru ce demonstreaz\ c\, atun-ci c=nd este [ef un om integru, activitateamerge foarte bine! ~l felicit\m pe poetul Vic-tor Munteanu `n aceast\ familie a <<Avan-gardei XXII>>!”

Ca moderator al manifest\rii, VictorMunteanu a dat cuv=ntul poetului DumitruBr\neanu, consilier jude]ean. El a amintit deasocierea Consiliului Jude]ean cu Universi-tatea „V. Alecsandri”, cu Filiala Bac\u aUSR (`n organizarea Festivalului „Toamnabacovian\”), inclusiv cu Cenaclul literar-ar-tistic „Avangarda XXII”, pe care le sus]ine [ile finan]eaz\. „Consiliul Jude]ean sprijin\ cul-tura b\c\uan\, lucru pe care ar trebui s\-lfac\ [i Prim\ria Bac\u!”, a mai spusDumitru Br\neanu.

Ca invita]i la eveniment, t=n\rul profesorC\lin-Leon Boamb\ (director al ColegiuluiNa]ional „V. Alecsandri” din Bac\u) [i FlorinDura, pre[edintele Partidei Romilor „Pro Eu-ropa”, Filiala Bac\u, ne-au `mp\rt\[it c=teva

g=nduri, sub emo]ia prezen]ei „`n familia”<<Avangardei XXII>>. „Sunt onorat - a m\rturi-sit directorul Colegiului - s\ reprezint o insti-tu]ie cu deschideri umaniste, unde [tiin]elesociale se reg\sesc cel mai bine. Nutresc spe-ran]a c\ voi fi `n mijlocul dumneavoastr\mai des”, `n timp ce Florin Dura [i-a expri-mat speran]a `ntr-o „colaborare bun\ cu cul-tura b\c\uan\, deoarece [i rromii au o cul-tur\ ce trebuie eviden]iat\”.

A fost prezent [i cunoscutul instructor co-regraf Mitic\ Pricopie (pre[edinte al Des-p\r]\m=ntului „V. Alecsandri” Bac\u alASTRA, prezentat de moderator ca „unul din-tre pu]inele ONG-uri care fac istorie cultur-al\ autentic\!”). Vorbind despre o `nt=lnirerecent organizat\ de ASTRA la Dej, cu par-ticiparea a peste 50 de filiale din ]ar\, Mitic\

Pricopie a remarcat faptul c\„`n Transilvania oamenii seg=ndesc mai mult la <<sufle-tul rom=nesc>>, acum fiind

mai mari fr\m=nt\ri”. Referindu-se la deosebitaactivitate a acestui ONG, M. P. a f\cut cunos-cut\ dorin]a de a se `nfiin]a o mare bibliotec\`n localitatea Avram Iancu din Bihor, dar [ipreocuparea filialei din Bac\u pentru aajunge aici, `n excursie, elevi din RepublicaMoldova.

A urmat un moment liric `n care poe]iiValeriu T\nase, Cecilia Moldovan, TheodorGeorge Calcan [i Dumitru Br\neanu au ci-tit din crea]ia proprie, moment prefa]at de vo-cea cald\ a p\rintelui Marian V\t\m\nescu,care a interpretat pe ritmuri de chitar\ o inte-resant\ pies\ religioas\.

„Multe sunt lucrurile care se v\d doar cu inima”

Apropiindu-ne de momentul lans\rii volu-mului, moderatorul a men]ionat c\ a r\mas„impresionat de for]a condeiului de eseist alui Dan Iacob, autor care, `n 1000 de pagini,realizeaz\ un fel de enciclopedie a o mie deani de cre[tinism. Este o onoare pentru<<Avangarda XXII>> s\ provoace un aseme-nea eveniment cultural major!”

(Continuare `n pag. 7)

Via]a b\c\uan\ l Nr. 472 / mai 2015 Pag. 12

La „Avangarda XXII”...

Un mileniu de Cre[tinism

Ion

Mo

ra

ru

cronic\ de cenaclu