Jurnalul de HategPublicaţie editată de Primăria oraşului Haţeg, Octombrie 2012, Anul 1, Nr. 1. , Tiraj - 2 000 ex., Gratuit.

t,

Raport final al Camerei de Conturi a judeţului Hunedoara:

Valoarea prejudiciului adus bugetului local se ridică la aproape 1.100.000 lei pentru 2011 şi la peste 300.000 lei, în primele cinci luni din 2012

Actuala conducere administrativă a oraşului Haţeg

neagă acuzaţiile legate de majorarea tarifului

pentru serviciul de apă şi canalizare

În perioada 15 octombrie - 15 noiembrie, haţeganii care doresc subvenţii pentru încălzire, sunt aşteptaţi la sediul Primăriei

4

4Despre oameni și sfinți

Monseniorul Pavel Dragota, protopop de Hațeg şi Prelat Papal

„Dacă făceam Teologia la ortodocşi alegeam calea uşoară. Eram, de la început, bine primit de oameni. Aşa, a trebuit să

duc lupte mai multe şi mai grele!...” 6

Interviu cu Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg:

“Sper ca, prin mandatul meu, să nu înşel aşteptările comunităţii şi să confirm că merit scaunul de primar!”

2

3

Pastila de Istorie

Ulpia Traiana Sarmizegetusa

7

administraţie publică octombrie 2012 2

- Domnule primar, să respectăm cronologia evenimentelor şi să ne întoarcem un pic la momentul 27 iunie 2012, atunci când aţi fost învestit în noua funcţie... Care era atunci, datoria Primăriei?

- La începutul mandatului meu, Primăria Haţeg avea o datorie de peste 93 de miliarde de lei vechi, mai bine de 73 de miliarde făcând referire la neachitarea de bunuri, servicii şi lucrări realizate anterior datei de 27 iunie, iar 20 de miliarde însemna de fapt un credit, accesat în vederea plăţii unor facturi.

- Care era atunci situaţia Spitalului Orăşenesc?

- Nici la Spital situaţia nu stătea mai bine, financiar vorbind. Principala unitate medicală a întregii zone a Ţării Haţegului, care după cum ştiţi, nu demult, a fost ameninţată cu închiderea, înregistra, la începutul verii, o datorie de aproape 6 miliarde şi jumătate. De altfel, în momentul în care, ca proaspăt primar ales, am verificat contul Spitalului, am fost surprins să constat că suma găsită era cu mult sub orice aşteptare... Era vorba de doar 40 de lei.

- Cum vedeţi ieşirea din această situaţie? Aţi reuşit să remediaţi, cât de cât, din problemele financiare cu care se confrunta, până la urmă, întregul oraş?

- Eu sper că da, dar trebuie să vă mărturisesc că nu reuşeam asta fără ajutorul parlamentarilor zonei Haţegului, Mariana Câmpeanu şi Dan Radu Ruşanu. În urmă cu câteva zile, am primit, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2012 şi Ordinului 1297/2012, semnat de către Ministrul Finanţelor Publice, peste 32 de miliarde de lei, pentru compensarea datoriilor. Cele 32 300 000 000 lei vechi reprezintă, mai exact, sume alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru plata arieratelor pentru operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale la stat. Am mai fost ajutaţi, tot pentru arierate, de Consiliul Judeţean Hunedoara, care ne-a alocat, în septembrie, 1 900 000 000 lei vechi. Pe lângă acest lucru, am fost şi noi obligaţi să luăm o linie de credit, din care am achitat aproximativ 22 de miliarde de lei vechi pentru lucrările de reabilitare ale Spitalului, dar şi o sumă de aproape 9 000 000 000 lei vechi, după cum urmează: 2 750 000 000 lei – cofinanţare pentru proiecte europene, 4 290 000 000 lei – achitarea unor investiţii realizate înainte de campania electorală, 1 470 000 000 lei – pentru învăţământ, bani alocaţi pentru pregătirea sălilor de clasă pentru anul şcolar 2012-2013 şi 550 000 000 lei – pentru plata ajutoarelor sociale şi pentru persoanele cu handicap.

La sfârşitul lunii septembrie, lucrurile

stăteau, zic eu, mai bine, datoria Primăriei fiind de 46 605 747 000 lei, din care am scăzut, ulterior, cele 32 de miliarde amintite mai sus. Sperăm ca, până la sfârşitul anului 2012 să mai plătim cel puţin jumătate din datoria rămasă (aproximativ 12 miliarde), de creditul derulat pe 20 de ani trebuie să ne ocupăm în continuare, dar sperăm că, începând cu anul viitor să putem să întocmim un buget care să ţină cont de solicitările şi nevoile comunităţii.

- Care sunt proiectele dumneavoastră, în ceea ce priveşte modernizarea oraşului?

- Despre proiectele importante vă pot spune că ne vom ocupa din primăvară. Până atunci, pregătim documentaţia necesară. La momentul de faţă, confirmate sunt două, după cum urmează: 1) extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată – în colaborare cu Consiliul Judeţean şi 2) reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane.

Deasemenea, din bugetul propriu, ne propunem amenajarea unei suprafeţe de aproximativ 5000 mp de parcări, trotuare şi zone verzi, în locaţii din oraş care au fost deja identificate şi spunem noi că s-ar preta pentru asemenea investiţii. Totodată, de curând s-a emis certificatul de urbanism pentru amenajarea unui centru de informare turistică, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, locaţia fiind fosta Sinagogă de pe strada Ovid Densuşianu. - Care sunt străzile care vor beneficia de aceste lucrări de modernizare?

- Vi le voi menţiona pe capitole... Referitor la distribuţia de apă, se vor efectua lucrări pe străzile: Hunedoarei, Cimitirului, Progresului, N. Titulescu (125 m), T. Vladimirescu, O. Densuşianu, Sarmizegetusa, 1 Mai, Stadionului, M. Kogălniceanu, Carpaţi, 22 Decembrie, Tineretului, Cloşca. În ceea ce priveşte extinderea reţelei de distribuţie, avem în vizor străzile: 1 Mai, Dr. V. Popovici, T. Arghezi, V. Babeş, Magnoliei, Parcului, Stadionului, Suseni, C. Porumbescu, Sarmizegetusa, Hunedoarei şi Salcâmilor.

În legătură cu lucrările de extindere a reţelei de canalizare, acestea se vor efectua pe străzile: Progresului, Gara Subcetate, Stadionului, M. Kogălniceanu, V. Babeş (prelungire), Magnoliei,

Câmpului, Parcului, Hunedoarei, Cimitirului, Suseni, C. Porumbescu (prelungire), T. Arghezi, Dr. V. Popovici, 1 Mai.

Deasemenea, este prevăzută amplasarea a două staţii de pompare apă potabilă (pe străzile Hunedoarei şi Viilor) şi execuţia unei staţii de pompare ape uzate menajere (pe malul drept al Râului Galbena).

Acest proiect se va derula în perioada anilor 2013-2014, valoarea lucrărilor desfăşurate pe raza oraşului Haţeg ridicându-se la 5 milioane de euro.

Referitor la proiectul de reabilitare şi modernizare a reţelei de străzi urbane, vă pot spune că a fost aprobat, în prezent aşteptăm să fie depus, până la 15 noiembrie, la ADR Vest, proiectul tehnic. Urmează să demarăm apoi procedura de licitaţie, iar în primăvara lui 2013 sperăm să ne putem apuca de lucrări. Din finanţarea de aproape 6 milioane de euro, avem prevăzute lucrări de modernizare a 26 de străzi, după cum urmează: str. N. Titulescu, str. Hunedoarei, str. Cimitirului, str. M. Eminescu, str. Bisericilor, str. Suseni, str. Grăniceri, str. Decebal, str. Traian, str. Libertăţii, str. V. Babeş, str. Carpaţi, str. Stadionului, str. M. Viteazu, str. A. Vlaicu, str. Sarmizegetusa, str. Timişoarei, str. R. Galbena, str. Crişan, str. 22 Decembrie, Al. Constructorului, str. Uzinei, str. Parcului, str. Cloşca, str. O. Densuşianu şi str. A. Şaguna. - Domnule primar, în încheiere, aveţi să le transmiteţi ceva locuitorilor Haţegului şi celor trei sate aparţinătoare? - Tot ceea ce îmi doresc e ca, peste patru ani, oamenii care au avut încredere în mine în 10 iunie să nu fie puşi în situaţia de a regreta decizia luată atunci. De aceea, am nevoie să ştiu în permanenţă problemele cu care se confruntă comunitatea pe care o conduc. Una dintre modalităţile prin care pot sta de vorbă cu haţeganii este audienţa, aşa că îi invit pe cei care cred că au nevoie de ajutorul meu, în rezolvarea unei probleme reale, să vină în fiecare miercuri, cu începere de la ora 10, la sediul Primăriei. Sper ca, prin mandatul meu, să nu înşel aşteptările comunităţii şi să confirm că merit scaunul de primar!

(R.R.)

Interviu cu Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg:

“Sper ca, prin mandatul meu,

să nu înşel aşteptările

comunităţii şi să confirm că

merit scaunul de primar!”

Aşa cum a promis în campania electorală, Marcel Adrian Goia, noul primar al oraşului Haţeg vine, la trei luni de la preluarea mandatului, să prezinte date importante despre situaţia economico-financiară a instituţiei pe care o conduce, dar vorbeşte şi despre proiectele de modernizare ce vizează oraşul.

cabinet de avocatură, pentru clauzele aflate pe rolul instanţelor (cu referire clară la nesemnarea de către ex-primarul Timiş, în termenul dispus de instanţă a contractului de vânzare – cumpărare cu AF Cornigoiu, respectiv nesocotirea Sentinţei nr. 584/2008, definitive şi irevocabile, dispusă de Judecătoria Haţeg): valoarea prejudiciului – 73 000 lei;

3. Achiziţionarea şi distribuirea de produse alimentare cu ocazia sărbătorilor pascale, la un număr de peste 1000 de persoane din oraş, direct sau prin biserici, fără aprobarea acţiunii respective de către Consiliul Local: valoarea prejudiciului – 37 366,87 lei;

4. Plăţi reprezentând prestaţii de servicii media, fără bază legală şi fără justificare: valoarea prejudiciului – 32 000 lei;

5. Decontarea de lucrări la obiectivul de investiţii “Reparaţii şarpantă sediu Salubritate”, cu nerespectarea unor cantităţi şi preţuri din devizul ofertă: valoarea prejudiciului – 28 017,19 lei;

6. Redevenţă neîncasată la un contract de concesiune: valoarea prejudiciului – 13 762 lei;

7. Decontarea de lucrări “extindere reţea de apă – str. C. Porumbescu”, care cuprind în devizul ofertă şi în situaţia de lucrări un procent de 15%, reprezentând cota de aprovizionare aplicată la cheltuielile directe: valoarea prejudiciului – 2 645 lei;

8. Decontarea de lucrări la obiectivul de investiţii “Reparaţii sistem rutier, alei şi strada A. Vlaicu”, reprezentând “alte cheltuieli conform prevederilor legale nominalizate”, fără nominalizarea acestora şi contrar prevederilor legale privind întocmirea devizelor de lucrări: valoarea prejudiciului – 2 564 lei.

Deasemenea, a existat şi o constatare privind respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice, în legătură cu achiziţionarea şi decontarea de bunuri (5000 de pixuri), cantitate care depăşeşte consumul normal şi raţional al instituţiei.

actualitateoctombrie 20123

Raport final al Camerei de Conturi a judeţului Hunedoara:

Valoarea prejudiciului adus bugetului local se ridică la aproape 1.100.000 lei pentru 2011 şi la peste 300.000 lei, în primele cinci luni din 2012

În urma acţiunii, au fost sesizate opt abateri/erori de la legalitate şi regularitate, precum şi un caz de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului, după cum urmează:

1. Plăţi reprezentând prestaţii de servicii media, fără bază legală şi fără justificare (10 articole în media locală scrisă/lună, ...): valoarea prejudiciului – 95 777,6 lei;

2. Contracte de asistenţă juridică şi reprezentare cu un

Între 17 şi 28 septembrie, Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi a Judeţului Hunedoara, a efectuat, la sediul unităţii administrativ -teritoriale Haţeg,

controlul privind verificarea legalităţii operaţiunilor economico-financiare efectuate în perioada 01 ianuarie – 31 mai 2012.

Referitor la anul 2011, raportul de audit financiar al Camerei de Conturi a Judeţului Hunedoara scotea la iveală un prejudiciu adus bugetului local al oraşului Haţeg de 1 078 114, 85 lei, prin intermediul a 9 abateri de la legislaţia în vigoare, după cum urmează:

1. Plăţi fără bază legală, reprezentând tarife mai mari decât oferta şi neaprobate prin Hotărâre de Consiliu Local – 405 541 lei;

2. Nu s-au delimitat corect zonele din cadrul oraşului Haţeg, ceea ce a condus la diminuarea impozitului pe terenul extravilan, respectiv a veniturilor bugetului local – 284 310 lei;

3. Nu s-a condus evidenţa contabilă a creanţelor provenite din amenzi contavenţionale – 249 676 lei;

4. Plăţi cu titlul de “sprijin financiar” acordat la biserici, fără respectarea procedurilor legale – 100 000 lei;

5. Nu s-a facturat redevenţa la contractele de delegare a gestiunii (gunoi şi apă), consecinţa fiind neînregistrarea şi nerecuperarea creanţelor de această natură – 30 000 lei;

6. Lichidarea eronată a fondului de stimulente, prin efectuarea de plăţi în favoarea unui salariat – 3 179 lei;

7. Plăţi fără temei legal către un prestator de servicii, prin cuprinderea în mod nejustificat a unor cheltuieli cu “materialele” în devizul aferent contractului de servicii – 3 167 lei;

8. Plata fără bază legală a unor cheltuieli de transport cu auto propriu (distanţa, preţ carburant, nr. km.) – 2 021,85 lei;

9. Venituri nerealizate ale bugetului local, ca urmare a netransmiterii spre executare, în termenul legal, a PVCSA – 220 lei.

(R.R).

Ce a scos la iveală auditul Camerei de Conturi, pentru 2011

În perioada supusă controlului Camerei de Conturi a Judeţului Hunedoara, conducerea executivă a Primăriei Haţeg a fost asigurată de către Nicolae Timiş, primar

şi ordonator principal de credite.

comunitate octombrie 2012 4

PRIMARIA ORASULUI HATEG SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENTA SOCIALA Hațeg, str. Piata Unirii, nr. 6, tel. 0254/770273, fax.0254/777756, E-mail: primaria.hateg@yahoo.com

ACTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA DOSARULUI PRIVIND ACORDAREA AJUTOARELOR PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI CU GAZE, ÎN SEZONUL RECE 2012-2013

- 1 dosar plic;- cerere tip de la Primăria Haţeg (pe numele titularului de contract);- copii după B.I. sau C.I., pentru toţi membrii familiei;- dovada veniturilor nete: - adeverinţă salariu net (se specifică şi contravaloarea bonurilor de masă); - cupon pensie; - talon şomaj; - cupon pensie alimentară; - cupon alocaţie de stat; - pentru cei fără niciun venit - declaraţie notarială;

- adeverintă de venit- Finanţe; - cupon indemnizaţie handicap;

- altele. - ultima factură de gaz;- adeverintă teren agricol şi animale;- certificat fiscal – compartimentul impozite şi taxe; - după caz – copie contract închiriere şi acordul proprietarului pentru acordarea ajutorului de încălzire.

CUANTUMUL AJUTORULUI PENTRU INCALZIREA CU GAZE

Venit net mediu lunar pe membru de familie/persoană singură

Suma acordată

Până la 155 lei 262 leiÎntre 155,1 lei şi 210 lei 162 leiÎntre 210,1 lei şi 260 lei 137leiÎntre 260 ,1 lei şi 310 lei 112leiÎntre 310,1 lei şi 355 lei 87 leiÎntre 355,1 lei şi 425 lei 62 leiÎntre 425.1 lei şi 480 lei 44 leiÎntre 480.1 lei şi 540 lei 31 leiÎntre 540,1 lei şi 615 lei 19 lei

ACTE NECESARE PENTRU ÎNTOCMIREA DOSARULUI PRIVIND ACORDAREA AJUTOARELOR PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI CU LEMNE, ÎN SEZONUL RECE 2012-2013

- 1 dosar plic;- cerere tip de la Primăria Haţeg (pe numele titularului de contract);- copii după B.I. sau C.I. pentru toţi membrii familiei;- dovada veniturilor nete: - adeverinţă salariu net (se specifică şi contravaloarea bonurilor de masă);

- cupon pensie; - talon şomaj; - cupon pensie alimentară;

- cupon alocaţie de stat; - pentru cei fără niciun venit - declaraţie notarială; - adeverintă de venit- Finanţe; - cupon indemnizaţie handicap;

- altele. - adeverinţă teren agricol şi animale;- certificat fiscal – compartimentul impozite şi taxe; - după caz – copie contract închiriere şi acordul proprietarului pentru acordare ajutor încălzire.

CUANTUMUL AJUTORULUI PENTRU ÎNCĂLZIREA CU LEMNE

Venit net mediu lunar pe membru de familie/persoană singură

Suma acordată

Sub 155 lei 54 leiÎntre 155,1 lei şi 210 lei 48 leiÎntre 210,1 lei şi 260 lei 44 leiÎntre 260,1 lei şi 310 lei 39 leiÎntre 310,1 lei şi 355 lei 34 leiÎntre 355,1 lei şi 425 lei 30 leiÎntre 425,1 lei şi 480 lei 26 leiÎntre 480,1 lei şi 540 lei 20 leiÎntre 540,1 lei şi 615 lei 16 lei

În perioada 15 octombrie - 15 noiembrie, haţeganii care doresc subvenţii pentru încălzire,

sunt aşteptaţi la sediul Primăriei

Începând cu data de 1.09.2012, locuitorii oraşului Haţeg au fost înştiinţaţi în legătură cu majorarea tarifului la apă şi canalizare, în conformitate cu art. 13, alin. 2 din Contractul de furnizare/prestare a astfel de sevicii, asumat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Aqua Prest Hunedoara”.

Astfel, preţul pentru apa potabilă a ajuns la 3,63 lei/mc, cu TVA inclus, iar cel pentru canalizare-epurare, la 1,57 lei/mc.

În ultimele zile, prin oraş au circulat mai multe afişe, care incriminau actuala conducere a Primăriei şi noul Consiliu Local, în legătură cu această modificare. Faţă de acuzele aduse, primarul Marcel Adrian Goia contraargumentează: “Preţul la apă nu a fost stabilit de către actuala conducere, Planul anual de evoluţie a tarifelor (pentru perioada 2012-2015) aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în oraşul Haţeg”, fiind aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 24 februarie, anul curent. Iar referitor la faptul că fostul edil al oraşului ne acuză pe noi de faptul că am mărit preţurile, vreau doar să îi înştiinţez pe cetăţeni că, în spatele hotărârii mai sus-menţionate, stă expunerea de motive, în care se propune dezbaterea şi aprobarea proiectului în forma prezentată în şedinţa de la începutul anului, semnată de domnul fost primar, Nicolae Timiş. Mai mult decât atât, aşa cum am promis în campania electorală, consider că mai trebuie adus în atenţia locuitorilor oraşului Haţeg încă un aspect: potrivit aceluiaşi document, respectiv anexa 3 la Hotărârea 14/2012, preţul la apă va continua să se modifice cu 7% în 2013, 5% în 2014, respectiv cu 9% în 2015, iar cel referitor la canalizare cu 10% în 2013 şi 30% pentru 2014 şi 2015.”

(R.R.)

Actuala conducere administrativă a oraşului Haţeg neagă acuzaţiile

legate de majorarea tarifului pentru serviciul de apă şi canalizare

turist în Ţara Haţeguluioctombrie 20125

Pe 28 noiembrie, drumul de 13 km dintre Haţeg şi Silvaşu de Sus pare prea scurt. E invadat de o mare de oameni şi flori, flori care, o dată ajunse lângă locul unde odihneşte Arsenie Boca, par că nu mor niciodată. Aşa cum nici unii oameni, deveniţi “sfinţi” prin felul în care şi-au raportat viaţa la semeni şi la Dumnezeu, se cunosc cu adevărat abia după trecerea timpului...

“Tu fă bine şi aşteaptă răul. Binele ţi-l va răsplăti Dumnezeu. Dacă oamenii, rudele ţi-ar face bine, ţie ce cruce ţi-ar mai rămâne? Deci roagă-te pentru cei ce te blesteamă, fă bine celor ce-ţi fac rău; celui ce-ţi cere nedrept dă-i tot ce-i trebuie lui din lăcomie. Cu alte cuvinte, nu te împotrivi răului când te asupreşte cu nedreptate, ca să nu calci legea iubirii de Dumnezeu şi de oameni, indiferent cum sunt ei. Tu fii cum trebuie. Tu să ai grijă să nu zici rău absolut nimanui, indiferent ce nedreptate ţi-ar face pentru că iertandu-le toate, aşa urmezi lui Iisus, aşa ţii împotriva firii sau mai bine zis mai presus de fire legea lui Dumnezeu – a iubirii. Cu toţi

sunt fiii lui Dumnezeu, chiar dacă ei tăgăduiesc asta, iar tu trebuie să ştii că şi ei au un suflet de mântuit.” (Arsenie Boca)

Aşezată într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific, Mânăstirea Prislop se află la 13 km de Haţeg. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante aşezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Pe lângă frumuseţea şi unicitatea construcţiei bisericeşti, ridicată, prin strădania celor trei mari ctitori (Părintele Nicodim, Domniţa Zamfira şi Părintele Arsenie Boca), locaţia atrage ca un magnet mii şi mii de credincioşi din întreaga ţară, veniţi aici pentru a înţelege o parte cât de mică din ceea ce a însemnat, şi mai ales, înseamnă încă, spiritul “Sfântului Ardealului”.

La Prislop viaţa îşi urmează cursul firesc într-o linişte desăvârşită, absolută. Există însă, trei zile din an, în care forfota e cuvântul de ordine: la hram (în 8 mai (Sf. Ioan Teologul) şi 14 septembrie (Înălţarea Sfintei Cruci)) şi în 28 noiembrie, atunci când tânguirea clopotelor cheamă toată suflarea la parastasul Părintelui

Arsenie Boca. La “Sfântul”, părinte

ieromonah, teolog şi artist român, fost stareţ la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus şi apoi la Mânăstirea Prislop, veneau, şi înainte de 1989, să îl vadă mulţi credincioși, atraşi de harul şi de personalitatea sa. Aveau să vină să îl vadă însă şi mai mulţi după moarte. Pe toţi i-a învăţat, după cum spunea chiar dânsul: ”să fie curaţi faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu; să dea Cezarului ce e al Cezarului (ascultare cetăţenească, dajdie etc.) şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu (cuget curat, suflet purificat şi trup curăţit de patimi). Despre această învăţătură, martori îmi sunt toţi cei ce-au ascultat poveţele cele după Dumnezeu pe care li le-am dat: iubirea de Dumnezeu, iubirea de toţi oamenii, fără deosebire, şi viaţa curată, care fac cu putinţă reîntoarcerea noastră, a împlinitorilor, iarăşi în Împărăţia de obârşie, de unde ne-a trimis Dumnezeu spre scurtă cercare a cuminţeniei şi a iubirii noastre, pe pământ, în stadia şi arena vieţii. Asta îmi este toată misiunea şi rostul pe pământ, pentru care m-a înzestrat cu daruri – deşi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat în toate părţile, ca să propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu şi sfinţirea oamenilor

prin iubire. De alte gânduri şi rosturi sunt străin.”

Avea să moară în 28 noiembrie 1989, la 79 de ani, la Sinaia, unde şi-a avut chilia şi atelierul de pictură. Şi-a dorit să fie înmormântat la Mânăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989, proorocind că aici va fi loc de pelerinaj.

Aşa s-a întâmplat că numărul pelerinilor veniţi, cu paşi grăbiţi spre mormântul Părintelui, o dată cu ultima zvâcnire de toamnă, ajunge la 30000, poate chiar la 40000. Pe 28 noiembrie, drumul de 13 km dintre Haţeg şi Silvaşu de Sus pare prea scurt. E invadat de o mare de oameni şi flori, flori care, o dată ajunse lângă locul unde odihneşte Arsenie Boca, par că nu mor niciodată. Aşa cum nici unii oameni, deveniţi “sfinţi” prin felul în care şi-au raportat viaţa la semeni şi la Dumnezeu, se cunosc cu adevărat abia după trecerea timpului: “cu cât se adaugă mai mulţi ani după mutarea sa pe lumea cealaltă, cu atât va veni lumea spre el mai mult, dacă a fost cu adevărat un slujitor al lui Dumnezeu”, spunea însuşi Părintele, “un fenomen unic în istoria monahismului românesc”, după cum l-a caracterizat Părintele Dumitru Stăniloae.

Anca HĂLMAGI

Despre Mănăstirea Prislop şi Părintele Arsenie Boca,

la 23 de ani de la marea trecere

Administraţia publică locală din Haţeg doreşte să încheie un parteneriat cu Direcţia Silvică şi Consiliul Judeţean Hunedoara, dacă şi aceste instituţii vor fi interesate, pentru a extinde rezervaţia din

pădurea Slivuţ

Trecut: Cum au apărut zimbrii la Haţeg?

Povestea unuia dintre simbolurile Haţegului a început în 1958, când o pereche de zimbri - Podarec şi Polonka - a fost adusă din Polonia. De atunci, lucruri importante aveau să se întâmple în pădurea Slivuţ, primul loc de pe teritoriul României în care a fost introdus zimbrul european (Bison bonasus). O lege nescrisă, dar respectată cu sfinţenie, spune că numele puilor născuţi în ţara noastră trebuie

să înceapă cu litera “R” sau chiar cu indicativul “RO”. Aşa că, toţi cei peste 50 de “zimbrişori” care au văzut lumina zilei la Haţeg, de-a lungul celor 54 de ani de existenţă a Rezervaţiei, au purtat astfel de nume. Primii au fost: Roman, Retezat şi Romina.

Prezent: Premieră absolută: patru pui în 2012!

În momentul de faţă, în rezervaţia aflată la 3 km de Haţeg, trăiesc zece zimbri. Adulţii - Roşu, Romeo, Romaniţa, Roxi, Roxana şi Rozina – au vârste cuprinse între 3 şi 13 ani. Recordul absolut, cu care se mândresc administratorii, îl reprezintă cei patru pui care şi-au început povestea de viaţă în vara acestui an: Romulus (n. 03 iulie), Roman (n. 29 august), Rodica (n. 12 septembrie) şi Roibu (n. 29 septembrie). “Este o premieră faptul că toate cele patru femele existente în Rezervaţia Haţeg-Slivuţ au fiecare, câte un pui. Nu s-a mai întâmplat niciodată să avem, într-un singur an, patru zimbrişori”, a declarat Petru Crăciunescu, pădurar în cadrul Ocolului Silvic Retezat, Direcţia Silvică Hunedoara, cel care de 14 ani se ocupă, împreună cu soţia, de administrarea zonei şi îngrijirea preţioaselor şi impunătoarelor animale.

Viitor: Parteneriat pentru modernizareActuala conducere administrativă a

oraşului Haţeg îşi doreşte ca, pe viitor, Rezervaţia de zimbri să devină un centru turistic important. Proiectul este, deocamdată, la nivel de intenţie şi urmăreşte atragerea fondurilor europene necesare pentru extindere, unde s-ar amenaja şi un punct dedicat Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului. „Suntem în discuţii cu Romsilva, noi am vrea să intrăm în parteneriat cu ei şi să facem o extindere a rezervaţiei, iar fondurile necesare să le atragem printr-un proiect european. Vrem să ne implicam şi poate va dori şi Consiliul Judeţean să intre în acest proiect. Ne-am gândit că am putea amenaja un spaţiu distinct, dedicat Geoparcului Dinozaurilor. Cred că e momentul să profităm de faptul că foarte mulţi turişti vizitează zimbrii din pădurea Slivuţ şi să promovăm şi alte obiective importante pentru zona noastră”, e de părere Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg.

Rezervaţia Haţeg - Slivuţ se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpeni, stejari şi brazi. În prezent, în toată lumea mai sunt aproximativ trei mii de exemplare de zimbri, toţi urmaşi a doar 12 străbunici.

Anca HĂLMAGI

Rezervația de zimbri Silvuț-Hațeg şi-ar putea recăpăta renumele şi farmecul de altădată

oamenii Țării Hațegului/reportaj octombrie 2012 6În 7 mai 2007, preotul greco-

catolic Pavel Dragota, în vârstă de 85 de ani, primea din partea Papei Benedict al

XVI-lea titlul onorific de Prelat Papal, distincție cu care nu mulți clerici se pot mândri. Diploma marca sfârşitul unui drum anevoios şi al unei lupte duse pe

parcursul a 47 de ani scurşi cu greu, de la momentul absolvirii Academiei Teologice de la Blaj (1948), până la hirotonirea de la

Hațeg, din 30 ianuarie 1995.

În loc de încheiere...“Într-o noapte, acum, în primăvară, m-am visat cu trei rozare pe masa mea de servit liturghia,

toate înfăşurate într-un buchet de flori albastre. Albastrul este culoarea preferată a Preacuratei. M-am consultat cu confesorul meu, care a interpretat acest vis ca o mulţumire venită din partea Maicii. Mă întreb totuşi, de ce după atâta vreme, primesc aceste semne... Şi mă gândesc că poate jertfa pe care am adus-o Bisericii mele a folosit cuiva...”

Cel De-al Doilea Război Mondial, trăit pe viu

În 1943, Pavel Dragota, în vârstă de 21 de ani, susţinuse examenul de bacalaureat, iar la puţin timp după acest moment a fost încorporat ca militar în termen. Dorinţa de a urma cursurile unei facultăţi nu a fost suficientă. Atunci, prioritară era datoria faţă de ţară. Războiul era în plină desfăşurare. A trebuit să facă doi ani şi jumătate de Şcoală Militară, motivându-i-se că Teologie poate să urmeze şi după ce se întoarce din armată. Din cauza deficitului de trupe, a ajuns să lupte în zona Aradului şi pe lângă Lugoj, deşi slujea Unitatea Militară 5 Vânători de Munte Abrud. “Primul botez al focului l-am primit la Şistarovăţ. Am fost bombardaţi de şase avioane nemţeşti. Am scăpat ca prin minune. Am trăit, mult timp după aceea, cu frica de a nu fi atacaţi noaptea. Dormeam pe rând. Aveam 22 de ani şi chiar şi aşa, cu tot ceea ce se întâmpla în jurul meu, nu cred că eram conştient cu adevărat de pericolul la care eram supus”.

Despre oameni și sfinți

Monseniorul Pavel Dragota, protopop de Hațeg şi Prelat Papal:„Dacă făceam Teologia la ortodocşi alegeam calea uşoară. Eram, de la început, bine primit de oameni. Aşa, a trebuit

să duc lupte mai multe şi mai grele!...”De la Silvaşu de Sus, la Blaj

Povestea de viaţă a preotului Dragota începea să se scrie în urmă cu 90 de ani, mai exact în 18 octombrie 1922. Părinţii, Cristina şi Pavel, ştiau cu mult timp înainte de acest moment că, dacă vor avea un băiat, va trebui să urmeze calea apropierii de Dumnezeu. “Tata a fost prizonier în timpul Primului Război Mondial. A lucrat aproape patru ani, într-o fabrică din Munţii Ural. Şi-a spus atunci că, dacă va avea un fecior, o să-l facă preot...”. A fost primul copil din sat care a plecat la şcoală. Între 1935 şi 1943 a urmat cursurile Liceului “Sf. Vasile” din Blaj, urmând ca, în 1944, să susţină examenul de admitere la Academia Teologică. “Părinţii erau ortodocşi, dar nu au avut nimic de obiectat, nu s-au amestecat niciodată în viaţa mea. A contat mult că eu am luat contact de mic cu Blajul, am trăit viaţa spirituală a Blajului şi m-am convins că în greco-catolicism este adevărul!”.

Despre întâlnirea cu Iuliu Hossu, primul Cardinal greco-catolic

Cardinalul Hossu a fost o figură marcantă a spiritualităţii româneşti, care a jucat un rol important în cadrul episodului Marii Uniri de la 1918. Episcopul, pe atunci, Iuliu Hossu a fost cel care, din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, a dat citire Declarației de la Alba Iulia, în faţa celor 100.000 de participanţi, iar mai apoi, alături de alţi trei fruntaşi ardeleni (episcopul ortodoxMiron Cristea - viitor patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Alexandru Vaida-Voievod și Vasile Goldiş) au dus la Bucureşti Declaraţia de Unire, în Parlamentul României. Tot Iuliu Hossu a fost cel care i-a înmânat Actul Unirii Regelui Ferdinand I al Românilor.

La 28 aprilie 1969, a fost creat cardinal in pectore de către Papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus şi mai multe neajunsuri decât îi crease deja Securitatea. La 5 martie 1973, la ceva timp după decesul ierarhului român, Papa a dezvăluit că episcopul greco-catolic de Cluj – Gherla fusese creat Cardinal.

Părintele Dragota a avut şansa să îl cunoască pe dr. Iuliu Hossu, la Cluj, în 1948. “Când am absolvit Academia Teologică, spre surprinderea colegilor mei, am fost chemat la rector, să mă duc cu o scrisoare la Preasfinţitul Suciu, atunci Episcop de Blaj, care-mi fusese profesor şi care mi-a intermediat o întâlnire la Cluj, cu Cardinalul. Preasfinţitul Hossu m-a reţinut o zi la el. M-a plăcut. Eu am vrut să plec, pe motiv că am examen la Dogmă, cu un profesor foarte aspru. Dar a insistat să rămân, dându-i chiar telefon rectorului, să mă învoiască. Am stat de vorbă foarte mult, lucru cu care nu mulţi dintre colegii mei se pot mândri! M-a marcat întâlnirea cu primul Cardinal al Bisericii Unite cu Roma!”.

Despre comunism şi Securitate

În perioada comunismului, greco-catolicismul putea exista doar în conştiinţa câtorva preoţi, concentraţi mai ales în jurul nucleelor de la Blaj şi Lugoj şi în sufletele multor credincioşi care, deşi au ales să treacă atunci spre ortodoxism, şi-au reconsiderat hotărârea, recunoscându-şi apartenenţa religioasă după 1989. “Comunismul a fost o perioadă de robie, în care noi (n.r. greco-catolicii) am rămas în umbră, nu am putut evolua, la fel ca fraţii noştri ortodocşi. Preoţia e un apostolat. Dacă te-ai dedicat ei, trebuie să o faci cum trebuie!”.

Timp de 47 de ani, Pavel Dragota a dus o luptă aprigă. A trebuit să-şi urmeze vocaţia în clandestinitate. A trebuit să se reorienteze profesional şi a avut, pe rând, diverse funcţii: contabil la Consiliul Popular Haţeg, referent tehnic, şef serviciu şi vicepreşedinte la Cooperaţia de Consum sau intendent la Spital. Preot “cu acte în regulă” a devenit abia în 1995, de atunci dedicându-se mai ales Bisericilor din Toteşti şi Haţeg. Faptul că nu a cedat presiunilor venite din partea Securităţii se datorează modului de gândire sănătos, dobândit de la profesorii de la Blaj. Din cei 12 colegi, absolvenţi ai Academiei Teologice, doar doi au trecut la ortodoxie. “Pe mine, conştiinţa a fost singura care m-a determinat să nu-mi schimb convingerile. Am spus că sunt tânăr şi că, dacă am răbdare, voi ajunge să îndeplinesc dorinţa părinţilor mei. Presiuni au fost, dar întotdeauna am simţit mâna lui Dumnezeu asupra capului meu!”.

În 1952, Pavel Dragota a fost arestat pentru trei zile şi dus la Deva. “Atunci, m-au trecut prin toate filtrele. Ştiam că am fost urmărit tot timpul. Exista o notă despre mine, datată imediat după terminarea facultăţii. Atunci m-am întors înapoi acasă (n.r. Silvaşu de Sus), unde

ţineam liturghie cu preotul greco-catolic din sat. Ne închideam într-o cameră şi ne rugam. Într-o noapte, am mers cu credincioşii noştri la Mânăstirea Prislop, vreo 30 de oameni... Un frate de acolo, când ne-a văzut, a tras clopotul. Cantorul a fost arestat, la scurt timp şi, sub presiune, a mărturisit tot ce se întâmplase.

Pentru că eram veteran de război şi n-am avut antecedente, mi-au dat drumul repede. Dar, în timpul interogatoriului, cel care mă ancheta mânuia un pistol în faţa mea. I-am zis să-l pună în sertar,

pentru că ştiu ce înseamnă acea armă, pe care eu o purtasem pe front. I-am zis că eu am stat în faţa morţii şi nu mi-e frică de ea!”.

Şi acum, după 60 de ani, părintele Dragota, e de părere că ceea ce l-a ajutat a fost rozarul pe care şi acum îl păstrează cu sfinţenie, primit de

la Episcopul Suciu, o personalitate eminentă, care i-a fost model atât în preoţie, cât şi în viaţa de zi cu zi. “Am avut rozarul băgat în pantof,

în faţă. Nu ştiu de ce, dar a fost singurul loc în care nu mi-au făcut percheziţie. Numai Dumnezeu m-a salvat!”.

Despre bucuriile vieţii, la 90 de ani

Cel puţin cinci momente i-au adus, de-a lungul vieţii, bucurie în suflet lui Pavel Dragota. Primul a avut loc în 1948, atunci când era proaspăt absolvent al Academiei Teologice de la Blaj: “Dacă aş da timpul înapoi, aici m-aş întoarce... aş mai face o dată cei cinci ani de cursuri! Dar nu în sistemul de acum!”. Al doilea şi al treilea au fost legate de întemeierea familiei, respectiv anul 1952, când a cunoscut-o pe soţie şi, mai târziu, momentul în care i s-a născut unicul copil, fiica Mihaela. Al patrulea moment important l-a trăit în 30 ianuarie 1995, când, în Sala Mare a Liceului “I. C. Brătianu” din Haţeg, a fost hirotonit, la 47 de ani după absolvire: “Pentru mine ăsta a fost un ideal, sfârşitul unei lupte ce părea a fi continuă. Eram în vârstă şi mi-a fost teamă că nu voi mai ajunge să trăiesc ziua aceea”. Bucuria pe care a traversat-o atunci avea să o simtă înzecit în momentul în care Papa Benedict al XVI-lea i-a conferit, în 7 mai 2007, titlul onorific de Prelat Papal.

Anca HĂLMAGI

culturăoctombrie 20127

Aceasta a fost prima reacţie a unui spectator prezent la cea de-a doua reprezentaţie din turneul de toamnă a spectacolului “Teatrul Sub Pământ. Muzeu în mişcare”, găzduită de Casa de Cultură, cu sprijinul Primăriei oraşului Haţeg. După ce la începutul verii piesa s-a jucat la Bucureşti şi în localităţile din Valea Jiului, echipa proiectului continuă prezentarea spectacolul şi în alte localităţi din judeţul Hunedoara (Deva, Haţeg, Brad, Petrila, Baru Mare), restituind astfel poveştile de viaţă care alcătuiesc piesa către alte comunităţi din România. Având la bază o documentare amănunţită, o coborâre a echipei în mină, interviuri şi intâlniri cu locuitorii şi ateliere cu copii derulate în Vale, piesa “Teatrul Sub Pământ. Muzeu în mişcare” surprinde greutăţile existenţei în Vale: şomajul ridicat, migraţia forţei de muncă, furtul de cărbune şi fier pentru subzistenţă. Felul în care personajele reconstituie poveştile de viaţă, situaţiile, gesturile, ticurile şi cântecele din spectacol converg către redarea autentică a problemele locuitorilor din oraşele fost industriale, prin vocile

diverse ale persoanelor care locuiesc în Vale, voci care sunt de multe ori umbrite de reprezentările stereotipe negative ale vieţii minerilor.

Având parte de un public mai numeros decât cel prezent la Teatrul de Artă din Deva, reprezentării piesei i-a urmat o discuţie cu publicul. Câţiva dintre spectatorii rămaşi la discuţie au intrat în dialog cu echipa proiectului Sub Pământ şi au

remarcat realismul cu care spectacolul a surprins existenţa post-decembristă a muncitorilor nu numai din Vale, ci şi din alte oraşe fost industriale din România. La discuţie, spectatorii au împărtăşit experienţele lor de muncă, asemănătoare celor redate în piesă, iar una dintre spectatoare şi-a exprimat bucuria de a fi participat la un spectacol de teatru cu o temă de actualitate, organizată la Casa de Cultură din Haţeg.

Echipa proiectului înseamnă: Bobo Burlăcianu, Adrian Cristea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Vlad Petri, Alexandru Potocean, Andrei Şerban; coordonatori: Mihaela Michailov şi David Schwartz. (http://teatrusubpamant.wordpress.com).

Simona CIOTLĂUŞ

Spectacol de teatru inedit pe scena Casei de Cultură din Haţeg…

“Din foarte puţin aţi făcut ceva excepţional!”

surs

a fo

to:

http

://te

atru

subp

aman

t.w

ordp

ress

.com

Comuna Sarmizegetusa, aflată la poalele munţilor Ţarcu şi Poiana Ruscă, pe cursul superior al râului Breazova, la aproximativ 10 km de zona pasului „Poarta de Fier a Transilvaniei”, reprezintă zona unde au fost descoperite ruinele arheologice ale oraşului roman Colonia Dacica, întemeiat între anii 108 – 110 d. Chr. de către Decimus Terentius Scaurianus, în numele împaratului Marcus Ulpius Nerva Traianus, după victoria din Războaiele Dacice (101-102 şi 105-106 d. Chr.).

În antichitate, zidurile oraşului roman aveau o lungime de 500 X 600 m şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 ha., având o populaţie estimată la aproape 25.000 de locuitori. Aşezarea era puternic colonizată de veterani romani (deductio veteranorum),

care au participat la războaiele de cucerire a Daciei, aceasta fiind prima capitală a provin-ciei romane Dacia. De altfel, Împăratul Traian a fondat un singur oraş în provincie, acela fi-ind Colonia Dacica Sarmizegetusa; următorii împăraţi au fost cei care au pus bazele altor 10 sau 11 comunităţi urbane în întreg Imperiul, Sarmizegetusa devenind mamă pentru alte patru sau cinci oraşe. În timpul împăratului Hadrian (117 - 138), Sarmizegetusa a luat nu-mele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Daci-ca Sarmizegetusa, căruia i se va adăuga în pe-rioada 222-235 epitetul de Metropolis. Aici se aflau iniţial, atât cât Colonia a funcţionat ca şi capitală a provinciei Dacia, sediile guvernato-rului provinciei, al aparatului administrativ, fiscal, militar, economic şi religios.

Astăzi se pot vedea descoperite, în urma cercetărilor arheologice, mai multe fundaţii şi parţial elevaţii ale unor clădiri importante ale oraşului. În interiorul acestu-ia, în jurul unei piaţete pavate cu lespezi de calcar, se pot vedea ruinele forului Coloniei Dacica, clădirea centrală a oraşului, unele clă-diri administrative şi locuinţe particulare. În apropierea intrării în oraş a fost cercetat, fără a fi încă finalizat, Domus Procuratoris, Palatul Procuratorului financiar al Provinciei Dacia. Săpată doar parţial, clădirea se poate observa continuând în grădinile învecinate. În cadrul acesteia au fost descoperite două complexe termale şi o încăpere în care se aflau mai mul-te altare de marmură cu inscripţie, ce servea, probabil, drept templu. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşu-lui, romanii au construit numeroase monu-mente publice, case pariulare, morminte, etc.

Cercetările arheolgice au identificat mai multe ruine ale unor temple dedicate unor zei pre-cum Malagbel, Aesculap sau Hygia, vestigiile unor villae suburbane sau edificii termale.

Poate cel mai vizibil edificiu, conservat mai bine decât celelate este Amfiteatrul roman, locul unde în antichitate aveau loc diferite manifestări pentru populaţia oraşului. În partea de est a aşezării, cercetările arheologice au identificat necropola. Pe lângă această zonă locuită propriu-zis, oraşul mai dispunea de un territoriumm, unde cei care îşi puteau permite, se retrăgeau pe timp de vară; existau villa rustica, ferme romane ori aşezări de rang inferior, cum sunt Aquae (Călan Băi) sau Germisara (Geoagiu Băi), unde se făceau băi termale încă din antichitate. După retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul de aici va fi blocat de către populaţia romanică, undeva în sec. IV.

Cristian DIMA

Ulpia Traiana

Sarmizegetusa

Pastila de Istorie

utile octombrie 2012 8

NOU ÎN HAŢEG!!! STR. UZINEI, NR. 6 (în Parcul Copiilor)

Tel: 0742 10 98 85www.facebook.com/CafeParc

Vă aşteptăm la...

CAFENEA – 22 LOCURIZILELE CAFELEI (vineri, sâmbătă, duminică) Varianta 1: 1 cafea mare +1 doză Coca Cola – 5 lei

Varianta 2: 1 cafea mare +1 plăcintă cu prune – 5 lei

RESTAURANT – 36 LOCURI

Pizza, sandwich-uri, clătite...

Mâncare bine gătită!

SPECIALITATEA CASEI: BOGRACS

TOCĂNIŢA TÂLHARULUI

SCĂRICICĂ

JUDEȚUL HUNEDOARA PRIMARIA ORASULUI HATEG Hațeg, str. Piata Unirii, nr. 6, tel. 0254/770273, fax.0254/777756,

E-mail: primaria.hateg@yahoo.com

PROGRAM AUDIENŢE

PrimarMarcel Adrian GOIA

Miercuri – 10.00 – 12.00

ViceprimarViorel DEMIAN

Joi – 10.00 – 12.00

Cabinetul PROKINETIC vă oferă într-o atmosferă plăcută tratamente personalizate pentru afecţiuni

ortopedice, reumatologice şi neurologice.

Posibilități terapeutice:• ELECTROTERAPIE - peste 25 de forme de curent, ultrasunet.• LASERTERAPIE• MASAJ TERAPEUTIC SI DE RELAXARE• KINETOTERAPIE- Tehnici : Kabat, Bobath, Jacobson, Klapp, Cotrel, von Niederhoeffer, McKenzie, Williams, manipulări osteo-articulare – Yumeiho -Exerciții cu aparatură specială

CMI PROKINETICRECUPERARE MEDICALĂ

ANDREI BOGDAN - FIZIOKINETOTERAPEUT

LUNI - VINERI 8.00 - 17.00Programări la telefon 0757 600 118

Sântămăria-Orlea, nr. 29jud. Hunedoara

S.C. BUCURA PREST S.A - HAȚEGStr. Dr. V. Babeş, nr. 38, Tel/fax 0254 770 651

Oferă, la preţuri avantajoase, de luni până vineri, între orele 7.30 şi 19.00 servicii de

SPĂLĂTORIE AUTO... Tarife pentru autoturisme:10 lei – spălat exterior;5 lei – aspirat interior; 5 lei – siliconat bord;5 lei – spălat motor.Tarife pentru microbuze:20 lei – spălat exterior;15 lei – aspirat interior; 5 lei – siliconat bord;10 lei – spălat motor.

SPĂLĂTORIE COVOARE… la doar 2 lei/mp.

VERIFICARE, REPARARE ȘI REÎNCĂRCARE STINGĂTOARE DE

INCENDIU… (prețuri fără TVA)Stingător cu pulbere – tip P1 – 17 lei;Stingător cu pulbere – tip P3 – 18 lei;Stingător cu pulbere – tip P6 – 20 lei;Stingător cu pulbere – tip P50 – 130 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 6 – 28 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 9 – 32 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 50 – 145 lei.

Agenţia ZELA TRAVEL

Deva, Piaţa Victoriei, Nr. 2, Incinta IPH, Cam. 12, Parter Tel fix: 0354 105 726

Mobil: 0728 694 124, 0729 620 777email: office@zelatravel.ro

web: www.zelatravel.ro