kata brun

KATAvolumul 1

BOKKEN şi JO

DANIEL ANDRE BRUN

FEDERAŢIA FRANCEZĂ DE AIKIDO TRADIŢIONAL

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Această serie de dosare tehnice prezentând una sau mai multe kata a fost concepută pentru a-i ajuta pe practicanţi în evoluţia lor. Cartea nu este decât un aide-memoire care nu va înlocui niciodată practica şi învăţăturile dintr-un dojo.

Învăţarea şi descoperirile nu se fac decât printr-o practică regulată. O carte poate creea deschideri şi oferi câteva chei dar nu se poate substitui unei învăţări trăite.

Conţinutul acestor cărţi va relua noţiunile generale foarte scurte, dar indispensabile unei bune practici şi o parte mai specifică privind kata-urile studiate. Există mai multe niveluri de studiu al unei kata. Aceste dosare vor prezenta studiul kata din punctul de vedere al formei lor.

Vor fi abordate kata ale diferitelor principii de aikido cu mâna goală, kata de tanto (cuţit), de bokken (sabie de lemn), de katana (sabie) şi de jo (baston).

4

KATA ÎN ARTELE MARŢIALE

Kata sunt mijloace de transmitere a cunoştinţelor artelor de luptă, acumularea experienţei dobândite de-a lungul secolelor. Am putea face o comparaţie cu tradiţia orală, proces de transmisie verbală a cunoştinţelor tradiţionale, kata fiind expresia unei tradiţii gestuale transmise de la maestru la elev în diferite şcoli.

Conţinutul unei kata se caracterizează printr-o succesiune de mişcări codificate care reprezintă o luptă înpotriva unuia sau mai multor adversari, regizând situaţii de atac, de apărare şi de aşteptare, faze care se regăsesc în lupta reală.

Practica unei kata se poate face de unul singur sau cu unul sau mai mulţi atacanţi. Studiul unei kata va consta în însuşirea mişcărilor, formelor pe care le va îmbrăca fiecare practicant pentru a descopri subtilităţile pe măsură ce progresează. Dar deşi obiectul studiului (kata) este acelaşi pentru toată lumea, trebuie mai degrabă să ne legăm de înţelegerea principiilor şi să nu ne închidem într-un formalism excesiv, fiecare practicant având propria sa înălţime, lungime a braţelor, corpolenţă, etc. care îi influenţează practica.

5

E important să înţelegem că toate formele de bază sunt făcute pentru a fi depăşite, mai ales dacă ne-am angajat într-o practică de lungă durată.

Exersarea kata permite dezvoltarea potenţialului nostru atât fizic cât şi mental. În timpul studiului căutăm o perfecţiune a tehnicii care se va traduce într-o precizie mai bună a formelor, o stabilitate îmbunătăţită, mai multă concentrare, o circulaţie mai bună, energii plecând din centrul corpului, deplasări mai coerente… Toate aceste deprinderi vizând îmbunătăţirea coordonării întregului individ au ca efect unificarea din ce în ce mai mult a respiraţiei cu mişcările corpului şi spiritului.

Învăţarea unei kata nu trebuie să se limiteze la studiul formei sale exterioare, se poate aprofunda studiul învăţând să ne servim de kata ca de o unealtă de muncă şi de cercetare, în kata fiind condensată o cunoaştere care aşteaptă să fie descoprită.

Plecând de la orice mişcare se pot dezvolta situaţii şi înlănţuiri diverse; se trece de la o formă la alta, se descoperă că fiecar mişcare conţine o sămânţă din multe altele. Această învăţare şi aceste redescoperiri dezvoltă simţul adaptării, mobilitatea spiritului în sesizarea oportunităţilor, deschiderile prezente sau care au fost create şi îl împiedică pe pracicant să se închidă într-un studiu prea rigid şi prea liniar.

7

KATA DE BOKKEN DE 10 LOVITURI

9

UTILIZAREA BOKKEN-ULUIRecapitulări

- Apucarea bokken-ului (fig. A). Între cele două mâini care ţin bokken-ul este un spaţiu de mărimea unei mâini.

- Degetele care strâng bokken-ul sunt ultimele trei, celelalte rămânând relaxate.

- Lovitura Shomen Uchi este o întindere a braţelor şi apoi a bokken-ului în semicerc spre înainte; se proiectează mânerul bokken-ului spre înainte apoi bokken-ul se întinde, proiectat în faţă în semicerc de sus în jos.

A

B

C

10

- În Shomen Uchi, mâna stângă loveşte cam 80%, mâna dreaptă având mai mult rol de ghidare decât de lovire.

- La sfârşitul loviturii (fig. B), pentru a avea un control bun şi a opri bokken-ul la nivelul dorit, nu uitaţi să „stoarceţi” mişcarea mâinilor. Încheieturile mâinilor sunt uşor întoarse spre interior şi mâinile fac progresiv gestul de a stoarce o rufă cu ultimele trei degete.

- Lucraţi suplu, cu umerii bine relaxaţi, mai ales când se trece pe sub bokken sau când braţele au fost ridicate deasupra capului ca de exemplu în lovitura Shomen Uchi (fig. C), umerii trebuie să rămână coborâţi, cu capul şi gâtul foarte degajate.

- Loviturile se dau cu prima treime a bokken-ului.

- În diferitele kata, pivotările se fac pe vârful picioarelor, cu genunchii îndoiţi.

11

KATA DE BOKKEN DE 10 LOVITURI

Folosirea unei arme, în cazul acestei kata – bokken-ul, permite lucrul cu MA-AI (distanţa) dintr-un punct de vedere diferit de lucrul cu mâna goală, distanţa fiind mărită.

Aceasta permite dezvoltarea preciziei în timpul loviturilor, controlul asupra propriei persoane şi asupra partenerului.

Principalele obiective la bokken constau în controlarea sau împungerea gâtului, zdrobirea mentală a capului, claviculelor, încheieturilor mâinilor şi gleznelor.

Această kata permite lucrul multor paşi pivotanţi care dau posibilitatea înlănţuirii rapide a loviturilor, a poziţiilor de apărare şi, în această kata în particular, a poziţiilor de control al atacantului cu bokken-ul.

În ultimele trei mişcări există nişte poziţii intermediare care s-ar putea transforma în poziţii de apărare contra a mai mulţi atacanţi.

De exemplu, între fig. 56 şi fig. 57, există o poziţie intermediară în care bokken-ul trebuie să fie îndreptat orizontal la nivelul gâtului, împiedicând apropierea

12

unui adversar chiar înaintea pregătirii loviturii 57 şi 58. Studiul cu bokken-ul permite luarea poziţiilor corpului în care se regăsesc multe analogii cu lucrul TE KATANA realizat în aikido, ca şi cu anumite principii din aikido: de exemplu figurile de la 16 la 21, ilustrarea principiului IRIMI NAGE la reacţia atacantului.

RITMUL KATA

Înainte de a practica rapid această kata, e mai bine s-o studiem suplu şi încet. E la latitudinea noastră să ne găsim distanţa şi ritmul faţă de UKE. Dacă e posibil să redai prin desen sensul loviturilor şi mişcărilor, dimpotrivă, e imposibil să redai ritmul. Deci, pentru a înţelege această kata, trebuie să considerăm că TORI trebuie întotdeauna să-l controleze pe UKE şi să aibă întotdeauna un avans de timp, avans obţinut prin control (fig. 3, 12, 21, 30,38). În timpul acestui control, TORI se pregăteşte să pornească o serie de înlănţuiri. UKE, plecând după încetarea controlului lui TORI, va avea un timp de întârziere de fiecare dată când va voi să lovească în direcţia lui TORI. TORI, prin eschivă, o ia înaintea diferitelor lovituri.

PUNCTE CHEIE

Când veţi exersa această kata mai repede, veţi observa foarte des nevoia de a rămâne pe vârful unuia sau ambelor picioare pentru a putea pivota, aştepta sau riposta imediat: de exemplu fazele 4, 5, 6 – 13, 14,15 – 22, 23, 24 – 32, 33, 34, 35 – în toate aceste faze TORI porneşte într-un sens şi imediat în celălalt.

13

Pentru a obţine acest lucru, trebuie evitată aşezarea pe toată talpa în momentul loviturii la gleznă pentru a nu rămâne „lipit” de tatami; e mai bine să aşezăm talpa stângă pe vârf, cu greutatea corpului pe piciorul stâng îndoit, ceea ce permite schimbarea rapidă a direcţiei spre dreapta şi avansarea spre dreapta cu acelaşi picior stâng.

Alt punct important în seria de la 22 la 30: când realizăm kata foarte repede nu se vede decât o singură mişcare înglobând două lovituri, se văd doar două cercuri mari, dar în realitate sunt 3 mişcări, respectiv 3 lovituri.

Figura 23: TORI loveşte glezna dreaptă a lui UKE, apoi, continuând să se deplaseze, armează bokken-ul pe partea stângă şi îşi plasează ambele picioare pe sol (figura 26). Efectuează pe loc un pivot din şolduri şi loveşte glezna stângă a lui UKE (figura 27); continuă avansând piciorul stâng, apoi pivotează şi loveşte 28, 29, 30.

În următoarele trei mişcări (figurile de la 44 la 67), desenele sunt destul de explicite.

Figurile 47, 54 şi 62: cele 2 bokken-uri sunt paralele şi orizontale, genunchii îndoiţi şi bine fandaţi, bustul vertical. Această poziţie este una din poziţiile cheie a celor trei mişcări; ea permite aşteptarea controlând mişcarea lui UKE şi permite deplasarea în faţă sau în spate, bokken-ul urmând mişcarea picioarelor.

21

3 MIŞCĂRI SUPLIMENTARE(STUDIUL PAŞILOR PIVOTANŢI)

27

KATA DE JO - 5 SERII

28

Folosirea JO-uluiRecapitulare

În momentul impactului unei lovituri, la fel ca la bokken, încercaţi să „stoarceţi” mâinile, cu pumnii uşor întorşi spre exterior.

În restul timpului, indiferent dacă armăm sau pregătim o lovitură, dacă realizăm schimbări de mâini, dacă trecem bastonul prin spate sau împrejur… trebuie să ne străduim să realizăm aceste mişcări cel mai suplu posibil, bastonul fiind uşor, articulaţiile degetelor, coatele şi umerii fiind foarte relaxate. Trebuie evitat să ne „agăţăm” de baston, adică să-l strângem în mâini de la începutul la sfârşitul katei pentru că acest lucru ar împiedica bastonul să circule prin mâini alunecând printre degete.

Pe cât posibil, indicaţiile privind alunecarea bastonului prin mâini au fost indicate cu o mică săgeată. Această săgeată indică la nivelul unei mâini deplasarea bastonului, mâna în cauză nu se mişcă, ci doar lasă bastonul să alunece.

Această noţiune este importantă pentru lucrul cu bastonul pentru că permite evident varierea lungimii bastonului, lungirea sau scurtarea lui după dorinţă, fie pentru a ataca, fie pentru a se apăra rapid, oricare ar fi nivelurile de atac.

29

Kata de Jo

Lucrul cu bastonul scurt (JO: lungime 1,26 m), spre deosebire de kata de bokken, permite lucrul cu două mâini, independente sau coordonate, combinat cu deplasarea picioarelor în toate direcţiile posibile plecând din centrul unui cerc.

Există o mare varietate de mişcări ale mâinilor care vor îmbogăţi practica cu mâna goală. Această kata permite dobândirea de automatisme pe care le vom regăsi conţinute în principiile aikido în totalitate sau în parte.

Vom descoperi mai uşor aceste analogii dacă vom considera că bastonul reprezintă fie braţul, fie unul sau doi pumni, fie chiar bustul lui uke. În ceea ce priveşte deplasările, vom găsi acelaşi tip de poziţionare a picioarelor ca în mişcările de aikido, fie că sunt paşi alunecaţi (Tsugi ashi), paşi pivotanţi (Tenkan ashi) înainte sau înapoi sau chiar pivotări duble pe vârful picioarelor, cu genunchii uşor flexaţi (Tenkai ashi).

O caracteristică a lucrului cu bastonul constă în aceea că, plecând dintr-o poziţie dată, bastonul poate porni într-un număr mare de direcţii şi că se pot folosi ambele capete ale bastonului, fie pentru atac, fie pentru apărare.

30

În această kata există o poziţie interesantă (figurile 5 şi 6) pe care o vom regăsi de mai multe ori: fig. 18, 21, 28, 33, 41, 42, 53, 54, 55, 56, 63, 79.

Această poziţie se obţine în două moduri, fie pivotând, fie făcând un pas alunecat.

- Pivotând: la pornire picioarele sunt la nivelul umerilor, se pivotează pe vârfurile picioarelor spre dreapta până când genunchiul stâng se aşează pe pulpa dreaptă, la fel, pivotând spre stânga, genunchiul drept se va aşeza pe pulpa stângă. Dacă nu se ajunge la contactul dintre genunchi şi pulpă, înseamnă că în poziţia de plecare picioarele au fost mult prea depărtate (ex. fig. 1-5).

- Făcând un pas alunecat: se propulsează întreg corpul înainte, avansând cu piciorul drept de exemplu (fig. 40) apoi piciorul din spate îl urmează imediat, genunchiul stâng aşezându-se pe pulpa dreaptă (fig. 41).

În această poziţie centrul de greutate este foarte jos şi foarte stabil; ne putem deplasa în cruce în cel puţin 8 direcţii, în faţă, în spate, lateral sau prin răsucire. Pentru obţinerea stabilităţii trebuie evitată dezaxarea în timpul mişcării şi trebuie menţinut bustul cât mai vertical posibil, pe linia centrului de greutate.

În diferite mişcări ale katei, această poziţie pregăteşte întotdeauna pivotul care va permite înlănţuirea mişcării care va urma sau va fi aşteptată.

Această kata ilustrează cele trei tipuri de mişcare care există în timpul unei lupte: poziţii de aşteptare, de atac şi de apărare.

31

Principalele puncte cheie

- Fig. 1-5: rotaţia bustului e cea care permite bastonului să se deplaseze, bastonul ajunge singur în mâna dreaptă care nu se duce să-l apuce.

- Fig. 11-14: poziţii de aşteptare, picioarele sunt pe aceeaşi linie, la nivelul umerilor.

- Fig. 15-19: este un pivot în spate negativ (ura), piciorul drept se pregăteşte pivotând spre stânga (fig. 15); din acest moment nu se mai mişcă; el serveşte drept axă verticală din cap până în picioare, bastonul şi piciorul stâng deplasându-se în acelaşi timp în jurul acestei axe.

- Fig. 26, 27, 28: lovitura se realizează în plan vertical şi nu oblic ca o roată în jurul unei axe. Pumnul stâng rămâne foarte suplu; el se găseşte, la fel ca şi braţul în poziţia NIKYO a principiului aikido KOTE MAWASHI (fig. 27).

- Fig. 38-41: aceeaşi remarcă dinainte, dar lovitura se efectuează în celălalt sens şi de dedesubt, la nivelul abdomenului inferior.

- Fig. 45-51: aceste mişcări circulare ale bastonului

32

servesc la respingerea unui atacant sau la ţinerea lui la distanţă. Le putem efectua avansând sau retrăgându-ne pe doi paşi. Acest lucru permite şi recentrarea pe tatami.

- Fig. 53 şi 54: se împunge în spate şi, fără a mişca picioarele de pe loc, se pivotează pentru apărare.

- Fig. 55: mâna stângă scoate uşor bastonul din linie pentru a lăsa loc mâinii drepte care alunecă de-a lungul bastonului pe un plan paralel cu linia ochilor până la mâna stângă.

- Fig. 57-61: se pregăteşte lovitura YOKOMEN şi există o schimbare de direcţie. Mâna stângă loveşte capătul scurt al bastonului pentru a-l respinge (fig. 60) şi îl prinde pe partea cealaltă (fig. 61) apoi se pregăteşte de a executa TSUKI (fig. 63). În tot timpul acestei mişcări (fig. 51-61) corpul a pivotat 180° fără a deplasa picioarele, răsucindu-se pe loc.

- Fig. 65: lovitura se execută într-un plan vertical şi spre înainte, la nivelul gâtului sau sub bărbia unui adversar. Bastonul este orizontal la sfârşitul mişcării în momentul impactului. Mâna stângă e cea care a împins bastonul înainte şi mâna dreaptă soseşte apoi pentru a controla lovitura.

- Fig. 68-70: dezdoind braţele, imaginaţi-vă că se poate lovi cu ambele capete ale bastonului într-un plan orizontal.

33

- Fig. 72-76: mâna stângă lansează bastonul pentru a declanşa mişcarea, mâna şi braţul drept se dezdoaie simultan în spirală într-o mişcare continuă de jos în sus până la lovitura YOKOMEN (76).

- Fig. 84-86: această poziţie triunghiulară se poate realiza plecând dintr-o poziţie aşezată pe picioarele apropiate cu genunchii depărtaţi la distanţa de doi pumni. Fără a dezlipi şi nici a deplasa picioarele de pe tatami, se ridică de exemplu genunchiul stâng pivotând spre stânga, apoi se revine în poziţia iniţială. Nu e vorba de a face un pas în faţă ridicând genunchiul, ci mai degrabă, ca în fig. 86, de a ridica sau coborî genunchiul pe un arc de cerc, picioarele fiind cât mai apropiate posibil; acest lucru permite deschiderea sau închiderea coapselor ridicând sau coborând unul din genunchi.

Găsim acest principiu de deschidere sau de închidere în fig. 84 la 86 – 103, 104 – 108 – 111 la 114. Aceasta permite pivotarea pe loc când suntem în genunchi, bastonul deplasându-se în jurul axei verticale a corpului.

- Fig. 88: mâna dreaptă e cea care dă bastonul mâinii stângi.

- Fig. 89, 90: lovitură şi pivotare a coapselor pe loc.

- Fig. 93-97: bastonul îndepărtează atacantul şi aproape loveşte propriul picior drept, obligându-l să se retragă; bastonul şi piciorul drept se coordonează în aceeaşi

34

mişcare împrejurul corpului. Am descris prin aer forma cifrei 8.

Dificultatea stă între fig. 95 şi 96; bastonul, descriind o traiectorie sinusoidală, trece dintr-o fază pozitivă într-una negativă aşa cum este ilustrat în simbolul Yin-Yang. Pentru a realiza această schimbare de fază fără a întrerupe mişcarea, trebuie să declanşăm YOKOMEN (93) şi să începem să facem YOKO TSUKI cu mâna dreaptă. Când bastonul ajunge în faţă (95), îşi continuă puţin cursa şi reporneşte într-o mişcare de bici (96), mâna dreaptă ghidându-l într-o mişcare circulară împrejurul vostru.

- Fig. 102-104: aceleaşi poziţii sprijinit de baston.

Poziţiile 71 şi 87 se realizează aşezându-ne pe călcâiul stâng (piciorul în repaus, falangele întinse) cu piciorul drept îndoit, degetele piciorului îndreptate în prelungirea bastonului, e o poziţie de aşteptare cu ideea de vigilenţă.

În această kata există principalele poziţii de atac, apărare şi aşteptare pe care le-am putea face cu bastonul scurt; bineînţeles e posibil să se dezvolte o serie de mişcări plecând de la fiecare din aceste poziţii în toate direcţiile şi la diferite nivele.

55

Kata abordate în paginile precedente constituie un prim dosar tehnic ce va fi în curând urmat de altele. Vom aborda diferite principii de aikido, ca şi kata de tanto şi de katana.

kata brun

Documents