june oberlander ghid_practic pentru cresterea copilului pana la 5_ani-partea 1

5/7/2018 June Oberlander GHID_PRACTIC Pentru Cresterea Copilului Pana La 5_ani-Partea 1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/june-oberlander-ghidpractic-pentru-cresterea-copilului-pana-la-5ani-partea-1 1/26



JUNE R. OBERLANDER

. q liitf p ractic

pentru

cresterea copilului

pdnd fa 5ani

Traducere:

Irina Paun

Alexandru P al

r : 9NICU1£SCU



Nota traduditorilor

© 1992,S/ow and Steady Get Me Ready

by J une R .Obe r lan d er

. ;Cand ni s-a propus sa traducem aceastacarte, 0 citiseram deja. Am acceptat

mraezitare, cu bucurie, sa devenim partasi acestui eveniment. Un eveniment

interesant ~i deosebit de u ti l s o ci et a ti i rornanesti, Avem doicopii, 0 fata desaptesprezece ani si un baiat de unsprezece. Am trecut de doua ori, in calitate de

parinti , prin perioada de varsta abordata in aceasta carte. in plus, inca din studentie am

inceput sa modelam caracterul e levilor , iar In ul timii sase ani ne-am aplecat asupra

celor mici, coordonand propriul nostru cent ru de educat ie ce cuprinde si patru grupede "student i" in tre trei ~i sapte ani. Am savurat de aceea eu un interes aparte si incunostinta de cauza continutul acestui ghid de mare ajutor.

Oamenii au tendinta sa considere ca "a fi parinte" este ceva Innascut,

cunostintele zacand in noi in stare latenta, Practici le din Wile dezvol ta te dovedesc

e fi ci en ta e du c a ri i r na r ne l or ~itatilor in grup, prin cursuri sa u individual, pr in c a r ti .

Profitati, asadar, dragi parinti, de concluziile celor care au studiat

comportamentul 'copiilor si evolutia lor. Vor fi de folos deopotriva copiilor

dumneavoastra, cat si durnneavoastra In~iva , formandu-va abil itatea de a stapani

s i tu a t ii i n care eei mici ar dori sa va domine. in plus, din propria noas tr a exper ien ta de

lucru cu copiii, putem confirma necesitatea launtrica pe care fii i si fiicele noastre 0 au

de "a l i se da atentie" , de a desfasura activitat i impreuna cu parinti i. Aceasta carte nu

numai ca va ajuta sa dezvolta ti rap id si temein ic cal itat ile micuti lor , dar contribuie

mult la strangerea legaturilor dintre generatii,Necesitatea de a nu-i priva pe.copiii nostri de 0 educatie intensa 0 sintetizeaza

admirabil In cartile sale Fitzhugh Dodson, care constata ca un copil instruit cu

profesional ism in primi i sase ani de via ta nu va putea f ajuns din urma de un al tul , el l

acelasi nivel de inteligenta nativa cu al sau.

Cartea profesoarei June Oberlander are un pregnant caracter apl icat iv. Ea

depaseste nivelul teoretic, aratand clar parintilor ceea ce trebuie sa faca pentru

dezvoltarea inte lectuala a copii lor lor . Materia le le folosite sunt obiecte afla te la

lndemana in casa sau clemente naturale care aduna in ele caldura, afectivitate ~i

personalitate, spre deosebire de raceala jucariilor fabricate industrial. Legatura dintre

copil si parinte capata astfel 0 alta dimensiune. Prin ceea ce invata copiii siparintii din

aceasta carte, se poate imbunatati si relatia parinte-educator. Avand 0 abordare

sistematica a problemelor, aeestea sunt prezentate lntr-o succesiune logics, tehnicile

de lucru fiind amanuntit explicate. Este relevata adeseori importanta repetit iei, pentru

a face activitatile eficiente.

Cartea aceasta nu este 0 lucrare beletristica. Nici traducerea nu si-a propus sa

fie. Accentul s-a pus pe transmiterea c a t mai precise a mesajului, cu detalii ~ireluari cepot parea uneori inutile. Important este sa aveti suficiente elemente pentru a nu exista

confuzii. Rimele au fost uneori adaptate Iimbii rornane, ca si unele cuvinte din

exercitiile alfabetului. Spiritul acestui ghid a fost insa respectat, pastrandu-i

eventualelestangacii de exprimare, in favoarea realizarii scopului propus: sa punem

bazele unei educatii deosebite pentru copiii nostri .

© Editura NIC(JLESCU SRL, Bucuresti , 2001

Adresa: 781821 - Bucuresti, Sector I

Str. Octav Cocarascu 79, Tel/Fax: 222.03.72rei. 224.24.8 0, 2 23.2 5.0 5

E-mail: [email protected]: www.niculescu.ro

Tiparit la s.c LUMINA TIPO S.R.L.

ISBN 973-568-456-X

TiparuJ executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.l.

. SIr. Luigi Ga lvani nr , 20 bis, sect. 2, Bucuresti, tel.lfax 210.51.90

mailto:[email protected]

http://www.niculescu.ro/

http://www.niculescu.ro/

mailto:[email protected]



Prefata

Nota speciala ditre cititorii acestei c a l 1 i

Acest indrurnar a fost coneeput In primul rand ca 0 punte de legatura intre

casa ~iscoala, Contine activitati saptamanale corespunzatoare nivelului de dezvoltareal fiecarui grup de vanta, de !a nastere ~ipana la impllnirea varstei de cinci ani . Sunt

260 de activit ati secvent iale ce folosesc drept materiale mai ales obiec te din cas a ,

Indicat ii explici te sunt scr ise intr-un limbaj simplu, pentru ca cei ce folosesc aceasta

car te sa poata lntelege cum sa puna In practica f iecare act ivitate. 0 scurta evaluare

urmeaza f iecarei exper iente, astfel lncat s a se stie care trebuie sa fie rezu!tatuI

activitatilor. Unele pot parea similare, dar efectul scontat pentru fiecare este diferit. De

altfel. titlurile activitatilor saptarnanale ~ evaluar ile lor ar trebui sa lamureasca orice

neclaritate.

Lucrarea se adreseaza pe rand, ambilor par int i, alternand In f iecare an din cei

cinci , astfel lncat intregul an sa decurga consecvent aceluiasi st il , Par ti le I , a I ll -a ~i

a V-ase adreseaza tat ilor , iar par ti le a I1~asi a IV-~ mamelor.

Cartea analizeaza activitati comune. Multe din aceste concepte ~iabilitati erau

initiate odinioara de catre bunicii ce locuiau cu nepotii lor. Relatiile sociale auinregistrat insa 0 uria~a transfonnare. Multe marne mergla servici ~i putini bunici mai

stau impreuna cu copiii lor, deveniti adulti, De aceea, 0 rnultime de blttrani nu ma i au

privilegiul sa-~i iuvete nepotii lucruri fundamentale atat de necesare pentru ca educatia

copilului sa fie eat mai complete inainte de a merge la scoala,

Ex is ta p a r in ti care incearca sa-si t nvete cop ii i anumite notiuni sau sa Iecultive

anumite abi l i tat i prea devreme, ceea ce are drept consecinta frustrareaacestora. Alte

eoncepte sunt prezentate prea tarziu sau deloc; de aceea acesti patinti rateaza perioada

optima pentru a-i lnvata aceste notiuni. Studii recente au confinnat ca st imularea

timpurie a celormici Ii aproprie mal mutt deinvl' itAtura, copiii devenind scolari mal

buni, dar totul trebuie faeut la timpul cuvenit.

Avand 0 exper ienta de peste douzeci s i cinci de ani ca educator, s tiu ca multe

lacune 'in lnvatare pot fi preintampinate daca, la varsta potrivita si Ia un nivel adecvat,

copiii sunt partasi ai unor experiente scurte, dar stimulatoare si provocatoare.

Conceptele fundamentale sunt mult mat dificil de receptat de catre copi i la scoala,

atunci cand ei au intarzieri in procesul de ins truire de acasa.

Fiica ~inora mea m-au solicitat sa le sugerez activi tati pe care sa Iefoloseasca

eu cop iii lor de cinci, respectiv optsprezeceluni. Ele doreau un ghid care sa explice

pas cu pas £lIM sa puna In practice activitatile, niei 0 earte existents la vrernea aceea

neparand sa atinga acest aspect.

Gandul cii nepotii mei vor avea parte de experiente ce-i 'lor stimula ~i

provoca prin intermediu! unor act ivi tati~joc pline de tnteles m-a inspirat sa scriu

aceasta carte. Jocul este munca zilnica a copilului. Trebuie instruit ~i indrumat ell

abilitate, dragoste ~irabdare.

6

sitter i Spe: sine~r ,ea aceastacarte sa-i ajute pe t ine rii parinti , pe eei ee sunt baby, . d; ca.$1pe ortcme se preocupa de satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale "I .

rmci InZl~a?e azi , copii ce vo r f adultii de maine. COPIl or

:ata c~t~:~ sugestii ea.re.va vor ajuta s a puneti in practica acest indrumar:

Clt.TttIOt~eagaactivitate saptiimanala potrivita pentru varsta copilului

• A Sl gu r~ tl -.v a c a a li in te le s sc op ul p ro pu s a! a c t i v iH i r i i . .• Adll.natl . ~t rnontati materialele necesare. .

• peelder : cum sa puneti in practica activitatea.

• Inarmatl~va eu un creio . h'· fii" .'. n ~t 0 artie, lind pregathi sa notati observ ..

Radaugm.sau eomentarii asupra activitati] si raspunsurilor copilului atu,

• evedeti scurta evaluare a fi ". '. ". . .copillllt;i. iecarei aChVttatl ~l evaluan progresul

• ~ncepeti act~vitatea .atunci cand copilul pare a fi pregatit pentru aceasta~-~r p~tea sa nu fie In fiecare zi la aceea~i ora. .

• Ev~ta.tl" prea m.ulta. organizare , dar fili consecventi. Facand anumitaCtl~lt?t.l doar din cand 'in cand, ar putea fi ineficient. e

• Ammtttl-va e~ un copil are la nastere 0 capacitate practic inexistenta de

concentrare J I c.are ev~lueaza progresiv la aproximativ cincis rezece

secun~e dup.a primele cateva luni. Mai tarziu, intervalul de con!l1trare

~r :$te mc~t: meet . Pe lapatru ani copilul nu e in stare uneori sa se imp1ice

111 r.~o¥ac~lvl~atedecat pentru putin timp. Durata timpului de concentrare

variaza e a copil, la copil, Sub indrumare $i cu r ab da re d ur ata deconcentrare poate fimarita. '

• ;epejtali ac~ea~i a~tivitate saptiimanala sau activitiitile precedents sugeratee-a, .ungu! l~tregl1 saptamani. Repetitia este foarte importanta.

• Opriti actIv.ttat:a, ~tu~ci cand copilul pare dezinteresat, frustrat sal]

neat:nt. RetlOe~.l~o~l. lllcerc~tj din nou, mai tarziu. Aveti Iibertatea de a

mo.dl~ca_sl~gestll!e e~lstente, In functie de nevoile copilului.

• Evit ati sa introduced ac tivitatil e didactice prea devreme Imprimau

ntm molcom,dar continuu cand puneti In pract ica cu copilu! act ivitat~~sugerate. \

jneet, dar fai'a intrerupere, copilul va ajunge sa fie pregatit.

Nota: Autorul ~ieditura care publica nu sunt responsabile entru r iinireasau, r:'~~rtea provocate de utilizarea gre~ita a materialelor sau a P _. •

a~tlvltaille cu.cop~ii, marerialele trebuie alese cu grijA pentru a riu p:;rc~;~:~~~;~~~:~I~slguranta copllulm; supravegherea din partea adultului este esentiala. .~

7



Mid sfaturi pentru solutionarea unor probleme

Aceste indemnuri sunt gandite pentru par inti i copii lor care sunt destul de mari

ca sa priceapa regulil e. Pa rinti i inva~a pe masura ce -si c resc copii i. De aceea , este

benefic sa fi i avizat de caracteristicile, cornportamentul si dezvoltarea copiilor mici. Af parinte este 0 sarcina interesanta s i dif icila, dar aducatoare de rasplata. Avand de-a

face cu copiii mici, Invaj:aj:i s a va controla ti emot iil e si sa va abtine ti dela a pedepsi,

daca este posibil, pina cand Yetifi ' incercat urmatoarele sugestii pentru a v a calma.

Dad vi simtiti frustrati:

• Gandip-va la ceva placut'

• Respirati adanc si expirati incetl• Respi rati de mai mul te ori, III timp ce numara ti rar pina la zece'

• Incerca~i sa cautati un loc linis ti t s i odihnit i-va acolo pana cand va linis ti ti '

• E posibil sa fie util s a Imparti!i cu alta persoana grijile legate de

comportamentul copiilor dumneevoastra.

Rezolvarea problemei:

• Care este problema?• Care ar fi cateva solutii pentru a rezolva problema?

• Care este cea mai buna dint re solut ii?

• incercaJi sa 0 aplicati pe aceasta si vedeti daca functioneazal

• Da ca nu , incerca ti alta solutio! .Pentru a indruma un copil mic, privi ti-l In ochi cu ca lm, dar categoric, a tunci

cand introducqi 0 regula. Ins trui ti copilul sa repete regula eea noua, pentru a fi sigur

ca el a auzit-o . Regulile trebuie sa f ie rezonabile s i modif icate dad estenecesar, dar

cop iii l~i vor testa par inti i la f iecare s tadiu de dezvoltare. Ramanep calm si prezentat i

eu c lari tat e copilului sistemul dumneavoastra de valori! Aratati interes, dragoste,

aduceti laude s i, mai presus de toate, fiti consecventi 1 1 1 respectarea regulilor pe care

le-ap stabilit !Daca situatia copilului mic cere modificari urgente de comportament,

aplicarea 1 1 1 situa tii di fici le a idei lor oferi te de aceasta carte s-a r putea sa vii ajute laobtinerea schimbarii dorite. Peate ca veti deveni astfel motivati sa gimditisi alt e ca i de

a modi fica condui ta copilu lui. Solut iil e sugera te pent ru situa tii le mai grele pot fi

adaptate oricarui copil de varsti pre~colara.Situatiile dificile sunt prczentate sub forma de index alfabetic.

1 Aruncatul cu pietreCopi lul dumneavoastra se joaca cu niste pietri cele mici , culege cateva sau

doar una s i, deodata, arunca eu piatra in alt copil . Odorul dumneavoas tra inccarca sa-si

dezvolte indemanarea azvar li tu lui si nu are nici 0 idee despre conecintele faptei sale.

Ce putet i face? Spuneti-i de urgenta ce s tr icaciuni ar putea provoca aruncand en pietre

8

si indrurnati-l ca?"~.o alt~ activitate nepericuloasa, Pentru a-i Imbunata1i dexteritatea

aruncatului, urmanti a c t rv r ta te a Arunca i n c u ti e ( Pa rt ea a III" a, S ap ta ma na 5 ).

2 CiupitulCopilul. dumneavoastra Ii ciupeste pe ceilalti, fara un motiv aparent si

foloseste aceasta ~C!lUneca pe 0 me~oda de autoaparare pentru a face exact ce pofteste.

Ce putem face? Incercati cu el act ivitat ile descr ise in Pocneste di n clestele d f(Partea a II-a, Sapt~m.ina 37) si atrageti atentia copilului ca ciupitul unci pe;s~:n~

d~ar:. EI ::r putea sa-~l antreneze degetele si mainile C 1 . l un cleste de rufe, fndemnati-lsa gaseasca alte m~dun de a se apara si de a-~i atinge scopuL '

3 Culcatul.Copil": ,lse sustrage s?mnului sau plange cand este ora de culcare, chiar daca

est~ .evldent ,ca. este obosit ~l trebuie sa se odihneasca , Ce putet i face? Uitati-va 1 a

actrvitatea Tiptil.,; (Partea a III-a, Saptamana 51). '

Calm, suger.a~i-i c~pilului sii~se prefaca c a este un soarece si sa fi e linistit ,

pentru a nu trezi pisica din somn, Incepeti sa cantati ori sa soptiti P a lO 'varfuriv si t' . '1 1 . . , 'I.,,~, pas, pe

n ~.l spunep-i ,COPI u U1 s a mearga pe varfuri In spatele dumneavoas tra in t im

c: merge~ :ot asa ,pn~ ~asa si, In cele ~il1um:a, 'in camera copilului. Indemnati copil~s~ mearga ~npat ill liniste pentn:- ca pisica sa nu- l poata auzi. Amintiti-i copilului sapastreze linistea, altfel.il va deranja pe dusrnanul soricelului,

4 Distrugerea obiectelor.. Copjlu~ dumneavoastra de 1-112 a ni este fn tr-u n sta diu precoce al varstei

t~r :~~lede2. am. Are tendinta de a distruge ~m~carea, jucar ii le s i chiar casal Ce putet i

f~ce. Face}!. a~el la act ivitatea Rupe hartial (P~rtea a II-a, Saptamana 42) ~i

detur :1at l- l catre ~ee.a cednar poate dis truge. l-ati d is tras atentia de la alte lucruri s i

pu~e~lfolos i aceas ta actrvitate pentru a scoate 'in rel ief latura pract ica a spalatului

rufelor.

5 Furatul micilor obiecte. • Un copil e in viziti. si va $terp~le$te mici fleacuri. EI nu a l11Va!atsa nu se

atl:lga ?e ~stfel de lucruri, Ce puteti face? Recurgeti la activitatea Cutia eu

marunusun . (~artea a V-a, Saptfunana 2) si indemnati copilul sa cotrobaie prin cutia

aceasta spec l~l~ cu lu~t ;tn mtere.sante pe care le poate ce rce ta ca sa-si sat isfaca

cunozrtatea, lasandu-va IIIpace rnicile durnneavoastra obiecte.

9



6 GalagiaA t! tolerat pana la un anumit myel galagia produsa de copil ~ieomportamentul

sau nesupus, Trebuie potoli t si avel i nevoie de ajutor pent ru a va prote ja psihic . Ce

puteti face? Recurgeti la activitatea In ritm de muzica (Partea a II-a, Saptamanalti).

Distrageti atentia copilului $] uti lizati-i energia pentru a-~i folos i rnainile sa

bam toba 'in diferite ritmuri, pe coapse sa u sa foloseasca 0 l ingura de lemn pentru a

bate darabana r itmat pe 0 caseta sau 0 cutie de cafea Acestea ar trebui sa t ina temeinic

sub control comportamentul sau nesupus ~igaliigia exagerata, Activitii!ile'dinPartea aIII-a, Saptfunanile 25, 51 si Partea a IV-a, Saptamanile 3, 8 va vor sugera alte metode

pentru a stapani acest tip de comportament. Saritul prin casa ar putea fi tinut sub

control prin intermediul activitatilor de la paginile Partea a Ill-a, Saptamanile 26 si 16.

7 Jocul cu mancareaCapilul dumneavoastra sejcaca cu mancarea In loc sa manance ~iv-at i dor i sa

ia macar 0 imbucatura din f iecare fel de mancare servit . Nimic din ceea ce ati incercat

nu a dat rezult at. Ce putet i face? Incercat i ac tivit atea Al imentele si importanta lor

(Partea a Ill-a, Saptamana 48). Copilul s-ar putea sa reactioneze pentru colva considera

aceasta drept un joe. Activitatea denumita Despre aJimente (Par tea a V-a, Saptamana

42) V-aT putea fi de asemenea de ajutor.

8 LovitulLovitul pare un joe pe placul copilului dumneavoas tra. Ati spus "s top", dar el

continua. Ce putet i face? Faceti apella act ivitatea Loveste sau rateazii! (Partea a IV-a

Saptamana 13) s i l a s a t i- l sa lovea sca m ing ea . .

9 MazgaJitulCopilul dumneavoastra a gasi t un creion colorat s i a inceput sa nmzgaIeasca

tot ee vede: pereti , mobila, podea etc . Ce putet i face? Recurget i 1a activitat ile din

Cart icica mea colorata (Partea a III -a. Saptamana 45), Sugerat i- i cu calm s a colorezecartea, dar permiteti-i s a aleaga orice creionde colorat ~i sa deseneze orice dores te pe

f iecare pagina, Laudati-l ea foloseste creionul asa cum tebuiel Spuneti-i copilului ca

folosim creioanele pentru a desena si a colora pe hartie si ea peretii, mobila ~ipodeauaetc sunt deja colorate si decorate.

10 Murdaritul geamurilorTocmai ati spalat geamurile. Copilul descopera condensul pe un geam si incepe

sa-si puna amprentele. Ce puteti face, in afara de a spune .nu"? Apelati la act ivi tatea

Ce nostim este sa pictezi eu degetul! (Partea a II-a, Saptamana 19), ~i indemnaticopilul sa picteze cu degetele pe hartie in loe de fereastral

11 MU$catulUnii copii ii musca pe cei lal ti pentru a se autoapara. Ce puteti face? Faceti

apel la activitatea Codi pentru cercetare (Partea a II-a, Saptamana 23). Pentru a .

preschimba un comportament negativ i.'1tr-unul pozitiv, da!i copilului 0 buea ta de

10

p~e ~i inde~na~i-l sa muste ~isa vada unna Hisata de dinti apoi lasati-l sa mmancepamea. Luati 0 bucata de coca si cere ti-i copi lului sa faca urme adan~i cu un hat de

acade~,. Coca. ramane. deformata, .dar _nu simte ~mic.~ Scoateti in rel ief faptul ca

oamenn s~t, iar mus ca tu ra d oa r e ~l lasa unne p e p ie le . I nt re ba ti -l p e care d in c el e trei

l e p oa te m a no a: p er so an a p e care 0 mus ca , p ai ne a s au coca? De a s emene a , c er et i- i s a

cau!c. al~e ~odur~ de a se apsra i n l oc u1 musca t ul ui , L a u da ti -l p en tr u orice r~punspozrtiv ~1discutati alternative de a utoa pa ra re, '

12Nesupunerea

Cop il u l s ti ec a trebuie '.Sa-~ias cu lt e pa r in) : ii sau persoana care are grij a de el

dar:~ toate aeest~a, .se_razvr~te~te. Ce puteti face? F a r a sa-l bombaniti, instruiti-I sa.s~

duca in camera lu~ si sa ~egandeasca la aceasta regula. Daca refuza Sa mearga, luati-l

pe s~s cu. calm ~1 duceti- l dumneevoastrs. Spuneti-i ca v-ar placea sa-i cit it i ori ' sa

Ju_cay u, n JOC cu e.l, ~d va fi p r eg a t it p en tr u asta. L a sa ti -] p ut in i nc hi s in c~era lui

pana cand cre~efl ~a s-a calmar. Apoi cititi "Mary avea un miel mic" ~i discutatide,spre faptul ca mielul-nu avea voie la scoala, Faceti apel la act ivi tatea Asculta ~iml~~a"t~!~artea a IV-a, . Saptamana 46) , sau inventati nis te comenzi ~irecomandaticopilu lui sa respecte asa zisele reguli. '

13Plansul

. DeQl~0 VIern:_,cop~ul ~r:nneavoastra'pIange pentru a ob ti ne c ee a ce doreste

el ~l sUJ!tetl la eapa:ul. ra~d~L Ce putep face? Incercati aetivitatea Oglindafermecata (Partea I , Saptamana j8) . Cercetati c o apare in oglinda si numiti obi.ectele

ce ~ e v a . d din camera, ~nclusiv cop il u l . Con t inua t i sa faceti aeeasta, pomen in d n ume le

COpl lUl~ l e~ 0 vo~~ b~anda, placuta, Copilul va deveni profund interesat de ceea ce

un:neaza s~ nUI1!* $1 va. uita sa planga. Invita ji copilul sa aleaga e1 cu privi reaoblectele din oglinda magica. Activi taple din Par tea I , Saptamarule 12 s i 13 din s-arputea sa va sugereze ~ia l te i de i,

14 RontiSitulobiecteJor

. " Copi~ul_dumlleav.oastra pare c a ~uce totul in gura, EI nu arata ca ar sti cuvantul

"nu .; Vreti sa ccrectan asta. Ce putet i face? lntai de toate incercati S a va abtinet i de laa _utl~iz':.prea mult cu:vantul ".nu:'. Faceti apel la activitatea Da sa~ nu ( pa rt ea ~ IV-a,~apt~~ 44), sau mventap mste declaratii de tipul "da sau nu" In care sa-i puneti

mtre~~~,l despre el.{de exempl~ :,Sunt oehi~ tiii al~~tri?" ,~"Poti. sa alergi?" "Pop siicitesti; et~). Ac~as ta va subhma faptul ca folosirea cuvantulm .nu" trebuie mcutii

ade~v~t. Raspunzand "da" la unele intrebari, inseamna ca nu este intotdeaunapotnvit .mu".

11



15 Ruptul florilorDeodata, copilul dumneavoastra a descoperit pasiunea pentru flori. Le culege

la iutampla re pe toa te, fie ca sunt Ialele le vecinului sau papadia din gazonul ce va

apartine, Ce puteti face? Incerca!i activitatea Flori in cos (Partea a II-a, Saptamana 39)

si lnvatati-l partile componente ale florilor si spuneti-i pe care poate sa le rupa,

16 Trilntitul u$ilorCopilul dumneavoastra a descoper it obiceiul deranjant a1 trantitului usilor,

lneearca sa va t ranteasca usa in fata, dumneavoastra sau pr ietenilor lui . Ce faceti?

Inainte sa va pierdeti vreun deget incercati activitatea Deschide ~iinchide! (Partea a

II-a, Saptamana 51). Aceas ta act ivitate atrage copilul catre modul de funetionarea a l

usii ~i-l indeparteaza de incantarea produsa de trantitul ei sonor . lntr-un ~od pract ic

este pusa in ev iden ta ex i st ent a mai mul tor tipuri de usi si ie creeaza copilului ocazia

de a exersa in siguranta inchisul ~ideschisul usilor,

17Stinsul $i aprinsulluminiiCopilul dumneavoastra da dovada de un interes deosebi t pentru st insul ~i

aprinsul luminii, chiar daca i-ati spus sa nu 0 faca, Ce puteti face? Recurgeti la

activitatea Pornit ~i oprit (Partea a IV-a, Saptamana 28) si permitep-i copilului sa

apr inda s i sa s tinga lumina sub supraveghere, In f iecare camera. Aceas ta ar trebui sa- i

satisfaca curiozitatea legata de intrerupatoare. In plus, activitatea Pus $i scos (Partea a

II-a, Saptamana 34) poate fi folosita pentru a-i distrage atentia de la aceste butoane.

18 Tiiiatul cufoarfeceieCopilul dumneavoastra gaseste 0 pereche de foarfece si incepe sa taie tot ce

vede, Ce putet i face? Duceti-va la act ivitatea Foarfecele (Partea a IV-a, Saptamana10) si inst ruit i-va copilul cum se folosesc corect. Daca nu este inca pregat it pentru

taiatul hartiei, faceti ape! la activitatea Coca pentru cercetare, (Partea a II-a,

Siiptfunana 23) si indemnati- l sa taie aluat ce a fost rulat in forma de serpisori subtiri.Copilul i~i poate dezvolta aptitudini le pentru taiat , forfecand ~ii de spaghete f ierte,

Ace st e a c ti vi ta ti 1 1pot a ju ta s a- si s a ti sf a ca imb ol du l de a taia,

19 VarsatullichidelorCopilul dumneavoastra este fascinat de l ichide precum sucurile, laptele, pe

care Iepoate rasturna, tuma ori lrnpro~ca pe podeaua bucatariei. Ce puteti face? Pentru

a Imboga!i experienta copilului cu ac tivitat i precum umplutul si turnatul, folosi ti

activitatea Pllinia distractiva, (Partea a II-a, Saptimfula 44) si pe cea intitulata

Toarna apa! (Partea a IV-a, Saptfunana 23). Aceste activitati.vor cultiva Indemanarea

copilului de a tine 0 cescuta, reducand astfel numfuul de accidente neplacute.

12

De la nastere la un an

Introducere

.' E~ucatorii din ziua de az~= de parere di 0 stimulare timpurie este foarteu?portanta pentru dezvoltarea copilului, Nou-nascutul se va maturiza in cele din urma

:1 va fi i~ s tare sa duc~ fa in~eplinire exercitiile de indernanare sugerate ~iprezentateIn ace~sta can;e. Totusi . . daca b e be l us u l d umne avoa s tr a pare ca nu reactioneaza la

ac tlVl tatll e. m.dlc~te ~nu. este inca pregatit ), incercati din nou in fiec~e zi. Fiti

cOl1see\~e~tl? fi!~vlzatl c~ nici un copil nu functioneaza exact ca un ceas! Ei s'edezvolta III rrtrnun diferite, ~anu neaparat in aceleasi domenii,

Pe de ~lta part~, copilul poate da semne ca este sensibil (este pregati t) la

programele indicate mal devreme decat la termenele sugerate. Introducerea in acest

caz a unor. act ivitat icare 7unt putin mai dif icile poate fi utila, dar exagerari le nu ar

aduce lll~lC bl:n c?plluIUl. Fortandu-l cu exercitii prea complicate, el nu ar mai

depnnd~ .~nd~mananle de baza, care eonst ituie temelia urmatoarelor act ivitat i ut iledezvoltarii lui. '

. Repeta~e~ activi tatilor este mul t mill avantajoasa. Cu cat un copil va repe tama l mult 0 actJ.vltatC: eu atm el se va s imti mai ill s iguranta ~iva coopera mai bine,

Aceasta este baza lui pentru invatat . Este 0 invatare mecanica. Gandirea, judecata ~i

asocierea sunt proce:e Im~ture la.eei foarte mici Invatarea pe de rost i i va ajuta sa-s idezvolte aceste abilitati, pana la atmgerea potentialului maxim.

Activi tati le pentru dezvoltarea aptitudinilor descrise in aceas ta parte sunt

eon~ep;- tte.sa aj~te Imb~natat i~ea gandiri i, a judecatii s i a capacitati i de asociat ie ,

Chela. invatatului la copn este introducerea si dezvo1tarea unor abilitati la momentul

potrlVl:. ? l a~u.na In pro~esul de invatare si dezvolt are a copi lului este cea care

creeaza, . l l 1 opnna educaton~or, multe probleme de invatare s i comportament acasa si

la scoala. A~el momc:l t optim este de maxima importanta. Copilul trebuie ins trui t cu

dragoste, blandete ~l consecventa. Aetivi tati le reeomandate trebuie efectuate la

momentele potrivi te de-a Iungul zilei . Un orar prestabili t ar fi un exces de orzanizare

si ar putea genera anxietate mamei , copilului sau arnandurora. Felul in car; mama

comumca eu p:opri~l copil ;ste foart~ important. Inf lexnmea vocii , p lina de lauda,

eo~secventa ~ara ap~sare , blandetea ~ l dragostea vor permite copilului

S acreasca,

avand 0 atitudine pozitrva fata de elinsusi ~ide mediul inconjurator.

Nota: Autorul s i editura care publica nu sunt responsabile pentru ranirea saumoartea provocate de utili zarea gresita a materiale lor sau a recomandarilor. inactivitatile cu cop~ii, materialele tre~uie alese cu grija pentru a nu perie1ita sanatatea si

s ig u ra n ta c opi lu l ui ; s up r a ve g h er ea d il l partea adultului este esential a ,

13



o an i - Sap tam an a 1

Mi~careapat1 i1or corpu lu i

Observati miscarea capului copilului. Este lipsita de stabili tate? Sustineti-i

capul atunci c a n d nu este Intr-o pozitie inclinata. Faceti asta cu un gule~, 0 patura, :u

mana , poala sau b ra tu l c u care i1 leganati, Isi .1nto~r~e ~opilul capul ~l1:tr-o parte. Inalta? Daca nu, rasuciti cu blandete caput copilului m timp ce se afla mtr~o pozipe

i nc li na t a . A s ta 1 1 a ju ta sa dev ina const ien t de existenta ambelor fete a le c a pului. _ .Observati miscarea mainilor bebelusului. Poa t e s a st ranga eu putere? Uisa!~-l

sa va apuce si sa va tina degetul. Nou-nascutul ince~e legatura :'11o~menll pnn P IP a l ~

in~Iacatul este un reflex prenatal si se va dlmll1U~ ~e~masura ce se. dezvolta

coordonarea ochi-mana, Cand va jucati cu el san ilrme!l ill brate, pU~le~J-1palmel~

impreuna. Aceasta 11ajuta sa realizeze treptat existenta celor doua parti ale corpului

sa u, . , . . "....Ob ser va t i m i sc a re a b ra t el o r c opi lu l ui . I nd re p ta t i- i b ra t ul stang ~lno ta t i r ea c p a

nou-nascutului. Indreptati-i apoi bratul drept si nota!i. reactia. ~ . . .Observati miscarea picioarelor. Indreptati-i piciorul stang ~l notan reacna.

lndreptali-i apoi piciorul drept si not.a!i rea cfia :. .., ., • ~ . . .Observati miscarea label picicrului. Atingeti ~1!me t1 m mana laba p~clorul~l

stang; notati reactia. Atingeti ~i t in e ti i n mana laba piciorului drept; notap reactia

copilului, . .Activitatea acestei saptaman! este conceputa pentru a observa mwcar~a ~~

reactiile copilului dumneavoast ra . Atingand part~le. corpul~i ~ot~~nas~utulU1. 11

permiteti sa-si dea seama de existenta COrpU1Ul sau, pnn lll :en~e~1Ulplpaltu l:l l._ . ~ .Pentru siguranta, infasurati n ou -n a sc ut ul in tr -o p a tu ra , m p nm a lU I sa~t~,ma

de viata. Timp de noua luni, copilul a stat chi rci t 1 1 1 pantecul marne i . Tinandu-l

infasurat, dupa nastere, el se va sirnti in siguranta. Este ca un cocon protector al

viermelui de matase.P e m a s u r a ce vet i face exercit ii cu parti le vcorpului copi lului, de-a lungul

primelor saptamani, veti r~a1iza c a . el i~ i v ~ 1ntind: b ra te le ~ ~pici~arele, adapt~du-se .

la noul sau mediu. lncet, incet, patunca de siguranta nu va mal fi.atat de necesara ..

Vorbi ti copilului, Folositi fraze s cu rte, c are s a reflecte •.p~rsOl:ahtate~

dumneavoastra. Cantati si fredonati in preajma lui. Daca nu v a place sa cantap sau sa

fredonat i folosit i 0 cutie muzicala sau un casetofon la care e 1 s a auda cantece del e ag an d~moale. ' A ce a st a I i s timul ea z a n ou- na s cu tu l ui s im t ul a u zul u i.

14

o ani - Sa pt a ma na 2

. R ea ctl a la lumina

Ce reactie are copilul la lumina? La nastere,

copilul reactioneaza la lumina , la obiectele stralucitoare

sau ill misca re , i n to rcandu -s i capul ca s a urmareascastimulul. Ochii copilului pot parea a nu fi perfectfoc a l iza t i. To tus i , acesta nu este un motiv de ingrijorare.

Ridicati abajurul de pe 0 lamp a , permitand lurninii s apat runda pe fereastra. Notat i daca nou-nascutul l~i

intoarce capul catre lumina. I nc h id et i o b lo a n el e s i, inalta

. parte a camerei, aprindeti 0 lumina ori f010s* un blitz

fotografic, Evitati s a luminati direct ochii copilului. Lasati lumina s a bata pe perete.Notati daca bebelusul l~i intoarce capul in directia luminii . Astfel, deprindeti copilul

cu existenta celor doua direct ii , s tanga ;;i dreapta, ~i in acelasi timp 11lnvarati s ar ea c ti on ez e l a stimuli l um in os i. I l l nv a la ti s a -s i m is te capul d in tr -o p a rt e I n a l ta , a v a ndun scop. Veti observa, de a se me ne a, c um copilul va invata sa recunoasca si sa

raspunda la vocea mamei de la 0 v a r s t a frageda.

Repetati activitatile de mai sus din cand in cand, in timpul saptamanii, Fiindconsecventi in aplicarea exercitiilor i nt er a ct iv e , Y e ti preveni ramaneri 'in urma 'in

dezvoltare,

Repetati toate activitatile pe care le-am sugerat In S a p t f u : n 2 . n a 1. Nou-nascutii

invata la aceasta varstit mecanic. De aceea, repetati : , ; i iarasi repetati aceleasi activitan.

P e m a su ra ce c op il ul c re ste , e l va 1m'ara si prin a l t e mi jloace.Am in ti ti- va s a -i v or bi ti , s a -i c a nta ti , s a -i fredonati, Nou-nascut i i au nevoie de

acesti stimuli auditivi.

o a n i ~ S a pt am a n a 3

Mi$carea u n u i obiect

Observati raspunsurile dip. ochii copilului, f~ ifixeaza ochii pc dumneavoastra? Tine? 0 zomaitoare

sau un al t obiect fn dreptul l in ie i v iz ua l e a c op il ul ui .

Se uita la ea? Miscati zornaitoarea de la stanga la

dreapta, Ochii copilului se misca de la stanga la

dreapta ?

Dad ochii copilului nu reactioneaza la

z or na it oa r ea a f la ta s a u nu ill miscare, nu va f acepgr iji, Copiii nu se dezvolta In acelasi ritm in toate

1 5



domeniile. Totusi , repetat i aceasta act ivitate de multe ori In zilele s i saptamanile care

urmeaza si observati reactia copilului. Acesta este inceputul antrenamentului miscarii

stanga-dreapta a ochilor. Aceasta este 0 activitate necesara premergatoare cititului.

Repetati exercitiile sugerate in prima saptamana. Atingeti-i si miscati-i eapul

dintr-o parte In alta cu blfuldele. Atingeti-i ~imiscati-i bratele, Puneti-i amoe le p a lmeimpreuna. Atingeti-i si miscati-i picioarele. Atingeti-i si miscati-i labele picioarelor.

Repetati, de asemenea, exercitiile ochi-lumina din saptamana a doua si amintiti-va sa-i

vorbiti, sa-i cantati, sa-i fredonati copilului sau s a asculte muzica linistitoare.

o ani - Saptamana 4

Gimnastica in pat

Taiap dintr -un elast ic lat de 6-7

nun 0 bucata mai lunga cu 10-15 em

decat patutul copilului. Faceti trei noduri

largi , nes transe, la 8-10 em dis tants unul

de altul, inainte s a l eg a ti c ap et el e

elasticului de f iecare par te a barei de sus

a patului . Taiat i si s trecurat i t rei bucati

scurte de elastic prin nodurile nestranse,

Legati usor doua dintre ele ~ipastrati-le

pentru a le folosi mai tarziu. Legati bine un mosor colorat (eventual vopsiti cu un

creion marker rosu unu1 necolorat) pc eel de-al treilea nod nestrans . Trageti de elast ic

~i s trangeti noduL Mosorul s i celelal te doua obiecte ce vor fi puse ar trebui Sa atarne

suficient dejos, pentru ea nou-nascutul so.le poata atinge cand va fi pregatit,

In prima zi incercati sa-i starni ti interesul miscand mosorul inainte si inapoi.

Observati ochii copilului . Urmareste el .miscarea mosorului? lncearca el sa-l apuce?

Zambeste? Vorbiti copilului in timp ce faceti cu el aceste activitati.

A doua zi ata rnati in nodul nestrans de i a nga moser un capac de plastic Invelit

in fol ie stralucitoare de aluminiu, din cea folosi ta 111bucatarie, Urman pentru capac

aceeasi procedura ca pentru moser . Observati react ia copilului . Apoi miscat i ' in fa!a si

in spate, atat mosorul, ca t si capacul. Uitati-va dad nou-nascutul raspunde in vreun

rel. In ziua urmatoare, lega ti un clopotel mai mare sau 0 zornaitoare in eel de-al

treilea nod nestrans. Miscati clopotelul ca s a sune. Observati react ia copilului .

Incearca s a atinga obiectul care produce sunete?

Pentru restul saptama.nii si mai tarziu, repetati procedura cu mosorul, capacul

si clopotelul. Bebelusul va descoperi in cu rand ca mosorul si capacul nu fae nici un.

zgomot cand sunt miscate, 'in vreme ce clopotelul face. Aceasta activitate poate servi

pentru a distra din cand in cand copilul .

Observati copilul ~i, remarcati schimbarile in react ii le ~i mi~~arile lui. Sica

'int ins bratele s i picioarele? lsi intoarce eu mai multa usurinta capul? I l r id ica putin?

Urmareste un obiect 'inmiscare? Are tendinta sa-~i intoarca micutul capul atunci cand

16

va miscati prin camera? Pare corpul copi lului ca se misca in direct ia luminii sau a

sunetului?

Repetat i toate act ivitat ile sugerate. Amintit i-va sa incepeti eu par tea stanga,

atune! candii miscati partile corpului, astfel incat simtul existentei parplor laterale ale

c or pu lu i s a f ie i nt ar it . C o nt in ua ti , de a seme ne a , s a m is ca ti intregul corp al copilului eu

blandete, de la sta ng a la drea pta , in momente diferite, pentru a consolida acest sim;Este la fel de important s a repetati exercitiile ochi-lumina si s a 1 i vorbiti, sa-i cantati,

sa-i fredonati sau sa asculte muzica, pentru a pastra vii simturile copilului.

In t impul primei luni de viata, un copil se adapteaza noului san rnediu. ldeea

de bad este acum stimuIarea simtului pipaitului, Activitatile de inceput trateaza relatiapipait-partile corpului. Activitatile eu lumina ~i sunet servesc pentru a initia stimulareaochilor si urechilor,

in anumite rnomente, toate act ivitat ile primei saptamani ar trebui repetate

pentru a s tatornici capacitatea bebelusului de a descoperi intregul corp, portiuni ale

eorpului, ex is ten ta p a r ti l or laterale, ca si sensibil i ta tea la lumina ~isunet.

Periodic, ar trebui sa miscati copilul din pozitia pe burta in cea pe spate.

Alternati pozit ii le , a~ezand copilul la un cap a t sau altul al patutului , leaganului sau

carutului, Aceasta va stimula perceptia copilului asupra noului sau mediu.

o ani MSaptamana 5

Oglinda $i pendulul

' 1 1: : r = ; ' Folositi0 oglinda mobila (de preferinta

l?r;:::=====i;;=;;;;;;;===~i:[l ' incasabila) sau ~inejicopilul destul de aproape

de 0 oglinda mare, astfel incat Sa se poata

privi e l insusi. Zambeste sau gangureste? Dacid a , r as pu nd et i- i p ri nt r- un z amb et s au g a ng u ri t.

Vorbiti cu copilul si spuneti-i pe nume, invrerne ee durnneavoastra ~i copilul va uitat i inoglmda, Se intinde dupa imaginea din

o gl in da ? C an d iivorbiti copilului, folositi 0

voce expresiva.

Proptiti copilul intr-un seaun de sugar.

Spr ij in it i- i capul eu un guler pentru sugari sau 0 paturica rulata, Atarnati un moser, 0

mutra caraghioasa desenata pe 0 farfurie de carton sau oriee alt obiect nepericulos de 0

coarda ori 0 de 0 bucata de e lasti c la t de 6-7 mm agata te de partea de sus a unei usi, a

unui toe de u~a, ventilator de tavan sau orice altceva aflat la inaltime. Obiectul trebuie

s a f ie ' in v a zu l c op il u lu i ,

!mpingep obiectul atarnat , astfel indit sa se balanseze inainte s i inapoi ca un

p enduL I ndemna t i c op il u l sa u rma r ea s ca m i sc a re a a c ea s ta de du- te v ino.

Repetati a parte din activitatile primei saptamani. E posibil s a v a fi plietisit deele, dar copilul are nevoie de multe repetitii pentru dezvoltarea capacitatii de

constientizare ~ide asociere.

. ..

17



. P roduceti un sunet cu 0 zomrutoare

ga l a1 1 0 a s a .~ au u n cl op ote l. l~in to a rc e c op il ul

~apu, .oehll . sau trupul in direc~a sunetului?epetatt . apoi sunetul in stanga sugarului i~ se rv af t ~ ut;I re ac po nea za . M i§ ca p- va apol ineapta lU I ~ ~ p ro du ce n d in nou sunetuL F aceti

a ce as ta d e c at ev a on Asezati va 'Int"; , 'r a ' . ' '{ .. . . . , - . . . . .m p arte asang, a cO.P~lUIU1,p oi i n f af a l ui, a po i in d re ap ta .Usafl copilul sa a ting a zomrutoa rea .

c l?p ote 1u l. T in eti zo rn aito area in f ata C OP iI~ :~• A junge suga ruI la ea? Dad I . W .

sa u sa mcerce sa 0 apuce , Tinep clopotel l' f i:,~ c a, asatl-1 sa 0 a nng aa sa cum a tiproced at eu zom Aitoa rea D U

aIn a fa ~OPtlul~1 ~l o bse rv an c e se ln tampla ,

stanga ~i prod uc ep u n su ne t cu z orn aito su ga ru n u se irttin de d ! ! , p a e l, m i~ a ii-v a l acapu l? oa rea sau cu clopo leluJ. I ~ i i n to a rc e co pi lu l

" Nu uitati sa repetap activitatile s a i1 l • .

pen tru ll lv a~ area pa s eu pa s (secv enpa llI). pt na nit preceden te. E le su nt necesa re

A c e as ta a c uv n at e dezvo/ra:

• c ons tte nu za re a ascultatului:

• coordonarea ochi - mana $~asociattile tveu baea d. - .comlul . f' t . ga ((e s eama aceasta cdnd

.r: va recun oa s t e dil'ectia d in c are vine sune tul). .

G im na st ic a d in p atu ] d in S ap ta m an a 4 p oa te fi Ia cu ta si intr-un tare. Pendululpoate fi a ta rn a t d ea su pr a t ar cu lu i s au p at ut ul ui , A c es te a c ti vi ta ti a r t re bu i sa starneascai nt er es ul e op il ul ui p en tr u p er io a de s cu rt e d e tirup. T otu si, n u fa ce ti a mb ele tip uri d e

activit ati deodata. Copilul are nevoie dear de un t ip de activitate la un moment dar,

p en tr u a s e e vi ta s up ra so li ci ta re a s au c on fu zi a.

Aceste acttvitaii dezvolta:

• const ient izarea propriei imagini;

• abil itat ea primara de a ascul ta;

• inte re su l c op ilu iui d e a d ete rm in a pr od uc ere a s un ete lo r pr ivind ;

• stimularea vizuala:

• constientizareafaptului c a miscarea poate initia un raspuns.

R e ac ti a f a zgomote

o an i ~ S ap tam an a 6

Mingea confectionata dintr-un ciorap

L u at i u n c io ra p v ec hi ~iumpl e ti -l e u buciiti

? e m a te ria le te xti le , z ia re , c arp e s au c io ra pi v ec hi.

Innoda ti-I b ine la g ura ca sa obtineti a m ing eciorap. Legati-l de bara laterala de sus a patutului

san tarcului en 0 sfoara sau coaseti 0 brida de

"arici" ca sa-I puteti fixa. in timp. ce copilul stai nti ns p e s pa te , m is ca t; " min ge a" in ain tc s i in ap oi ,

de la stanga Ia dreapta, in vazul copilului,

Se uit~ sug a rul la m ing e $1 0 urmareste

..... miscandu-se? Incearca sa 0 a tin ga sa u sa 0

" sau pur si simplu 0 ignora? D ac a n u e ste interesat,

in ce rc at i d in n ou rn ai ta rz iu , N u a ba nd on at i a ce ast a a cti vit ate . I nc er ca ti- o in f le ca re

sapta.mSna, p a n a v eti a vea su cc es. D aca su ga ru l este in ter esa t, sllstineti 'activitatea el l

ming ea - ciora p, da r nu u ita ti c a . durata In' c ar e c op il ul l Si p oa te c on ce ntr a a te nt ia e st e

foarte s cu rt a. F it i r abda to ri ! Pastrap mingea, va pu te a fi folosita rom ta rziu l a a lte

a c t i v i t a t i .

, D e -a l u ng u l saptimanii, c o ns o l i d a ti a c ti v it a t i i e p e c a re l e -a t i f a c ut m a i

Remarcati raspunsurile c op il ul ui. E ste e l i n st ar e sa -s i r id ic e u se r c ap ul ' in tim p c ep e b urt a? V eti c on st at a c a g a tu l cop il ul ui a d ev en it ma i p ut er ni c. B a te tiuse r copilul

spate ~ivor bi ti -i . Am in ti ti -v a , t re bu ie s a avep 0 v oc e p la cu il i! A ce as ta ;>U1iLlj ..mCU<l

auzul cop ilu lui . In t imp ce-i vorb it i, rasuciti-i cor pu l d e cateva ori $ i observati-i

~ig atu l. D e- a l un gu l s apt am ani lo r c e v or u rm a , luap seama ca t de putemic a >l""OM:;··;-"·/

c o p U u t

Aceasta activitate :

o ani - Sip tim ana 7

o a n i - S ap ta ma na 8

• ini,tiaza coordonarea o ch i - mana;

dezvolta constientizarea mingii - ciorap ~'ia miscarii ei:imbunatateste simtul pipditului;

este un stimulent pentru miscarea ochi - m a n a .

•••

A ~ez ati co pil ul eu fa ta in jo s pe 0

plapuma sa n 0 pa tun\ intinsa pe podea .

V o rb it i c op il ul ui s au p ro du ce ? WI sunet , i~isalta capul, incearca sa intoarca fata spre

d um nea vo astr a sa u s a v a va da? Da ca nu,

incerceti din nou, 0 inflexiune placuta ~i

v aria ta a v oc ii st im ul ea za auzu l sugaruluiDa cii el d:a semn de ra spuns, producer

1



sunetul In d i re c ti i d i fe ri te .l n ce rc a ti i n ta i la sta ng a .a po i in f ata co pil ul ui si in ce le din

urma, la dreapta. Nu e necesar sa produceti sunete in spatele copiluluipentru ca nu va

poate vedea acolo. Remarcati orice reactie a pruncului dunm ea v?a stra .. _Intcarceti copilul pe spate si repetati activitatile de ma l sus. Este Imp0:tant sa

incepeti eu partea stanga si sa va misca ti apoi pe dreapta. Constientizarea d~tnnpunu

a existentei stangii si a dreptei ajuta copilul s a invete ru m repede aceste notium ..

Int indeti bratul s tang al copilului , Ramane intins sau se ghemuieste din nou?

Repetat i toate acestea cu bratul drept . Apoi, cu picioarele s t~ng si drept. Nu u~ta!~=alternati stanga si dreapta pentru ea sugarul sa i'nv~te existenta celor dO~ l a .pam

l a te ra l e, s ta n g a s i dreapta. Aceasta notiune va fimul t mal greu de deprins mal tarziu,Puneti laolalta cele doua p a lm e a l e c op il u lu i. R a m a n impreuna? Sau le desface

~ile unp re unea z a a p o i? D ep a rt a re a ~iapropierea maini l or deno te cons tien tiz a rea lor.

Aeeasta activitate dezvolta:

• const ient izarea unei surse producdtoare de sunete;

• reactia par tt lor corpului cdnd sunt ele insele miscate;

• const ient izarea par ti lor laterale, s tdnga ~'idreapta;

• const ient izarea existentei mdini lor.

o ani - Saptamana 9

comunlcatl cu copilul, intelegandu-I!

T oti sugarii plang, da r le

h Intelege!i plansul? La in~eput , este doar a

.A ca le de a comunica . In timp, copilu l

~ . nua n tea za diferit e feluri de plans si a r. J \ , galbe ,I . t rebui sa inva!a ti sa le distingeti. SugarulIt violet A Ad " t f SA dr poate p la ng e c an 11 es e oame, a u ca n

iIro~u Ib t.... 1 1 d o a re burta. Ar putea plange cand a re" ,. a as ru ....... d U . 'd

portoca IU scutecul ud ori mur at. neon. ca n este

suparat ori vrea atentie, Unii sugari plang de plictiseala. Aceste indicii a r trebui s a fie

semna lu l c a e s te mo rnen tu l s a c om un ic at i e u c op il ul . E v re me a s a fW g a ta sa f ac eti

activitat i eu propr iul copil . Nu este necesar s a f ie la aceleasi ore zilnic. Veti ' invata del a e el m ic c an d e st e m om en tu l o ptim .

In o ri ee f el ar p l ange , raspundeti nevoilor copilului e u d r a gos te , tandrete ~i 0

voce blanda, afectuoasa. De exemplu, va putet i s tr iga sugarul pe nume, iiputeti vorbi

cu dragoste, 11puteti alina. .. . _ ..Culoril e st raluc itoa re le plac copii lor. Face ti rost de harti e colorata rosie,

p ort oc al ie , g a lb en a, v erd e, a lb as tra s au v io le t. A co pe ri ti t re i c ap ac e d e plasticc~ni~te

nartie de acest fe l. Taia ti bucat ile de hat tie pe masura celor t rei capace. L 1 P I t l sau

c ap sa ti h ar ti a p e fata ~ip e s pa te le c ap ac el or I n f el ul u rm a to r: P c p ri mu l c ap ac , p un et i

har tie ro~ie pe 0 par te ~ip ort oc al ie p c c ea la lt a p art e. L a e el d e-a l d oi 1e a c a pa c, f o 1 0 S I ! 1

20

hartie galbena si verde, iar la eel de-a l treilea albastra si violet. Perforati 0 mica gaura

la extremitatile capacelor, Faceti un la] dintr-un elastic de 6-7 rom latime si innodati-l

in perforati ile facute. Taiat i niste bucati de elast ic ca acelea descr ise in activitatea din

Saptamana 4. Legati bine fiecare din cele t re i c ap a~ e in cate 1.l~lUl din. nod~r ile

n estra nse a le e la stic el or d e p e fie ca re p arte a pa .tu tu lU l sa u ta rcu lu i. Fa ceti-l e s a se

balabaneasca astfel mcat copilu l sa se poata c on ce nt ra a s up ra obiecteior, s aurmareasca miscarea capacelor $i sa inceapa sa distinga culorile.

Atingeti elast icele pentru a face capacele sa se miste user. Notat i react ii le

copilului, dar permiteti-i sa se joace singur , daca este posibil. Observati daca sugarulse iminde dupa capacele miscatoare , Daca da , le ~i atinge accidental sa u rateaza

pr inderea? in caz ca nu exista nici 0 reactie d in p a rt ea copilului in fata capacelor ,incercati din nou mai tarziu

, Incercati sa repetati exercitiul eu m in g ea d in ciorap si cateva dintre activitatile

p re ce de nt e s i c on ti nu a ti Sa 0 incerca ti pe cea cu ca pa cele colorate. Pare copilul

interesat de vreuna dintre aeeste act ivitat i? Notat i-va care dintre ele si consolidati-le,

i ar pe cele la care raspunde cu greuta te lasat i-le pent ru rnai tarziu. Nu uitati sa va

notati ceea ce face copilul atunci cand reactioneaza. Va puteti imagina si alte activitati

p en tr u a - i imboga t i experienta.

Aceastd activitate :

• . dezvoltd constientizarea obiectelor in miscare:

• este un st imulent pentru a ini tia reacti i in fata obiectelor fn miscare;

• dezvoltd constientizarea culorilor;

• ampl tfi ca dori rua de apune mana de fa distantd pe obiecte le ee se misca.

o ani - Saptiimana 10

Mu~chiiin actlune

Activi tat ile de misca re dezvolta "in

plus s im tu l p ip ait ul ui. P u ne ti c op il ul c u f at a

in jo s pe 0 plapuma sau 0 patura asezata pe

Vpodea. Intindeti-i;t~urel bratul stang si notati

r ea c ti a c op il ul ui . I nt in d et i- i a p oi b ra tu l d re pt

s i v ed eti c ar e '1 i este r as pu n su l. F a ce ti d u pa- - aceea acelasi lucru eu picioarele copilului.

Ridica el capul pent ru a-si urmari brate le

cand i le miscat i? Cand Ii misca ti picioa rele react ioneaza copilul In vreun fel?

Re pe ta ti a c ea s ta a c ti vi ta t e de-a lungul saptamanii ~i remarcati eventualul progresoD a ca n u o bs er va t i n ie i 0 r ea c ti e a c op il ul ui , i nc er ca ti d in n ou p ut in m a i tarziu,

A tu ne i c a nd s ug a ru l d a s emn e d e r as pu n s la misc a re a b r a !e Io ~ s a u picioarelor,

p un et i u n a n im a l d e p lu s sa u alt obiect nepericulos in fata c op il ul ui . I nc ea rc a e l sa s. e

intinda dupa el sa u nu a ra ta in teres? Nu va a~tepta~ic a s ug a ru l sa-I in~face!Totu~l ,

21



abia perceptibil , e l ar putea s a incerce aceasta. Continuati s a repetati aceste activi tat i Cand faceti aceasta , spuneti: "Cueu-ball, il vad pe . .. (numele copi lului )" . Repetat i

pina cand sugarul1e indeplineste cu succes.· exercitiul d e mai multe o ;i . Copi ii reCUllOSC~idisting chipur!l~ uma~le,_l~deoseb:

expresiile faciale exagerate, de la varste tnnpurn, ~l soar putea sa mcerce sa raspunda

schimbarilor in expresia fetei, . .'In vreme ce sugarul priveste in og l inda , incer ca ti s a va a s cunde ti f a ta ell foaia

si, treptat, aratati-va chipul deplasand hartia ..Spuneti inca. 0 da~ft:"C~cu-bau, 11vad pe... (numele copilului)". Nu uitati sa-i studiap reacf1a: RepetatlexercltlUl acesta, ca ~l

cele la lte activ itati , Acum, copi lu l invata cum s a joace un ]OC. Priveste , Ascul ta .

Raspunde. In acelasi timp, devine tot rnai constient de numele sau.

Aceasta activitate dezvoltd:

• constient izarea chipului s til i;

• motivatia d e a privi st asculta;

• int~resul de a comunica cu al ta persoand.

Aceste activitdti dezvolta:

•o c on stie ntiz are m at bu na a c orp ului s i a un or p arti d in e l;

o constientizare mal profunda a lateralitatii stdnga - dreapta;

o u soa ra co ns tie ntiz are a ca pa cita tii m aim i d e a a pu ca .

•

•

o ani - Saptamana 11

Coordonarea ochi - mana

Luati mingea din ciorap folosita In saptamana a sasea sau facet! una noua. 0

minge col or a ta s tr a lu c it or este ma i t en ta n ta p en tr u copil.

intindeti copilul pe spate. Puneti mingca din ciorap pe stomaeul lui.

Rostogoliti-o pe eorpul1ui de-a latul pieptului si In sus. panii la gat. Unuariti-i ochii si

main ile . Incearca el sa se int inda dupa mingea - ciorap, sau ochii lu i doar Iiurmaresc

rniscarea? Fiti rabdatori , copilul va reactiona cand va fi pregatitl

Aceasta activitate ar trebui repetata din cand in cand. in timpul saptamanii,

chiar daca sugarul arata un interes scazut sau nu reactioneaza deloc, Vorbiti copilului

in tirnpul exercitii lor si remarcati orice reactie. Amintit i-va s a repetati uncle dintre

activitatile anterioare. Desi unele dintre activitati s-ar putea s a va plictiseasca, pe copil

11 bucura si el are nevoie de repetitii, El va fi incantat si va castiga incredere inexecutarea unor activitati simple.

Aceasta activitate dezvolta:

senzatiile tactile care stimuleaza copilul s(i apuce un obiect in miscare;

capacitatea d e a urmdri un obiect Inmiscare;

capacuatea d e a asculta sunete cdnd ii vorbiti;

baza coordonarii ochi - m a n a .

••••


Observarea diferitelor chipuri

22

Folositi 0 oglinda de perete . sau 0

oglinda incasabila de mana si aratati-i

copilului ,propria fapi . Str igat i-I pe nume

spull~~i:"I1 vad pe ... (numele copilului)",

timp ee el se uita Inca ill oglinda, puneti 0

bucata de hartie pc ea eu care sa-i blocati

vederea, Progresiv, deplasati hartia de la

stanga la dreapta, astfel ineiit imaginea fetei s aapara lncer, incet in campul vizual al copilului.

Observarea fetei


Desenati sau lipiti pe 0 coala un chip marc,

colorat. Fata poate fi caraghioasa si trebuie s a aparadoar pc 0 singura parte. Aratati-i copilului chipul

confectionat. Rasuciti-l pe partea cealalta, pentru casugarul sa poata vedea partea goala, lntoarceti-l dupa

aceea inapoi, de la stanga la dreapta, si spuneti:

"Cucu-bau!", pe masura ce fata apare in raza vizuala

a copilului.Acest joe simplu il face pe copil constient de

existenta celor doua par~i, fala ~i spate, ale

obiecteior. In p lu s, c ch ii c op il ul ui u rm a re sc m is ca re a

fete i f iind astfel ant renati prin imagin i de la stanga. , ,

la dreapta. . .. ,. . _Aceasta activitate poate fi extinsa prin folosirea propriilor maIm, . pen:.ru a v~

ascunde fata si a v a juca "Cueu-bau" eu copilul. Cel mic v-ar putea surprinde rntr-o ZI

~isi-ar putea ascunde fata pentru a se juca eu dumneavoastra, . , .Repetati aceasta activitate, ca ~i pe cele pre~e?ente, mal ~es pe ce1e_ll Cale

copilul nu a raspuns eu draga ill~m~p a n a ~cum. Repetitia :ste fo~~a importanta pent~inva!area secventiala, pentru castigarea increderii ~1 pentru stapamrea notiunilor de

Aceasta activitate duce fa:

• 0 constientizare crescutd afeiei;

• d es cop erire a c on ce pte lor . ,, fa ta , . ~'i..s pa te " ;

• m otiva tta tim purie d e a obse rva cu un an um it scop.

23



. Puneti copilul cu fata "injos pe u? pre~ moale sau pe un covor si lasati-l sa-si

int inda brate le si pic ioare le, sa se agite. Insirati ca teva mosoare mari pe un elastic de

6· 7 nun latime ~iinnodati-l bine la eapete, l asand un j oe s u fi ci en t i n tr e mosoare pentru

a se putea roti. Rotiti-le in fa ta copilului, incurajandu-l sa le urmareasca. Va

urmareste? Sovaie el user sa apuce mosoa re l e? As igura t i -v a eft I e are "incampul sall

vizual si la 0 distanta la care le poate ajunge. Daca incearca sa se intinda ca sa le

roteasca, indepartati putin mosoarele de el, incurajandu-l sa se miste in fata. Trebuie s a

s:imulati co~ilul !ndeajuns, incat sa fie ispitit sa-si "intindabratele, picioarele, torsulsi Coordonareasa s e m i st e catre mamte,

Trageti de cele doua capete ale elasticului intinzandu-l, departand usormos oa re le . L ov iti u se r m os oa re le u nu l de altul ca. s a produca un sunet in ropot. Faceti

aceasta de mai multe ori pentru a starni interesul copilului $1a-I indemna s a incerce s aapuce mosoarele. Repetati aceasta procedura si lasati-l pe copil s a observe mosoarelesi sa le urrnareasca independent.

Este capul copilului ridicat intr -un mod sovaitor, pe masura ce bratele ~i

mainile se intind si incearca sa apuce mosoarele? Este putin probabil ca la accasta

varsta copilul S a aiba succes in a apuca mosoarele, dar ideea este de a-l motiva s aincerce Sa 0 faca.

Repetati aceste act1vitati adesea. Ele sunt primii pasi catre tarat.

Aceastd activitate dezvolta:

Luati un borcanel

cilindric de plastic, de

exemplu de l a c ond iment e saualtul de aceeasi marime,

Puneti copilul pe spate.

Rostogoliti borca-nelul pepieptul copilului si in jos pe

abdomen, apoi inapoi pe piept

pentru a avea 0 senzatie

tactila. Repetati daca sugarul

dii semne de r aspuns, A$e~ati copilul pe stomac, Puneti borcanul de plastic pe 0 parte

si rostogoliti-l catre copil. lndemnati-l sa vii urmareasca in timp ce faceti asta.Lasati-l

sa-si intinda in voie bratele si mainile. Va urmareste el rostogolind borcanul? Incearca

sa-l apuce? Se agita user In incercarea de a apuca borcanul? Pentru 0 stimulare

supl imentara, un clopote l zornai tor ar putea fi plasat ill interior inain te de a pomi

rostogolirea borcanasului catre copil. Lasati-I S a atinga si S a exploreze recipientul eelmic. Dati de-a dura borcanasuldin nou catre bebelus sivorbiti-i in timp ce faceti asta.

La varsta aceasta, copilul ar putea prefera s a fie sprijinit in pozitia sezut cand

Batet i din palme pent ru a produce un sunet. . micul container este rostogo1i t. Totusi 0 mai mare libertate de miscare ~i imboldul de a

Copilul asculta? Bateti din palme din nou si observap se misca inainte si eel dea apuca sunt favorizate daca sugarul sta intins pe stomac.

reactia lui. Luati mainile sugarului s i aratat i- i cum s a Notat i-va react ia copilu lui pe masura ce dat i de-a dura borcanasul cat re el.

bata din palme. Mariti efectul sunetului spunand "plici" Scoate el sunete, incearca el sa apuce obiectul sau dear priveste? Daca sugarul daar se

de fiecare data cand bateti din palme. uita, inseamna ca el participa, si coordonarea privirii are l o c o

Luati dCLi':i:.·,~o2;·e ~ibateti-le unul de a l tu l ca Este important s a repetati uncle dintre activitatile anterioare, mai ell seama pe

cele care au produs un raspuns anterior nesemnificativ.


Pozitia stomacului ~i miscarile libere

• muschii corpului prin incercarea de a apuca;

motivatia de a se misca inainte,

o ani -Saptamana ,15

Ascuttarea sunetelor

24

sa faca un zgomot. Copilul asculta? Bateti-le din nou si vedeti reactia copilului.

Continuati acest exercitiu p a n a cand el incepe sa urmareasca.

Luati doua capace de borcan §i bateti-Ie unul. de altul ca s a produca zgomot.

Copilul asculta? Continuati S a faceti aceasta p a n a cand arata un sernn de interes.

Lov it i d ou a l in gu ri s au altceva nepericulos ca s a ob~ne~ iun sune t. Continualilovituril~ in ritmul 1-2, 1-2. Vorbiti-i copilului si incercati sa-l indemnati sa asculte,

In alte momente ale saptamanii, incercati s a batep alte obiecte unul de altul in

ritmul 1-2, 1-2. De asemenea, bateti din p alme in acest ritm, cand tineti in brate copilul

sau va jucat i cu el.

Accasta activitate dezvolta:

• constientizarea sunetelor diferite;

constientizarea sursei ceproduce sunetele;

c ap ac it at ea d e a a sc ui ta ;

d e sc o pe ri re a r it m ul ui 1-2.

•. .

•

o ani ~Saptamana 16

ochi - mana

25



Aceasta activitate dezvolta:Repetati recitarile poeziilor pentru copii ori de cite o~ieste P?sibiL Copilul \ '~

lnva !a sa a scul te.: C and va incepe sa vorbeasca , e l va recrta p a rp . d in p oe zi il e iUI

• favor ite in mod spontan.

Aceastdactivitate duce la:

• fm ho ga rire a lim ba ju lu i;

• d ez volta re a c ap ac ita tii d e a a sculta ;

• d ez voltare a inte re sului d e a re p eta ;

• d ez volta re a in te re su lui p en tru ritm .

• constientizarea obiectelor ce se rostogolesc;

aptitudinea de a urmari un obiect in miscare;

• baza lndemdndrii In incercarea de a apuca:

capacitatea de a asculta cand ise vorbeste, ceea ce ajut« fa dsezvoltarevocabularului.· ...

•


Asculta ~iexecuta! o ani - Saptamana 19

Jndepartati capacele unei conserve d. Reu§iinds a apuce"Ness" si inlocuiti-le cu capace de plastic, care si

se potriveasca strans pe fiecare capat. Puneti cutu u{)p Sprijiniti copilul in pozitia sezut,

i n p ic io a re in f at a c op il ul ui . S ug a ru l a r t re bu i S i . . . :jG _ pe podea. In~irati pe un rand un mosor, 0

stea I n s e zu t , f ii nd sprijinit, - 6 minge ~i0 z orn ait oa re sa u tre i o bie ct e

Cu ajutorul mainii , baten da raba na I[ ,:; sirnila re. Soar putea s a f ie n ec es ar s acapacul de plastic in ritmul 1-2,1-2. Vorbiti: . ~ puneticestelucruripeomasul a joasaoricopilului ~iindemnati-l s a asculte in timp ce b a t e ! . U pe un taburet, astfel incit sa-i tie lasi rostiti ,,1-2, 1-2". .. indernana sugarului.

· Este atent copilul? . Repetati batutu Deplasati intai obiectul din stanga ca sa vedeti daca va incerca s a - l apuce oridarabanei de cateva ori $1incuraja ji- l s i"qi foloseasca mana ca sa bata si el pent ru ~. .s·a-l t raga spre el cu mana. Miscati apoi urmatorul obiect mai aproape de copil si

produce un sunet.Nu va asteptti sa fie In sta re sa inventeze un ritrn. Totusi, daca ve f urrnariti raspunsul acestuia , Deplasat i s i eel de-al t rei lea lucru mai aproape de el sid inrepeta aceasta activi tate destul de des. copilul va fi in stare sa nascoceasca un ritn nou vedeti ce reactie are sugarul. iAjunge la el sau prefera pe vreunul d int re celelal te

cand va 11ma i ma re. . doua? Repeta ti a cea sta activitate s i i nd emn a ti c op il ul s a p ip a ie f ie ca re d in I uc ru ri . Soar

Aceasta activitate dezvolta: putea s a fie necesar sa-i dati 0 m a n a de ajutor cand i l indemnati sa at inga si sa apuce

f i ec a re ob ie c t.

wocuiti obiectele eli altele s i r epe ta ti aceasta activitate, Nu uitati s a lucra ti de

la stanga la dreapta atunci cand miscati obiectele mai aproape de copil . Aceasta Ii va

d a simtul inaintarii de la stanga la dreapta , ceea ce este 0 conditie obligatorie pentru

scris si citit,

... C ontinua ti sa repetati unele dintre activitatile precedente, mai a les pe cele

. a so ci at e e ll m is ca re a p a rt il or corpului. Amintiti-va s a miscati intai piciorul sau mana

din partea stanga a corpului , pent ru a pune bazele simtului de la teral itate stanga-

dreapta , Ca 0 p re lu ng i re a acestui concept, rostogoliti cu grija corpul copi lului de laCumpa r a ti o ri impr umu ta t i 0 c a rt e e l i p o e zj s tanga l a d re a pt a de ma i mu lt e o ri ,

pentru copii. Alegeti cateva dintre favoritele Aceasta activitate :

dumneavoastra ~i citi ti -i, recitat i- i ori ca llta ti-f • dezvoltd coordonarea ochi _ mana;

copilului, astfel inca t s~ va auda. Repetati fiec~rt • dezvol td abil itatea de a stabi li un contact v izual ell un obiect fix ori inpoezie de mai multe ori. Cuvintele Tara sens d i n , '

poeziile acestea atragatoare il vor amuza, eand ' l fv a a u zi .A ra ta ti c op il ul ui i lu st ra ti il e ce corespund

poeziilor. 0 scurta privire aruncata asupre;imaginilor ii va servi s a inceapa asocierea imagine-cuvsnt. Rimele ~i r irmul sumfolositoare pentru dezvoltarea simtului auzului. ..

26

• constientizarea sunetelor;

constientizarea ritmului;

a b il it at ea d e a a sc ul ta :

simtul pipditului.

•••


Poezii pentru copii

•miscare;

dezvolta constientizarea conceptelor "stanga ,.si )' dreapta";

imbundtates te simtul p i pa i tu lu t .•

27



(S) Cum iti merge azi, domnule?

(D) Foarte bine, multumesc,

(S) Ascunde-te,

(D) Ascunde-te ... . , Repeta ti ca ntecul pentru fiecare deget, subst it u ind cuvantu l "degetu! mare" eu

, T .me!~ ~optlul m ~ ~ al e. \c el c ore sp un za to r d eg et ul ui ales. D e e xemp lu : " Un de este a r a ta toru l ?" , "D nd e e st emde~a~l-l s~ v~.u~reas~a I~ bmimijlociul?". "Unde este inelarul?". "Unde este degetul mic?", Repetati aceasta de mai

ce v~ ad~lc~tlI?runlle ~n~ l~ga~~I~multe ori. Apoi, puneti-va mainile la spate si cantaticuvintele, in timp ce va rniscati

~epartap-va ~l ~propIa~l -:va ~a1mldegeteJe corespunzatoare cuvin te lor, Aceasta aetivitate va servi pent ru a starni

dl~ nou. R~et~tJ. asta. de m~l .multinteresul copilului si in acelasi timp pentru a-i 'irnbogati cunostintele.

on, astfel meat copilul . sa-si de Aceasta activitate dezvolta:seama de ceea ce faceti. Continual • c a pa ci ta te a d e a a sc ul ta ;

• simtul observatiei :aceasta in timp ce spuneti:

.Brutarule, bate aluatul, placinta prepara

Acuma, degraba, nu pan' deseara

Invarte-l, framanta-] , fa-i semn eu ce-ji vine

Si pune- l in cuptor pentru copil si pentru mine."

Faceti asta de mai multe ori si remarcati ce face copilul. Pare el interesat

Incearea sa bam din palme ea sa joace eu dumneavoastra joeul? Daca nu, indemna'

copi lu l sa imite joaea maini lor . Daca veti inlocui cuvantul "copil" si veti folosi chia

numele sau in poezioara , s-ar putea ca el sa va asculte cu mai mul ta atent ie .

S-ar putea sii aveti nevoie sa-i t ineti user incheieturile mainilor si sa-l ajutaf

Prin exercitii, copilul va ajunge s a joaee jocul de la sine.Perceptia degetelorde la picioare

. Amintit i-va ca sugarnl are nevoie de multe repetit ii care Ii fac placere.Aceastd activitate :


o mai buna perceptie a mainii

• constientizarea asocierii miscdrti degetului cu anumite cuvinte ale

cdntecului;

• constientizarea individualnatii degetelor:

dezvolta constientizarea conceptelor ; stdnga' si ,.dreapta ".

Atingeti laba dreapta desculta a piciorului,

Vorbiti-i cu 0 voce care sa-i mentina interesul. Chiar daca

veti f~ee exerc it ii l a piciornl~drept, misca re a t rebu ie sii fiede la stanga la dreapta. Incepeti cu degetul mare si

continuati eu degetul mic , s p un a n d rima urmatoare :Porculetul asta mic s-a dus la piata

(atingeti degetul mare).

P o rc ul etu l a sta rn ic a ra m as a ca sa ,(atingeti urmatorul deget),

Porculetul asta mic a mancat 0 fripturica

(atingeti al treilea deget).Tineti mana stanga a copilului si atingeti-i degetul mare. Spuneti: .Acesta est Iar porculetul asta mic n-a avut parte

degetul mare". Atingeti degetul aratator si spuneti : .Acesta este aratatorul". Atingef (atingeti al patrulea deget),degetul mijlociu si spuneti : .Acesta este mijlociul", Atingeti degetul inelar si spunep.' Porculetul asta mic a plans: "Guit, guit, guif'tot.Acesta este inelarul". Atingeti degetul mie si spuneti: .Acesta este degetul mic", -. drumul spre casa

Folositi amandoua mainile pentru a duee 0 pretinsa conversatie intre degetes (atingeti degetul rnic). ~

de la mru:.,astanga si cele de la mana dreapta, ' in timp ce spuneti ori cantati cantecul d i Spuneti poezia aceasta de mai multe on si repetap-o adesea ulterior. In

mai jos. Incepeti cantecul degete lor eu de in pozitia stransa in pumn. Fiecare degeicurand, copilul va incepe sa sejoace cu mainile, picioare le , cu degetele de la maini si

t rebuie si i apara si sa dispara In concordanra cu cuvintele. (S) reprezinta degete le de lipieioare. Senzatia tacti la a atingeri i f iecarei parti a corpului va ajuta copi luJ s amana stanga, iar (D) pe cele de la dreapta. Cuvintele sunt:asocieze miscarea corpului eu partile corpului, El va fi incanta t sa urmareasca

Unde-i degetul mare? Unde-i degetul mare? 'mi~carea diferitelor parti ale corpului si va realiza in curand di poate fi in stare s a(S) lata-mao (D) Iam-ma·jnceapii sa controleze miscarea lor.

•

• aduce 0 oonstientizare mai mare a existentei mainilor;

dezvoltii capacitatea de a asculta;

mdreste constienttzarea ritmului si a rimei:

dezvolta stmtul observatiei.

•••

o ani - Saptamana 21)

Perceptia degetelor de la mana

2 8


29



o constientizare mai mare a degetelor de la picioare st a altor pdrll ali

corpului; . Scapatul din mana ~icaderea obiectelorsimtul auzului; .

simtul pipaitului. Faceti rost de un obiect precum 0 Iingura ori un cleste de

r uf e. Ar at a 1i .: l c op il ul ui s i d a !i + l sa-l tina ~i sa-l pipaie. Punetisugarul 'in pozitia sezut pe podea, Tineti obiectul putin mai sus

decat nivelu l ochi lor lui ~iindemnati-l s a urmareasca cum dati

drumul obiectului,Se intinde copilul dupa obiect? Aratati-i-I din nou.

Pronuntati-i numele. Ridicati obiectul ~i Iasati-l s a cada.Pronunta ti cuvantul . jos" atunci cand obiectul este 111cadere.

Repetati aceasta de mai multe ori, accentuind cuvantul .jos". .

Dati obiectul copilului. Incearca el sa-l lase sa cada on

sa-l arunce? Dat i- i- l apoi ea sao] aruncc din nou, ~i asta de mai

" .mul te or i , p a n a cand l§i pierde interesuLAjutati copilul sa stea in sezut pe podea. Folosiri 0 bucata de panglica colorau Alegeti alte obiecte pe care copilul s a le pipaie, sa le .tina, 7 a _ 1 c las~ .saca~a ~i

sau 0 bucata ingusta din mater ial textil, cam de 30 em lungime. (Copilul nu trebui sa le urmareasca in timp ce cad. De fiecare data cand un obiect p ic a , r os ti p c uv a nt uJ

lasat singur sa sejoace cu panglica ori materialul). Miscati serpuit panglica sau pam, .jos", pentru a sublinia notiunea.

~lincercati sa starniti interesul copilului s a le atinga. Strigati-l pe nume si continuati S f Aceas ta activitate dezvoltd:

agitati panglica! Priviti copilull Ignora panglica sau incearca sa 0 atinga si 5-0 tragi, • c oo rd on ar ea o ch i - m a na :

s pre e l, in in ce rc are a d e a 0 ri dic a c u d eg etu l m a re ~ie u e el aratator?i • constientizarea conceptului ,Jos ";

Punet i copi lu lu i sa at inga si sa tina pangl iea. Retrageti -o user si asezat i-o pi • simtul pipaitului;

jos in fata lui. Ademeniti-l S a se int inda dupa ea. Daca nu da nic i un raspuns, flutura { . • d or in ta d e a d ev en i independent;

panglica din nou siIndemnatH sa 0 atinga ~is a incerce sa 0 apuce., • ca pa ciuue a d e a osculta d ife rite le s une te pe ca re le ja c obie cte le dlnd

Cu alta ocazie, folositi 0 panglica rnai lunga, 0 ca.rpa ori 0 sfoara si legati u ~ c ; d

u n m ic obiect la un capat, Aratati copilului obiectul legat si permiteti-i sa-l tina ~i siE, ca .

simta, Puneti copilul pe burta. Plasati obiectul Iegat in fata acestuia, In raza lui d r . ,ajungere. Trageti ince~ panglica de h1nga el. lndemnati copilul sa urmareasca cum s f tindeparteaza obiectul. Incearca sugarul s a se miste in fata pentru a apuca obiectul legli .'

de panglica? Puneti mana copiiului pe obiect s i tr ag et i u se r de panglica. Faceti as~(Ascultarea sunetelor

P a n a c a nd s ug a ru l r ea l iz ea z a despre ee este vo rb a si devine motivat sa s e i nt in d a d up l. t\. Luati 0 conserva de cafea ca aceea

obiectul afla t in miscare . Dad el nu arata nic i un interes , incercat i experirnentu l d l r i . i ', folosita in Saptamana 17. Bateti eu 0

nou alta data. Aceasta aetivitate este ga l ldita sa stimuleze copilul ca sa doreasca sa s ~ . \ . ; = ul in gu ra d e lemn sa u e li u n bat ill capacul de

miste inainte. Contactul eorpului eu podeaua s i l up ta de a se misca catre un obiect i l l i

trebui s a serveasca pentru a genera interesul de a setar! intr-o maniera rudimentara. h , ' . • . plastic de deasupra cut ie i, Faceti aceastaa c tl v it a te I n r itmu l l-Zc l -Z.cele din urma, copilul va descoperi ea se poate misca inainte si va pune mana p ! . : . . . . . . . '

_ Indemnati copilul sa foloseascaobiecte eu un efort foarte mic. [ i - - - ' . 1

Aceasta activitate dezvoltd: 1 ' ; " lingura de lemn sau batul s i sa imi te ntmu: . ; c dumneavoastra . Soar putea sa fie necesar sa-l ajutati sa tina lingura sau barul ca sa bata

i . \ ' m capacul de plastic a1cutiei de cafea. Numarati ritmul 1·2 .can~ ~ateti· Continu~ti ,sa

. faceri aceasta 1 2 3 . n a cand copilul isi , rierde interesu~. ~epet~fl actrvitatea ~1~al tarziu,

~ : . c u alte ocazii . In cele din urma, copilul va fi capabil sa bata darabana pe cutie de unul

~ 1 ; s i t 1 g u r , dar nu neaparat In ritmulpe care i-ati aratat.

~ : . > Alta da ta , In timpul saptarnanii, adunati 0 cutie de pantofi, 0 sacosa umpluta

Ac~wsta activttate dezvoltd:

•

••


Mi$carea pentru a apuca

• c oo rd on ar ea o ch i - m a na :

c o n ta c tu l v i su a l ~i c on tr olu l a su pr a u nu i o bie cti n m t sc ar e;

inieresul de a atinge ~'i e a se misca inalnte;

simtul pipaitului.

•••

30


o ani - Saptamana 2S

31



eu hattie, 0 revista, 0 bucata de lemn si alte obiecte similare si dati-le copilului sa bata

toba pe ele si sa auda di ferite sunete . Asezati obiecte le in rand si indemnati-I sa le

cerceteze pe fiecare. Apoi l a sa ti- l sa bata toba cu mana pe fiecare dintre' ele. Cua ju to_ruldumneavoas tr a , cop ilu l poate tine lingura de lemn sau b atu l s i p oa te bate in

dlfen:e ob~ecte. Su_ne~~le_ac~stea diferite 1 1 vor interesa si ilvor amuza a per ioada

scurta de tl1Tl~. Ami~~p-va ca sugarul se poate concentra doar putinii vreme. Totusi in

tllnpu.l acestui exercipu, el va inva!a sa pipaie , Sa t ina , sa miste di ferite obiecte ~i'a

•.scoata sunete cu acestea. Daca va fi repetata suficient de des combinatia ritmicacopiiul va invata ill curand sa bata darabana In acest fel. .'

Aeeasta activitate dezvotta:

•constientizarea diferitelor combinatii . ' ritmice;

perceptia tactila a vibratitlor produse cdnd se bat diferitele obieete;

c oo rd on ar ea o ch i - m a na ;

constientizarea diferitelor sunete;

explorarea libera.

••••


{.Aruncarea cu mingea confectionata dintr-un ciorap

Recurgeti la mingea

confectionata dintr-un do-

rap folosita in activitatea din

~ i Saptamana 6 sau faceti unanona. Lasati copilul sa '0 tina

si sa 0 pipaie. Luati incetisor

i . . mingea din mana copilului

;§l a.:unc.ap-~ l a ~ di~tan¢ ~ca. Asigurati-va cii faceti aceasta 'in campul vizual al

.copilului. RidlC~P ~mgea ~l aruncati-o din nou. Apoi dati-i-o copilului si mdenmati~l

? s a 0 a~nce. AJutall-~ ~ a incerce sa t in teasca si s a arunce mingea, Laudati-l pentru

,Jiecare mcercare reusrta pe care 0 face. Aceasta il va motiva ~iva dori sa cont inue.

Repetati din cand in cand aceasta activitate.

i. ~lta data, ~n timpul sap~inii, stati pe podea In fata eopiluluj si aruncati usor

.mingea catre el. Ajunge la el ~1a apuca, sau dear a lasa sa c ada? Indemnati-l s a ia

"'min~ea ~i s~ o.a~ncel~ ~m:meavoastra. Soar putea ca e I sa vrea s a pastreze mingea,

"dar mcercap sa:l incurajap sa 0 arunee sau sa v-o dea. Laudati-l pentru orice incercarepe care a fac~. Incercati sa evitati sa spuneti: "Nu, nu , ui ta-te la mama!". Puteti spune:

.Eu arunc mmgea asa . Tu_pot i s a mi-o dai to t asa?" Apoi dat i mingeacopilului . S-ar

,put~~ ea et, ?oar sa. se .Ul:e ~a ea. sau s-o 'puna jos. Daca se intampla asa, opriti

acnvitatea ~l mcercap ma l tarzru. Pr in exerc it ru , copilul va invapa sa se eont ro leze siva

','fl in stare s a arunce mingea. Totusi , indemanarea de a tint i cu preciz ie va veni mai

tarz iu , A_ceasti l.aetivi ta te a fast gandi ta mai cu seama 'pent ru ca sugarulu i s a i se

dezvol te l? teresul d~ ~ arunca .un obiect ca un scop in sine , La varsta aceasta , copi ilor

Ieplace Sa arunee s i sa lase obiectele s a cada r a r a un mot iv anume. '

3 2


• constiinta de a arunca un obiect ca un scop In sine;

• controlul vizual al concentrarti asupra unui obiect in miscare;

• simtu l p ipattului :

• 0 c oo rd on ar e m a i b un a oehi - mana .

o ani ~Saptamana 27

Aruncarea in sus a mingii ~iurmarlrea ei

Lua t i din nou mingea c on f ec ti on a ta d in tr -u nciorap si aruncati-o in sus cu amandoua mainile in

campul vizual al copilului, I n tot acest timp vorbiti-i .

Indemnati-l sa priveasca in sus ~i sa urmareasca mingea

cand este In urcare. Accentuati cuvantul "sus" cand

spuneti: "Unnare$te mingea mergand in sus!". Aceasta

activitate ar trebui repetata precum cea din Saptiimana

24, cand era subliniata notiunea ".ios;' . Copi lu l trebuie

motivat sa se uite II I sus si s a urmareasca mingea

cazand, Schimbat i in tonatia voci i de fieeare data cand

mingea urea si spuneti "sus". De asemenea, atunei cand

mingea cade, folosip 0 alta intonatie pentru cuvantul

"jas".Dati mingea copilului si indemnati-l sa-si

foloseasca ambele maini ca sa arunce mingea in sus.

Strigap-l pe nume si laudati- l pentru orice incercare

pozitiva pe care '0 face. Ajutati-l daca este necesar ';;1evitati remarci negative de felul:

"Nu, nu, nu face in felu l asta" . Prin exercitiu, copilului Ii va placea sa arunce mingea,

in timp ce dumneavoastra rostit i "sus" sau .jos". Nu uitati sa-l laudati pentru efortul

lui.Aceasta activitate ar trebui repetata, ca si multe dintre activitatile anterioare.

Daca faceti un exercitiu doar 0 data, aceasta nu va duce nici la 'insusirea unor

aptitudini, nici la consolidarea unor notiuni de baza. Repetitia este foarte importanta,


• coordonarea od d - m ana;

• intelegerea notiuni lor de , .sus" ~'i , ,1 'o S " ;

• contactul vizual cu un obiect in miscare;

• increderea insine , prin intermediul laudelor !J'j al incurajarilor.

•

33



o a ni - S ap ta m an a 28

Perceptia picioarelor

lntindep copi lu l pe spate siridicati-i piciorul, astfel inca t sa-si

poata apnea cu mana laba piciorului,

Duceti-i inapoi piciorul stang ~i

ridicati-i piciorul drept, astfel inca t

sa-si poata apuea laba piciorului,

Aceasta activitate v a fi m ul t mai

interesanta daca yeti lcga care un

clopotel de pa ntofiorul sa u de

ciorapul cu care e ste i nc al ta t c op il ul . F ac eti a sta d e ma i multe ori si vorbiti- i copilului,

In timp ce-i miscati picioarele. Sunetul clopoteilor il va ajuta pe co pil sa f ie mai

i nt er es at d e e xe rc it iu . L a sa ti -l s a s e j oa c e c u p ic io a re le s i c u c lo po te ii . A po i, i nt in de ti -i

eu grijapicioarele, Re pe ta c op il ul activitatea de u nu l sin gu r? C e pic ior incearca sa

rn is te p ri mu l? R ep et at i a ee st e e xe rc ip i d in c an d In c an d si i nc erc at i s a no ta ti cep ic ior

i~im is ca p rim ul . l si m is ca p rim ul a ce la si p ic io r d e f ie ca re data? Daca da, soar p ute a s a

insemne indiciul unei preferinte t impurii. Totusi, este preferabiI s a continuati sa

m isc ati In ta i pieioru l sta ng ca nd ' in ce peti exe rc ijiu l, S ug era m a cea sta pentru a -i

dezvolta conceptul de "stanga" ~i .dreapta" prin simtul pipaitului. Acesti clopotei,daca sunt folositi, imbunata.tesc constientizarea stangii si a dreptei prin intermediul

sunetelor.

S co at et i p an to fii c op il ul ui s i c io ra pii s i i nd em na ti-l s a s e j o ac e e u p ic io ar el e ~ieu degetele de la p ie io ar e. P oe zia s ug era ta in S iip tf un fu la 2 2 ( "M ic u} p urc el us ") p oa te

fi f ol osi ta p en tru a m otiv a c op il ul s a-s i exploreze p ic io a re le s i d eg e te le . C o p ii i t re bu ie

sa fie avizati de existents diferitelor parti al e trupului l o r !?1es te necesa r sa fie stimulati

s a l e e x pl o re z e prin intermediul simtului pipaitului.


• 0 constienttzare mai bund a conceptelor "stanga" si "dreapta";

• 0 constientizare mat bund C / existeruei label piciorului ii a degetelor de fa

picioare;

• explorarea libera;

• c oo rd on are a a pu ca tu lu i;• imhunatd tt rea simtului pipditulut.

34

o an i - Sa ptam an a 29

Stivuirea obiectelor ~i prabusirea lor

F 010si1i oricare trei 0biecte,

pr e cum niste cap ace man de lar ec ip ie nt el e p en tr u d et er g en ti , m o so a re

ori gheme de la na . Stivuiti cele trei

lucruri si daramap- le , in vreme ce

c op il ul p ri ve st e, R ep et at i e xe rc it iu l d e

cateva ori. Daca vrea sa va ajute,

indemnati- l sa 0 f a ca , Apoi, impreuna ,

da r amap stiva. Rostiti euvfu;tul .jos"atunci cand obiectele cad. Indemnati

co pi lu l s a s ti vu i as ca l u cr ur il e rara a j u to ru l dumne a vo a st ra , T o tu s i, daca da semne ca ar

a vea n evoie d e sprijin, a co rd ati -i-l . N u u it at i s a-l l au da ti p en tru o ric e ra sp un s p oz it iv

pe ca re vi l-a r putea da . C ontinu a? sa -l l a sa p sa stivuia sca cele trei ob iecte !?i sa le

darame. De fieeare data cand obiectele cad, punctati cu 0 voce potrivita cuvantul

"jOS".

In t im p ul s ap ta J, tl wi i, g a si ti a l te o bi ec te p en tr u a l e s ti vu i o ri f ol o si ti -I e tot pe

acestea. E vit at i sa f ol os it i o bie ct e p e care c op il ul l e-a r p ute a in g hit i. T re i l uc ru ri su nt

suficiente la un a n um it m ome nt . La varsta aceasta, folosirea prea rnultor obiecte

pentru a f i s t ivu i te poate crea0

s t imul a r e exces iva .Alta data, taia}i cateva patrate sa u dreptunghiuri dintr-un carton sa n dintr-un

a lt a m ba la j d est ul de m a re p en tru a p ut ea in ca pe a c ap ac el e de d et er ge nt . A d au g a ti a l te

capace, m osoa re sa u g hem e de l a n a s i f o lo s ij i -l e pentru a echilibra ori a stabiliza 0

stiva mai mare.A c ea s ta a ct iv it at e d e zv ol ta :

• coord on are a ochi-mdnd;

• interesul d e a im ita ori urm a tnd icatii;

• 0 i ru el eg er e m a t b un a a c on ce pt ul ui " jo s" ;

• lmbundtdtt rea simtulu i pipattuud.

o a ni - S ap ta m an a 30

Fo~netde hartie

Lua t i once fel de

ha rtie ce a fa st illata in

pa tra te de 30 x 30 em'.

Puteti folosi si ziare, dar

eemea la poa te la sa urme.

L ua ti u nu l d in tre pa tra tel e

de ha rtie ~l ara ta !i -i-)

-6-

35



copilului. S tra ng eti-I in m ana si fa ceti ca t de m ult zg om ot se poa te. L ua ti a lt pa tra t de

ha rtie si m ototo liti-l l a ng a urechea copilului, a stfel inca t el sa a uda m ai bine fosnetul

sp ec if ic a l m oto to litu lu i h ar tie i, D a ti c op il ul ui 0 bucata de ha rtie si indem na ti-l sa 0

stranga in man a . Daca este necesar, mototoliti si dumneavoastra s im ul ta n u n patrat de

hartie ca sa f it i s ig u ri ca su ga ru l pricepe ceea ce vreti sa faca el . Repetati aceastaactivitate atat tim p ca t copilul ramane interesat, Daca nu arata niei un i n te r es , l n c erc a ! i

ma i t i rziu.

D a d. sug a rul s-a ararat coopera nt, lncura ja ti-l sa va ajute sa aruncati

g hem otoa cele de ha rtie l a cos. C rea n a stfel, im prcuna cu copilul, un joe a ltem ativ , de

a ru nc ar e l a c os . L a ud ati- l p en tr u o ric e in cer ca re pozitiva p e ca re 0 f ace .

A lta da ta , alegeti a jucarie mare si aratati-o copilului. Puneti-o in interiorulunei cutii ca re a fost umpluta cu hartie m oto to lita . I nc hid eti c utia ~ i i nd em na ti co pil ul

. sa 0 deschida si sa gaseasca jucaria ascunsa acolo, Fosnetul produs de hartia facuta

, ghemotoc Ii va stra rn i interesuL Totusi, soa r putea ca la inceput sa a iba nevoie de

..• . jutor ca sa g asea sca juca ria din cutie. R epeta ti a cea sta a ctiv ita te si la sa ti copilul sa

.. incerce de unul sing ur sa g asea sca juca ria a scunsa , L auda ti-l pen tru orice ra spuns

~ pozitiv. A cea sta il va ajuta sa-si mareasca in cr ed er ea si sa-si creeze 0 im ag in e b un a

despre sine insusi. P en tru a -i m a ri in teresul , pu teti sch imba obiectul ca re trebu ie

a sc un s I n cutie,


• muschii mici at mdinii;

• capacita tea d e a asculta ;

• c ura jul c op ilului d e a im ita sa u d e a tnc erca un lucru d e un ul s in gur;

• c on st ie nt iz ar ea c on ce pt ul ui "inauntru ".

o ani - Sapt~mana31

?Scutura, asculta ~i gase~te!F ol ositi u n r ec ip ie nt p re cu m 0 c uti e d e p a nt of i

sa u de ca fea , ori a lta conserva de tipul celor cu ca pa c.

Pune t i 0 j uc ar ie m ic a, 0 z or na ito ar e sa u 0 buca ta de

lemn : in in te rio ru l c ut ie i si puneti-i capacu! . Scuturati

cutia ca sa fad un 'zgomot. Intreba ! i copilu l ce este

ina un tru , A ccen tua ti cu va ntu l "ina untru" . D eschidep

cutia ~i lasati copilu! sa se uite inauntru. Scoateti

obiectu l d inaunt ru si lasat i copilul sa-l p ipaie si sa se

~ uite la el. N um iti ob iectul si spuneti-i sug a rului sa -l

-.-. puna la loc in cutie. Acoperiti-o cu ca pa cul ~i

scu tura ti-o . intreba ti-l d in nou ce este ina untru si

l a sa ti-l sa studieze, sa scoa ta ca pa cul si sa recupereze obiectu l din 'cu tie. R epeta ti

acti~itatea ca.tii v r erne ex is t a in ter es p en tr u e a.

A l ta da ta , schimba ti ob iectul ca re trebuie pus ina untru, Acea sta va spori

in teresu l copilu lu i si-l va a ju ta sa invete num ele d iferitelor lucruri a lese pen tru a fia scun se in cutie. E l va descoperi ~ica obiecte diferite p ro du c z go mo te diferite cand

s un t s cu tu ra te I n r ec ip ie nt.

36

----",.I'.

f}

_ .

L AP TE P RA F

A c ea s ta a ct tv it at e d e zv ol td :

• cap acitatea d e a a sculta;

• intelegerea conceptului "fnauntru";

• coordonarea ochi -mfina;

• capacita tea d e a face asocieri.

o ani ~Saptamana 32

Urmare~temingea

Aratati copilului 0 minge mica ~i lasati-l sa 0 p n a si

sa 0 pipaie. Apoi puneti-o intr-o g ~a n~ a cu, ferm o~ r ~!

in ch id et i- o b in e. : C u d eg e tu l, im p in g et i mingea illmtenoru~

gentii. ' Spuneti- i copilului ca rningea este inauntru ~l

a c ce nt ua ti c uv a nt ul " in a un tr u"

L a sa ti copilul sa simta mingea si sa 0 miste.

I nd en ma ti- I s 'a 0 urm area sca In timp ce se m isca in g e an~ :

Arat at i copilului cum puteti oprimingea cu ma pa , cum .11

puteti d a d ru mu l si cum 0 puteti ~l!~Cadll~ nou. Ind~mnap-~

sa a rniste de un ul sing ur. pnn sacosa. A ~ e~ sta , n o~ a

. ill 11v a a rn uz a 0 perioada scurta de timp. TOtLl~!, ar trebui repetata diu ca nd inexpenen, , _ '1 I' ~ ,. . e tploraca nd o A 1te o biecte po t fi pu se ca te un ul 11 1 g ea nta . C opi u va putea impinge ~1 x

m is ca re a f ie ca ru i l uc ru c ar e e ste p la sa t a co lo in au ntr u.Aceasta activitate dezvolta:

• s imtul pipdi tului ;

• coord onarea ochi-mdna;

.• explorarea l ibera:

• capacitatea de a urmdri 0 .tinta in miscare.

o ani ~Saptamana 33

Castronul ! ji rostogolitul mingii

Lua ti un ca stron ma re, rotund, d in

plast ic, 0t~ va m are pentru pra jituri sa ;-t un

r ec ip ie nt s im il a r, tara capac . Puneti m el

rningea folosita in activitatea saptamanii 32.

lmpinge ! i mingea eu degetul d e- a, l un gu l

marginii. Lasati-o s a se, rostogoleasca hber:

'fA J da r tineti-o In miscare. Indemnati copilul sa

urm ire;sca m in gea m isca nd u-se. C op il ul 0

u rm a re st e s au i nc ea r ca s a 0 o prea sca ? D aca se ~ nta mpl a a sa , iI~ sea ~ a ca ~ s~ e a te.nt.

. Opriti mingea si puneti man a copilului pe ea . A Jut~ t[-I sa 0 puna 1ll nl l~c~e:

V biti-i At'· mandoi a urmariti miscandu-se Mentineti rostogolirea mmgn ~!or iti-i 11 1 lmp ce a "'" ,~ ., ,, 37



l a s a ~ c opi lu l sa m is te m in g ea s in g ur , c u p ro pr ia - i m an a, c at d e mu tt p o si bi l,

Alta da t a , in timpul s a pt am a n ii , p un et i m in g ea intr-un r e cip ien t, i ncl i n a ti - I si

mi sc a ti -l , a s tf e l incat mingea sa se miste p e m a rg in i in tr -o m is ca re circulara, ca ma i

i na in te . R ep et at i a c ea s ta a c tiv it at e d e m a i m u It e o ri , a s tf el i nc a t c op il ul s a p oa ta u num

m in g ea m is ca n du -s e, A ju ta ti -l s a t i n a c ont a in e ru l s i r ep e ta t i a c ti vi ta t ea , L a u d a ti c opi lu lpentru orice raspuns pozitiv pe care i1da.

D a ca a ce as ta a ctiv ita te e ste r ep eta ta d es tu l d e d es , c op il ul v a d ev en i c on stie ntde mi sca r e a Iimitata a m in g ii p e tr a ie ct or ia u nu i c er e,

A c e as td a c ti vi ta t e:

• imbundtateste simtul pipditului;

• constientizeaza existenta cercului; "• dezvolta capacitatea de a urmari 0 p n t a tn miscare;

• pune bazele independentei s i increderi i in sine;

• dezvoltd coordonarea ochi - m a n a .

o ani - Saptamana '34

MarimiF a ce ti r os t de

un set de ca stroa ne

inca sa bile si un setde cesti gradate .

P un eti ca stro an el ein tr-u n ra nd in v az ul co pil ul ui s i l a in dem an a l ui. A r treb ui p use in tr-o o rd in e, d up a

marime, ell cea mai mica la stanga. P uneti eel m ai mic eastron in interiorul

u rm ato ru lu i ca dim en siu ne , C on tin ua ti sa p un eti ea stro an el e u nu l intr-altul, dupa

m a ri me , i nt r- o s ti va . R e pe ta ti a c ea s ta a c ti vi ta te d e m a i m u lt e o ri, i nd el lm a n d c op il ul sa

va ajute. Folositi euvintele "mare" si "mie" cand stivuiti sau desfaceti stiva

castroanelor. Faceti aceasta p a n a cand copilul l~i pierde interesuL Repetati aceasta

a c ti vi ta te a d es ea ; a s tf el , c op il ul v a inva!a ' in cu r and sa 0 f ac a d e u nu l s in gu r.Alta data, folositi un set de cesti g ra da te inca sa bile si repeta ti a cea sta

activitate, in felu1 a cesta , copilul va deveni constient de existenta diferitelor

dimensiuni ~id e f or ma r otu nd a a o bie cte lo r. , E I v a d es co pe ri a ee as ta v az an d, p ip ain d

si facand.

A c e a st d a c ti v it a te duce La :

• constientizarea dimensiunilor:• d con stie ntiza re m at bund a obie cte lor rotun de ;

• dezvaltarea simtului ptpaitului;

• 0 constientizare mai buns: a conceptelor "stanga" si ; dreapta ":

• dezvoltarea independentei.

38


Baloanele de sapun § ,i clipocitul apei

P en tru a ctivita tea a cea sta a veti n evoie de u n m oser

g ol d e a ti s au d e u n tu b p en tru fa cut b al oa ne, in p lu s, m a i

trebuie sa cum pa ra ti un borca n cu solutie pentru fa cut

b al oa ne o ri s a f ac eti d um ne av oa stra 0 solutie de a pa cus ap un s au d ete rg en t l ic hid . U rn ez iti f un du l m os or ul ui e us ol utie s i a ra ta ti- i e op il ul ui b al oa ne d e s ap un , s uf la nd p epartea cealalta a mosorului. Aceasta 0 puteti face afara,

inauntru sa u cand il imbaiati. Orice at! alege, amuzati-l

catva timp sufland baloane le si incercand sa le prindeti.

B a lo an el e s un t r otu nd e s i c ol ora te , s i c op il ul s -a r p ute a s a

Ie urm area sca , ba chia r sa incerce sa le prinda si sa le spa rg a. V a fi in ca nta t s a l e

urrnareasca zburand si apoi disparand. Cand un balon se sparge , spuneti: .Balonul,

p oe !" . C o nti nu a ti s a r os ti ti c uv a nt ul " po c" . C o pi lu l s -a r p ut ea sa r ep et e c uv a nt ul s a u s a

s c oa t a d if er it e s u ne te in in ce rc a re a d e a p ro nu nt a c uv a nt ul . At i r em a rc a t, p ro ba b il , c a ,

de la 0 vreme, copilu l a f nc ep ut s a pronunte u ne le s un ete , b a chiar c a te v a c u vi nt e.Repetand cuvintele pe ca re el Ie rosteste, ca pita eura j sa exerseze si este stimulat sa

d or ea s ca o co rn un ic a re v er ba l a , C a n d i l i mb a ia ti , p le sc a it i a p a . E x ag e ra n d s un et uL v et icapta atentia copilului s i- l v er i in de mn a s a p ro du ca s i el a c e ! s u ne t, Spuneti-i In acest

ra stim p ceva de g enul .Jic i, pleosc!"ori ceva sim ila r, C opiilor Ie pla c sunetelein te re sa nte s i s un t m a i a te nti d ac a f ol os iti u n to n p la cu t a l vocii, Stoarceti 0 ru fa u da si

a sc ul ta ti s un etu l p e c ar e 1 1 fa ce . I mita ti e u v oc ea s un etu l p e c are i1 p ro du ce a pa c an d

ie se d in r uf e. D a ti- i c op il ul ui u n b ur ete m ie s i in de mn ati- l s aa sc ul te z go mo tu l a pe i.

Ce s ti le i nc a sa b il e din Sap tamana 34 pot fi, d e a sem en ea , f ol osite in ca da pe ntru a

produce sunet e in te r esan t e eu apa .Aceasta activitate dezvolta:

• capacitatea de a urmari un obiect in miscare (baloanele);

• c on sti en tiz are a f or me i r ot un de a b al oa ne lo r;

• constient izarea senzat ie i de ud;

• c ap ac ita te a d e a a scu lta d ife rite s un ete ;

• s imtul pipai tu lu i.


Casadintr-o cutie de pantofi

Lua t i 0 cutie de pa ntofi ~i

desenat i 0 u i a pe una d in l a tu ri le l u ng i .

Ta ia ti de-a lung ul a doua dintre l inii,

l iisa nd l in ia d in sta ng a n eta ia ta p en tr u a

avea 0 u ~ a ce se poa te deschide si

39



inchide. Folositi un mosor ori un obiect similar .doar putin mai mic decat usa si

plasati-l in campul vizual a l copilului , Aratat i- i casa din cutia de pantof i si numiti-o.

Spuneti-i copilului, ca aveti de gand sa deschideti usa casei. Deschideti-o si paga!i

inauntru mosorul . Inchideti usa si spuneti-i sugarului ca mosorul este inauntru in casa,

Deschideti usa si scoateti mosorul afara din casa facuta din cutia de pantofi ~ipuneti-llanga copil. Spuneti-i a cum ca mosorul este afara din' casa . Lasat i copi lu l s a t i n amosorul si sa-l examineze, iar dumneavoastra observati-i reactia. Incearca el s a puna

mosorul inauntru, in casa, sau este putin interesat ori deloc? Daca-nu arata nici un

interes, incerca ti din nou mai tarziu.

Totusi, daca pare preocupat de aceasta act ivi ta te , deschideti usa si repetat i

fie care pas al ci, in timp ce copilul va urmareste. Nu uitati s a rostiti cuvintele

"inauntru" si "afara", in concordanta cu miscarea mosorului.ilndemnati copilul S a facaexercitiul de unul singur si laudati-l pentru orice raspuns pozitiv pe care 1:1ace.

Aceastd activitate dezvoltd:

• constien ti zarea conceptelor " induntru' s i "afard";

• coordonarea ochi - mdna;

• capacitatea primara de a urmdri ind ica tii ;

• independenta;

• constient izarea not iuni lor "deschis" si , . inchis ",


Pipaitul

Luati 0 bucata dintr-un poster sauun

carton de la un ambalaj ~i taiat i 12 patrate cu

latura de aproximativ 12-13 cm. Faceti rost de

cateva rama~ite de tesaturi colorate. Taiati din

ele cite doua bucati de aceeasi dimensiune

precurn patratele si lipiti-le sau capsati -le pe

bucatile de carton. Aceasta activitate va fi mult

mai interesanta daca alegeti catifea reiata, plus,

matase, b lana sintet ica, piele de caprioara, un

mater ial rnatlasat sau alt textil care va starni

curiozitatea si va men tine t reaza atentia

copilului,

Lasati sugarul sapipaie fiecare pat rat texti l pe rand. Dupa ce a examinat toate

bucati le , asezati patratele unul langa altul. asemanator unci plapume di n petice, si

puneti copilul s a 0 exploreze, Notati care patrate it atrag mal mult. lndemnati-l s a le

pipaie , in timp ce si dumneavoastra le pipait i s i I i vorbit i despre de. Este momentul

potrivit sa-i povestiti despre culori si materiale textile. De exemplu, catifeaua reiata

are denivelar i , iar matasea este neteda.

Ca 0 extindere a acestei activitati, copilului i-ar fi de folos s a vada ~i sa pipaiedoua patrate identice din acelasi material. Cand va fimai familiarizat cu patratele, soar

putea ca el s a se arate interesat in a le imperechea.40

Aceasta activitate dezvoltii:

• consttentizarea diferitelor culori;

• constientizarea formet de pdtrat ;

• constientizarea diferitelor materiale textile;

• s im tul pip dttulu t;

• c on stie ntiz ar ea a se m dn ar ii m ate ria le lo r.


Oglinda fermecata

Lua t i 0 bucata de carton de a p ro x ir na t iv 20x 30

cm2 pentru a desena pe ea conturul unei oglinzi eu

maner, Decupati 0gaura rotunda acolo unde ar trebui

sa fie sticla oglinziiIn rarna.Uitati-va prin gaura si

prefaceti-va ca este 0 oglinda fermecata. Priviti

capilul ' si spuneti-i : "I I vad pe ... (spuneti-i pe

nurne)" . Copi lu l va fi incantat s a va vada chipul

uitandu-se prin gaura "oglinzii fermecate". Daca alti

membri ai fami liei sunt prezent i, prefacet i-va ca-i

vedeti "in oglinda magica ~i strigati-i pe nume.

Folositi "oglinda magica" si numiti obiecte din

camera care sunt in campul vizual al copilului, Deexemplu: "Viid 0 masa". Continuati s a faceti aceasta cata vreme puteti capta atentia

copilului. ° voce placuta va va ajuta sa-i mentineti interesul.

Puneti "oghnda fermecata" in fata copilului . Asigurat i-va c a se uita la

dumneavoastra si spuneti: " (strigati-l pe nume) a vede pe mama" Indemnati-l s a !inaoglinda si sa se ui te la diferite obiecte pe care le numiti , Daca nu intelege, arata ti- i

obiectul, atingandu-l si repetandu-i numele. Aceasta activitate 11deprinde pe copil sa

invete numele diferitelor obiecte, Desi s-ar putea ca el sa. pronunte unele dintre

cuvinte, probabil c a doar va asculta.Aceasta activitate soar putea s a va para ridicola, dar ea inseamna un joe pe

care i1 jucati cu propriul copil . El realizeaza c a fata si a lte obiecte pot fi vazute prin

gaura unei oglinzi magice , si aceasta 11fascineaza.

Ca 0 extindere a acestei activitati, folositi "ogl inda rnagica" d in ca nd In cand,

p a n a cand copilul implineste 5-6 ani, ca sa jucati jocul ·"Observ". Poate f folosita cand

iUnva}ati 0 culoare, 0 forma, 0 d imen s iune , un numa r, 0 l itera sau un cuvant,


• interesul de a juca un joe;

• eapacitatea de a asculta;

• vocabularul ;

• ap titud in ile vizua le ;

• c apa cita ie a d e a as oc ia n um ele cu o bie ctul re sp ec tiv.

41




Chipuri

Lipiti un chip de copil ce a fost decupat dintr-o

revista pe 0 parte a unui carton. Va fi mult mai

interesant daca veti folosi portretul inramat al copilului

dumneavoastra. Puneti fotografia cu chipul d e copil eu

fata in jos pe podea. Rasuciti-o incet ~i spuneti .Cucu-

baul" , Puneti fotografia din nou cu fata in jos si repeta tiactivitatea. Continuati sa facep aceasta pana cand

copilul incearca sa 0 intoarcii singur. S chimbati

intonatia vocii cand rostiti "Cueu-bau", de fiecare da ta

cand ' fotografia este u; .toarsa. lnt rerupep exerci tiul

atunci cand copilul s-a plictisit.Alta data, puneti fotografia unui membru al

familiei cu fata in jos si jucati jocul "Cueu-bau" din nou. Cand intoareeti, usurel,

f ot og r a fi a , d e zv a lu ind ch ip u l s punet i, "Cucu-bau, 11vad pe ... ( sp un et i- i p e m im e celui

din fotografiel.; Prelungiti aceasta activitate folosind fotografii ale altor membri aifamiliei. in acest fd, copilul va Invata sa asocieze numele cu fotografia

corespunzatoare. il va ajuta , de asemenea, sa invete sa-i st rige pe nume pemembrii

familiei.Aceast6 activitate dezvolta:

• interesui de a j uea un j oe;

• capacitaiea de a-i identi fica pe membrii [ami liei :

• capaci tatea de a/ace asocia ti i;

• capacuaiea de a asculta.

o ani - saptamana 40

Mi$di $i rostogole$te!

Puneti copilul pe podea intr-un loc gol mai mare. Asezati-l pe spate si, usurel,

rostogoliti-i corpul de la stanga la dreapta, de cateva ori la rand. Inacest ~mp, vorbiti-i

activitatea rnai interesanta. Cand va opriti din tavalit , observati-i reactia. Incearca el sacontinue rostogolitul de unul singur sau pare ca vrea sa inceteze activitatea? Daca nu

mai da semne de interes, incercati mai tarziu, Aceasta activitate este importantii pentru

cii ea implica coordonarea rnultor muschi, Ajuta, de asemenea, la consolidarea

iateralitatii stanga _ dreapta, pr in miscarea intregului corp incepand de la stanga Ia •

dreapta.Al ta dati l, faceti rost de 0 minge mare ce poate fi usor rostogolita catre copil.

sugarului, iar cand se rostogoleste, ziceti: .Duraa!" saualte cuvinte care sa-i fae~

A~ezati -va pe podea si puneti copi lu l in pozitia seznt 1n f a t a dumneavoastra. Dati

mingea de-a dura si indemnati-l sa v-o tr imita 1a fel inapoi. Laudati- l pentru orice

42

~aspun~pozitiv pe care 1 1 d a . ~ ~ continuati activitatea c a t a vreme copilul pare a-si pastra

interesul. ~cea:ta ~ste 0 aC?V1 ta te ~ a :e_a : trebui repetata adesea. De asemenea , Iiva fi~e folos sa rep<:;~pu~ele dmtre activitatile precedente, mai cu seama pe cele eare l-au

m te re sa t p Ic a p up n on deloe.Aceasta ac t iv i ta t e de z vo lta :

• o. C on$ tie ~t~ zare m ai buna a conceptelor "stanga" $i IId r e a p t a " ;

• simtul pipaitului atunci cdnd corpul copilului este rostogolit sau cdnd

m i ng e a e st e data de-a dura:

• coordonarea ochi - m ana;

• motivarea de a-si mdri perioada de timp cat se poate concentra:

• ~'apacl(atea~de ~juca CU 0 alta persoana jocuri simple ell mingea;

• increde rea !II s ine.


locul cu degetul

~f ol oS l '\ l u n c a pa c de sticla

pentru a face g aurl. ~~vata

cap s a~ s a u . . . .. .t ip i ti marg in l le t"'~lIIiiOliillil"''''olI,oW.w.l;>

hartiestidata

Faceti rost de un

capacel de sticla mic

n ete d, c am d e d im en si un e. :.

unei monede mici. Pe doua

farfurii din carton de unica

folosinta faceti sase semne~ pres a nd capacele pe ele.

A _ • • • • • Apasati ferm si rasuciti

capacele, PaJ:u Ob!llle~.rruc!.g~uri. Daca ies eu marginile zdrentuite, ajustati eontu~l

. eu 0 ~oa~eca = unghii. Tm~p. 0 bucata de glaspapir pe dirnensiunea unei farfurii si

punep-o 11 1 mtenoru~ u~ela dmtre farfurii, astfel incat partea aspra sa fie cat re gaur ile

dil l fa~lrlc ' .A.~eza~ mste bumbae, vata ori materia l tex ti l deasupra parti i netede a

g l a sp a pt ru l ui . P unet i c e al a lt a farfurie eu fundul in sus. fata 1n fata peste prim aCaosati_ r it i b d" d . _ .... a psa 1sau Ipl,1 cu 0 an a a ezrva cele doua farfurii continand acum glaspapirul ' .bumbacul laolalta. . - ~l

A Bagati degetul in .~aurile de pe partea eu glaspapir, Este partea aspra.

Intoarceti ansamblul farfuriilor pc partea cealalta si bagati degetul 1a intam Ia ~-'1 d _ . .~, ,u p re 1U

g~~ r_ le .e p~ a~eas~ parte . Este partea neteda. Indemnat i copi lu l s a bage degetul

aratator in gaun, la intamplare. Aratat i- i ambele fete ale farfuriilor si lasati -l s a leexp l or ez e p e ama ndo u a de unul singur. .

. Co~ilu: soar putea sa sovaie sa-§i bage degetul ingauri. E posibil ca doar s a seuite la e;c ~I=at~t.De ac~~, soar putea s a fie nevoie de incurajari pentru a-si introduce

d~g~tulA1 1gaurile ! a m : n e . l : Daeii .aveti un joe eli b ile, copilu l se v a bucura probabil

~a-~lyare degetul III ?aUl~i~ablei de JO~Dar, atentie, nu lasa~i sa ajunga ~ibilele la

cop~l,pentru a nu le !nghip.1). "Nu are me l 0 importanta daca e 1 alege alt deget pentru

a-I l .nt~O~?ceAaco:~.Inde~unle Ii vor spori interesul. Folositi cuvintele "aspru" si"catl felat cand ~lvorbiti . Aeestea vor spori eapaci tatea copilului de a intele econceptele respecuve, ' g

43




• coordonarea ochi-mdna;

• expforarea liberd;

• simtu l p ipaitului ;

• con:;tientizarea materialelor textile aspre Ji catifelate;

• incred erea In s ine .


Arunca-I in cutie!

Luati 0 conserva goala de

"Ness" eu capac de plastic si decupati

cu un deschizator de conserve $1celalalt

fund . Lipi ti banda adeziva pe muchii le

periculoase. Trasat i s i apoi decupati 0

gaud In capacul de plastic cu 0 foarfeca

---U-n- sau cu un obiect cu var f ascutit. Gaura

ar t rebui sa fie c irculara si put in mai mare decat un mosor pent ru ata de cusut . Pent ru

aceasta activi ta te aveti nevoie de unul sau de mai multe astfel de mosoare. Mosoarele

colorate sunt mai atr5.gatoare pentru copi1. A t i putea folosi creioane tip marker pentru

a da viata mosoarelor necolorate.'A§ezati capacul de plastic pe unul dintre fundurile cutiei si puneti conserva pe

o suprafata dreapta, Luati un mosor $1introduceti-l prin. gaura capacul~i de.pla~tic.

Ridicati cutia si gasiti mosorul. Repetati activitatea de mal multe on. ?a~ copilului un

mosor si indemnati-l sa-1 bage prin gaura din capac. S-ar putea sa alba nevote la

inceput de putin aju tor pent ru a se coordona, dar, dupa c~teva incerdi ri ,"el ar t rebui sa

reuseasca . Dad folositi mai multe mosoare, e1 le poate mtroduce pe rand, pe fiecare

prin gaura din capac. Copilul seva bucura sa ridice cutia si sa descopere mosoare~e.

Aceasta activitate poate fi folosita mai tarziu de catre copil de unul smgur .

incurajarile si lauda sunt necesare pentru a-I rnotiva; de aceea, aduce~i-v.a arninte sa-l

mcurajati si sa-l laudati , chiar daca s-ar putea sa fit i ocupata cu a1tceva pnn casa,


• coordonarea ochi - mana:

• stmfu1pipaitului;• capacitated de a urma indicatii;

• independerua:

• lncrede rea In s ine :

44

Utilizati 0 banda de cauciuc lunga sau 0 bucata de elast ic si

fixati bine de ea orice ob iect mic nepericulos, cum sunt u n mos er . 0zornaitoare, un capac de plastic etc. Legati-o bine de un scaun, de 0

masa, de un [arc sau de 0 clanta, astfel ind.t obiectul agatat sa

penduleze liber.

Aratati-i bebelusului cum sa traga obiectul ~icum sa-i dea apoi

drumu1. El va vedea eft obiectu l se in toarce in pozi tia de unde a plecat ,Trageti obiectul de mai multe or i, in timp ce bebelusul va priveste.

Incearca sa va ajute sau doar se uita 1a dumneavoas t ra? Incurajati-l sa

va ajute sa traget i sau hisa~-1 sa traga obiectu l s ingur. Cont inuati s afaceti acest 1ucru pana se plictiseste. Nu uitati sa-l Iaudati pentru orice

reactie pozitiva.

Alta data, puteti utiliza diferite obiecte pentru aceeasi activitate. Bebelusii de

. aceasta varsta adora sa traga, sa Ioveasca san sa impinga obiecte le afla te in jurul lor~i

o vor face singuri daca asezati in apropierea lor cateva obiecte nepericuloase

accesibile,

Observatie: Daca mosorul face prea mult zgomot, ilputeti "reduce la tacere"

astfel: Taiati varful unci sosete vechi. Puneti mosorul in varful sosetei si umpleti-o cu

petice, fire pentru umplut sau 0 hainuta veche in jurul mosorului. Legati varful sosetei

continand mosorul si urnplutura de elastic eu 0 banda de cauciuc,Aceaslii activitate dezvolid:

• coordonarea ochi - mana:

• independenta;

• mot ivat ia de a-si concentra atent ia;

• increderea in s ine .

o ani ~Saptamana 44

Gase$te obiectult

Dati-i bebelusului sa. p n a

o carte si lasati-l sa 0 studieze.Spuneti-i ca are in mana 0 carte.

Rugari-l s a va dea cartea inapoi.

Spuneti-i s a se uite la

dumneavoastra, In timp ce a

, ascundeti sub 0 perna sal! 0 revista.

Indemnati-l ~ a se duca si s a 0 gaseasca. Luati cartea de acolo, daca bebelusul pare ca

nu a inteles. Arata ti -i cartea din nou si ascundet i-o in acelasi loc . Faceti tot asa, pana

cand Ii vine ideea si poate sa gaseasca singur cartea . Laudat i- l daca a reusitl Repetat i

4 5



cuvantul "carte" dit de des aveti ocazia si s-ar putea ca bebelusul sa spuna si el

"carte".Alegeti diferite jucarii familiare lui. Nu ascundeji totusi decat un singur obiect

odata. Numiti obiectul in t imp ce 11ascundeti . Bebelusul va avea mai multa incredere

fn el daca ascundeti obiectul in acelasi loc. Daca il&ase~teimediat, incercati sa gasi?

alt 10c,ca, de exemplu, sub canapea sau sub masa. Incercati sa-l ascundeti de fiecaredata sub ceva, pentru ca bebelusul sa inpeleaga coneeptul spatial " sub" . Fixarea

numelor fiecaror lucruri folosit e in joe 11va st irnula pe micut sa asculte si eventual

chia r sa inceapa sa spuna numele unor obiecte . E nevoie de multe laude si incurajari

pentru a-l atrage in acest tip de activitate.

Aceasta acttvitate dezvoltd:• capacitatea de a indepl ini comensile;

• capacitate a d e a ascuita;

• imbogdttrea limbajului (nume de obiecte};

• p erce ptia vizua la fa g as ire a core cta a ob ie cte lor;

• increde re a in s ine;

• independenta.

o ani ~Saptiimana 45

in care mana?

_Alegeti un obiect ca re poate fi ascuns i n. m a na

facuta pumn. Aratati-i micul obiect bebelusului pentru a-I

identifica. Retineti obiectul intr-o mana si puneji-va

ambele maini la spa te. St range ti-va pumnii ca si cand ati

avea cate ceva in fiecare m a n a si aduceti-va d in nou

mainile infata in raza vizuala a copilului, Chernati-l pe

nume si rugati-l sa va arate mana in care aveti ceva.

Continuati tadind de mai multe ori acest lucru. Ut ili za ti

aceeasi mana si acelasi obiect pana cand bebelusul a

in!eles ~i poate arata corect spre mana care ascunde

obiectul. Laudati-i orice raspuns pozitivl

Dupa ce bebelusul s-a obisnuit cu aceasta activitate, puteti sa alternati mainile.

Totusi, nu schimbati niciodata mainile, ascunzand obiectul eu mainile la spate. Scopul

acestei activitati este ca micutul sa-~i aminteasca m a n a In care v-a vazut c ; a ali pusobiectul Inamte de a-l ascunde la spa te. Schirnbarea mfunilor l a spate poate duce la

confuzia si frustrarea bebelusului, P o a te p ro v oc a , de asemenea, pierderea increderii in

el insusi si in durnneavoastra, P ot f i uti lizate s i alte obiecte in acelasi mod, atunci cand

copilul a devenit sigur pe el.

Aceastd activitate dezvolta:

• m em oria;

• capacitatea d e a asocia core ct un obiect cu m ana in care se afla;

• interesul de ajuea un j oe .

46


Asculta !j i executa!

Pun:? trei obi~e te intr-un .rind in fata bebelusului, Unele obiec te sugera te

sunt: 0 zorna1t~a:e, 0 rmnge con f ec ti on a ta d in t r- un c io ra p , un animal de p lu s, o Iingura

san eeva asemanat?r. Este sugerat un numar d~doar trei obiecte, pentru ca prea multe

po~ suprastimula ~l duce la confuzia copilului. Incepeti de la stanga si denumiti fiecare

oblee~pus in rand. Lasati copilasul s a i a in m a n a si s a atinga primul obiect du;.stanga.~une.~l-lla Ic c ~l ~as~ti-l.s~-I ia. s i . sa - l pipaie pe eel di n mijloe. Puneti obiectulla loe silasat ibebelusulsa-l ia s i sa-l pipaie pe eel de-al treilea din r and. Puneti- l d in nou la loe. si pe acesta. Incurajati copilul s a denumeasca cele trei obiect~ pe masura ce

du~meavoastrii aratati spre ele. Daca bebelusul doar p r iveste , r epe ta ti numele fiecaruiabed de mal multe o ri, In .t imp ce v a deplasa ti de la stanga la dreapta ,

_ . Rugati-l sa va dea in mana primul obiect. Denumiti-l, dar nu-l atingep sau nu

aratati spre el Dad bebelusul nu intelege, luati obiectul, spuneti-i numele si puneti-l

l~ loco Repetat1_procedeul ~l rugati- I sa va dea acelasi object. Faceti acest lucru pana

eand e?pllul a m~e!es ~l v-a dat corect inmana obiectul. Nu uitat i sa-l laudati pentruonce raspuns POZltlV.

Nurniti eel de-al doilea obiect ~i ccreti-i copilului s a vi-l dea in m a n a . I n c a 0

data, daca bebelusul nu a inteles, luati obiectul, denumiti-lsi puneti-l la loco Continuati

s a f ac eti a ce st l uc ru s i cu ee l de-al treilea obiect, p a n a cand bebelusul raspunde cored.Daca el pare frustrat, opriti activitatea si incercati din nou altadata.

Daca vet i repeta aceasta aetivit ate destul de des, bebe lusul va cast iga mai

m~lta ~ncredere in el.si va aproba 0 s.chimh~e in pozitia celor trei obiecte. Apoi, celet re i o b ie c te p ot fi s ch imba te e l l altele ~ l p u t ep f ol os i acelasi procedeu.


• perceptia mai buna a progres ie i de fa stdnga la dreapta;

coordonarea odd - mana;

perceptia senzoriald;

vocabularul:

abilitatea de a asculta 11 de a indeplini comenztle.

••

••

, 47




comanda ~iexecuta!

Puneti laolalta un ursule t de plus, a conserva de cafea c u c ap ac de p la s ti c, u n

m os or c are a fo st u tiliz at In a ctiv ita tea d in sa pta ma na 4 2 s i 0 m in g e d e m a ri me m e dic .

P unep-le in ordine de la sta ng a la drea pta . A ra ta ti-i copilu lui cum sa im bra tiseze

a nim a lu l d e p lu s, a tu nc i c an d il lu a! i d e l a l oc ul l ui, d in p arte a s tf mg ii. S pu ne ti: " M aru i

i l i mb ra ti se a za p c T ed dy ". S p un et i- i b eb el us ul ui s a i mb ra ti se ze ~ie l u r su l et ul . Spun e ti :

" . .. (N um el e c op il ul ui) il im br ati$ ea za p e T ed dy ". L a ud ati- l dad a e xe cu ta t c or ee t.

Daca doa r va priveste, imbratisati ursuletul inca a da ta si I nc u ra j a }i -l s a faca la fel.

C ontinua ti sa fa ceti a cest lucru pa na ca nd copilu l executa coreet cerinta sa u se

plictiseste.P u ne ti u rs ul etu l l a io c, l ua ti m os or ul s i d ati-i d ru mu l in g a ura d e p e c ap ac ul d e

plast ic al conservei, Spuneti: .Mami a pus mosorul in conserva". Deoarece copilul a

m a i :f a cu t a c es t l uc ru inainte, v a r ep e ta im ed ia t gestul. Dad nu repeta, mai Incercali '

pina dud va indeplini comanda . Daca a raspuns corect, aplaudat i - l , Iaudati-l si

s pu ne ti: " . .. ( Nu me le c op il ul ui) a p us m os or ul in c on se rv a" . R os to go liti a cu m m in ge a

pe 0 distanta scurta si spuneti: .Mami a rostogolit mingea". lncurajati c op il ul s a

mea rg a ~i s a ia m ing ea ina poi. A juta ti-l da ca a re dif icul ta ti la recupera tu l sa u

r os to g ol it ul m in g ii ' in a po i s pr e d umn ea v oa s tr a . C h em a ti- l d in n ou p e n um e s i l a ud a ti -lpentru actiunea sa pozitiva. Continuati sa faceti acest l uc ru p an a· cand copilul va

inteleg e cum sa se duca si sa ia m ing ea , chia r da ca nu a fost da ta de-a dura spre el .

Incerea! i s a e vi ta ti r os to g ol ir ea m in g ii p rc a d ep a rte , d eo a re ce v a f i d if ic il p en tr u e l s a 0

ia si s a 0 t ri r ni ta i n apo i.

A c e as t a a c ti v it a te d e z vol ta :• abi li ta tea de a indepl ini comenzile;

• usurirua de a asculta;

• limbajul;

• coordonarea ochi - mana;

• intelegerea afectiuntt cu care imbrdtiseaza ursuletul;

• increde rea in s ine . .

48


Unde se pune?

Faceti rost de 0 manusa c ar e e ste ma i mare

decat mana cop il u lu i. ( 0 manu~a de cuptor va fitocm ai buna ). D e a sem enea , fa ceti rost de un pa puc

ma re si de 0 pa la rie ca re sa fie usor de pus pe ca pulb eb el us ul ui, d ar s a n u f ie p re a m a re .

Puneti-va ~m a nu ~ a s au manusa d e c up to r si

a poi scoa te ti-o. Incura ja ti copilu l sa si-c puna 'ino r ic a re d in tr ~ maini. (Nu va intereseaza degetul m a re , c ata v re rn e bebelusul l~i punemana inauntru). Ajutati-l sa-si puna manusa, daca este nevoie, Vorbiti-i, daca vi se

pare c a . este necesa r. Fa ceti exercitii de pus si de sea s m anusa pim a ca nd copilu ld ev in e s ig u r p e e ll a a c es te a c ti un i,

. P uneti-va pa pucul si scoa teti-l , A poi, incura ja ti-I pe bebelus sa -l incerce pep ic io r usu l l u i. L a s a ti -l sa-si a l ea g a o ri ca re p ic io r, A ju ta ti -l d a ca e st e n ev oi e. E xe rs a tidita vreme copilu l este interesa t. '

P uneti-va pa la ria pe ca p si Incura ja ti beblusul sa v-o ia de pe ca p. I~iun ep al ar ia p e c ap ul l ui? D a ca n u, in cu ra ja ti- l s ii 0 f ac a. R ep eta ti p ro ce de ul d ac a p ar e c a n ui nt el eg e d e m a i r nu lt e o ri , p a na c a nd c op il a su l s e d ep rin de e e t r eb uie s a f a d.

Puneti manusa, papucul si palaria in tr -u n r an d. i~ i p un e manusa sau dear se

u ita l a d um ne av oa stra ? A ra ta ti- i d in n ou , d ad n u a in te le s.

Apoi spuneti-i sa-si puna papueu1. Poa t e singur? Ajuta ti -l numai daca nuin te le ge , A ra ta ti- i p al aria s i s pu ne ti- i s a s i- c p un a p e c ap . S i- o p un e p e c ap , s au d oa r s e

u ita l a d um nea vo as tra ? A juta ti-l d ac a a re n ev oie, C on tin ua ti sa fa ceti a ces t l ucru d em u lt e o ri s i l a sa ti -l s a s e j oa ce e n c el e tre i o bie cte s in gu r. N u u ita ti s a-l I au da ti d e c ate

o ri v a da un r aspuns poz it iv .A c e as t d a c ti v it a te d e z v ol ta :

• capacitatea d e a ascuua ~i a indeplini comenzile;

• z mb og ci,tire avocabularului;

• a biiita te a d e a soc ie re ;

• incred e rea in s ine ~j tndependen ta .


Arata-mi!

Decupati a imagine a unui bebelus dintr-o revista, sa u

desenati u n c hip si aratati-i-l copilulni. Aratati s pr e o ch iu l stangd in im a gin e a f ete i s i s pu ne ti: . Dc hi" , A tin ge ti u so r o ch iu l s ta ng a 1

copilului, apoi atingeti-va ochiul stang si repetati cuvantul.

A pl ic ati a ce la si p ro ce de u p en tr u o ch iu l d re pt, n as , gud, urechea

s ta n ga , u re ch ea d re a pt ii ~ip en tru p ar. R ep eta ti a ctiv ita te a d e m a i

49



mul t e or i, p a n a c a n d c opi lu l s e p l ic ti se s te .

In tim pu l sa pta ma nii sa u o ric and este p asib il , su bl inia ti p artil e fetei. D acab e be lu sul p a r e s a l e c on fu nd e, i ns is ta ti m a i m u lt e z il e a s up ra o ch iu lu i, a p oi p ro g re sa jisi concentrat i-va atent ia cateva zi le asupra nasului , a gurii , a urechilor si a parului ,A tu ne i c a nd c op il ul a d ev en it s ig u r p e e l, I nc ur aj at i- 1 s a arate ~i sa a tin ga a p arte a f etei

l a c om a nd a, B a te ti d in p al me s i f ol os iti 0 in fl ex iu ne a v oc ii p la cu ta p en tr u a -l a tr ag e s im a i mult ~ipentru a-i mari increderea in el.· .

Aratati spre imagini eu chipuri di n reviste si c i i r t i oricand e s te po si bi l silasati-l s a l e i nd i ce ochii, g u ra , u re ch il e s i p ar ul f ie ca ru ia , Aceasta ITva f ac e c ap ab il s aa soc ie ze pa r ti l e fetei d in im a gin i c u c el e d in v ia ta re al a.


• abilitatea de a asculta;

• percept ia parti lor fe te t;

• abi lt ta tea de a asocia diferi te le pdrti a le fe tei


Sunetele din casa

Accentua ti un sunet fam ilia r din ea sa m fie ca re z i, pe pa rcursul uneis ap ta m an i, D e e xe rn pl u, p ute ti a le ge s un etu l m a sin ii d e s pa la t, E xa g er ati- l v erb al s iincurajati bebelusul s a i mi te s un et ul pe care il faceti. Mai jos su nt e n ume ra t e cateva

s ug e st ii p en tr u a i mi ta c a te va s un et e d in c as a. P o t f i a da ug a te multe a l t e sune te ,

masina de spalat "sui~, suis"

usca torul "mmm.mm"telefonul "trfr, trrr, rrrr"

masina de spa la t v a se "seui~ , scuis"

aspiratorul "zzzzzzzzzz"masina de cusut electrica .brrr, brrr"

bormasina electrica "drr, drr"

mersul unei persoane "clip,elop"soneria "ding, dong"masma .brm, brm"


• perceptia sunetelor din casd; •

• abilitatea de a asocia corect sunetele din casd ell obiectul corespunzdtor;• s timularea verbala de a imita sunetele obiecte lor d in casd;

• capacitatea de a asculta ell un anumit scop.

50


intoarce-o!

;;;;I

Taiat i un c a rt on in cinei buca ti de a proxim ativ 7 x 1 2 emz sa u fa ceti ro st d e

c in ci c a pa c e d e p la s ti c p en tr u a e ea s ta a c ti vi ta te . A l eg e ti cinei im a g in i s imp l e, c o lo r a te ,a le u no r l ueru ri ca , d e ex em pl u, 0 minge , 0 c asa , 0 p asa re, un b eb el us s i u n ca in e.L i pit i i ma g in il e p e u na d in tr e fetele c a rt on ul ui s a u c a pa c ul ui . P u n et i- le p c 0 suprafaj a

p l a na i nt r- un r and, a va nd im a gin il e c u f ata in s us . In ce pe ti d e l a s ta ng a s i i n to ar ce ti 0

imagine pe dos. In timp ce 0 i n toa r cet i, spunet i cuvantul ,,0 i nt or c" s i p ro nu nt atinumele imaginii ca re este pe ca rton sa u pe capac. Faceti la fel cu celelalte patruim a gin i, p as tr an du -l e In r an d. S pu ne ti- i di a ti inters toa te im ag inile pe dos. A poi

rugati-l s a g a se as ca im a gin il e. D a ca b eb el us ul p are s a n u i nt el ea g a , i nt oa r ce ti p e d os ,

incet, mai in ta i p rim a im ag in e d e la stanga ~i d in no u spuneti cuvantul ,,0 intorc".

S pu ne ti- i c op il as ul ui c a a ti in te rs c arto nu l s au c ap ac ul p e d os p en tr u c a e 1 s a g a s ea s ca

im a gin ea . l nc ura ja p- l s a in to arc a p e d os c ea d e-a d ou a im a gin e, A cc en tu ati c uv an tu l,,0 intorc" ~i s pu ne ti- i c op il ul ui n um el e a c ec a el l este i n ima g in e. L aud a ti -l p e nt ru

o ri ce r a spu ns po zi ti v ~iincurajati-l s a in to ar ca c el el al te im a gin i p en tru a v ed ea c e e ste

p e el e. R ep eta ti a cea sta a ctivita te d e m ai m ul te o ri. L a sa ti-I sa c on tin ue sin gu r, cu

conditia s a fi e inca interesat.P entru m ai m ult interes, pot fi i nl oc ui te i ma g in il e. A l eg e ti i ma g in i s im p le ,

c ol ora te , c u p urin e d eta lii. S pu ne ti- i n um el e f ie ca re i p oz e In ain te d e a 0 in to a rc e p e

dos. Folositi num ai ca teva ima gini oda ta pentru a evita confuzia copilului.A c e a st a a c ti v it a te d e z v ol ta :

• p erce ptia c on ce ptulu i ., a in toa rce ";

• coordonarea och i - m ana;• abil itatea de aface asociat ii ;

• imbogatirea vocabularului;

• independenta;

• increde re a in s in e .

51

june oberlander ghid_practic pentru cresterea copilului pana la 5_ani-partea 1

Documents