logo times june 2014

Upload: ardeleanicolaie

Post on 11-Oct-2015

21 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

school magazine

TRANSCRIPT

  • Cititori de noapteUn periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism IUNIE 2014

    Prieteni n

    Europan intervalul 7-9 iunie, clasa domnului nvtor Iosif Romneac, a III-a A, a participat la concursul internaional Prieteni n Europa, care a avut loc la Bucureti. A fost un festival de folclor unde copiii au dansat pe muzic popular speci%c %ecrei ri. / pag. 2

    Doar cateva zile au trecut de cand in scoala noastra a avut loc un eveniment mai putin practicat la noi, dar care aminteste de %lmele americane.

    Doamna profesoara de Limba si literatura romana,Garo%ta Pop, a organizat o intalnire in incinta scolii noastre, mai precis in sala festiva, rugandu-i pe elevi sa isi aduca si un sac de dormit.

    Curiosi sa a&am mai multe despre cele intamplate, am rugat-o pe doamna profesoara sa ne vorbeasca despre aceasta intalnire. / pag. 4

  • 2 LOGO times iunie 2014

    Festival internaional de folclor

    - continuare din pag. 1 -

    Au participat 22 de copii din clasa domnului Romaneac, respectiv 11 perechi, care au fost insotite atat de domnul lor invatator, cat si de 13 parinti.

    Proba pe care au trecut-o cu succes a constat intr-o suita de dansuri populare de aproximativ 8-12 minute.Copiii au fost plini de entuziasm, dar emotiile si-au facut si ele loc printre pasii de dans. Pe data de 8 iunie au primit costumele din zona Beiusului, costume care au sur

    prins foarte multi participanti.

    Copiii domnului invatator au concurat cu tari precum Bulgaria, Grecia, Ungaria, deoarece a fost un festival international. Fiind in primul an de desfasurare, nu s-au acordat premii, ci doar

    diplome de participare, dar au promis ca la anul vor urca multi copii pe podium.

    Acesti minunati dansatori au fost pregatiti de antrenorul Adrian Balog, cu care fac dansuri populare inca din clasa a I-a. Conform domnului invatator, pregatirile pentru acest concurs au inceput inainte cu 2-3 luni, deoarece au a"at de competitie dupa sarbatorile de Pasti. Asa au decis ca acesti mici dansatori sa isi etaleze talentul in cadrul unui concurs de talie internationala.

    Pe langa experienta pe care au castigat-o la aceasta competitie, micii dansatori au bene# ciat si de o mini-excursie, deoarece in ziua anterioara concursului si dupa concurs au vizitat foarte multe locuri din tara noastra. Domnul invatator a dorit sa ne spuna faptul ca au bene#ciat de cazare gratuita in cadrul acestui concurs si s-au deplasat cu autocarul.

    Au vizitat capitala tarii noastre, Palatul Parlamentului, Parcul Herastrau, precum si Muzeul Antipa si au cantat la Ateneu, unde copiii s-au distrat de minune.La intoarcere nu au uitat de Pestera Muierii, Castelul Huniazilor sau de Sarmisegetuza.

    In #nal, domnul Iosif Romaneac a spus ca este foarte mandru de acesti minunati copii cu care a reusit foarte multe lucruri in cadrul acestor dansuri populare si spera ca acest concurs sa le # dat mult mai multa incredere in ei si in talentul lor de folcloristi.

    ALEXANDRA MIHOC, GEORGE HODIAN

  • 3LOGO times iunie 2014

    Timpul s-a scursJoi , 12 iunie 2014, in fata cladirii vechi a liceului nostru a avut loc ultimul sunet de clopoel pentru elevii de clasa a VIII-a. Ceremonia a inceput la ora 10, prin clasicul speech tinut de domnul director Mircea Pop si cu premierea elevilor. Dorindu-le tuturor absolvenilor mult succes la examenul de admitere, ne-am decis sa ii luam interviu elevei Adela Petrila din clasa a VIII-a C, una din premiantii colii noastre.

    REPORTERI: Cum te simti la terminarea scolii generale?

    ADELA PETRILA: Este un sentiment foarte placut sa stiu ca am trecut si de aceasta etapa, dar si foarte emotionant, la gandul ca urmeaza liceul, cu toate necunoscutele lui.

    REPORTERI: La ce pro%l vrei sa mergi la liceu? Ramai la liceul nostru?

    ADELA PETRILA: Da , m-am gandit sa

    raman tot aici. Pro#lul la care vreau sa merg este Matematica Informatica.

    REPORTERI: Ce ti-a placut cel mai mult in acesti patru ani de gimnaziu?

    ADELA PETRILA: In anii de gimnaziu cele mai frumoase au fost clipele petrecute impreuna cu toti colegii mei. Cea mai frumoasa amintire din ultimii ani inca ramane prima zi din clasa a V-a, cand mi-am cunoscut noii colegi si diriginta.

    REPORTERI: Cum te pregatesti pentru examenele de admitere ?

    ADELA PETRILA: Inca de pe parcursul celor patru ani am inceput sa ma pregatesc, dar in special in ultimul an, cnd mi-am dat toata silinta.

    au consemnat FL AVIU ALBU, ALEXANDRA MIHOC

  • 4 LOGO times iunie 2014

    - continuare din pag. 1 -

    REPORTERI: De cand exista acest club de lectura in scoala noastra?Prof. GAROFIA POP: In urma cu cinci ani am inceput aceasta activitate. Modi#cari au fost in #ecare an in ceea ce priveste echipa de proiect, ca si grupul-tinta. Suntem in al doilea an in care ne intalnim o data la doua saptamani.

    REPORTERI: Cati membri are grupul si ce lectureaza acestia la intalniri?Prof. GAROFIA POP: Cei mai multi elevi sunt din clasa a V-a D, 20 de elevi, discutam despre cartile oferite de Grup Editorial Art.

    REPORTERI: De unde aceasta idee de intrunire si de ce in incinta scolii?Prof. GAROFIA POP: Imi place sa am activitati iesite din comun si in acelasi timp care sa-i determine pe elevii mei sa citeasca. Ideea o aveam de vreo doi ani, dar nu am avut curaj sa o aplic pana nu am citit despre aplicarea ei de catre altii. Am ales scoala noastra ca loc de intalnire ca sa le arat copiilor ca a veni la scoala poate # un lucru asteptat de ei.

    REPORTERI: Cum a trecut noaptea de lectura?Prof. GAROFIA POP: Am citit in trei patru reprize, am avut si un invitat special, doamna invatatatoare Iuliana Cocis, impreuna cu dansa ne-am jucat cu copiii, am citit si am povestit pana la ora 3 noaptea, cand s-a dat stingerea.

    REPORTERI: Ati mai repeta aceasta experienta?Prof. GAROFIA POP: As repeta cu mare drag aceasta experienta, intalnirile cercului de literatura se ridica la nivelul asteptarilor mele si este mereu o intalnire mult asteptata de toti.

    au consemnat DENISA MARTIN i DANIELA ANDREI

  • 5LOGO times iunie 2014

    Poi fi eroul propriei tale viei!

    Cadoul

    perfectA&nd cu puin timp n urm despre talentul doamnei profesoare Lucia Cighir, am hotrt s i lum un interviu, iar domnia sa a fost amabil i ne-a rspuns la cteva ntrebari despre aceast activitate din timpul su liber.

    REPORTERI: De cat timp confecionati mrgele?

    Prof. LUCIA CIGHIR: De acum patru ani.

    REPORTERI: De unde ati invatat aceasta arta?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Initial, am vazut modelele facute la cursul de margele organizat de doamna profesoara Melinda Boros, iar apoi de pe internet si din reviste.

    REPORTERI: Cum a iesit primul model si cat timp v-a luat?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Primul model a fost o steluta din margele pentru decorarea Pomului de Craciun aproximativ 30 de minute, deoarece era un model simplu; sunt alte modele care necesita foarte mult timp si atentie de la cateva ore pana la zile, in functie de complexitate, model, detalii, marime.

    REPORTERI: Aveti si modele care sunt creatie proprie?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Unele dintre ele sunt creatie proprie, dar marea majoritate sunt combinate inspirate de pe internet, plus idei proprii.

    REPORTERI: Sunt margelele confectionate un cadou potrivit pentru o persoana speciala?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Da. Depinde de persoana caruia le daruiesti.

    LAVINIA CARI, DAIANA DUME

    Ce sunt eroii? Ei sunt cei care-si risca viata pentru ceilalti: prieteni si membrii ai familiei sau simplii necunoscuti, Batman va incerca sa ii salveze pe toti oamenii care au avut nevoie de ajutor, dar in aceeasi masura si cei care risca viata pentru un ideal sunt eroi, iar aici veteranii de razboi si revolutionarii sunt cele mai bune exemple.

    Totusi, eroi sunt si cei care se dedica salvarii de vieti, mai ales in situatii-limita, iar medicii de pe ambulanta sunt adevarate modele in acest sens: ei sunt cei care intervin si incearca sa-i salveze pe oameni indiferent cine a cauzat totul si

    indiferent daca mai exista speranta sau nu.

    Miercuri, 11 iunie 2014, am invatat si noi, elevii clasei a 9-a B, cum sa #m eroi, la Sediul Serivciului de Ambulanta din Oradea, unde, impreuna cu alti elevi din Liceul Mihai Viteazul, am primit lectii de prim-ajutor in diferite situatii-limita si am a"at cat de greu e de fapt sa salvezi viata unui om care nu mai respira sau care are o hemoragie de mari proportii.

    Instructajul ne-a fost facut de o doamna asistenta pe ambulanta care ne-a incurajat ca de-a lungul explicatiilor sa facem

    practica pe manechine, pentru ca teorie stie multa lume, dar putini reusesc sa o aplice, a mentionat aceasta.

    Probabil cea mai importanta lectie a fost totusi chiar primul lucru pe care ni l-a spus, chiar de cum am ajuns acolo, si anume ca primul-ajutor suntem obligati moral sa-l acordam oricui are nevoie, pentru ca mila si compasiunea sunt cele care ne fac sa #m oameni.

    BOGDAN BONDAR, CEZAR OVAT

  • 6 LOGO times iunie 2014

    n culisele teatrului

    La Teatrul de Stat Regina Maria a avut loc mari, 3 iunie, de la ora 14:30, mult ateptatul concurs ntre licee Teatru pentru liceeni, organizat de Consiliul Judeean al Elevilor Bihor i %nanat prin programul YouthBank. La acest concurs au participat ase licee, printre care i liceul nostru.

    Att echipa de la Eminescu, cat i cea de la Gojdu, a interpretat piesa Titanic Vals, cei de la Liceul Greco-Catolic Iuliu Maniu au interpretat piesa Un accident politic, compusa de un coleg de-al lor, Liceul Nicolae Jiga din Tinca s-a prezentat cu piesa Cititorul de contor, iar Liceul nr. 1 din Salonta cu piesa Chiria n provinie.

    Liceul nostru a interpretat o varianta post-modern a romanului Ion, care s-a

    bucurat de un real succes n ceea ce privete publicul. n timp ce colegii notri din XI A i XI E erau pe scena, in sala s-a aplaudat, s-a ras i s-a dansat. Acetia au reuit sa creeze un adevrat spectacol i au dat dovada de multa munc i imaginaie. Echipa a fost coordonata de doamna profesoara Sandor Lilla.

    Chiar dac nu am urcat pe podium, la sfritul concursului #ecare participant a primit cri i diplome. Pe lng acestea, trupele ajunse pe podium (C.N. Mihai Eminescu locul I, Liceul Iuliu Maniu locul II i Liceul Nicolae Jiga locul III ) vor avea parte de cursuri de teatru, ntlniri cu actori celebri, workshop-uri i bilete la Aqua Park, in funcie de poziia ocupata in clasament.

    ANDRADA IURACU

  • 7LOGO times iunie 2014

    BOGDAN VANDICI

    IOANA HOSU

    COSMINA ANDOR

    pentru liceeni

    Colega noastr, Ioana Hosu, care a inter

    pretat rolul Anei, a acceptat sa ne rspun

    d la cteva ntrebri.

    REPORTER: Ai avut emoii nainte de concurs?

    IOANA: Da, deoarece tiam ca voi urca pe scena Teatrului Mare, cu un public foarte numeros.

    REPORTER: Ct timp te a&ai pe scen,

    la ce te gndeai?

    IOANA: M concentram ca personajul pe care l interpretez s #e ct mai natural i s dau tot ce pot din mine.

    Un alt personaj important a fost Ion, in

    terpretat de Bogdan Vandici.

    REPORTER: Cum i s-a prut aceast experien?

    BOGDAN: A fost impresionant un moment scurt, care a avut o ncrctur emoional foarte mare.

    REPORTER: Ai fost dezamgit cnd ai a&at c nu voi suntei ctigtorii?

    BOGDAN: Nu, noi am urcat pe scena de plcere, nu neaprat cu gndul de a iei ctigtori.

    REPORTER: Dac ai putea schimba

    ceva legat de momentul cnd ai fost pe scen, ai face-o ?

    BOGDAN: Nu a schimba nimic, pentru c momentul nostru a fost unul inedit, cu mult umor.

    ANDRADA IURACU

  • 8 LOGO times iunie 2014

    Prof. CLAUDIA TRB

    Prof. LAURA LAZR

    Nu ncurajez

    plecarea

    tinerilor n

    strintate

    Elevii de azi sunt

    mai competitivi

    Mari, 10 iunie 2014, doamna profesoar Claudia Trb a fost de acord s ne rspund la cteva ntrebri legate de starea colilor romneti si posibile idei de schimbare.Nu stric s dea nite examene, dar trebuie s %e la nivelul lor, spune doamna prof. Trb, referitor la examenele date de elevii din clasele mici. Mai multe informaii se pot a&a din declaraiile urmtoare.

    REPORTERI: Cum vedei evoluia nvmntului romnesc din ultimii zece ani, cu absolvenii acestui liceu?

    Prof. CLAUDIA TRB: Dac absolvenii nu ar pleca, ar # minunat, dar sper c cei care rmn s fac ce trebuie, avem vrfuri n liceul nostru i se vede la olimpiade. Faptul c notele de la admitere nu mai conteaz a in"uenat negativ elevii. Mi se prea mult mai buna admiterea anterioar la liceu i nu actuala modalitate. Iar interesul copiilor pentru coal este tot mai sczut deoarece acetia nu au nicio motivaie termin facultatea i nu i gsesc de lucru, iar cnd i gsesc, locul de munc respectiv este prost pltit. Totodat, cred c ar trebui renunat la programa ncrcat, iar dac ar # s reduc ceva, cred c ar trebui

    s #e legat de pro#lul #ecrei clase, iar practica s #e baza.

    REPORTERI: Ce prere avei despre des%inarea majoritilor liceelor teoretice si ren%inarea colilor profesionale?

    Prof. CLAUDIA TRB: Mi se pare normal s #e coli profesionale. E mai uor s nvei meserie dect s ajungi omer cu diplom. Imediat dup ce ai absolvit, ai deja un loc de munc asigurat. Prerea mea este c viitorul liceului nostru este n siguran, Onisifor Ghibu o s rmn aa cum a fost i nu cred c se vor des#ina pro#lele curente.

    REPORTERI: Ce meserii considerai c sunt / nu sunt de viitor? Care credei ca vor iei din scen?

    Prof. CLAUDIA TRB: Nu o s dispar niciodat medicii, profesorii sau chiar tmplarii, electricenii, zidarii, #indc #ecare i are rolul n societate.

    REPORTERI: Ce prere avei despre mrirea taxelor la Universitate?

    Prof. CLAUDIA TRB: tiu c mresc n #ecare an taxele dar referitor la medicin erau locuri destul de multe nebugetate.Nu mi se pare corect s scoatem pe band 1000 de medici sau 1000 de ingineri i s nu aib de lucru.

    REPORTERI: ncurajai plecarea tinerilor absolveni n strintate?

    Prof. CLAUDIA TRB: Categoric nu. Sper c acetia vor rmne, trebuie s reueasc ce nu am reuit noi pn n momentul de fa. TrebuiE s duc ara pe linia de plutire.

    au consemnat GABRIEL BOLOJAN i VLAD BLAGA

    Doamna profesoar Laura Lazr a avut amabilitatea s ne rspund la cteva ntrebri legate de coala romneasc, miercuri, 4 iunie 2014. Domnia-sa a a%rmat c ar introduce n program materii care vizeaz domeniul su mitologie greac i latin, limb neogreac i altele.

    REPORTER: Ce prere aveti despre des% intarea majoritatii liceelor si reini%ntarea scolilor profesionale?

    Prof. LAURA LAZR: Nu cred ca este o idee prea buna. Cine vrea sa mearga la o scoala profesionala are si acum de unde alege. Cei mai multi elevi merg pe idea ca trebuie sa termine un liceu si abia apoi sa-si caute domeniul spre care sa se orienteze. In ultimul timp liceele teoretice au avut elevi cu performante deosebite.

    REPORTER: Cum vedeti evolutia invatamantului romanesc in ultimii ani?

    Prof. LAURA LAZR: Daca nu vor mai # puse in practica tot felul de idei venite peste noapte, poate ca invatamantul romanesc mai are o sansa. Ii vad pe elevi parca mai competitivi decat in alti ani.

    REPORTER: Ce meserii considerati ca sunt de viitor?

    Prof. LAURA LAZR: Meserii de viitor in domeniul IT, economic, turism, juridic, mecanic, constructii. Cele care nu mai sunt de viitor n-as putea sa le specific exact, prntru ca #ecare isi face viitorul cu meseria pe care o are, daca pune su"et si face multa pasiune in ceea ce face.

    REPORTER: A in&uentat intr-un fel decizia ca notele din timpul liceului s nu mai conteze la admiterea in facultati?

    Prof. LAURA LAZR: Aceasta informatie poate avea impact in masura in care facultatile ar impune examene de admitere. Astfel se face o selectie a studentilor pe care ii vor forma ca buni specialisti.

    REPORTER: Ce ati recomanda unui tanar care a terminat de curand liceul?

    Prof. LAURA LAZR: Sa-si urmeze prioritatile in calea viitorului. Sa traiasca prezentul.

    REPORTER: Incurajati plecarea tinerilor romani in strainatate? Este aceasta un semn de nepatriotism?

    Prof. LAURA LAZR: Nu cred ca e un semn de nepatriotism al tinerilor care pleaca sa munceasca in stranatati. Fiecare doreste ceva mai bun pentru viitorul sau. Unii isi perfectioneaza studiile in alte tari, apoi se intorc in tara, punand in practica ceea ce au acumulat acolo, altii isi gasesc locuri de munca mai profitabile pentru a-si face apoi in tara un rost mai bun.

    REPORTER: Daca ai putea reduce din programa incarcata, la ce ati renunta?

    Prof. LAURA LAZR: As renunta la unele materii inutile la unele pro#le, as opta pentru o decongestionare a programelor materiilor de baza.

    REPORTER: Cum vi se pare faptul ca varsta la care elevii dau examene este tot mai frageda?

    Prof. LAURA LAZR: Mi se pare o rupere a copiilor din copilaria lor. Acestia nu se bucura su#cient de timpul de joaca si copilarie.

    REPORTER: Cum explicati interesul tot mai scazut al elevilor pentru scoala?

    Prof. LAURA LAZR: Probabil pe multi ii afecteaz partea materiala si considera ca scoala nu ii ajuta prea mult pentru a-si atinge #ecare scopul. Daca as avea conditii, as incerca o atragere prin #lme, excursii tematice.

    a consemnat ROXANA VLAD

  • 9LOGO times iunie 2014

    Meseriile de viitor sunt n domeniul tehnic

    German i englez

    din clasa nti

    Mari, n data de 10 iunie 2014, i-am luat un interviu unei doamne profesoare de limba engleza din Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, si anume doamnei Lucia Cighir, n legatur cu des%inarea liceelor teoretice i ren%inarea scolilor profesionale. Haidei s urmrim n continuare opiniile doamnei profesoare n legtur cu aceast schimbare.

    REPORTERI: Ce parere aveti despre des%inarea majoritatilor liceelor teoretice si rein%intarea colilor profesionale?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Am o prere buna, deoarece sunt o mulime de elevi care nu ar avea ce cauta la liceele teoretice, deoarece nu le place cartea i nu nva. Acetia ar trebui sa mearg la colile profesionale sa nvee o meserie, ca apoi sa se angajeze n domeniu. Mai ales dac nu vor sa-i continue studiile, adica sa mearg la facultate, nu are rost sa fac un liceu teoretic.

    REPORTERI: Cum vedeti invatamantul romnesc din ultimii 10 ani, cu absolventii acestui liceu?

    Prof. LUCIA CIGHIR: n urma cu 10 ani elevii nvau mai mult i procentul de promovabilitate a fost mult mai ridicat.n prezent elevii nu mai nva, deoarece nici prini nu mai sunt att de interesai de soarta copiilor lor. Dac prinii le-ar acorda mai multa importanta i i-ar motiva sa nvee, acetia ar avea rezultate mult mai bune i ar pune mai mult accent pe nvtur.

    REPORTERI: Ce meserii considerati ca sunt / nu sunt de viitor? Care credeti ca vor iesi din scena?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Consider ca meseriile de viitor sunt cele din domeniul tehnic, cum ar # mecanici, tehnicieni, ingineri, deoarece se construiete mult i este nevoie de oameni n acest domeniu. Nu pot sa zic ca meseriile cum ar # avocai, notari, judecatori, medici vor iei n totalitate din scena, dar pot sa spun ca deja sunt prea muli si nu-i mai gsesc loc de munca. Eu sfatuiesc absolvenii sa nu se ndrepte spre acest domeniu, deoarece i gsesc foarte greu loc de munc.

    REPORTERI:Credeti ca a in&uentat informatia ca notele de la Bac nu mai conteaza la admiterea n facultate?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Nu consider neaparat ca a in"uenat informaia ca notele de la Bac nu mai conteaz la admiterea n facultate, deoarece elevii care

    au nvat n liceu vor nva i pentru Bac. Cei care nu au nvat n liceu, sigur nu vor nva mai mult pentru Bac.

    REPORTERI: Ce parere aveti despre marirea taxelor la Universitate?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Este mai bine, deoarece n acest fel se limiteaz numrul de candidai. Cei pasionai i dornici vor continua, indiferent de situaie. Atunci cnd vrei sa ajungi undeva departe, merita toate sacri#ciile.

    REPORTERI: Ce i-ati recomanda unui elev aproape de absolvire?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Aici e n funcie de aptitudinile #ecaruia. Absolvenii sa se ghideze nu spre ce e de viitor, ci spre ce le place lor i cred ca vor avea un loc de munca n domeniu. Nu consider ca este ceva anume de viitor spre care sa se ndrepte toti. Trebuie sa se ndrepte spre ce le place i unde considera si stiu ca se pricep.

    REPORTERI: Incurajati plecarea tinerilor absolventi n strainatate?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Dac acetia nu-i gsesc loc de munca n Romnia, sunt de acord sa plece n strintate. Din punct de vedere #nanciar i profesional, n strintate sunt alte posibiliti de dezvoltare, cercetare, evoluie i alta recunoatere sociala.

    REPORTERI: Daca ar % sa reduceti ceva din programa incarcata a obiectului dumneavoastra, la ce ati renunta?

    Prof. LUCIA CIGHIR: La limba engleza eu consider ca materia nu este deloc ncrcat. La limbile strine nu ai ce sa reduci, ci dimpotriva, este nevoie de mai multe ore.

    REPORTERI: Cum vi se pare faptul ca varsta la care elevii incep cu examenele este tot mai mica?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Aceasta msur este inutila. Elevii dau examene de la o vrst tot mai mic i rezultatele sunt din ce n ce mai slabe. Consider ca cu aceast msur nu se rezolv nimic, #ind doar o risipa de bani, de timp i de nervi.

    REPORTERI: Dac ai putea concepe o nou curricul, ce ati introduce nou n program?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Dac as concepe o noua curricula, as introduce mai multe ore de sport, arte i chiar ore de teatru. Acestea doar ca materii opionale, fr sa se acorde note.

    REPORTERI: Cum explicai interesul tot mai putin al elevilor pentru scoala si ce ati face dumneavoastra pentru a remedia situatia?

    Prof. LUCIA CIGHIR: Oamenii din ziua de azi nu mai vd utilitatea educaiei, deoarece foarte muli termina o facultate i nu-i gsesc loc de munc. Aceasta este o problema economic i social. Dac elevii consider c coala le face bine i este de folos i pornesc cu un anumit interes spre a nva, acetia vor merge la coal, fr sa-i mpiedice ceva. Scoala este foarte important n viaa noastr, deoarece ne ajuta sa ne formam ca oameni, ne ajut s ne formam caracterul i personalitatea. Ce nvei la coal este mult mai important decat notele pe care le obtii.

    au consemnat LOREDANA FARCA i IONELA CIOCA

    Domnul Iosif Romneac ne-a acordat un interviu cu privire la unele masuri luate de Ministerul Educaiei, dar si cu unele fenomene prezente azi in scolile din Romnia.

    REPORTERI: Ce parere aveti despre des%intarea majoritatii liceelor teoretice si rein%intarea scolilor profesionale?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Este de preferat sa ramana si scoli care sa pregateasca copiii care doresc sa urmeze o facultate respectiv studiile superioare.In ziua de azi noi suntem de#citari la profesii, deci toti cei care s-au format pana in 2000 au avut institutii care i-au pregatit pentru respectiva profesie dar azi nu mai sunt nici scoli care sa pregateasca forta de munca pentru profesii.Deci categoric ca este o solutie buna revenirea la unele licee de specialitate.Cel care doreste sa invete ii ramane sa aleaga liceul teoretic care exista in oras.

    REPORTERI: Cum vedeti evolutia invatamantului romanesc in ultimii 10 ani?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Clasa pe care o am acum este mult mai compacta decat cea anterioara.Clasa este destul de omogena iar nivelul este unul foarte ridicat din punct de vedere al elevilor din

    clasele primare. Am foarte putini elevi care au note mai slabe, restul #ind de la bine in sus, bine si foarte bine.Eu cred ca mijloacele mass-media ridica foarte mult nivelul generatiilor de la un an la altul.

    REPORTERI: Ce meserii considerati ca sunt de viitor?

    nv. IOSIF ROMNEAC: In primul rand cele in informatica respectiv IT. Si nu ar # rau sa ne intoarcem in agricultura, deoarece putem bene#cia de foarte multe fonduri. Cele care nu au un viitor in opinia mea sunt cele din industrializare.

    REPORTERI: A in&uentat intr-un fel informatia ca notele din timpul liceului nu mai conteaza la admiterea in facultati?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Categoric. In

    opinia mea, aceasta este o greseala fatala. Ar trebui sa conteze cel putin 50%. Odata cu asta, si diferenta dintre licee a disparut.

    REPORTERI: Ce ati recomanda unui tanar care a terminat de curand liceul?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Categoric, daca este capabil sa mearga spre o facultate, iar daca situatia materiala nu este una buna, o slujba ar # binevenita.

    REPORTERI: Daca ar % sa reduceti ceva din programa incarcata la ce ati renunta?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Educaie civic, respectiv Religie, deoarece pe aceste materii elevii le pot invata la Limba romana sau chiar doresc sa le faca facultativ sambata, duminica.

    REPORTERI: Daca ati putea concepe o noua curicula ce materii ati adauga?

    nv. IOSIF ROMNEAC: Informatica sa nu #e optional, iar limba engleza si limba germana sa #e studiate inca din clasa a I-a, nu din clasa a III-a.

    au consemnat ALEXANDRA MIHOC i ANDREI TIOP

  • 10 LOGO times iunie 2014

    MDLINA MURG

    ALEXANDRA MIHOC

    GEORGE HODIAN

    Liceenii vor s munceasc Tu ce faci vacana

    asta?

    De ce s alegi

    job-ul de var?

    Pentru multi dintre elevi, vacanta de vara inseamna distractie, relaxare si timp liber petrecut cu prietenii si familia, dar pentru unii vacanta de vara inseamna o oportunitate de a se angaja si a-si imbunatati abilitatile pentru o viitoare slujba.

    Odata cu incheierea anului scolar, tot mai multi elevi de liceu isi cauta un loc de munca pe timpul vacantei de vara, #ind atrasi de idea de a reusi sa dobandeasca experiente profesionale, dar si de a castiga bani prin fortele proprii, pregatidu-se astfel pentru viata de adult care ii asteapta.

    Am a"at cateva cuvinte de la colegul nostru, George Hodisan, care a reusit sa obtina un job pe timpul verii la unul dintre magazinele McDonalds din orasul nostru. George este doar unul dintre tinerii care au ales sa munceasca in aceasta vara si reprezinta totodata un exemplu de ambitie, de a reusi prin propria munca.

    REPORTERI: Cum ai reusit sa obtii acest job?

    GEORGE HODIAN: In primul rand, m i - a m d e p u s C V- u l l a s e d i u l McDonalds din cartierul Nufarul, apoi am fost sunat de managerul de acolo pentru a ma prezenta la interviul de angajare, iar in urma interviului am reusit sa obtin postul.

    REPORTERI: Ce te-a determinat sa alegi sa muncesti in timpul vacantei?

    GEORGE HODIAN: Doream sa fac ceva constructiv, care sa ma ajute pe viitor, in loc sa imi pierd timpul in alte moduri, de pe urma carora nu obtineam aproape nimic.

    REPORTERI: De ce ai ales sa te angajezi la McDonalds?

    GEORGE HODIAN: Mi s-a parut un loc potrivit in care sa invat sa muncesc in echipa, sa relationez cu alti colegi si sa imi dezvolt capacitatea de comunicare cu clientii, dar am vrut si sa-mi demonstrez ca pot sa imi castig singur banii.

    EUGEN CORB, ALEXANDRA MIHOC

    Toti copiii vor lua vacanta mult ateptat, adic vacanta de vara. Dar ne-am intrebat vreodata daca toti copiii se distrau la fel cum o fac acum sau aveau alte activiti? Mergeau saptamanal la strand si stateau ore in sir in fata calculatorului sau vacanta insemna munca imbinata cu bucuria de a # copil? Ca sa a"am acest lucru am ntrebat generaii nscute in anul 1970, pentru care vacanta de vara nu insemna ceea ce inseamna azi.

    Am a"at multe lucruri interesante pre

    cum faptul ca strandul sau piscina pentru ei se numea Cri, iar de calculator nici nu putea # vorba. Seara era dedicata mereu jocurilor in fata casei, impreuna cu prietenii, pe cand ziua isi ajutau parintii in treburile gospodariei si in cele agricole. Culesul de porumb, carto# si mersul la fn erau lucruri obisnuite pentru ei si care le faceau placere chiar daca de multe ori parea obositor.

    Pe langa toate acestea nu uitau niciodata sa citeasca si sa isi faca temele de vacanta, lucruri care le placea, ba chiar preferau sa faca asta in locul muncilor agricole. Ne-au spus ca pentru ei termenul de calculator sau jocuri electronice nu exista, nu erau decat sotron, de-a v-ati ascunselea sau ratele si vanatorii atunci simteau intr-adevar ce inseamna bucuria de a # copil.

    Ne spun in #nal ca azi le-a mai ramas copiiilor prea putin din ceea ce inseamna copilarie. O tableta , un ecran sau o retea de socializare nu le vor aduce niciodata sentimentul ca sunt copii, ca inca pot avea vise pe care le pot implini zilnic si ca timpul copilariei este o comoara de nepretuit.

    ALEXANDRA MIHOC

    n ciuda faptului c muli tineri consider probabil ca este jenant s lucrezi la o vrst mai fragil, aceasta experien reprezint o etapa pregtitoare pentru ceea ce ne ateapt n viitor.

    Tinerii care aleg acest job pe timp de vara sunt in general tineri descurcareti, care sunt constienti de faptul ca doar prin propria iniiativa, ambiie si determinare acumulezi acea experiena de care ai nevoie mai trziu sau mai devreme in viaa.

    De asemenea si coala reprezint o etapa importanta in modelarea tnarului ca persoana, nsa in ziua de azi cei mai muli au tendina sa exagereze, nvnd mecanic si, din pcate, doar mai trziu ajung sa realizeze ca practica este unul dintre elementele de baza ale unui viitor de succes.

    Totodat, un alt avantaj este si faptul ca prin aceste job-uri elevul, viitorul student, descoper cu mai multa uurin domeniul pe care ar dori sa se axeze si in care ar excela.

    In #nal, una din cele mai mari satisfacii este si independenta #nanciar, deoarece tii ca merii cu adevrat acei bani pentru c ai muncit pentru ei.

    MDLINA MURG

  • 11LOGO times iunie 2014

    Echipa Emotion Visuals

    Pasiunea transformat n meserie

    Eugen Corb din clasa a XI-a B, de la sectia de jurnalism, ne -a raspuns la cteva intrebari pe tema unei pasiuni transformate ntr-o meserie, i anume videogra%a, pasiune de care puini tiu, dar muli bene%ciaz. El a %lmat cteva evenimente importante din viaa colii

    noastre, printre care vernisajul expoziiei Portrete de Crciun, cu fotogra%i realizate de Andrei iburc.

    REPORTERI: De ct timp te-ai apucat de %lmat?

    EUGEN CORB: Mi-a placut sa fac asta de foarte mult timp, dar doar anul trecut in octombrie m-am apucat mai serios de aceasta treaba.

    REPORTERI: La ce fel de evenimente %lmezi?

    EUGEN CORB: De cele mai multe ori sunt invitat la nunti , botezuri si majorate.

    REPORTERI: Filmezi singur sau esti asociat cu cineva?

    EUGEN CORB: Nu #lmez singur , ci impreuna cu un prieten, Andrei Cosmin, cu care am format o echipa de #lmare numit Emotion Visuals.

    REPORTERI: i-ai dori s te ocupi cu asta i n viitor?

    EUGEN CORB: Da, cu siguranta voi continua aceasta mica pasiune a mea si in viitor.

    REPORTERI: Ce aparatur folosesti i ce aparatur i-ai dori s ai?

    EUGEN CORB: Momentan lucrez cu aparatura de la #rma Canon, dar a vrea sa am n viitor Black Magic.

    REPORTERI: Ce inseamna pentru tine %lmarea unui eveniment?

    EUGEN CORB:Filmarea unui eveniment reprezinta n primul rando mare responsabilitate, dar si imortalizarea unor momente unice in via, pe care le poti retri uitndu-te la respectiva #lmare.

    REPORTERI: Videogra%a reprezinta pentru tine pasiune sau meserie?

    EUGEN CORB: Degeaba faci ceva fr s i plac. Pentru mine este o pasiune pe care am dorit sa o dezvolt, devenind o meserie.

    REPORTERI: Se poate trai in Romania din videogra%e?

    EUGEN CORB: Da, se poate, pentru ca mereu exista cate un eveniment la care esti chemat.

    REPORTERI: In caz ca cineva vrea s-i %lmezi un eveniment, ne poi lsa date de contact?

    EUGEN CORB:Adresa de e-mail pentru cei care vor sa ia legatura cu mine si cu e c h i p a E m o t i o n V i s u a l s e s t e [email protected] sau pe pagina de Facebook www.facebook.com/emotionvisuals

    au consemnat LARISA BOSTAN i ANDREEA TEUDEA

  • 12 LOGO times iunie 2014

    Top Auto, ediia a VI-a Vreau s fiu antreprenor, m-am sturat s fiu elev!

    n 12-15 iunie, n zona central a Parcului 1 Decembrie s-a desfurat a VI-a ediie a Top Auto, eveniment unde pasionaii fenomenului auto-moto pot admira cele mai noi modele de maini.

    n cadrul expoziiei vizitatorii pot vedea peste 100 de maini noi, dar si masini modi#cate pentru racing, modele tuning sau retromobile. Alaturi de masini sunt expuse si motoare.

    Dintre mainile aprute pe pia recent sunt cteva care ii atrag privirea automat, cum ar #: Mercedes-Benz C Classe, noul CLA i GLA, noul BMW X5, noul BMW Seria 4, noul GT 4,

    BMW Z4 i BMW Seria 7.

    Alte nouti prezente la trg sunt Opel Insignia, noul Astra , Ford Transit, Peugeot-308, Fiat 500c cabrio, Hyundai-ix 35, Skoda-Rapid Spaceback.

    Deschiderea trgului a avut loc joi, iar programul de weekend este ntre orele 10:00-21:00. Preul biletului de intrare este de 5 lei. Copiii sub vrsta de 14 ani au intrarea gratuit, dac sunt nsoii de un adult.

    CTLIN MUIU, ALEXANDRA MIHOC

    Uitai-v la eec ca la un nou nceput, au fost printre cele mai memorabile cuvinte pe care le-am auzit vreodat, cuvinte spus de domnul Calin Pacurar in fata a peste o suta de liceeni din Oradea, joi, 29 mai, la Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai, in cadrul conferintei Vreau sa %u antreprenor.

    Daca vreti fericire in viata, faceti ceea ce va place (Horatiu Pirvulescu)

    Seria de conferinte Vreau sa #u antreprenor are loc in #ecare an, in mai multe orase din Romania si are ca scop promovarea si popularizarea antreprenoriatului printre tineri, atat cat si schimbarea mentalitatii colective negative despre antreprenoriat. Fiecare conferinta este unica, iar speakerii sunt diferiti in #ecare oras, dar ei au ceva in comun: sunt antreprenori si oameni de afaceri. Totusi, dincolo de aparente, conferinta e o mina de sfaturi folositoare pentru oricine.

    Ganditi-va bine ce puneti in centrul vietii voastre (Dacian Palladi)

    Sfaturile speakerilor pentru liceenii de fata nu s-au rezumat doar la afaceri, nici experientele inpartasite, astfel domnul Dacian Palladi ne sublinia cat de important e sa nu punem banii si nici munca in centrul vietii noastre, dupa ce ne povestise cum a reusise sa-si strice propria casnicie in tinerete din aceasta cauza , iar domnul Calin Pacurar a evidentiat faptul ca nu e nimic tragic in a gresi, nici in esec, mai ales ca timpul

    este principala voastra resursa, dupa cum spune domnul Palladi.

    Cu toate acestea, antreprenoriatul a fost subiectul principal, iar speakerii nu au ezitat sa ne impartaseasca din experienta lor in domeniu si sa ne raspunda la intrebari, astfel, domnul Horatiu Parvulescu a vorbit, printre altele, despre toti

    pasii prin care trebuie sa treaca o idee ca sa devina o afacere, iar domnul Palladi nu s-a s#it sa ne vorbeasca despre cat de competitiv e mediul de afaceri.

    De fapt

    daca nu sunteti deja antreprenori, sunteti in intarziere (Dacian Palladi)

    Totusi, alturi de sfaturi si pasi de urmat, povestile despre cum si-au lansat cei trei speakeri primele afaceri au captivat intreaga atentie a celor prezenti, trezindu-ne curiozitatea si motivandu-ne sa mergem pe propriul drum.

    Am inceput cu 70% instinct si 30% nebunie, la 21 de ani (Dacian Palladi)

    Daca ti-am trezit interesul, poti sa citesti mai multe despre seria de conferinte Vreau sa #u antreprenor si despre speakeri pe pagina de Facebook a proiectului: https://www.facebook.com/Ubercool.Antreprenor si sa dai like paginii pentru a a"a noutati despre conferinte!

    BOGDAN BONDAR