Stiri 24iunie 2021, a doua parte
Promateris finalizeaz investiii de 2,5 mil. euro în fabrica de la Buftea, din care 950.000 euro, granturi norvegiene. În T1/2021, Promateris a obinut un al doilea grant, în valoare de 744.000 euro , Tibi Oprea , 24.06.2021,
Tudor Georgescu, CEO al Promateris
Promateris, grup industrial românesc i lider în Europa Central i de Est în producia de ambalaje biodegradabile i compostabile, care i-a schimbat denumirea din Prodplast în vara anului 2020, a finalizat o prim etap a investiiilor în fabrica din Buftea în valoare de 2,5 mil. euro, din care 950.000 de euro au fost granturi norvegiene.
Potrivit reprezentanilor companiei, în perioada 2019-2021 aceste investiii vor contribui la nivel individual la o cretere a cifrei de afaceri cu 53%, de la 16,9 milioane de lei la 26 de milioane de euro, respectiv la o cretere cu 39 a numrului de salariai. „Faptul c am gsit în partenerii norvegieni investitori pe partea de grant a fost un mare avantaj prin care am putut s câtigm cot de pia i s avem un avantaj de primul venit. Din acest punct de vedere, nu a fost doar partea de finanare, care a fost evident un mare beneficiu, dar i timingul i proiectul au fost de asemenea eseniale. Promateris este numrul unu în acest moment în zona de ambalaje bioplastice în Europa Central i de Est. Suntem lideri de pia în România, Grecia, Bulgaria, Austria, Ungaria prin diverse produse compostabile dezvoltate în fabric. Acest proiect a facilitat creterea Promateris ca lider regional“, a spus Tudor Georgescu, CEO al Promateris, în cadrul conferinei de pres care a marcat finalizarea proiectului.
PENNY lanseaz SuporteRO, prima i singura marc proprie dedicat suporterilor, 24.06.2021 ,
· SuporteRO va cuprinde 70 de produse marc proprie pân la finalul anului 2021
· Noua platform de comunicare „Fotbalul ne unete” are în centru o poveste despre puterea fotbalului spus de Cabral
PENNY România continu angajamentul fa de fotbalul românesc i lanseaz SuporteRO – prima marc proprie realizat în parteneriat cu Federaia Român de Fotbal (FRF). Lansarea noului brand i a platformei de comunicare „Fotbalul ne unete”, ce îl are în prim-plan pe Cabral, marcheaz ase ani de continuitate i dedicare fa de cel mai iubit sport din România, fotbalul.
Daniel Gross, CEO PENNY România: „Fotbalul ne unete, iar acest lucru se poate observa din modul în care am crescut cu fiecare etap a parteneriatului nostru cu FRF. Trezete emoii, ne aduce mai aproape i ne înva ce înseamn perseverena în echip. Ne-am luat un angajament acum ase ani i ne-am propus s ne implicm din ce în ce mai mult în fotbalul românesc, iar lansarea unei mrci private dezvoltate 100% în România, de echipele noastre i ale Federaiei, reprezint un moment istoric nu numai pentru PENNY i FRF ci, mai ales, pentru fanii fotbalului din toat ara.”
Rzvan Burleanu, preedintele Federaiei Române de Fotbal, a completat: „Este o zi foarte important pentru noi i ne bucurm c avem alturi un partener de încredere, care ne susine în tot ceea ce facem. Prin acest parteneriat scriem istorie în zona de strategie comercial a fotbalului românesc, contribuind la o fundaie sustenabil. SuporteRO este primul brand pe care ne punem amprenta i suntem mândri c am reuit s facem acest lucru alturi de PENNY România.”
SuporteRO se adreseaz susintorilor fotbalului românesc i juctorilor de fotbal de toate vârstele. Sortimentul ofer în acest moment buturi nealcoolice (ape cu vitamine, buturi izotonice, butur energizant) i o mare varietate de snackuri (migdale, alune, caju, fistic, arahide în diverse tipuri de crust etc.), care se vor gsi în toate magazinele PENNY din ar. Oferta dedicat iubitorilor de fotbal este îmbogit cu apte specialiti din carne proaspt pentru grtar i dou marinade, produse dezvoltate sub marca proprie Meterul Mcelar, dedicat sezonului de grtar.
Design-ul modern al ambalajului are ca puncte centrale diverse profiluri de suporteri i stadionul de fotbal, ce comunic energia i determinarea în susinerea Echipei Naionale de Fotbal a României în orice moment.
SuporteRO va cuprinde 70 de produse pn la finalul anului i va acoperi diverse alte categorii: accesorii pentru fani, produse pentru petreceri în aer liber, echipamente sportive, etc.
Marek Dolezal, COO PENNY România, a declarat: „Clienii notri sunt prioritatea noastr, prin urmare, ne dorim s fim aproape de ei în toate aspectele vieii lor, s ne bucurm de meciuri cu ei, s ne sprijinim juctorii de fotbal preferai împreun i s ne simim parte din aceeai echip. Marca privat SuporteRO este dedicat tuturor suporterilor români, iar acesta este doar începutul. Vom continua s îmbogim aceast gam de produse i s ne implicm din ce în ce mai mult în dezvoltarea fotbalului în România. ”
Campania de imagine care însoete lansarea brandului i marcheaz acest moment îl surprinde pe Cabral în copilrie i ilustreaz cum fotbalul i pasiunea pentru acest sport nu ine cont de diferene, pentru c fotbalul ne unete i ne aduce mai aproape cu fiecare meci.
Noul spot poate fi urmrit i aici .
Produsele la ofert se regsesc aici .
PENNY i Federaia Român de Fotbal au încheiat acest nou contract de sponsorizare la începutul anului, contract ce dureaz pân la finalul lui 2024 cel puin. Acesta este cel mai important parteneriat din istoria FRF, deoarece este pentru prima oar când ambele reprezentative, seniori i U21, au un sponsor principal.
Despre PENNY
PENNY este conceptul de succes al grupului german REWE i unul dintre cei mai activi retaileri din România, cu primul magazin deschis pe piaa local în anul 2005. Întreaga reea este deservit de trei centre logistice situate în localitile tefnetii de Jos, Turda i Bacu. În prezent, reeaua PENNY în România este alctuit din 283 de magazine la nivel naional i o echip dedicat format din peste 5.300 de angajai. Contact pres: presa@penny.ro
Kaufland România a primit Certificatul pentru reducerea amprentei de carbon, meatmilk , 24 iunie 2021
Kaufland România primete certificatul care atest reducerea amprentei de carbon din partea Euro Pool System. În 2020, compania a reuit s genereze cu 3.389 mai puine tone de CO2, datorit politicii de sustenabilitate i a eforturilor constante de a proteja mediul înconjurtor.
Acest rezultat vine în urma deciziei Kaufland de a introduce utilizarea  lzilor pliabile EPS  pentru transportul de legume i fructe, în locul ambalajelor de unic folosin din carton.
Astfel, cele peste 3000 de tone de CO2 reduse echivaleaz cu plantarea unei pduri de 564 de copaci, care ar genera oxigen suficient pentru aproximativ 2000 de oameni.
Reducerea amprentei de carbon este esenial pentru protejarea climei, iar Kaufland i-a luat angajamentul de a integra sustenabilitatea în toate aciunile sale.
Pentru acest certificat, au fost luate în calcul cele 10.031.149 de rotaii ale lzilor EPS, pe parcursul anului 2020.
Instrumentul de calcul a fost dezvoltat de fundaia Stiftung Initiative Mehrweg (SIM) din Germania, aprobat anterior de institutul Fraunhofer IBP din Stuttgart. Fundaia a fost înfiinat în 1996 cu scopul de a crete gradul de contientizare a reducerii deeurilor în industria retailului.
Obiectivul principal al studiului a fost acela de a cuantifica emisiile de gaze cu efect de ser ale recipientelor din plastic pliabile reutilizabile i ale ambalajelor de carton de unic folosin i de a le compara ulterior.
Pentru a atinge acest obiectiv au fost luate în considerare procesele implicate de-a lungul întregului lan valoric al ambelor sisteme, pe baza performanei lor reale de transport.
Euro Pool System este principalul furnizor de logistic în domeniul ambalajelor reutilizabile în lanul de aprovizionare european cu produse proaspete. Lzile reutilizabile din plastic au o durat medie de via de peste apte ani i reprezint o alternativ sustenabil pentru ambalajele de unic folosin.
Kaufland se implic constant în aciuni de protejare a mediului înconjurtor i i-a asumat s susin i s contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabil (ODD-uri) lansate de Organizaia Naiunilor Unite (ONU), printre care se numr Viaa terestr, Aciune climatic i Consumul i Producia Responsabile.
UNIUNEA EUROPEANA
Get involved in the EU online dialogue on sustainable food systems
The European Commission is organising an online dialogue with Europeans on 12-13 July 2021 to prepare our inputs for the UN Secretary-General’s Food Systems Summit, which will take place in September 2021.
If you have ideas on how to achieve sustainability in European and global food systems, please register at one of the links, which are available in English , French and German .
Everyone is welcome to register, as it is important to have a diversity of viewpoints. If you are selected, you will be invited to express your views on sustainable food systems on one of the topics below:
· Green claims and sustainable food labelling
· Sustainable production
· Antimicrobial resistance
Pachetul de coeziune va direciona cel puin 30% din resurse ctre politicile climatice, economia circular i investiiile în creterea durabil i în crearea de locuri de munc
Parlamentul European a adoptat miercuri trei fonduri europene pentru consolidarea coeziunii economice, sociale i teritoriale a UE, cu o valoare total de 243 de miliarde de euro, potrivit comunicatului oficial.  „Aa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorial european (Interreg), Fondul european de dezvoltare regional i Fondul de coeziune, precum i Regulamentul privind dispoziiile comune, un set de norme care reglementeaz fondurile regionale, de coeziune i sociale ale UE în urmtorii apte ani. Toate cele trei regulamente vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie i vor intra în vigoare în ziua urmtoare”, precizeaz Parlamentul European. De asemenea, în conformitate cu noile norme privind dispoziiile comune, atât Interreg, cât i fondurile regionale i de coeziune vor trebui s direcioneze cel puin 30% din resursele lor ctre aciuni climatice, economia circular i investiii în creterea durabil i crearea de locuri de munc. În plus, noul pachet prevede i msuri specifice pentru IMM-uri i regiunile ultraperiferice.
Fondul European de Dezvoltare Regional i Fondul de Coeziune
Cu un buget de 243 de miliarde de euro, calculat la preurile din 2018 i reprezentând un sfert din cadrul financiar multianual pentru 2021-2027, fondurile regionale i de coeziune reprezint împreun cel mai mare instrument de investiii al UE. Totodat, pachetul de coeziune e menit s sprijine cultura, turismul durabil, digitalizarea i creterea rezilienei sistemului de sntate public. Investiiile legate de energia nuclear sau de combustibilii fosili sunt excluse de la sprijin, cu o excepie fcut pentru proiectele privind gazele naturale pentru a înlocui crbunele, valabil pân la 31 decembrie 2025. UE acord sprijin pentru proiecte transfrontaliere i pentru cooperarea privind regiunile învecinate Interreg, obiectivul de cooperare teritorial european, va avea un buget de 8,05 miliarde de euro, cu o rat de cofinanare de 80%. În plus, 85% din fonduri vor fi direcionate ctre regiunile ultraperiferice. Resursele, cu 3% mai mari decât în perioada anterioar, sunt asigurate de pachetul financiar al Fondului european de dezvoltare regional. Cooperarea transfrontalier va primi 72,2% din aceste resurse, în timp ce cooperrii transnaionale, interregionale i a regiunilor ultraperiferice i se vor aloca 18,2%, 6,1% i, respectiv, 3,5%. Pân la 20% din fondurile unui program Interreg pot fi alocate pentru proiecte mici.
Regulamentul privind dispoziiile comune
Legislaia stabilete dispoziii comune pentru Fondul regional i de coeziune, Fondul de tranziie echitabil, Fondul social european Plus i Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime i acvacultur. Împreun, instrumentele care fac obiectul acestei legislaii reprezint aproximativ o treime din bugetul total al UE pentru perioada 2021-2027.  Pentru a primi finanare din partea UE, rile vor trebui s respecte Carta drepturilor fundamentale a UE, obiectivele de dezvoltare durabil ale ONU i Acordul de la Paris privind clima, s promoveze egalitatea de gen i s lupte împotriva discriminrii.
Ultimele negocieri între eurodeputai pentru a ajunge la un acord cu privire la noua Politic Agricol Comun , G.B , Internaional / 24 iunie
Ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Ceu Antunes
Eurodeputaii i statele membre ale Uniunii Europene au demarat astzi, la Bruxelles, ultimele negocieri pentru a ajunge la un acord cu privire la noua Politic Agricol Comun (PAC), dup ce în luna mai au euat s cad de acord asupra unor reguli destinate s "înverzeasc" agricultura european fr a afecta veniturile fermierilor, informeaz AFP, citat de Agerpres
La finele lunii mai, dup trei zile de discuii intense, negocierile privind reforma Politicii Agricole Comune s-au încheiat fr a se ajunge la un acord, în contextul divergenelor privind programul de subvenii pentru fermieri. Atunci ultima propunere a minitrilor europeni ai Agriculturii a fost considerat de eurodeputai mult prea îndeprtat fa de revendicrile lor de mediu i sociale, în timp ce statele membre UE au denunat intransigena europarlamentarilor.
"Între timp, am fcut progrese considerabile spre un punct de mijloc", a declarat astzi ministrul portughez al Agriculturii, Maria do Ceu Antunes, a crei ar asigur preedinia rotativ a UE pân la finele lunii iunie. "Rmânem hotrâi s ajungem la un acord politic" cu prilejul noilor negocieri, care se vor derula pân vineri, a mai precizat oficialul portughez care este însrcinat s negocieze în numele statelor membre UE.
Negocierile au fost reluate joi la prânz iar obiectivul este ajungerea la o înelegere înaintea reuniunii minitrilor europeni ai Agriculturii, care va avea loc luni i mari la Luxemburg.
Cele 27 de state membre UE au czut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reform a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioad de apte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub form de subvenii directe ctre fermieri.
Îns pentru ca aceast reform a PAC s poat fi aplicat, statele membre trebuie s ajung la o înelegere cu Parlamentul European.
"Toat lumea este de acord c aceasta este ultima sut de metri", a declarat miercuri Pascal Canfin, preedintele grupului Renew Europe, membru în comisia de mediu din Parlamentul European.
Dosarul cheie rmâne cel al "eco-schemelor", un instrument crucial al noii Politici Agricole Comune. Aceste "eco-scheme" sunt prime acordate agricultorilor care particip la programe de mediu mai stricte, care presupun adoptarea unor tehnici mai "verzi". Iniial eurodeputaii au cerut ca "eco-schemele" s reprezinte cel puin 30% din plile directe ctre agricultori. Statele membre UE s-au artat dispuse s accepte un prag de 25% dar cu o perioad de tranziie de doi ani în care statele vor avea flexibilitatea ca banii rmai s poate fi dirijai spre alte forme de ajutor, o propunere care s-a lovit de opoziia europarlamentarilor.
Alte puncte de disput sunt: procentajul terenurilor necultivate pentru protejarea biodiversitii, cerina rotaiei culturilor, mecanismele de redistribuire în beneficiul micilor fermieri i condiionarea plilor de respectarea normelor sociale care îi protejeaz pe muncitori.
În sfârit, eurodeputaii vor s înspreasc controalele asupra importurilor de produse agricole, în special prin luarea în calcul a condiiilor de producie sau prin interzicerea produselor care prezint urme de pesticide interzise în UE.
În schimb, statele membre sunt îngrijorate de riscul ca aceste interdicii s contravin regulilor Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC). "Este un punct foarte delicat" din cauza liniilor roii impuse de cele 27 de state membre, a dezvluit un diplomat european.
Succes în Parlamentul European: o mare ans pentru salvarea sturionului de Dunre , Bruxelles, 24 iunie 2021 
Parlamentul European a adoptat, în premier i cu o majoritate larg, raportul privind „Provocrile i oportunitile pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagr” . 
Prin amendamentele depuse i votate de Plen, eurodeputatul Carmen Avram a reuit s atrag atenia Parlamentului European asupra nevoii urgente de conservare i refacere a stocurilor de sturioni din Dunre, în special a exemplarelor slbatice. Este o ans foarte mare pentru România i, din pcate, posibil ultima, dac aceste msuri nu vor fi aplicate imediat. 
Momentul acestui vot coincide cu actualizarea listei roii a speciilor în pericol de ctre Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii. Potrivit experilor, specia de sturion sterlet (Acipenser ruthenus) e trecut acum pe lista speciilor „periclitate”, în timp ce viza (Acipenser nudiventris) este declarat specie disprut în Dunre. 
................
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
· 13 July 2021, 9.00-12.00 and 13.45-15.45
· 16 July 2021, 9.00-10.30 - Extraordinary meeting -
· 1 September 2021, 9.00-12.00 / 13.45-15.45 / 16.45-18.45
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organised a public hearing on the perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety also participated in the meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute to a greener, smarter and
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organised a public hearing on the perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety also participated in the meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute to a greener, smarter and
Core activities are maintained to ensure the smooth running of the institution's legislative, budgetary, and scrutiny functions. The meetings allow for remote participation in a virtual environment.
Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:
· 1 July 2021, 13.45-15.45
· 12 July 2021, 16.45-18.45
· 13 July 2021, 9.00-12.00 and 13.45-15.45
· 16 July 2021, 9.00-10.30 - Extraordinary meeting -
· 1 September 2021, 9.00-12.00 / 13.45-15.45 / 16.45-18.45
On 22 June, the Committee on Agriculture and Rural Development organised a public hearing on the perspectives of animal production in the EU in the context of the Green Deal, Farm to Fork and Biodiversity Strategies. Members of the Committee on Environment, Public Health and Food Safety also participated in the meeting.
Experts and MEPs considered how animal production could contribute to a greener, smarter and
......................................................
ISRAEL
De ce Israelul conduce tehnologia agricol global
Resursele limitate au favorizat inovarea în agricultura israelian. Astzi, sectorul agtech al Israelului este al doilea la nivel global, doar dup SUA.
Israelul cheltuie 4,3% din PIB-ul su pentru cercetare i dezvoltare – cel mai mult din orice ar.
La 73 de ani de la obinerea statalitii, Israelul face din visul lui David Ben-Gurion de „a face ca deertul s înfloreasc” o realitate. 17% din bugetul agricol total al Israelului este alocat cercetrii i dezvoltrii. Cooperarea strâns între fermieri, industria agricol, cercetarea tehnologic i guvern pare a fi o reet pentru succes.
Kibbutz – cooperare – inovaie
Cu mult înainte ca statalitatea s fie atins, primii pionieri israelieni au semnat seminele inovaiei agricole prin înfiinarea primului kibbutz: o comunitate agricol axat pe partajarea terenurilor i a resurselor i pe lucrul împreun pentru a face fa provocrilor agricole dificile. Terenul aspru, apa puin, fora de munc limitat i comerul limitat cu rile vecine au stimulat resursele în agricultura israelian, iar atitudinea de cooperare caracterizeaz acest sector.
Chiar i astzi, kibutzul st la baza inovaiei agtech israeliene i mai mult de jumtate din întreprinderile agtech ale rii sunt gestionate de cineva care a crescut într-un kibbutz.
Silicon Wadi
Adesea denumit „Silicon Wadi” („Wadi” care înseamn „vale” în arab), Israel a devenit un hub tehnologic major, companii precum Microsoft, Google i Amazon exploatând cunotinele israeliene i derulând operaiuni substaniale în ar.
Cu toate acestea, multinaionalele de înalt tehnologie nu sunt singura for motrice din spatele inovaiei tehnologice din Israel: i învmântul superior influeneaz climatul tehnologic al rii – la fel i Forele de Aprare Israeliene (IDF).
Dei este cunoscut pentru inventarea cupolei de fier – un sistem de aprare aerian capabil s intercepteze rachete – cel mai puternic punct forte al IDF este probabil educaia. Fiecare israelian petrece între 2-3 ani în IDF i, în acest timp, muli dezvolt abiliti în informatic i inginerie. În plus, IDF ajut recruii s dezvolte abiliti operaionale i de conducere, ceea ce înseamn c cei care prsesc IDF fac acest lucru înarmai cu cunotine tehnice, precum i abiliti interpersonale necesare pentru a conduce un start-up.
Sprijin comunitar pentru un climat agtech fructuos
Un al treilea factor care contribuie la climatul de afaceri agtech pozitiv din Israel este sprijinul comunitar puternic, condus de GrowingIL. O iniiativ guvernamental a Institutului de inovare din Israel, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale i Autoritatea pentru Inovare din Israel, GrowingIL îi propune s dezvolte ecosistemul agtech israelian i s remodeleze agricultura israelian pentru a satisface nevoile alimentare emergente prin punerea în aplicare a unor tehnologii inovatoare.
Doron Meller, director executiv GrowingIL, ne spune cum iniiativa stimuleaz creterea în sectorul agtech israelian. „Încercm s conectm toi actorii relevani din comunitatea agricol: antreprenori, start-up-uri, mediul academic, investitori, guvern, agroindustrie, companii alimentare, furnizori de servicii, etc. – oricine este relevant pentru acest ecosistem. Încercm s le înelegem nevoile i s ne construim operaiunile în funcie de asta.”
Dezvoltarea acestui ecosistem se bazeaz pe 4 piloni, explic Meller: „În primul rând, organizm diferite tipuri de evenimente, cum ar fi ateliere, seminarii web, întâlniri, competiii i conferine”, spune el. „În al doilea rând, dezvoltm instrumente, de la site-uri la împerechere de start-up-uri, la piee, programe de mentori i hri pentru investitori agtech.
„În al treilea rând, ne concentrm puternic pe reunirea comunitii online prin intermediul reelelor noastre sociale i al buletinelor informative, oferind informaii despre oportuniti de cunoatere, oportuniti de munc i investiii”, explic el, iar al patrulea, comenteaz Meller, GrowingIL este „… ca un live CRM, conectând toi juctorii relevani din Israel i din strintate.”
Vedem o mulime de oameni care intr în agtech din medii diferite
Cantitatea enorm de inovaii agtech israeliene pune întrebarea: exist ceva în ap? Meller râde: „Acesta este un fapt: nu avem suficient ap. Avem un spirit antreprenorial i avem o atmosfer tehnologic excelent, începând cu unitile tehnologice din IDF. Vedem o mulime de oameni care intr în agtech din medii diferite, cum ar fi blockchain i inteligen artificial.
„În al doilea rând, Israelul este o ar mic. Pe vremuri, resursele erau foarte limitate: nu existau ap i nici echipament, aa c agricultura tradiional trebuia s fac mai mult cu mai puin. Acest lucru se traduce printr-o atitudine „facei mai mult cu mai puin”, concentrat pe o gestionare precis a apei i a fermelor”, spune Meller, iar acest lucru este adevrat: irigarea prin picurare este o invenie israelian. În al treilea rând, adaug Meller: „Beneficiem de cercetarea agricol de la Institutul Volcani, Facultatea de Agricultur a Universitii Ebraice i Institutul de tiine Weizman, care au recunoatere la nivel mondial.”
Tevel – care a câtigat Premiul pentru cel mai bun concept de robot de câmp în 2020, Edete Precision Technologies, Taranis, Prospera, Blue White Robotics i Netafim,  Croptimal, AgrIOT, Saffron Tech, câteva dintre companiile care au multe de oferit lumii agriculturii inteligente, de la roboi de câmp i drone, pân la polenizare, irigare i fertilizare.
dup un material futurefarming.com ; foto: Ilan Rosen/ANP, Irrigation robot watering a field in the Hula Valley, Israel
SUA
“Carne gratuit timp de un an”, oferta celor de la JBS la loteria pentru vaccinare din SUA Update articol: 24.06.2021, Procesatorul de carne american JBS USA a anunat joi c va oferi, gratuit, carne de vit, porc i pui timp de un an pentru 50 de familii din SUA care în sptmânile urmtoare se vor vaccina împotriva COVID-19 la clinicile sponsorizate de companie, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Divizia din SUA a grupului brazilian JBS SA, cel mai mare furnizor mondial de carne, precum i firma Pilgrim’s Pride, un productor american de carne de pui la care pachetul majoritar de aciuni este deinut tot de JBS, au fost criticate anul trecut dup ce mii de angajai din abatoarelor lor s-au îmbolnvit de COVID-19. Pentru a ine sub control rspândirea virusului facilitile de procesare a crnii din SUA i-au suspendat operaiunile, ceea ce a condus la probleme în aprovizionarea cu carne i creterea preurilor.
În prezent cele dou companii susin c aproximativ 70% din cei 66.000 de angajai ai lor din SUA sunt complet vaccinai i sper c oferta lor de carne gratuit îi va încuraja i pe rezidenii din zonele rurale din jurul facilitilor lor, nu doar pe angajaii proprii, s se vaccineze.
“Am fcut progrese importante i ratele noastre de vaccinare sunt mult superioare celor din comunitile pe care le considerm ca fiind propriile noastre case”, a spus directorul general de la JBS USA, Andre Nogueira.
Loteriile pentru vaccinare sunt ultimele stimulente introduse de companii i oficiali guvernamentali pentru a-i convinge pe cei care sunt reticeni la ideea de a se vaccina. În întreaga lume au fost oferite diferite tipuri de câtiguri, de la pui vii la marihuana, pentru cei care s-au vaccinat împotriva COVID-19.
DOSAR
Buzul a câtigat titlul de „Cel mai bun brand de ora din Europa”, devansând Parisul în final iun. 24, 2021 | Primarii
Municipiul Buzu a câtigat, miercuri sear, titlul de „Cel mai bun brand de ora din Europa”, devansând Parisul în final, în cadrul Galei „Transform Awards” desfurat la Londra, a anunat primarul Constantin Toma.
„Cel mai bun brand de ora din Europa a revenit azi noapte Buzului, în cea mai important competiie de branduri din lume ‘Transform Awards’, inut la Londra! Am învins în final Parisul, ceea ce este incredibil!”, a scris joi primarul Toma, pe pagina sa de Facebook.
Acesta a inut s mulumeasc tânrului ieean Adrian Mironescu, creatorul brandului „Buzu – ora deschis„. Edilul a adugat c acest premiu „lanseaz Buzul pe mapamond”.
„Este o zi istoric (…) Este un moment extraordinar care, iat, lanseaz Buzul i pe mapamond (…) Am început cu aceast idee, de a avea un brand de ora, iar la competiia din 2018 a câtigat un tânr, Adrian Mironescu din Iai, care a lucrat împreun cu noi pentru a defini un brand – Buzu ora deschis. Buzu ora deschis viitorului, Buzu ora deschis educaiei, Buzu ora deschis culturii, Buzu ora deschis sportului, Buzu ora deschis dezvoltrii. Ne-am angajat pe un drum care s duc Buzul cât mai sus i iat c sunt etape care se împlinesc (…) Este, într-adevr, un moment extraordinar, pentru c, iat, ne aeaz acolo undeva foarte sus i lumea începe s tie de noi, i din România, dar mai ales din strintate. V mulumesc foarte mult pentru încredere. Un brand mare se face cu toi buzoienii, pentru c fiecare ai contribuit în felul dumneavoastr (…) Iat-ne câtigtori ai medaliei de aur, este o realizare extraordinar, iar acest eveniment m determin i mai mult s continum pe drumul pe care a apucat-o Buzul, pentru c am credina c este un drum bun”, a spus primarul Constantin Toma, într-un mesaj video postat pe pagina sa de socializare.
* * *
ZIUA UNIVERSAL A IEIO lume într-o cma, DAN NICOLAIE, Ziarul BURSA #Cultur / 24 iunie
Srbtorind ia, ne srbtorim pe noi i tradiiile noastre. Puine sunt lucrurile care spun atât de coerent o poveste despre acest neam precum o face aceast cma, care conine alb, negru i când e cazul i alte culori. Modelul iei este precum cel al vieii, cu linii drepte, dar i cu multe curbe, care urc sau coboar, fiecare fiind unic în felul su.
De Sânziene se deschid cerurile, susine tradiia popular, iar în faa iei tradiionale noi ne deschidem sufletele. Legtura cu rdcinile nu poate fi negat i tocmai de aceea cmaa tradiional autohton a revenit cu atât de mult succes în atenia publicului. Dac în 2013, când comunitatea online "La Blouse Roumaine", a propus ca data de 24 iunie (srbtoarea de Sânziene) s devin o zi dedicat iei i s fie numit "Ziua Universal a Iei", era ceva inedit s vezi pe cineva îmbrcat cu portul tradiional, astzi acesta face parte din cotidian. Normalitatea a revenit acas, iar tot mai muli oameni au îmbriat-o, tineri sau btrâni, oreni sau locuitori ai mediului rural.
Aceast zi este marcat acum în zeci de ri, iar asta reprezint un motiv de mândrie, pentru c în sfârit, am gsit de cuviin s scoatem frumosul în fa i s-l artm lumii. Pentru c ar fi pcat s ne abatem de la tradiii, redm prezentarea fcut de Institutul Cultural Român piesei de rezisten a costumului popular tradiiona:
"Piesa principal a costumului popular românesc este cmaa este croit în form de cruce, dintr-o singur bucat de pânz i cu o deschiztur în partea de sus. Iniial, cmile erau confecionate din pânz de in sau cânep, iar mai târziu din mtase i bumbac. Acesta din urm era folosit ca urzeal pentru bttura de in i cânep, mai ales în partea de nord a rii, în timp ce în sud cmile erau mai frecvent esute cu borangic. Faa i spatele cmii se numesc «stan», iar partea inferioar «poale».
Stanul se confeciona din dou foi de pânz, iar mâneca din una. Sub bra, cmaa era prevzut cu aa numita «pav», care oferea comoditate în timpul micrii. Ia este, în fapt, o cma tradiional româneasc de srbtoare, confecionat din pânz alb, bumbac, in sau borangic i împodobit cu mrgele i broderii la mâneci i la gât. Croiala este relativ simpl: un dreptunghi de pânz, tiat rotund în jurul gâtului i întrit cu nur rsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreite atât la umeri, cât i la încheieturile mâinilor. Este un tip de cma scurt pân la talie, spre deosebire de cmaa anterioar, mai veche, ce îmbrca întregul corp i se purta dedesubtul hainelor pentru a apra corpul de «vrji i pericole». Tehnica decorrii iei s-a transmis de la mam la fiic, fapt care a conservat tradiia i gustul de la o generaie la alta. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natur. Se disting mai multe variante de baz în compoziia decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau «ie cu stele».
Partea din fa a cmii este i ea bogat brodat, prin repetarea acelorai modele existente pe mâneci. Culorile folosite la broderie erau în dou - trei nuane cromatice, de regul, dar se broda i cu o singur culoare, de obicei negru". Potrivit specialitilor, termenul "ie" este derivat din latinescul "tunicae lineae" - tunic subire purtat pe piele, iar "certificatul de natere" ar trebuie cutat undeva foarte departe în trecut în vremea civilizaiei Cucuteni. La începuturi termenul de ie era folosit exclusiv pentru cmaa feminin de srbtoare. Fiecare explicaie nu face decât s ne determine s apreciem i mai mult aceast pies de vestimentaie.
Trebuie s recunoatem c nu e puin lucru ca o întreag lume s se regseasc într-o cma. Locuitorii acestor pmânturi au reuit s fac acest lucru.
ZIUA UNIVERSAL A IEI"Cererile pentru ia româneasc vin din toate zonele lumii" A consemnat Emilia Olescu , Ziarul BURSA #Companii / 24 iunie
• (Interviu cu Cristina Chiriac, fondatoarea "Flori de Ie" i preedinta CONAF)
Cererile pentru ia româneasc vin din toate zonele lumii, ne-a spus Cristina Chiriac, fondatoarea "Flori de Ie" i preedinta Confederaiei Naionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF): "Avem cereri de la ambasadori care poart cu mândrie portul nostru popular pe meleaguri la care doar vism, pân la persoane care îi doresc pur i simplu s se identifice cu spriritul i cu valorile portului tradiional. Dac pân acum eram obinuii s livrm în Europa, America de Nord, America de Sud, în ultima perioad primim tot mai multe solicitri din Canada, chiar i Africa". Cristina Chiriac ne-a spus, într-un interviu, ce înseamn pentru ea portul popular românesc i cum a trecut peste criza sanitar domeniul confeciilor în general i "Flori de Ie", în particular.
Reporter : Cu ce sentiment serbeaz "Flori de ie" Ziua universal a Iei, dup mai bine de un an de pandemie i reguli restrictive?
Cristina Chiriac: Astzi, mai mult ca oricând, ne bucurm de...libertate! Au fost momente dificile pentru fiecare dintre noi, îns asta nu ne-a împiedicat s sperm c lucrurile vor reveni într-o bun zi la normal i iat-ne acum pui fa în fa cu o nou normalitate.
Pentru mine, "Ziua Universal a Iei" a reprezentat dintotdeauna un prilej de bucurie i de speran, îns în acest an v pot spune c m încearc un puternic sentiment de mulumire i de recunotin! Mulumire pentru c, iat, în aceast perioad pandemic am sudat relaii de prietenie, am trit cele mai intense i profunde sentimente, au fost momente în care doar sperana i credina ne-au mai cluzit, îns am fost capabili s contientizm ceea ce conteaz cu adevart: sa fii tu! Autentic, mereu zâmbind zilei de mâine i venic îndrgostit de via! A fost un an care ne-a trecut prin toate strile emoionale, dar care ne-a artat c întotdeauna, chiar i în momentele mai puin favorabile, putem identifica i oportuniti. Ele sunt acolo, trebuie doar s avem ochii sufletului i ai minii deschii pentru a le gsi. Astzi sunt recunosctoare c putem serba Ziua Iei, c o putem cinsti, bucurndu-ne de libertatea de a fi din nou împreun, preuind valorile i amintindu-ne de tradiii, de cultura i de obiceiurile care ne fac unici într-o lume aflat în continu schimbare.
Reporter : Cum ai trecut prin perioada de criz i ce strategie ai abordat s rmânei în picioare?
Cristina Chiriac: Cred c aceast perioad a fost una plin de incertitudine pentru toat lumea, fie c vorbim de impactul pe care pandemia l-a avut la nivel personal, fie c vorbim despre business. La "Flori de ie" nu exist "nu se poate". Ca urmare, am reuit, în ciuda tuturor schimbrilor din ultimul an, s ne adaptm. Nu a fost uor, îns, cu tenacitate, rbdare i creativitate, am reuit s continum ceea ce facem de obicei: s ne surpindem clienii. Am lucrat intens la noua colecie care reprezint "renaterea" i "echilibrul", am continuat s crem i s ne bucurm de tot ce a reprezentat perioada de reflexie i regândire a business-ului, astfel încât, astzi, s venim în faa clienilor cu o nou abordare menit s îmbine trecutul i prezentul într-o nou form a viitorului.
Reporter : Cum v-ai promovat în toat aceast vreme în afara rii, având în vedere c nu au fost târguri i expoziii internaionale?
Cristina Chiriac: Suntem cu toii în era digitalizrii, a gsirii de noi soluiii care s ne confere confortul dorit, i, ca urmare, "adaptabilitatea" a stat la baza continurii afacerii i dezvoltarii de soluii alternative în perioada pandemic, participând la activiti de networking prin platformele de socializare i comunicând constant cu comunitatea pe care am creat-o în jurul brandului "Flori de ie". Lipsa târgurilor i a expoziiilor s-a simit acut, marea majoritate a antreprenorilor din industria creativ confruntându-se cu scderi ale cifrei de afaceri i chiar blocaje financiare.
Dei astzi putem fi printr-un click distan la Londra, Jakarta sau New York, restriciile de distanare social au avut un impact negativ la nivel mondial pentru industria textil. Cu alte cuvinte panica i restrictiile au modificat comportamentul consumatorului, afectând consumul intern i implicit antreprenorii din domeniu.
Reporter : În ultimul an, vânzrile în toate domeniile s-au mutat din offline în online. Cum s-a pliat "Flori de ie" pe acest trend?
Cristina Chiriac: Tendina este una normal, dat fiind contextul general. M bucur c în online toi cei interesai pot avea acces la produsele noastre i cred c îmbinarea între online i offline reprezint de acum înainte o soluie viabil pentru un business de succes.
Reporter : Din ce zon vin cererile de cmi tradiionale?
Cristina Chiriac: V spun cu mare drag c cererile vin din toate zonele lumii, de la o varietate de oameni: de la ambasadori care poart cu mândrie portul nostru popular pe meleaguri la care doar vism, pân la persoane care îi doresc pur i simplu s se identifice cu spriritul i cu valorile portului tradiional. Dac pân acum eram obinuii s livrm în Europa, America de Nord, America de Sud, în ultima perioad primim tot mai multe solicitri din Canada, chiar i Africa.
Constat ca ia noastr este purtat nu doar la evenimentele specifice, dedicate, ci din ce în ce mai des vd pe strad doamne i domnioare care etaleaz piese ale costumului popular românesc în diverse ocazii. De-a lungul timpului, ia a cptat valene multiple i, de la portul simplu, de zi cu zi, pân la accesorizarea i portul la ocazii speciale, ia româneasc a devenit o pies de rezisten, nelipsit din garderoba oricrei femei. Mai mult decât atât, am observat c i domnii îi doresc s poarte cmaa tradiional, lucru care m bucur nespus i îmi d credina c întoarcerea la valorile clasice întrete rdcinile acestui popor.
Reporter : Cum reuesc micii întreprinztori s supravieuiasc în aceast perioad i cum ar trebui s acioneze Guvernul pentru a-i susine?
Cristina Chiriac: Industria textil a avut de suferit în aceast perioad foarte mult. Am avut, în calitate de preedint CONAF, numeroase discuii, cu membrii comisiei de industrii i servicii din cadrul Camerei Deputailor, cât i cu ali membri ai guvernului, pentru a identifica soluiile care ar putea scoate din impas antreprenorii cre activeaz pe acest segment. 2020 a fost un an de cumpn pentru muli dintre acetia i din pcate nu toi au reuit s se replieze, majoritatea au înregistrat scderi ale afacerilor între 40-80% fa de anii precedeni.
În acest moment, lucrm la o serie de msuri care s stimuleze antreprenorii, meteugarii i întreprinztorii din industria textil s îi revin în perioada urmtoare i m încred c împreun vom reui s identificm cele mai bune soluii pentru acetia.
Reporter : Care este comportamentul consumatorului în ultima vreme, atât în ar, cât i în afara rii?
Cristina Chiriac: Muli consumatori i-au vzut finanele personale afectate în mod negativ în ultimul an. În tot acest timp, venitul disponibil la majoritatea persoanelor a fost mai mic i nesigurana economic general mare, astfel încât muli i-au redus cheltuielile pe categorii, începând de la mod i îmbrcminte, pân la servicii. Odat cu revenirea la noua normalitate, constatm c i comportamentul consumatorului s-a schimbat i s-a adaptat acestui tip de "normal". Se simte în continuare tendina de precauie, îns v pot spune cu certitudine c se caut extravagana i noutatea pe plan vestimentar.
Reporter : Ce înseamn portul popular pentru tine?
Cristina Chiriac: Portul popular este punctul cardinal al tradiiei i culturii româneti. Tradiie, credin, religie, obiceiuri i identitate - aceasta ar fi definiia, în concepia mea, a ceea ce înseamn portul popular.
Reporter : Mulumesc!
ZIUA UNIVERSAL A IEI / ANDREEA TNSESCU, FONDATOAREA LA BLOUSE ROUMAINE:"Avem nevoie de o alt viziune pentru abordarea meteugului i artizanilor", A consemnat Alina Vasiescu Ziarul BURSA #Companii / 24 iunie
• "Muli artizani au plecat din ar din cauza pandemiei" • "Interesul pentru ie este foarte mare, atât în ar, cât i în exterior, i depete capacitatea noastr de producie"
Reporter: Ce înseamn pentru dumneavoastr ia?
Andreea Tnsescu: Pentru mine, ia este legtura cu mama, bunica, strbunica i cu toate femeile românce care au dat lumii aceast oper de art.
Reporter: Cum srbtorii în acest an Ziua Universal a Iei, dup o perioad de mai bine de un an marcat de restricii pe fondul pandemiei?
Andreea Tnsescu: În acest an, tema noastr este "Natur i Meteug", tocmai pentru c dup un an de resticii simim nevoia s ne reconectm cu natura, s ne reconectm cu noi. Le-am propus tuturor comunitilor s celebreze ia în natur, s promoveze meteugarii, artizanii care o realizeaz, iar în acest context, chiar acum (n.r. - ieri) suntem în Parlamentul României, la Senat, unde avem o mic expoziie dedicat Cristinei Niculescu, femeia care a salvat borangicul, mtasea natural româneasc. O onorm ca fiind singurul artizan ce realizeaz ii - de la fir pân la produsul final - esute i create în România, în comuna Stoeneti, judeul Vâlcea.
Reporter: Cum v-a afectat pandemia activitatea?
Andreea Tnsescu: Pentru noi, cele mai multe probleme au fost anul trecut. Suntem o organizaie non-guvernamental i a fost destul de dificil s trecem în special peste problemele financiare, pentru c nu am mai avut sponsori, niciun fel de susinere. Dar, ne-am repliat i, în 2020, am lansat o iniiativ foarte frumoas: proiectul "Acas, la origini", prin care ne dorim s cartografiem portul tradiional i artizanii din toat ara. La fel de dificil sau poate chiar mai dificil a fost pentru artizani, pentru c turismul s-a blocat, târgurile nu au mai existat, muli au fost în pragul închiderii, iar unii chiar au ales alte variante pentru a-i câtiga existena. Muli dintre ei au plecat din ar i cred c este de datoria noastr s putem s îi susinem i s îi protejm pe aceti oameni care nu fac altceva decât s duc mai departe i s transmit ceea ce numim noi identitate cultural, patrimoniu, tradiie.
Reporter: Ia a devenit un simbol naional. Cum putem s ne asigurm c este protejat?
Andreea Tnsescu: Avem nevoie de cadre legale, de politici publice, de o alt viziune pentru abordarea meteugului i artizanilor care, în noua economie verde, au un cuvânt foarte important. Cred c multe comuniti din România ar putea valorifica într-un mod mult mai inteligent aceast motenire cultural, transmiând-o mai departe, utilizându-i valoarea chiar i în proiecte în colaborare cu industriile creative. Avem o oportunitate foarte mare, îns trebuie s definim mult mai bine cadrul de funcionare pentru c este învechit, nu s-a mai schimbat de 50 de ani.
Reporter: Ai observat o cretere a interesului pentru ie în ultimii ani? Este acesta mai mare în ar sau în strintate?
Andreea Tnsescu: Interesul este foarte mare, atât în ar, cât i în exterior, i depete capacitatea noastr de producie. M refer inclusiv la modelele inspirate, aa c se alege de multe ori varianta bluzelor de import, care nu fac altceva decât s copieze modelele tradiionale româneti i s le readuc în România. Noi ne "recumprm" cumva un patrimoniu care de fapt, astfel, este foarte diluat i schimbat, iar artizanii se vd nevoii s aleag alte meserii. Aici trebuie s muncim foarte mult, s crem oportuniti noi, studiouri de creaie, colaborri între artizani i designeri, respectiv brandurile de confecii din ar. Pot fi create lucruri foarte frumoase i putem deveni un pol de interes în domeniul modei culturale - cum numim noi aceast combinaie dintre patrimoniu i mod.
Din strintate, interesul este i mai mare, primim în fiecare zi cereri din toat lumea. De curând am participat la lansarea primei colecii dedicate României, alturi de casa francez de parfumuri Fragonard. Colecia se numete "Couleurs Roumaines" i am avut bucuria i onoarea s facilitm legtura casei Fragonard cu o serie de artizani români, în special din zona Transilvaniei. Ne-am fi dorit s fie i din alte comuniti, dar proiectul a început chiar în timpul pandemiei i, în consecin, nu au mai fost extinse cercetrile în teren. Colecia a fost primit cu mare aplomb la Paris, deci oportuniti sunt, trebuie doar s ne organizm noi, în ar.
Reporter: Care este stadiul demersurilor pentru ca ia s fie recunoscut ca obiect de identitate cultural de ctre UNESCO?
Andreea Tnsescu: Dosarul privind cmaa cu alti, element de identitate în România i Republica Moldova, este trimis la Paris, ateptm rspunsul, probabil în decembrie anul viitor.
Reporter: Ce ne putei spune despre campania "Give back credit"?
Andreea Tnsescu: Campania "Give back credit" este pentru noi, probabil, cel mai important proiect pe care l-am lansat pân acum. Este un proiect de colaborare între mai multe ri: Marea Britanie, Serbia, România, cofinanat prin programul Europa Creativ al Uniunii Europene, care îi propune s repoziioneze artizanii i comunitile patrimoniale în contextul modei culturale i industriilor creative la nivel european, cu protejarea identitii i patrimoniului, a tehnicilor i miestriei meteugarilor.
Reporter: Avei un mesaj special de Ziua Universal a Iei?
Andreea Tnsescu: Da: "Fiecare român s îi cumpere sau s realizeze o ie! Dac avem fiecare în cas o ie cusut în România, atunci facem un pas important".
Reporter: V mulumesc!
ZIUA UNIVERSAL A IEIExpoziie de art popular la Roma , O.D. , Ziarul BURSA #Cultur / 24 iunie
Ziua Universal a Iei este srbtorit în 48 de ri, peste 100 de orae din întreaga lume. Cu aceast ocazie, Accademia di Romania in Roma, Consiliul Judeean Neam, Centrul pentru Cultur i Arte "Carmen Saculare" - Neam, în parteneriat cu Ambasada României la Roma, organizeaz în perioada 24-26 iunie evenimentul "Ziua Universal a Iei Srbtorit la Roma". Anul acesta, Ziua Universal a Iei va fi un prilej de descoperire sau de redescoperire a uneia dintre zonele României cu un patrimoniu folcloric, cultural i spiritual deosebit de bogat: zona Neamului, informeaz Institutul Cultural Român.
Expoziia de art popular dedicat Zilei Universale a Iei 2021 va fi inaugurat azi în Galeria de Art a Accademia di Romania in Roma i va cuprinde ii vechi i noi specifice zonei Neam; figurine din lut care reprezint personaje din lumea povetilor lui Ion Creang i întruchipeaz figura simpl a ranului român; linguri sculptate cu simboluri milenare (simbolul solar, cocoul, soarele rotitor, arpele); tergare, adevrate podoabe ale gospodriei rneti, dar care au i cu rol funcional (tersul feei, a mâinilor, a veselei); covoare, scoare, pretare; podoabe lucrate manual.
Expoziia va fi completat de o serie de fotografii care ilustreaz ii lucrate manual în toate cele trei subzone etnofolclorice ale judeului: Valea Muntelui, Piatra-Neam i subzona de câmpie a Romanului.
În deschiderea expoziiei, meterul popular Ionela Lungu i membri ai ansamblul folcloric "Floricic de la munte" vor purta costume tradiionale, vor discuta i vor face fotografii cu publicul invitat.
Meterul popular Ionela Lungu este recunoscut pentru arta sa de a modela lutul i de a (re)crea lumea povetilor lui Ion Creang, prin personajele sale devenite celebre. Fondat în 1971, în Piatra-Neam, ansamblul "Floricic de la munte" este adesea prezent pe scena unor prestigioase festivaluri din ar i din strintate: Frana, Italia (Sicilia i Sardinia), Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda.
Conform reglementrilor în vigoare, atât la vernisajul expoziiei de azi, cât i pe toat durata desfurrii acesteia, respectiv 25-26 iunie, accesul vizitatorilor se va efectua doar pe baz de rezervare.
Primria Municipiului Moineti organizeaz Festivalul Iei, iun. 24, 2021 | Primarii Cu ocazia Zilei Universale a Iei, srbtorit la data de 24 iunie, Primria Municipiului Moineti alturi de Asociaia Cultural -Educativ „Mândr Ie Româneasc” i Clubul Elevilor Moineti organizeaz Festivalul Iei.
Festivalul va avea loc duminic, 27 iunie, în Parcul Osoiu, începând cu ora 17.30. La eveniment particip Ansamblul Folcloric „Moineteanca”, Grupul vocal „Clugrenii”, Elisabeta Unguru i Mdlina Petrache.
Biletul de intrare este portul iei populare.
 ZIUA UNIVERSAL A IEISânzienele "vin" la Muzeul Satului i srbtoresc ia, O.D. , Ziarul BURSA #Cultur / 24 iunie
Muzeul Satului a pregtit noi surprize plcute pentru toi vizitatorii care îi trec porile. O zi special cum este cea de Sânziene, în care este srbtorit i ia nu putea trece neobservat. "La porile soarelui.
De Sânziene la Muzeul Satului" este evenimentul care va readuce în atenie tradiii i obiceiuri precum "împletirea coroniei din flori de Sânziene i aruncarea ei pe cas, dar i portul unei cmei i descifrarea simbolurilor cusute pe ea". Potrivit organizatorilor: "În credina popular, Sânzienele erau considerate a fi diviniti nocturne care plutesc în aer sau umbl pe pmânt în noaptea de 23 spre 24 iunie, cânt i danseaz, fac s rodeasc ogoarele, înmulesc animalele i psrile, lecuiesc bolile i suferinele oamenilor.
În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene i le pun sub pern pentru a-i visa ursitul. În dimineaa de Sânziene, înainte de rsritul soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronie i le aruncau pe acoperiul caselor. Se consider c omul va tri mult în cazul în care coronia rmânea pe cas sau c va muri repede, atunci când coronia aluneca spre marginea acoperiului sau cdea de pe acoperi. Srbtoarea Sânzienelor marcheaz mijlocul verii i este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc bâlciuri i iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea cstoriei. Srbtoarea din 24 iunie mai este cunoscut în popor i sub numele de Drgaica. Tot acum, Biserica Ortodox face pomenirea Naterii Sfântului Ioan Boteztorul. i nu în ultimul rând, pe 24 iunie este srbtorit ia: este Ziua internaional a Iei începând din 2013, la iniiativa comunitii online La Blouse Roumaine".
La evenimentul de la Muzeul Satului din Bucureti vizitatorii vor înva despre proprietile plantelor de leac la un atelier susinut de ing. Petre Biolan i vor asista la reconstituirea obiceiurilor de odinioar - pe care oamenii le practicau în ziua de Sânziene - de Ansamblul Vatra Hrmanului din Braov. Dup-amiaz va avea loc vernisajul expoziiei "Arta cmii cu alti", organizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România i cu Muzeul Naional de Etnografie i Istorie Natural din Chiinu, în contextul susinerii i promovrii dosarului "Cmaa cu alti" cu scopul înscrierii lui în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO. Programul se va încheia cu un recital de muzic clasic susinut de soprana Stephanie Radu i tenorul Alin Stoica. Cei care vor veni la muzeu îmbrcai în ie/ cma româneasc vor avea acces gratuit.
* * *
Marama împlinete 2 ani. O poveste despre meteug, istorie i tradiie 24 iunie 2021, 08:32 de ADH
Marama împlinete 2 ani. O poveste despre meteug, istorie i tradiie În urm cu doi ani, de Ziua Iei, Domeniul Coroanei Segarcea lansa prima gam dedicat în exlusivitate soiurilor de struguri autohtone, într-o colecie care reprezint o reveren ctre arta esturilor i custurilor populare, a simbolurilor tradiionale i, nu în ultimul rând, o aducere aminte a uneia dintre cele mai luminoase figuri ale istoriei României, Regina Maria, cea care a popularizat marama i ia româneasc în toat Europa.
Se încheia astfel un periplu, singurul de felul su din lumea vinului, în care colecia Marama a fost prezentat lumii în cele mai importante locuri din viaa Reginei Maria – Castelul Bran, Palatul Balcic i Palatul Regal i Bucureti. Colecia reprezint un punct de reper pentru modul în care pot fi interpretate soiurile româneti – Feteasc alb, Feteasc regal, Tmâioas româneasc, Tmâioas roz i Feteasc neagr, cea din urm vinificat atât rosé, cât i rou, fr stagii de maturare în butoaie de stejar, pentru a i se pstra neschimbate aromele specifice de soi.
Toate cele ase vinuri care compun colecia sunt vinificate seci, pentru a li se sublinia elegana, expresivitatea i caracterul modern, de vinuri de zi cu zi, bune atât pentru a susine conversaii, cât i pentru a însoi mâncrurile tradiionale, sau pentru a deveni un subiect în sine – cci vinul este singura butur care „se vorbete i se împrtete”.
Simbolic, Marama reprezint munca invizibil. La fel ca în cazul meteugarilor, unde orice custur prea strâns risc s rup estura fin de borangic, iar orice custur prea larg va strica estetica ansamblului, în crearea unui vin, fiecare etap este critic i plin de poteniale riscuri. Cu alte cuvinte, exist o mie de feluri în care se poate grei un vin, dou-trei feluri de a obine un vin bun i, acolo unde soarele, ploile i vânturile de peste an o permit, o singur cale de a obine un vin memorabil. Este tot un meteug, în care factorii eseniali sunt atenia, grija, druirea, respectul fa de natur i puterea de a înva, atât din tradiii, cât i din experien. Întreaga poveste a coleciei Marama poate fi gsit i pe site-ul www.domeniulcoroanei.com/shop unde, cu ocazia acestei aniversri, putei gsi cele ase vinuri la un pre special. * * *
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Naterea Sfântului Ioan Boteztorul, o srbtoare important pentru cretini
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Cretini srbtoresc, joi, Naterea Sfântului Ioan Boteztorul, srbtoare cu cruce roie în calendar.
Calendar ortodox joi, 24 iunie 2021. Cretinii srbtoresc Naterea Sfântului Ioan Boteztorul, în fiecare an pe 24 iunie.
Naterea Sfântului Ioan Boteztorul este srbtorit de cretini în fiecare an pe 24 iunie. Pentru Biserica Ortodox este o srbtoare important, marcat în calendar cu cruce roie.
Ioan Boteztorul a fost fiul preotului Zaharia i al Elisabetei. Cei doi au reuit s aib un copil abia la btrânee, dup ce ruga preotului a fost ascultat. Când era de rând la templu, preotul Zaharia a intrat s tmâieze, iar îngerul Domnului i s-a artat i i-a transmis c rugile sale au fost ascultate i vor avea un copil, pe care trebuie s-l numeasc Ioan. Preotul Zaharia nu a crezut vorbele îngerului i a rmas mut pân în ziua în care fiul su a venit pe lume.
În a 8-a zi dup ce a nscut Elisabeta, s-au adunat vecinii i rudele i toi voiau s-i pun numele tatlui, Zaharia. Cum Elisabeta era soie de prooroc i avea i ea acest dar, a decis s-i pun numele Ioan. Toi cei adunai au obiectat acest nume, îns Zaharia a scris pe o tbli: "Ioan este numele lui!" Imediat a început s vorbeasc.
Toi cei prezent au rmas uimii de aceste minuni i s-au întrebat "Ce va fi oare acest copil?".
Rugciune ctre Sfântul Ioan Boteztorul
"Sfinte Prorocule Ioan, Înaintemergtorule i Boteztorule al lui Hristos, neputincioas este mintea noastr în a-i aduce laude dup cuviin. Ci destul îi este ie lauda Mântuitorului Hristos, lâng al Crui Tron mijloceti împreun cu Preasfânta Nsctoare de Dumnezeu. Pentru aceasta, îi mulumim i cu umilin te rugm: tinde mâna cea îngereasc i risipete norul gândurilor rele care ne copleesc pe noi.
Adu pace în inimile, casele i obtile noastre. Împac-ne cu Dumnezeu i cu aproapele nostru. Spre fapte bune ne îndeamn i cu boldul pocinei trezete inimile noastre ca s pricepem preul mântuirii noastre.
* * *
Ce pensie primete fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea. A anunat c s-a adresat instanei de judecat 24 iunie 2021, 20:25 de Alin Ion
Ce pensie primete fostul ministrul al Agriculturii, Petre Daea. A anunat c s-a adresat instanei de judecat Petre Daea are o pensie de aproximativ 2.300 de lei
FOTO Mediafax / Alexandru Dobre
Petre Daea, fostul ministru al Agriculturi a recunoscut astzi, într-o conferin de pres, c are o pensie de 2.300 de lei dup 52 de ani de activitate i c va apela la justiie pentru a i se reîntregi venitul, care a fost redus semnificativ dup eliminarea pensiei de serviciu.
„Perioada din Parlamentul României nu este echivalent cu salariul. Conform articolului 10 din Codul Muncii, la salariu pot fi aduse în calcul pensiei i celelalte venituri care înseamn vechimea în munc, indemnizaie de conducere, astfel încât s intri în alt logic în formula de calcul. Voi cuta rspuns în instana de judecat pentru a înelege pentru toi i fiecare în parte c legea trebuie respectat i nu poate fi pus sub semnul întrebrii decât verificat de instituiile abilitate. Nu este vorba de oportunism , ci de respect fa de lege i importana rostul pe care îl are parlamentarul“, a spus fostul ministru.
Acesta este suprat pe Renate Weber, pentru c nu a atacat legea la Curtea Constituional: „Eu am rmas extrem de integrat de poziia doamnei Weber, care a rspuns, la întrebarea de ce nu a atacat la Curtea Constituional, c nu a vzut i eu cred c nu a vzut pentru c i s-au umflat ochii de plâns când a fost ameninat c o schimb de la conducerea Avocatului Poporului“.
Îi acuz pe Ciolo i Rare Bogdan c sunt ipocrii
Petre Daea susine c cei care au fost de acord cu noua lege aprobat de Parlament prin care s-au eliminat pensiile parlamentarilor au fost ipocrii: „Eu nu pot s fiu un ipocrit ca Dacian Ciolo, nu sunt ipocrit ca Rare Bogdan, nu sunt ipocrit ca Renate Weber, nu sunt ipocrit ca Stolojan, iar de aici încolo a putea s completez lista. Ei au fost oamenii cei mai vocali, care au considerat c în România nu trebuie s fie un tratament aproximativ egal, dat fiind faptul c au acelai tratament, i anume o indemnizaie pentru activitate i o indemnizaie pentru limit de vârst cunoscut. De altminteri, aa este în rile europene“.
Petre Daea a fost unul dintre cei care au iniiat legea prin care parlamentarii beneficiau de o pensie special: „Actul normativ care a fost creat de parlamentarii de atunci, la care eu am fost unul dintre iniiatori, de aceea eu nu pot s m ascund“. * * *
Tratamentele ideale pentru o livad curat . Adrian Radu - 24 iunie 2021
Bayer Agro Arena este despre tot ce înseamn agricultur. Evenimentele destinate culturilor de cereale pioase ori porumb sunt completate de cele care au în prim-plan horticultura. Ca i în precedenii ani, Livada Bunicului, din judeul Arge, a fost gazda specialitilor Bayer, care au prezentat toate soluiile companiei pentru acest sector, într-un an greu.
Sorin Petrache, Manager marketing culturi horticole Bayer, a avut onoarea s deschid acest eveniment, punctând principalele produse care ajut pomii s lupte cu bolile i duntorii care apar an de an. Brand-ul Luna este inovaia Bayer. ”Luna Care este noul standard pentru rapn i finare i o continuitate pentru Aliette, care combate Focul bacterian. Avem în portofoliu i produsul biologic Serenade, aplicat înainte de recoltare”, a explicat Sorin Petrache.
De altfel, Focul bacterian a fost provocarea acceptat de specialitii Bayer, care au venit în faa fermierilor cu un trio excelent: Aliette la înflorit, Luna Care dup înflorit i Serenade înainte de recoltare. Astfel, fermierii îi pot proteja livezile, mai ales dac folosesc i produse pe baz de cupru la început de vegetaie.
Sorin Petrache i colegii si au fost oaspeii lui Mihai Ungurenu, pentru a cincea oar. Fermierul argeean a explicat cum a fost acest an în livada pe care o îngrijete. ”Provocrile sunt mari, avem un an destul de greu, în care am început cu o perioad rece, cu ninsori în martie, cu înfloritul unde au fost probleme, la polenizare, legare. Dup care, de o lun avem ploaie în fiecare zi, soare, condiiile s avem o grmad de probleme i de boli în plantaie. Dar împreun cu dumneavoastr am inut aproape i eu zic c la jumtatea lui iunie, livada arat foarte bine. Preconizm c o s fie un an bun”, a declarat Ungurenu.
Fermierul din judeul Arge a respectat la virgul tehnologia Bayer, astfel c sper s aib o producie bun. Sigur, nu la fel ca în 2020, când la mr a avut 60 de tone, calitatea 1, calibru +65. În 2021, Ungurenu ar fi mulumit cu 40 de tone, în condiiile în care polenizarea nu s-a fcut cum trebuie.
Constantin Gheorghiu, Director regional pe zona de Sud-Vest Bayer, a prezentat inovaiile cu care Bayer vine în faa horticultorilor, pentru a înfrunta diferitele provocri din livezi. În acest primvar, fermierii români au vzut atac de rapn, de finare, de Foc bacterian, de monilioz. Duntori, precum afidele, pduchii lânoi, i-au fcut i ei apariia.
”Putem aminti 3 inovaii. Movento este un produs foarte competitiv, care combate duntorii care îneap i sug sucul celular. Produsul Luna Sensation a fost lansat anul acesta. Prin aceste produse putem prelungi perioada dintre tratamente. Ultima inovaie este Sivanto Prime. Este noutatea noastr i am înlocuit tunul cu puca cu lunet, adic nu mai combatem toate insectele, ci doar insectele-int, pentru care am creat acest produs”, a spus Gheorghiu.
Un punct-forte pentru Bayer este i faptul c a intrat pe segmentul produselor biologice. Flipper i Recviem Prime sunt dou astfel de substane foarte prietenoase cu livezile i care controleaz insectele. În plus, nu ofer reziduuri i au eficacitate foarte bun asupra tuturor stadiilor în care se afl duntorii.
Problemele din 4 zone importante ale rii au fost prezentate de tot atâia reprezentani tehnici Bayer. Astfel, Sergiu Pop a venit în Arge pentru a expune provocrile aprute în Transilvania. ”Aceast zon a fost caracterizat anul acesta de condiii foarte grele. Totul a fost mai în urm cu 3-4 sptmâni. Fermierii au fost nevoii s aplice multe tratamente, la 7-10 zile distan. Au folosit produsele Bayer specifice, Luna Experience, Luna Care, Movento i Sivanto Prime. La speciile arbustive, vorbim de Luna Sensation, care este necesar a fi aplicat pentru a asigura protecia împotriva fainarii i a putregaiului cenuiu. Umiditatea ridicat i diferenele de temperatur au indus o sensibilitate foarte mare plantelor”, a declarat Pop.
Florin Borca este reprezentantul tehnic Bayer pentru zona de vest a rii, acolo unde problemele au venit din cauza presiunilor de ploi i a temperaturilor oscilante, ceea ce a favorizat apariia de boli i atacuri de duntori. ”Am venit în ajutorul fermierilor în completarea Aliette cu Luna Care. Ca i inovaie, pe lâng acesta am venit cu insecticid, Sivanto Prime, care este utilizat pentru toate insectele care îneap i sug. Sivanto Prime se poate aplica chiar i în perioada de inflorit. Este un insecticid care se preteaza foarte bine la afide, purici, paduchi. Luna Care i Sivanto au fost utilizate de majoritatea fermierilor cu care colaborez i a sugera s se aplice i de ceilali fermieri”, a spus Borca.
Partea de sud a României a fost reprezentant de Sorin Mrmureanu. Ploile abundente urmate de zile însorite, vijeliile i grindina au creat probleme importante în aceast zon a rii. Rapnul, focul bacterian, monilioza i duntorii care îneap i sug au fost inamicii fermierilor. ”Recomandarea mea pentru zona de sud este folosirea fungicidului Luna Experience, cât i a insecticidului Movento. Luna Experience combate, pe lâng bolile pomicole consacrate, i principalele boli de depozit, iar insecticidul Movento are cea mai mare sistemie din pia”, a menionat Mrmureanu.
Ultima, dar nu cea din urm, a fost Cristina Ditot, care ajut horticultorii din zona Moldovei, acolo unde precipitaiile i temperaturile sczute au dus la o întârziere a coacerii fructelor. Astfel, fermierii i-au adaptat din mers tratamentele, pentru a ine în frâu bolile i duntorii. O soluie pentru combaterea duntorilor este capcana Decis Trap. ”Aceasta este format din dou pri, partea superioar fiind transparent, impregnat pe partea de interior cu deltrametrin, în cantitate de 0.015 grame. Partea inferioar galben servete ca depozitare a insectelor int, i anume Rhagoletis cerasi. Amplasarea capcanei se face la înlimea de 1.40, maximum 2 metri. Se amplaseaz cam 100 de capcane la hectar”, a concluzionat Cristina Ditot.
* * *
V putei înregistra acum pe: https://www.syngenta.ro/eveniment-vibrance-duo
Salvai-v acest eveniment aici: https://www.facebook.com/events/820732205219138/
BAYER AGRO ARENA Pomicultur 2021. Sfaturile specialitilor Bayer – din Domneti, judeul Arge , agrointeligenta.ro - 24 iunie 2021 BAYER AGRO ARENA POMICULTUR 2021 – Domneti, judeul Arge. Specialitii Bayer prezint ultimele tehnologii de protecie a plantelor i caracteristicile produselor potrivite pentru fiecare ramur a pomiculturii.
* * *
VIDEO Dr. Ing. Horia Ghibu ne înva cum ajutm legumele când este secet, 24 iunie 2021, Autor: Ionu Fîntîn
În ciuda ploilor care au pus stpânire pe o bun parte din ar în ultimele sptmâni, mai exist înc zone în care seceta îi face simit prezena. În plus, dup episodul dezastruos de anul trecut, când suprafee uriae de culturi au fost complet distruse din cauza secetei, este important s tim ce avem de fcut când ne confruntm cu astfel de fenomene.
În videoclipul de mai jos, extras din emisiunea ”Ce vor plantele”, Dr. Ing. Horia Ghibu vine cu câteva recomandri pentru cei care activeaz în sectorul legumicol.
Proceduri de infringement declanate împotriva României în domeniul mediului i pescuitului privind deeurile , RO.aliment , June 24, 2021
Comisia solicit României i altor 12 state membre s transpun integral în legislaia naional noile norme ale UE privind depozitele de deeuri. De asemenea, Comisia îndeamn România i alte 16 state membre s transpun integral în legislaiile naionale noile norme ale UE privind gestionarea deeurilor. Comisia îndeamn România i alte 12 state membre s transpun integral noile norme ale UE privind prevenirea deeurilor de ambalaje.
Comisia îndeamn Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Frana, Croaia, Luxemburg, Letonia, Malta, România i Slovacia s îi alinieze legislaiile naionale la modificrile incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deeuri, se arat într-un comunicat al Comisiei Europene. Directiva introduce restricii privind depozitarea tuturor deeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmrete, de asemenea, s limiteze proporia deeurilor municipale trimise la depozitele de deeuri la 10 % pân în 2035 i introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deeurile municipale.
Totodat, directiva impune rilor din UE s instituie un sistem eficace de control al calitii i de trasabilitate a deeurilor municipale depozitate. Pactul verde european subliniaz importana obiectivului ca Europa s rmân pe calea cea bun în ceea ce privete îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menionate, iar acum a decis s le trimit avize motivate. rile respective au la dispoziie dou luni pentru a rspunde i pentru a lua msurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiie cu privire la aceste cazuri.
Comisia îndeamn România s-i îmbunteasc procedura de gestionare a deeurilor
Comisia îndeamn Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Frana, Croaia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia i Slovacia s îi alinieze legislaiile naionale la modificrile incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deeurile. Directiva stabilete cerine minime de funcionare pentru schemele de rspundere extins a productorilor (REP) i consolideaz normele privind prevenirea deeurilor. Ea stabilete, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deeurilor municipale, specificând c, pân în 2025, deeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crete la 60 % pân în 2030 i la 65 % pân în 2035. Pactul verde european subliniaz importana obiectivului ca Europa s rmân pe calea cea bun în ceea ce privete îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menionate, iar acum a decis s le trimit avize motivate. rile respective au la dispoziie dou luni pentru a rspunde i pentru a lua msurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiie cu privire la aceste cazuri.
România trebuie s transpun noile norme ale UE privind prevenirea deeurilor de ambalaje
* * *
Actiune de igienizarea a zonei Gabru din satul Podari. Primarul, angajatii primariei, consilieri locali i angajai ai investitorilor Clariant si Getec au strâns astazi tone de gunoaie. Abandonul deeurilor este strict interzis iar institutia primarului va lua masuri de sanctionare pentru cei care vor fi prinsi in asfel de situatii , Admin , 24 iunie 2021
Tone de gunoaie au fost strânse astzi din satul Podari în urma unei ample aciuni desfaurata în zona Gabru, aciune la care au participat angajai din Primarie, consilieri locali i angajai ai investitorilor Clariant i Getec. Primarul comunei Aurel Gheorghita a participat la aceasta aciune de ecologizare alaturi de toi cei prezeni.
Acesta ne-a declarat c, dup ce va fi facut ecologizarea întregii zone, va aplica amenzi foarte mari tuturor celor care aruncâ gunoaie pe raza comunei fie c sunt din Podari sau din alte localitati.”Vreau s v spun c am alocat sume mari de bani pentru ecologizare. Trebuie s îneleaga toi c aceasta comun nu este un container i nu ne putem bate joc de banul public i de mediu. Aici vin i arunc gunoaiele i cei din alte localiti. Vom monitoriza,avem o firma de paz i nu vom ierta pe nimeni care îi bate joc de ceea ce v spuneam mai devreme”.
* * *
Culturile modificate genetic pot oferi o alternativa mai sustenabil pentru agricultur, contribuind la reducerea polurii i creterea rezilienei fa de schimbrile climatice a agriculturii globale.
Text de Dr. Anca Macovei, cercettor i confereniar universitar
Agricultura i producia global de alimente vulnerabile
Conform unui recent raport al Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur, producia global de alimente i agricultura actual trebuie s in cont de capacitatea de a susine în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social i de mediu.
În cazul României, având în vedere o cretere cu 4° C a temperaturii medii i o reducere a precipitaiilor cu pân la 18% în timpul verii pân în 2050, este vizibil potenialul impact negativ asupra agriculturii i alimentaiei publice. Astfel, un studiu publicat de cei de la World Bank evideniaz c din cauza acestor schimbri climatice va exista o inciden sporit a inundaiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplat cu o rat crescut a secetelor în zonele de sud i un risc sporit de eroziune i deertificarea solului.
Culturile modificate genetic – risc sau oportunitate?
În termeni simpli, o cultur modificat genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetic. Diferenele între o cultur modificat genetic i una tradiional consta în tehnicile prin care sunt obinute (inginerie genetica versus polenizare artificiala), în timpul necesar dezvoltrii lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice), i preciziei prin care se modifica doar trstura dorit.
Plantele modificate genetic sunt supuse multor studii de specialitate dedicate s demonstreze siguran atât la nivelul produsului obinut, cât i al posibilelor efecte asupra mediului i asupra sntii umane sau animalelor care le consum.
În plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realitii atât tiinifice, cât i legislative (ex. EFSA (European Food Safety Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA (Environmental Protection Agency)).
Cât de rspândite sunt aceste plante?
Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizat situaia plantelor modificate genetic la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafaa agricola global este cultivat cu astfel de plante. Lista complet a tuturor plantelor modificate genetic aprobate pentru cultivare i comercializare poate fi gsit aici .  Printre rile fruntae se numr SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.
Cele mai rspândite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, rapia, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele, vinetele. În Europa, pana in 2015, doar 5 ri (Spania, Portugalia, Republica Ceh, Slovacia i România) cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca produs furajer.
În România, situaia privind autorizarea i controlul cultivatorilor de plante modificate genetic i msuri pentru  asigurarea coexistenei plantelor modificate genetic cu cele convenionale i ecologice sunt monitorizate de ctre Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale. În intervalul 2007-2015, o suprafaa totala de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivat cu varietatea de porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redus la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafa agricol unde s-ar cultiva plante modificate genetic.
Ce ofer plantele modificate genetic în contextul schimbrilor climatice?
Între 1996-2016, culturile de plante modificate genetic au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile i la combaterea schimbrilor climatice prin diverse mijloace:
· sporirea produciei i valorii produselor cu 186,1 miliarde USD
· asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizrii a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulaie a 16.7 milioane maini)
· conservarea biodiversitii prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.
Aceast tehnologie a ajutat la reducerea srciei, sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate. Valoarea global a pieei seminelor MG a fost estimat la 11,2 miliarde USD în 2010, i 14,8 miliarde USD in 2012, reprezentând o treime din valoarea pieei mondiale a seminelor [10].
Pân în la începutul anilor 2000, majoritatea modificrilor culturilor MG au inut de ameliorarea trsturilor legate de rezisten la erbicide, atacul insectelor duntoare sau ale diverselor boli cauzate de ageni patogeni (virui, bacterii, fungi).
În ultimul timp îns, punctul focal a fost mutat asupra trsturilor care ofer plantelor avantaje în faa schimbrilor climatice i trsturilor direcionate ctre un coninut nutriional îmbuntit, pentru a rspunde cerinelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabil (ODD, Agenda 2030), în special Eradicrii srciei, Eradicrii foametei, Sntii i bunstrii, Consumului i produciei responsabile i Aciunii climatice.
De exemplu, se dezvolta plante rezistente la condiii de seceta, cldura sau frig, plante care nu necesita un aport de fertilizani chimici, plante care pot înmagazina i depozita excesul de CO2 în sistemul radical.
Multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de ctre Centre de Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finanate de Organizaii nonprofit (Fundaa Bill&Melida Gates, Rockefeler, Bnci i Guvernele rilor interesate).
Posibilele avantaje pentru România
Consensul tiinific general este c în urmtoarele decenii procesele precum creterea temperaturii medii i reducerea precipitaiilor vor deveni tot mai accentuate. La momentul actual, eforturile cercettorilor sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluii.
În acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la creterea rezilienei sistemului agricol i a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condiiile climatice actuale poate spori reziliena fa de fenomenele de vreme extrem i chiar contribui la reducerea polurii. În acest context este important s avem un dialog social despre aceste culturi i s înelegem posibilele beneficii precum i riscurile conexe.
Dr. Anca Macovei , Cercettor i confereniar universitar la departamentul de Biologie i Biotehnologii a Universitii “Lazzaro Spallanzani” din Pavia, Italia. Macovei îi desfoar cercetare pe subiectul Bilogiei Moleculare, Biotehnologiei i Geneticii.
* * *
PT298/Agile, nou hibrid semitimpuriu de rapi , Revista Fermierului , Joi, 24 Iunie 2021
Pentru Corteva Agriscience rapia reprezint o cultur de importan major în care se investesc resurse importante pentru a aduce în mâinile fermierilor produse cu performan ridicat i producii stabile. Fie c vorbim de erbicide, tratament smân sau genetic, inovaia trebuie s in pasul cu cerinele pieei.
Un produs inovativ este hibridul de rapi PT298/Agile care va fi lansat anul acesta i care cu siguran va fi prezent în foarte multe ferme.
Este un hibrid semitimpuriu, ce se remarc prin productivitate ridicat, toleran la scuturare i adaptabilitate la diferite medii de cultur, areale geografice i tehnologii aplicate. Are o cretere foarte bun în toamn, cu rezisten mare la iernare i temperaturi negative, iar primvara are un start rapid i constant în vegetaie. Ramific abundent de la baza tulpinii i pân în partea superioar. Prezint toleran ridicat la principalele boli ale culturii, precum Phoma, unde are protecie asigurat de gena Rlm7, dar i gene care îi confer rezistena pe orizontal, ce îmbuntesc comportamentul plantei în condiii favorabile de atac.
Cu toate c tolerana la scuturare nu este cel mai important criteriu în alegerea unui hibrid, cu siguran reprezint un avantaj, iar PT298/Agile este hibridul cu cel mai ridicat nivel de toleran din portofoliul Pioneer.
Productivitatea, adaptarea la condiiile fermei i stabilitatea, sunt factori care alturi de tolerana ridicat la scuturare vor crea un nou campion: PT298!
Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & REP. MOLDOVA
Ameliorarea rasei, un proces complex , Adrian Nedelcu , Joi, 24 Iunie 2021
Se tot vorbete despre rase de animale, despre calitile acestora, despre cât de potrivite sunt acestea spre a fie crescute într-un anumit areal, despre tot felul de caliti i caracteristici ale acestora.
Dar pentru a putea s ajungi la respectivele performane, rasele trebuie s fie bine definite i stabile în ceea ce privete continuitatea generaiilor. Nu îi folosete s ai azi un exemplar foarte bun, iar urmaii lui s nu ajung mcar la jumtatea performanelor sale. Iat motivul pentru care animalele trebuie trecute în registre, elaborate pentru fiecare ras, i controlate de specialiti, pentru ca acele caracteristici specifice rasei s fie îndeplinite pe mai multe generaii. 
Pentru a înelege mai bine cum stau lucrurile, am apelat la un specialist. Este vorba despre Ioan Dorin Vulc, secretarul comisiei tehnice a Registrului Genealogic al rasei urcan, responsabil cu organizarea i planificarea activitii de control al produciilor la aceast ras, în cadrul Asociaiei Cresctorilor de Ovine Dacia - Hunedoara, asociaie care s-a afiliat la Registrul Genealogic din 2015, când a înfiinat Registrul Genealogic al rasei urcan, alturi de Asociaia Cresctorilor de Ovine „Pstorul Criana” Arad. 
Este important ca acele caracteristici specifice raselor s fie supuse unui control fcut de specialiti. El se face în baza unor valori de referin. Prin procesul de ameliorare se urmrete creterea acelor valori care sunt de interes economic, cum ar fi cele legate creterea în greutate.
„În cazul produciei de carne, performana de referin e sporul mediu zilnic. Sporul mediu zilnic se realizeaz la masculi i femele pân la vârsta de 5 luni, fii i fiice ale berbecilor de ras pur, deci înscrii în seciunea principal a Registrului genealogic, fie cu femele acceptate în planul de selecie, fie cu oi la fel, de ras pur din seciunea principal a registrului”, explic domnul Vulc i adaug, legat de evoluia ateptat a acestor performane: „Dac standardul de ras presupune 30 kg, noi avem la 60 kg femela la bonitare, deci au potenial. Ast var artam mioare de 80-90 kg, miori peste 100 kg, în ferm la dl Dumitru Andreoi, la Clan, deci potenial productiv este, numai trebuie s fie îngrijit i furajat corespunztor. Acum eu v-am spus vârfurile, dar nu toat lumea realizeaz. i aici e problema, cerinele Registrului sunt ceva mai mari decât standardul de ras.”
COP implic costuri suplimentare
Trebuie spus c afilierea la Controlul Oficial al Produciei implic nite costuri pe care în mod logic nu i le-ai dori. Trebuie s ai i un motiv stimulator: „Mult lume a intrat în Controlul oficial pentru subvenii; cei care realizeaz importana controlului nu-i pun în primul rând problema de maniera asta. Faptul c se monitorizeaz performanele animalului, se înregistreaz i se elibereaz un certificat, la comercializare; dac ai efectivul cuprins în registru, poi s faci ferme de elit, ferme de multiplicare, ai alte posibiliti de valorificare a animalelor. Animalul, dac e i frumos, e însoit i de documente, de certificat zootehnic, sigur c e mult mai valoros”.
Aa cum spuneam, este nevoie de un efort financiar suplimentar din partea celor care se ocup de ameliorare. Un efort pe care i l-ar dori compensat oarecum. „Ameliorarea se face pe populaii de animale. În cadrul acestora, conform piramidei ameliorrii, trebuie s funcioneze exploataii sau ferme de elit, de multiplicare i comerciale, fiecare având obiective foarte bine stabilite. Nu este reglementat înc problema fermelor de elit sau de multiplicare. Noi am fcut propuneri i la ANZ, i la Ministerul Agriculturii, ateptm s se materializeze acest lucru, întrucât sunt cheltuieli suplimentare. Într-o ferm de elit trebuie s se fac toate lucrrile de selecie cu rigoare i cu precizie cât mai mare, într-un termen cât mai scurt, ca intervalul dintre generaii s fie cât mai mic. i atunci, aceste ferme trebuie sprijinite material, fiindc pentru a face mont natural – c la tia se face paternitate – trebuie s faci mont natural autorizat în harem, iar asta presupune s izolezi efectivul de animale cu reproductorul respectiv, lucru care cost, în primul rând furaje –, în loc s le duc pe câmp trebuie s le furajeze la grajd ca s poat s rezolve problema –, apoi volumul de munc – acolo va trebui s existe un om care s le adape, s le hrneasc, s le plimbe.”
Profesionalizarea controlorilor este prioritar
Procesul de control are nevoie i de oameni specializai care s poat urmri fiecare element. Nu este o activitate complicat, dar este specializat i asta necesit cunotine bine definite. Majoritatea controlorilor este tânr, dar provine din medii de pregtire divers de la studii superioare, la medii, având, sau nu, cunotine din domeniul zootehnic, de aceea fiecare controlor va absolvi, ulterior, un curs de perfecionare, în urma cruia va primi un atestat de controlor, iar anual, cu asociaiile afiliate, se realizeaz alte cursuri. Cursul principal este, atât teoret