7

+

Ftorin Antohe Bogdan Antohe Marius Antonescu I

Agnes Voica Lucia Popa Bianca Vigan

fi rw)LUM

Matematic5 gi gtiin[eCtasa a Vll-a

Edi[ia a ll-a, revizuiti

Editura Paralela 45

Cuprins

LahibllotecH

Andrei ;i-a luat de la biblioteci o carte cu fabule.

,,Racul, broasca si o stiucllntr-o zr s-au apucat

De pe mal in iaz s-aduca

I--In sac cu grAu incircat.Si la el togi se inhami:Thag, intind, dar iau de samiCi sacul sta neclintit,Caci se tragea neunit.

Racul inapoi se da,

Broasca tot in sus saha.

Stiuca foarte se izbea

Si nimic nu ispravea.

Nu gtiu cine-i vinovat;insi, pe cAt am aflat,

Sacul in iaz nt s-a tras,

Ci tot pe loc a ri.mas. (...)"

(Alecu Donici - Racul, broasca;i ;tiuca)

.:.-: .-',:t.1 1..j,:r.:,: ,.

"',Niimir.speai B 4 10

Conform datetor din tabel, in iaz tr5iesc de n ori mai mutte specii de crustacee fat5 de

numEruI speciitor de batracieni. Vatoarea numErutui n este:

al2 bl 4 cl 12 dl 32

Numbrutspeciitor de crustacee reprezintd din numEruI speciitor de pegti un procent de:

al 8% bl 10% cl 80% dl 18%

ffi

ffiffi NumEruI mediu de specii de crustacee 9i batracieni care trEiescin iaz este:

al 24

^-)-)ln figurE este reprezentat sacutagezat pe panta de pe maluIiazutui, Ft, Fz

9i F, reprezint6 forlete cu care racut, broasca, respectiv gtiuca trag de sac, iar G

reprezint5 greutatea sacutui, acestea av6nd vatorite Ft = 16 N, i = 25 N, E3 = 13 N

si G = 20 N. $tiind cE panta are tungimea de 1 m giinELlimea de 60 cm, expticE de

ce sacu[ ,,nu s-a tras" In iaz.

dl 6cl 8bl2

ffih C.f" trei specii tr5iesc in mediut acvatic, cu exceplia broagtei care trEiegte at6t in ap5, c6t 9i

pe uscat. Precizeaz5 c6te o adaptare a speciitor de mai sus la mediullor de viatd.

om.Nun

1_2_3_4_5_6_7_8_9_

Io o pouri binen'eritnti!

Imogineozd-ti co esti un peste in oceon.

Ce-ti ploce so mondnci si de cine-ti este

Ce fel de peste esti?

frico?

,,Petrecuse cu chitara

toati vara.+ -.Insa lata ca-ntr-o zl

cAnd viforniga porni,Greierele se trezi

ftri musci, frri rimi,fbri umbr5. de ftr6.mi.

Ce si faci?... Hai si ceari

la Furnici, pirt' la vari,niscai boabe de secari.

- Pe cuvint de lighioani,

voi pliti cinstit cucoani,

cu dobinzi, cu tot ce vrei!

Dar Furnica, harnici,are un ponos al ei:

nu-i din fire darnici

;i-i rlspunde cam ristit:

- futi-vari ce-ai pigit?

- Daci nu e cu binat,

zi ;i noapte am cintatpentru mine, pentru togi...

- Toaci astizi daci poti."

[6an de La Fontairie ] Greierele;ifurnica)

AL5turi de atte cereate, din secarE se fabric5 diferite produse folositein atimentatie de c6treom. A[imentete sunt transformate in organete aparatutui digestivin timpuL procesutui de digestie.Numegte organele sistemului digestiv numerotate de La 1 ta 11 in imaginea de maijos.1

2

?

4

5

6

7

I9

10

11

Presupun6nd cE totugi furnica i-a dat greieretui un num5r de boabe de secarS, iar acesta s-aangajat s5-i dea inapoi cantitatea primit5 si o dob6nd5 de 15ol0, aft5 c6te boabe de secar5 a primitgreierete, dac5 e[ trebuie sE inapoieze furnicii 207 boabe de secarE.

Masa unui greiere 9i a unei furnici sunt exprimate prin douE numere propor!iona[e cu 5 9i 1.

$tiind cEimpreunE cei doi au o mas5 totatE de 1,8 g, aft5 masa fiec5ruia.

DacE masa unui bob de secar5 este de 50 mg, aft5 c6te boabe poate ridica greierele cuajutoruI unui scripete fix. Folosind un scripete mobit, determinE cu ce for!5 trebuie sE ac]ionezegreierete pentru a ridica toate boabe[e primite de ta furnicd.{g = 10 N/kg)

Una dintre speciite care apar in textuI de mai sus nu apar]ine grupei lnsecte. Care esteaceasta? incadreaz- oin grupa sistematicd corespunzdtoare gi precizeazS- i tiput de respiraliel

binemeritotol1o o pouzd binemeritotol

Imogineozo-ti un diolog ?ntre stomocul si ficotul tou, lo micul dejun.

,,Deunizi un vicar de sat

Catirului i-a atArnat

Salbi de clopolei,

Numindu-l el ingrijitor

$i inainte mergitorCiredei de vigei.

insi curind s-a-ncredingat

C5.;-a frcut mare picatCu bietul dobitoc,Care, cAt s-a simlitA;a impodobit,Strigi: <<O, ce noroc!

in sfrr;it, iati-mi chemat

La gradul ce am meritat.>> (.,.)"

(Grigore Alexandresc u - Catfrrul cu clopo7ei)

in figur5 este reprezentat schematic terenul pe care pagte

cireada de viiei, ptzit6 de cat6r. $tim cE ABCD este un dreptunghi

cu lungimea AB = 40 m gi L5limea BC = 34 m, iar BMDN este un

drum care traverseaz5 acest teren astfel inc6t BM = DN = 4 m.

Unul. dintre viiei este tegat cu o sfoarS prins5 [a cap5t de un !5ru9afl.atin punctutA. DacE vilel.ul. nu poate ajunge in drum, care este

[ungimea maximE a sforii?

lffi etecand de La p59une, cireada trece printr-o vate, pe o direciie paratet6 cu peretete de stAncd

at muntelui, aftat ta distan]a de 255 m. DupE cat timp aude p5storul ecout sunetetor ctopo]eitor

cat6rul.ui? [v,un., = 340 m/sJ

D

N

REspu ns: ,,,

-----1

DupE ce a pEscut pe pajistea intinsS, unuI dintre vi!ei incepe sE rumege. Ce modificEri au

suferit stomacuI si dentitia [a mamiferele erbivore rumeg5toare datorit5 modutui de hrEnire?

fif C.tarut are greutatea de 2000 N gi ducein spate o traist5 de 50 kg. Ce lucru mecanic trebuiesE efectueze cat6rul pentru a ajungein vSrful unei pante cu lungimea de 100 m 9i unghiul falE de

ptanul orizontal de 30"? [g = 10 N/kg)

ExpLicE modatitatea prin care se produc sunetete 9i precizeazE cine inftuenleazS timbruIvocii [a om!

Suprnl At tami*wr, QrrPr*Wl

Acum am chef sE

Metodia care-mi ptace ceI mai mu[t astdzi este .........

Creeozd portretul celui

motemotice. Copseozd

pentru desenul creot.

moi bun prieten ol toulcelei moi bune prietene folosind numoi simboluridesenul tou de coltul ocestei pogini. Roog6-l/roog-o so-ti ocorde o notd