Jurnalul de HategPublicaţie editată de Primăria oraşului Haţeg, Trimestrul 2 2013, Anul 2, Tiraj - 2 000 ex., Gratuit.

t,

p 8p 2

p 4

p 3

Susţinut financiar de administraţia locală,

Spitalul orăşenesc Haţeg îşi continuă activitatea

În 2012 şi 2013, mai mult de 600.000 de lei de la bugetul local au mers către Spitalul orăşenesc Haţeg, pentru plata bunurilor şi serviciilor sau pentru împrumut plată arierate.

Întrebări pentru profesorul şi omul de fotbal Flaviu Itul

despre parcursul de excepţie al echipei de fotbal

a oraşului Haţeg“Retezatul Haţeg” a ajuns pe podiumul clasa-

mentului Ligii a IV-a de fotbal Hunedoara, având cel mai surprinzător parcurs şi, mai mult decât atâr, este singura echipă din judeţ care, până în prezent (n.r. data apariţiei nr. curent), se poate mândri că nu are nicio în-frângere.

Oraşul Haţeg - gazda întâlnirii anuale a Uniunii Scriitorilor - Filiala Alba-Hunedoara

p 6

Tu ce poţi face pentru Haţeg?

Am speranţa că a sosit vremea ca la Haţeg să gândim în primul rând la ce putem face pentru dezvoltarea oraşului, dar nu pe spaţii restrânse sau pe termen scurt, ci într-un cadru mai vast, care să vizeze un întreg societal, fără discriminare.

Oficialii din oraşul Melle (Franţa)

au reînnoit protocolul de

înfrăţire semnat în 2004,

cu Haţegul

Simu Grec, artist popular, custode al Muzeului Ţării Haţegului:

“Copiii ar trebui să ştie foarte multe

despre tradiţia populară!

Nu trebuie să ne fie ruşine

de unde am venit!

p 2

administraţie publică aprilie 2013 2

CAMPANIE DE SUSŢINERE A SPITALULUI ORĂŞENESC HAŢEG

Oferiţi 2% pentru resuscitarea singurei unităţi medicale din Ţara Haţegului!

În cazul în care consideraţi că Spitalul orăşenesc Haţeg poate fi o destinaţie potrivită pentru virarea a 2% din impozitul anual, Jurnalul de Haţeg vă pune la dispoziţie datele de identificare ale entităţii

non-profit care are nevoie de susţinerea dumneavoastră:

ASOCIAŢIA PENTRU SUSŢINEREA SPITALULUI HAŢEGCIF: 3114183

IBAN: RO46BRDE220SV63744892200Vă mulţumim!

Susţinut financiar de administraţia locală,

Spitalul orăşenesc Haţeg îşi continuă activitatea

În 2012 şi 2013, mai mult de 600.000 de lei de la bugetul local au mers către Spitalul orăşenesc Haţeg, pentru plata bunurilor şi serviciilor sau pentru împrumut plată arierate.

“S-a ajuns la această situaţie pentru că, la inceputul anului 2012, când s-a încheiat contractul cu C.J.A.S. pentru serviciile medicale, din suma totală, care trebuia să se împartă la 12 luni, 93 de procente au fost alocate, de către vechea conducere, doar pentru perioada ianuarie – iunie. Ulterior, fondurile au fost suplimentate, într-adevăr, dar tot insuficiente, ele nereuşind să acopere nici măcar salariile aferente semestrului al doilea”, a declarat primarul Haţegului.

În prezent, finanţarea spitalului este acoperită din contractul care este în desfăşurare cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Deva. Şi aici rămâne însă o problemă, referitoare la structura organizatorică a unităţii spitaliceşti care, conform Ordinului MS 581/2010 prevede 140 de paturi, din care doar 111 sunt finanţate, iar normativul de personal este în concordanţă cu această cifră. În acest sens, a trebuit să se ia greaua decizie a restructurării de 21 de posturi.

“Nu suntem singurii din judeţ care ne confruntăm cu astfel probleme, însă ele nu sunt de nedepăşit. Traversăm cu toţii o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, însă doresc să infirm zvonurile conform cărora spitalul din Haţeg se închide!”, a mai ţinut să precizeze primarul Marcel Adrian Goia.

(R. R.)

Oficialii din oraşul Melle (Franţa) au reînnoit protocolul

de înfrăţire semnat în 2004,

cu HaţegulÎn perioada 19 - 23 aprilie, o

delegaţie oficială, condusă chiar de primarul Yves Debien, au fost prezenţi în Ţara Haţegului, pentru a relua protocolul de înfrăţire semnat în 2004 şi întrerupt ulterior.

“Ne bucurăm că am redeschis calea către cooperare cu cei din Melle! Am semnat declaraţia de principiu de înfrăţire, care are ca rezultat concretizarea proiectelor în domenii diverse (medical, social, educaţional, sportiv etc.), în favoarea comunităţilor pe care le conducem, atât eu, cât şi domnul Debien”, a menţionat Marcel Adrian Goia, primarul Haţegului.

Referitor la colaborarea anterioară cu oraşul Melle, aceasta s-a concretizat printr-un schimb de experienţă cu elevii Colegiului Naţional “I.C. Brătianu”, dar şi printr-o serie de acţiuni, în parteneriat cu Clubul Copiilor – utilarea unui spaţiu cu calculatoare, mai mulţi studenţi din Franţa fiind profesori de informatică, pe perioada vacanţei de vară, pentru copiii cu nevoi sociale înregistraţi la nivelul comunităţii.

(A. H.)

actualitateaprilie 20133

Haţeganii au poftă de cultură, aşa că, la sediul Casei de Cultură (fostul cinematograf), au fost proiectate, cu începere de la ora 14.30, filmele “Morgen” (8 aprilie) şi “Rocker” (9 aprilie), două proiecţii ale cunoscutului regizor Marian Crişan, realizator al scurt-metrajul “Megatron”, distins cu Palm d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (2008).

Dacă „Morgen” (2010, premiat în importante festivaluri de film precum Locarno IFF, Tessaloniki IFF, Reykjavik IFF) este un film mai vechi, premiera absolută o reprezintă „Rocker”, distribuit în România de Transilvania Film, care se află în turneul naţional de promovare, începând cu 22 februarie a.c., în următoarele locaţii, cărora li se adaugă şi micul oraş de la poalele Retzatului: București (Cinema City Cotroceni, Cinema Studio, Grand Digiplex Băneasa, Hollywood Multiplex, Movieplex, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Union), Brașov (Cityplex), Cluj (Cinema Florin Piersic, Odeon Cineplex), Constanța (Cityplex), Craiova (Cinema Patria), Oradea (Cinema Cortina Digiplex), Ploiești (Cinema City), Târgu Jiu (Cinema Sergiu Nicolaescu) și Târgu Mureș (Cinema Arta).

Pelicula spune povestea lui Victor, un rocker la 45 de ani, a cărui dragoste pentru fiul său Florin depășește limitele a ceea ce e social și moral acceptat.

Viața de zi cu zi a tatălui orbitează în jurul fiului său, dependent de droguri. Disperat și gata de a depăși orice obstacol pentru a-i asigura fericirea, Victor ajunge să fure și să se umilească. Pe langă legatura de sânge, ceea ce îi unește și mai mult pe cei doi e muzica. Muzica rock.

Filmul a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la San Sebastian unde a participat în competiția secțiunii Nuevos Directores. De curând, ROCKER a fost proiectat în secțiunea competitivă a Festivalului Intrenațional de Film de la Trieste și la Festivalul Internațional de Film de la Göteborg, fiind în continuare solicitat în competiții internaționale.

La Haţeg, marţi, 9 aprilie, Dan Chiorean, actorul care interpretează personajul din rolul principal, s-a întâlnit cu spectatorii şi a răspuns întrebărilor acestora.

Marele merit pentru realizarea acestui proiect important a fost al Primăriei oraşului Haţeg şi al Pensiunii “Vila Veche”.

“Am încercat să observ lumea dependenților de droguri altfel, prin ochii celor care sunt lângă ei, a celor care au grijă de ei. Cred că drama familiilor și a prietenilor din jurul celor dependenți e la fel de puternică. […] Viața tatălui oscilează zi de zi în jurul fiului său dependent de droguri. Urmărit îndeaproape ca printr-un fel de lupă, acest personaj poate să devină un fel de portret universal al părintelui gata să faca orice pentru copilul său.”- regizorul Marian Crișan.

A.H.

De la Marian Crişan, regizorul care în 2008 câştiga Palm d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes…

“Morgen” și ”Rocker” au rulat la Hațeg, în 8 și 9 aprilie

Joi, 21 martie, cu începere de la ora 13.00, în Sala de şedinţe a Consiliului Local, a avut loc întâlnirea anuală a Uniunii Scriitorilor – Filiala Alba/Hunedoara.

La acţiunea care a punctat sărbătorirea Zilei Mondiale a Poeziei au participat activ oameni de cultură din Haţeg (Radu Igna, Ştefan Martinescu, Costel Stancu, Raul Constantinescu), Simeria (Dumitru Hurubă), Călan (Ioan Barb), Hunedoara (Eugen Evu, Ioan Evu, Ioan Urdă), Deva (Paulina Popa, Gligor Haşa, Marian Pândaru), Alba-Iulia (Cornel Nistea, Aurel Pantea, Mircea Stăncel) şi Târgu-Mureş (Nicolae Băciuţ).

Întâlnirea Uniunii Scriitorilor, desfăşurată în inima Ţării Haţegului, sub egida Primăriei oraşului Haţeg, prin Casa de Cultură, este un eveniment important în agenda culturală anuală a micului oraş de la poalele Retezatului.

“Pe lângă problemele curente cu care ne confruntăm la nivelul administraţiei locale, nu trebuie să uităm de rolul primordial pe care cultura îl are în dezvoltarea copiilor noştri!... Mai ales aici, în Ţara Haţegului, inima marelui regat dac, cunoscut leagăn de civilaţie, loc de obârşie al familiei Densuşianu, marcată prin numele lui Aron, Nicolae şi Ovid, renumiţi oameni de cultură, membri al Academiei Române sau al familiei nobiliare Nopcsa, căreia i-a aparţinut renumitul paleontolog de reputaţie mondială, Franz Nopcsa, dar şi subiect de inspiraţie pentru Jules Verne…” – a ţinut să menţioneze primarul Marcel Adrian Goia.

Oraşul Haţeg - gazda întâlnirii anuale a

Uniunii Scriitorilor - Filiala Alba-Hunedoara

comunitate aprilie 2013 4

În cadrul familiei, cei şapte ani de acasă se deprind de la părinţi. Tatăl şi mama fiind cele dintâi modele de urmat, astfel după cum s-a rânduit de la Dumnezeu, să fie familia, „parte femeiască şi parte bărbătească”. Cu trecerea timpului părinţii treptat transferă educaţia familială în spaţiul învăţării, prin medierea către şcoală.

Foarte importantă în cadrul familiei este şi dimensiunea „drept-măritoare” a surselor pe care părinţii fundamentează deprinderea celor şapte ani de acasă pentru pruncii lor.

În funcţie de modul în care părinţii îşi asumă abordarea zorilor, cam astfel vor răspunde şi pruncii de viaţa ce se aşterne înainte cu încercări, cu realizări materialnice dar şi cu daruri duhovniceşti.

Normal este ca în cadrul oricărei familii - fiecare copil sau copilă - în timp să îşi asume de la cei mai în etate dorinţa de a se implica cu ceva anume în cadrul familial.

Ţelul de a face ceva pentru familie.

Şi acesta este cel mai important efect al asumării celor şapte ani de acasă, din partea pruncilor, dar în acelaşi sens un succes al părinţilor în procesul iniţierii acestora în zorii vieţii familiale.

Cam astfel este şi în cadrul societal. Fiecare înainte de a cere un folos material, trebuie să se implice cu ceva prin care să fie îndreptăţit la a avea acces la acel folos material. Criteriul implicării trebuie să fie acela al celor şapte ani de acasă.

Cu atât mai mult când aducem în discuţie contextul unui oraş. Administraţia oraşului are datoria de a căuta cele mai bune soluţii pentru ca oraşul întreg să prospere şi locuitorii să îşi poată face un rost în viaţă.

Cetăţenii oraşului însă trebuie la rândul lor să vină cu propuneri legale, morale şi echitabile pentru a sprijini administraţia oraşului în găsirea oportunităţilor de dezvoltare.

Tocmai de aceea ca haţegani înainte de a solicita administraţiei locale vreun beneficiu este vital să ne întrebăm: „Noi

Tu ce poţi face pentru Haţeg?ce putem face pentru Haţeg?”

Există o sumedenie de surse europene care finanţează nu doar ideile geniale ci şi potenţialul de aplicare al acestora. Dacă între cele două aspecte se găsesc punţi atunci transpunerea acestora în proiecte poate să aducă finanţare pentru o dezvoltare care să „iniţieze” locuri de muncă.

Am speranţa că a sosit vremea ca la Haţeg să gândim în primul rând la ce putem face pentru dezvoltarea oraşului, dar nu pe spaţii restrânse sau pe termen scurt, ci într-un cadru mai vast, care să vizeze un întreg societal, fără discriminare.

Pentru haţeganii care încă nu au înţeles, trebuie să ştie că oraşul Haţeg, după schimbare şi-a deschis porţile, dar nu spre aceia care vin să „dobândească fără a dărui”, ci în primul rând către aceia care antreprenorial şi cu fidelitate haţegană au în mentalitatea lor cele două componente: o idee şi un potenţial de aplicare al acestora convergente unei finanţări europene.

Nu cred că este timp pentru lamentări, referendumuri sau triste invidii. Trebuie să gândim fiecare dintre noi cum putem face parte din acest parteneriat între administraţie şi haţegani, care să urmărească dezvoltarea oraşului.

Unde pot duce toate acestea? În primul rând la aducerea de locuri de muncă pentru haţegani. În al doilea rând în stabilizarea bugetului local. În al treilea rând în diminuarea opiniei generale că „la Haţeg nu se poate face nimic şi că de aceea trebuie să plecăm în alt oraş mai mare”.

Înainte de a cere ceva administraţiei „te întreabă şi socoate” dragă „cetăţene” haţegan „Tu ce poţi face pentru Haţeg?”, nu pentru tine, nu pentru administraţie, nu pentru familie, nu pentru prieteni ci pentru Haţeg!!!

Ştefan Mihai Martinescu

Master SPEC(Studii Politice Europene

Comparate), an IIFacultatea de Studii Europene

Cluj

Zona Ţara Haţegului-Retezat,

promovată ca destinaţie eco-turisticăHaţeg, 16. 04. 2013

Asociaţia de Turism “Retezat”, în calitate de benefi-ciar al Contractului de finanţare nerambursabilă nr. SVA-9-2013, în cadrul Programului “Spaţii Ver-zi – Componenta Arii Protejate”, în parteneriat cu RNP Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Re-tezat R.A., Primăria oraşului Haţeg şi Colegiul Naţional “I.C. Brătianu” Haţeg Anunţă începerea implementării proiectului “Prom-ovarea zonei Ţara Haţegului –Re-tezat ca destinaţie eco-turistică”, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România Activităţile desfăşurate pe perioada 15 aprilie - 15 septembrie 2013 au ca obiectiv principal pro-movarea primei zone propuse ca destinaţie eco-turistică din Româ-nia, mai ales prin creşterea gradului de informare asupra valorilor natu-rale, istorice, culturale şi tradiţiona-le, la nivelul a 500 de tineri, viitori ambasadori ai Ţării Haţegului, toţi elevi ai Colegiului Naţional “I.C. Bră-tianu”. Cel puţin 100 dintre copiii cei mai activi în cadrul prezentărilor te-oretice vor participa la o excursie de o zi, pe un traseu tematic din Parcul Naţional Retezat, în perioada iunie-august 2013. Pe lângă acţiunile de con-ştientizare, proiectul “Promovarea zonei Ţara Haţegului –Retezat ca destinaţie eco-turistică” are ca scop şi creşterea gradului de infor-mare a locuitorilor şi vizitatorilor oraşului Haţeg, prin crearea şi mon-tarea de panouri informativ-educa-tive în parcul din centrul oraşului. Valoarea totală a proi-ectului este de 22456,92 lei, din care subvenţia primită înseamnă 17891,92 lei.

Asociaţia de Turism RetezatCoordonator proiect

Alexandru Bulacu

turist în Ţara Haţeguluiaprilie 20135

Cetatea ColţSe spune că Cetatea Colţ a fost sursa de

inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi” scris de Jules Verne. „În acest ţinut al celor două Jiuri nimeni nu s-ar învoi să călăuzească un călător spre Castelul din Carpaţi, oricare i-ar fi răsplata”, scrie Jules Verne. Astăzi se mai păstrează doar ruine din zidurile fortăreţei medievale. Şi chiar dacă nu credeţi în povestea romantică a Castelului din Carpaţi al lui Jules Verne, tot merită ascensiunea pe stâncile vechii cetăţi.

Aflată la o altitudine de 726 m, Cetatea Colţ era pe vremuri o fortăreaţă greu de cucerit, ridicată într-un loc strategic. De aici nobilul putea supraveghea drumul pe care urcau şi coborau turmele de oi din munţi şi avea aici un loc sigur unde îşi păstra bunurile şi se retrăgea cu familia în caz de pericol. Panorama care se deschide în faţa ochilor celor ce au ajuns la cetatea Colţ este de o frumuseţe unică: spre sud, se deschide valea Râului Mic, până în inima Retezatului; spre apus, se văd ruinele bisericii străvechi; spre miazănoapte se deschide o perspectivă amplă a Văii Haţegului, cu satele înşirate unele după altele – Râu de Mori, Clopotiva, Breazova, Peşteana, Ostrov etc.

Râuşor – staţiune montană amplasată într-un peisaj de excepţie, la 1200 m, cu mini-hoteluri, pensiuni; accesibilă dinspre Haţeg, pe drum asfaltat.

Pârtiile de schi de la Râuşor au o lungime totală de peste 2.000 m, cu diferenţa maximă de nivel de 380 m, iar una dintre ele este dotată cu instalaţie de nocturnă şi transport pe cablu. Între coborâri, schiorii pot face pauze de vin fiert sau ”minuturi”. Din Râuşor se poate ajunge uşor pe

Staţiunea Râuşor

Creasta Lolaia din Masivul Retezat. Vara, malurile Râuşorului oferă condiţii excelente de campare.

Pe timpul verii, RÂUŞORUL este un loc ideal pentru relaxare sau pentru practicarea turismului de aventură (PARC AVENTURA, lângă Baza Salvamont).

Surse foto: www.taberesiexcursii.wordpress.comwww.panoramio.com

a fost buricul pământului! Nu a fost egoist deloc! Cu el semăn şi eu... Trăiesc rău dacă văd lângă mine oameni care trăiesc rău! N-am râs de necazul nimănui, nu le-am purtat ură nici duşmanilor mei!... şi am avut oameni care m-au duşmănit!...” .

Acomodarea la Haţeg a fost anevoioasă: “M-am obişnuit la Haţeg mai greu, dar până la urmă am reuşit... pentru că de felul meu sunt muncitor! Aşa au fost înaintaşii mei, oamenii de la mine din sat. Eu sunt născut pe Platoul Luncanilor, între cetăţile Piatra Roşie şi Blidaru... am fost crescut sus, la rădăcina bradului, printre oameni cinstiţi şi harnici, daci la origine... Viaţa la munte e foarte frumoasă, dar e mult de muncă!”.

Acum locuieşte la bloc, unde s-a învăţat “aşa cum a fost nevoit să o facă şi câinele care trăieşte la Polul Nord sau la Ecuador”… Cu toate că e convins că Ţara Haţegului e un loc special, trăieşte şi acum cu gândul la clipele copilăriei şi se hrăneşte cu amintirile legate de casa bunicului, mulţi ani primar de comună... “Merg destul de des la Târsa, la casa părinţilor, unde acum locuieşte un nepot. Casa lu’ moşu’, casă mare de tot, o lucrare grozavă, de lemn, cu grajduri de 20 de metri lungime, cu şură, cu saivan de oi, în care intrau şi 200 de exemplare, cu vinărsărie şi câte altele, a dărâmat-o un frate de-al meu, foarte egoist… Căuta averea bătrânului… N-a găsit nimic… Ce să găsească??? Iar el a murit la 43 de ani… Nu ştii ce-ţi oferă viaţa! Omul face greşeli sau prostii… Greşeala e neintenţionată, iar prostia e când te gândeşti la ce urmează să faci! Asta e valabil pentru toată lumea!”.

Despre cum a învăţat să sculpteze...Până în prezent, când a ajuns să fie un artist popular recunoscut

în toată ţara, fiind nelipsit de la târgurile importante de profil, organizate la Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Satului), Sibiu, Târgu Jiu, Reghin sau Deva, Simu Grec a avut de parcurs un drum care a început atunci când avea doar 6 ani. “De la 6 la 12 ani, fiecare vară mi-o petreceam la munte, adică undeva la 21 km depărtare de Baru Mare, unde bunicul cumpărase, de la baronul Nopcsa, cel cu Castelul de la Săcel, două dealuri: Bobâlnele şi Jigorul. Erau acolo trei stâne. În cea

din sus, unde erau 23 de familii, eram şi noi. La stână stăteau doar femeile, la preparat laptele. Bărbaţii erau ciobani, iar noi, copiii, stăteam până la 7-8 ani la viţei, după care treceam la vaci. Aşa că, atunci când mergeam la păşune, fetele coseau, iar băieţii ciopleau în lemn. La 6 ani, eu învăţasem deja să fac o sărăriţă din coajă de mesteacăn, un fus şi o lingură. Acum, tinerii nu prea mai sunt interesaţi de meşteşugul popular...”.

În loc de mulţumire...Lui Simu Grec, artist popular originar din satul Târsa,

comuna Boşorod, membru al Asociaţiei Meşterilor Populari din România, i se atribuie meritul de a fi înfiinţat, în 2005, Muzeul Ţării Haţegului, un spaţiu care încearcă, prin cele peste 700 de obiecte, să recreeze atmosfera de odinioară a satului hunedorean: un loc cu reguli stricte, respectate cu sfinţenie de toată lumea, care se ghida după legile naturii şi ale lui Dumnezeu, în care curăţenia sufletească şi hărnicia erau cele mai de preţ avuţii...

oamenii Țării Hațegului/reportaj aprilie 2013 6

Ţara Haţegului este vestită pentru portul popular care păstreaza numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, aşa cum se vede pe Columna lui Traian de la Roma. Din păcate, astăzi, acest port este folosit foarte rar de către locuitorii zonei. Doar de nedei mai poate fi admirat costumul bărbătesc format din pantaloni lungi, curea lată şi laibăr, sau cel femeiesc, alcătuit din cămaşă, opreg, catrinţă şi pieptar.

Lui Simu Grec, artist popular originar din satul Târsa, comuna Boşorod, membru al Asociaţiei Meşterilor Populari din România, i se atribuie meritul de a fi înfiinţat, în 2005, Muzeul Ţării Haţegului, un spaţiu care încearcă, prin cele peste 700 de obiecte, să recreeze atmosfera de odinioară a satului hunedorean: un loc cu reguli stricte, respectate cu sfinţenie de toată lumea, care se ghida după legile naturii şi ale lui Dumnezeu, în care curăţenia sufletească şi hărnicia erau cele mai de preţ avuţii...

Rusalin Işfănoni, etnolog/cercetător ştiinţific: “Aveţi aici, la Haţeg, ce nu există la Bucureşti, la Muzeul Ţăranului Român!”

Povestea Muzeului a început în 1980, atunci când Simu Grec se muta la Haţeg, unde lucra la Cooperativa de Artă Populară şi Meşteşuguri Artistice “Haţegana”. O ladă de zestre datată 1929, găsită într-o şură veche, a unui cumnat, a fost punctul de plecare pe un drum care avea să dureze exact un sfert de veac. “De atunci m-am apucat să strâng obiecte tradiţionale! Şi asta fac şi azi! În lada asta am băgat multe: cam 100 de farfurii, cămăşi... Multe le-am plătit din buzunarul meu, pentru că oamenii ţin la lucrurile lor, nu le dau de pomană!”. În tot demersul acesta, au existat, însă, şi câteva familii care au înţeles importanţa proiectului şi care au donat obiecte valoroase: fam. Coiculescu (Haţeg), fam. Resedea (Nălaţ) şi fam. Danciu (Balomir).

La 1 noiembrie 2005, avea să obţină un spaţiu, de doar două camere, în care putea, în sfârşit, să-şi împlinească visul… În toată această perioadă, s-a gândit că cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face cunoscută urmaşilor, atmosfera din lumea satului… “Copiii ar trebui să ştie foarte multe despre tradiţia populară! Nu trebuie să ne fie ruşine de unde am venit! Trebuie să-ţi trăieşti prezentul şi viitorul, dar să nu-ţi renegi trecutul! Strămoşii noştri au fost grozavi! Au avut mai mult respect pentru ei, pentru natură, pentru tot ce-i înconjoară! Noi suntem mai amărâţi! Noi nici măcar nu suntem pregătiţi pentru muzee!... Pentru asta trebuie să ai o cultură, care se formează în şcoli... Aici ar trebui lucrat mai mult!”.

De la Târsa la Haţeg… sau drumul dintre cele două Sarmizegetuse…

Toate obiectele care sunt expuse astăzi în Muzeul de la Haţeg au căte o poveste. Dintre ele, mai apropiate de sufletul lui Simu Grec sunt doar două: lada de zestre din 1929 şi traista de piele a bunicului, cea cu căuc, datată 1850. “Pentru mine, bunicul

Simu Grec, artist popular, custode al Muzeului Ţării Haţegului:

“Copiii ar trebui să ştie foarte multe despre tradiţia populară! Nu trebuie să ne fie ruşine de unde am venit!

Anca HĂLMAGI

culturăaprilie 20137Pastila de Istorie

Porțile de Fier ale Transilvaniei

Tapae, este numele antic al unei zone pe unde se presupune că romanii au pătruns în Dacia printr-o puternică luptă, precedate de alte două tentative nereușite in 87 și 88 e.n. În prima dintre acestea, după ce legiunile conduse de Cornelius Fuscus au traversat Dunărea, i-au întâlnit pe războinicii daci la Tapae, unde romanii au fost prinși într-o ambuscadă, suferind o mare înfrângere. Mare parte din legiunea a V-a Alaudae a fost nimicită, în luptă murind însușiu generalul Fuscus. Bătălia din 88 s-a dat tot în această zonă, în fruntea armatei romane aflându-se de această dată Tettius Iulianus, care de această dată învinge, dar în ciuda acestui rezultat, ofensiva romană se oprește, Decebal devenind rege cientelar la Romei și primește din partea lui Domițian, bani, meșteri și mașini de război pentru a apăra granițele imperiului. Așa cum se știe, regele dac nu a respectat această învoială și în loc să folosească bani așa cum doreau romanii, începe construcție unor cetăți

Mary Poppins - prezentă la Hațeg, de Ziua Mondială a Teatrului

în munți și în unele zone strategice, printre care și această zonă despre care discutăm. Această zonă este identificată

în istoriografia de specialitate de marea majoritate a specialiștilor undeva în zona Porților de Fier ale Transilvaniei, la o distanță de aproximativ 8 kilometrii distanță de satul Sarmizegetusa, locul unde Traian și-a întemeiat după cucerire, capitala, Colonia Ulpia Traiana Dacica Sarmizegetusa. Practic, intrarea în Țara Hațegului, zona „Porților de Fier ale Transilvaniei” reprezintă legătura dintre Banat și Transilvania și a cunoscut și o activitate de fortificare în perioada de până la 101 când tot aici are loc prima bătălie din războaiele lui Traian. Locul strâmt și păduros, permitea războinicilor daci să ducă un război de ambuscadă, deschis de arcași, cu scopul de a provoca pierderi legiunilor și cohortelor romane, dar permitea și retragerea războinicilor daci pe aliniamente succesive. Tapae, dacă acesta este numele dat acestei zone a Porților de Fier ale Transilvaniei, este situat pe râul Bistra, între munții Poiana

Rusca și Retezat și face legătura dintre Banat și Țara Hațegului. Acest punct are rolul bine determinat de a apăra accesul în Depresiunea Hațegului și de acolo mai departe în Munții Șureanu, inima regatului dac, prin culuarul Bistrei.

Demn de remarcat că un alt baraj care să blocheze accesul spre capitala dacilor este fortificația liniară de la Cioclovina-Ponorici menită să închidă acccesul dinspre Țara Hațegului spre Sarmizegetusa Regia. Fortificația liniară de aici pornește de pe Dealul Mesteacănului și continuă până sub Vârful lui Vârfete și a constant dintr-un zid din piatră și lemn observate prin secționarea valului actual de către arheologi. Aceste două fortificații liniare, din zona Porților de Fier ale Transilvaniei (Tapae) și din zona ciclovina-Ponorici, pe de-o parte și alta a Țării Hațegului sunt unice în arhitetura militară dacică fiind construite cu rolul de a împiedeca accesul armatelor romane spre capitala dacică.

Trupa de Teatru Muzical “Fascinaţia Sunetului” (formată din artişti ce activează în cadrul Filarmonicii din Timişoara ) a susţinut, la Haţeg, miercuri, 27 martie, musical-ul “Mary Poppins”, după o piesă scrisă de Richard M. Şi Robert B. SHERMAN, marcând Ziua Mondială a Teatrului.

Astfel, începând cu ora 17.00, pe scena Casei de Cultură din Haţeg, au urcat, pentru a reconstitui o frântură din lumea plină de farmec a copilăriei: Ana-Maria Vincu (Mary Poppins), Traian Marcu (Bert/dl. Banks), Marilena Chirca (d-na. Banks/Mătuşa Alberta), Cristina Vlaicu (Jane Banks) şi Cosmina Şerban (Michael Banks).

Regia artistică a purtat semnătura Andreei Şandru, iar coregrafia spectacolului, pe cea a Cristinei Prelipcean.

Spectacolul, care a avut mare success în rândul publicului haţegan, s-a desfăşurat sub egida Primăriei oraşului Haţeg, cu sprijin financiar venit din partea S.C. Rolux S.R.L. şi Rotary Club Haţeg.

- “Retezatul Haţeg” a ajuns pe podiumul clasamentului Ligii a IV-a de fotbal Hunedoara, având cel mai surprinzător parcurs şi, mai mult decât atâr, este singura echipă din judeţ care, până în prezent (n.r. data apariţiei nr. curent), se poate mândri că nu are nicio înfrângere. Cum se explică această succesiune de rezultate mai mult decât convin-gătoare?

- Cu transferurile efectuate în pauza dintre tur şi retur am alcătu-it un lot echilibrat valoric. Băieţii se pregătesc serios, avem un grup bun, cei tineri au ca exemplu jucătorii cu experienţă care au evoluat la un nivel mai înalt (Kallai, Câmpean, O. Popesc, Tonca, etc.)

- Pentru oraşul Haţeg este o experienţă pozitivă faptul că fot-balul se ridică la „cote maxime”. În cel mod influienţează acest aspect mentalitatea jucătorilor?

- Conducerea clubului face eforturi să asigure condiţii de pregă-tire cât mai bune. De asemenea sun-tem cu salariile la zi (ceea ce consti-tuie o realizare pentru perioada în care ne aflăm). Trebuie să precizez referitor la intrebare, că momentan încercăm să atingem “cote maxime”, raportat la nivelul ligii a 4-a.

- Jocul bun este mereu con-firmat de rezultatele bune. Cum vă motivaţi jucătorii înainte de me-ciuri?

- Atât, eu, cât şi ei, jucătorii, vrem să câştigăm orice joc. Ne do-rim să demonstrăm împreună că formăm un grup unit şi valoros.

- Se cunoaşte faptul că fiecare antrenor este adeptul unui sau unor sisteme de joc care se dovedesc fa-vorabile performanţei. Care ar fi sis-temul după care vă conduceţi echi-pa spre rezultate?

- Sistemul de joc trebuie adap-tat calităţilor şi profilului jucătorilor pe care îi ai în lot. Momentan jucăm

sport aprilie 2013 8

S.C. BUCURA PREST S.A - HAȚEGStr. Dr. V. Babeș, nr. 38, Tel/fax 0254 770 651

Oferă, la prețuri avantajoase, de luni până vineri, între orele 7.30 și 19.00 servicii de

SPĂLĂTORIE AUTO...

Tarife pentru autoturisme:10 lei – spălat exterior;5 lei – aspirat interior; 5 lei – siliconat bord;5 lei – spălat motor. Tarife pentru microbuze:

20 lei – spălat exterior;15 lei – aspirat interior;

5 lei – siliconat bord;10 lei – spălat motor.

SPĂLĂTORIE COVOARE… la doar 2 lei/mp.

VERIFICARE, REPARARE ȘI REÎNCĂRCARE STINGĂTOARE DE

INCENDIU… (prețuri fără TVA)

Stingător cu pulbere – tip P1 – 17 lei;Stingător cu pulbere – tip P3 – 18 lei;Stingător cu pulbere – tip P6 – 20 lei;Stingător cu pulbere – tip P50 – 130 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 6 – 28 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 9 – 32 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 50 – 145 lei.

cu patru apărători şi trei mijlocaşi de zonă centrală deci 4-2-3-1- sau 4-3-3.

- Unde mai trebuie efectuate corijări în ceea ce priveşte jocul echi-pei? Ce compartimente sunt vulne-rabile?

- Dorim să promovăm tineri care să se incadreze în lot şi in pri-mul 11. Momentan avem cîţiva juniori care joacă : Puşcă, Marcu, Jurmoni, Borbely. Plus Cărăvan şi Ursachi care la 20-21 de ani sunt şi ei tineri. Pentru eventualul pas spre liga a III-a mai trebuie 2-3 jucători care să poată juca în primul 11 plus concurenţă mai mare pe posturi (lot de 23 de jucători).

- Fiecare echipă are un obiec-tiv. La “Retezatul Haţeg” s-a stabilit un astfel de obiectiv în acest sezon?

- Construim pas cu pas o echi-pă competitivă la toate nivelurile (conducere, lot de jucători). Pe ter-men scurt ne dorim să ne clasăm cât mai sus. Pe termen mediu ne dorim mai mult, dar asta depinde de buge-tul clubului.

- În trei cuvinte, cum puteţi caracteriza modelul sportiv al profi-lului echipei Retezatul Haţeg?

- Unitate, caracter, competenţă.

(M.M)

Întrebări pentru profesorul şi omul de fotbal Flaviu Itul despre parcursul de excepţie al echipei de fotbal a oraşului Haţeg