Judeul Buzu

Asezare: Judetul Buzau este situat in zona Carpatilor de curbura, deci face parte din judetele de

munte ale tarii. Este situat n sud-estul Romniei, n partea de N-E a provinciei istorice Muntenia, pe valea Buzaului si pe drumul cel mai scurt ntre Transilvania si Marea Neagra.

Se nvecineaz la nord-vest cu judeele Braov i Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomia, la est cu Brila, i la nord-est cu Vrancea.

Relieful: De la N. catre S. se deosebesc trei mari unitati de relief :

1) Muntii, despartiti n culmi, de 800 1.900 m dispuse radial (Ciucasul pe hotarul spre Prahova, Siriul, Penteleu). Zona montana in spre nord-vest, Muntii Buzaului cu Vf. Pietrele Insirate 1476m, Penteleu 1774m, Siriu 1657m, si coboara apoi spre dealuri subcarpatice pana in zona de campie.

2) Dealurile. Din munti pornesc, piezis, pinteni de gresie dura, care cuprind ntre ei bazine lungi de depresiune si fac tranzitia catre dealurile subcarpatice. Vai sculptate ntre cutele acestor dealuri despart si tinutul dealurilor ntr-o serie de culmi si de cuvete. Ultima culme (Istrita) se ridica repede la peste 750 m si contrasteaza cu a treia unitate de relief a judetului :

3) Cmpia, neteda, ntinsa si crestata de vai mai acentuate doar n imediata apropiere a dealurilor.

Bazine hidro: Bazinul Buzaului, integral, cu Lacul de Acumulare Siriu, iar in aval lacurile de

acumulare Candesti, Simileasca si Buzau; Bazinul Slanicului; Bazinul Calnau si Bazinul Ramnicu - Sarat; Bazinul Calmatuiului cu lacul Luciu; lacul Costeiu; Lacul Amara si lacul Balta Alba, lacurile Pitulicea si Mihailesti, Scorteanca si Amaru;

Clim. n munti, temperatura medie a verii este sub 18C, se ridica apoi treptat si ajunge la

cmpie la peste 22C. Ploile nu sunt prea abundente nici n munti. n sudul judetului, unde predomina clima de stepa, ploile scad sub 500 ml/m2.

Aproape toate apele judetului din munti si din Subcarpati, cele doua Bsce, Slanicul, Niscovul, se strng n rul Buzau. Celelalte praie, care ies din marginea nalta a dealurilor, seaca n timpul verii.

Vegetaia. n bazinul Bscelor sunt nca ntinsi codri de brazi si molizi, n al Buzaului nsa predomina

fagul. Numai masivul deluros cuprins ntre muntii Buzaului si cmpie a ramas acoperit de ntinse paduri de stejar.

Adapostul pe care l ofera curbura Subcarpatilor a ngaduit aici aparitia unor plante de origine mediteraneana : migdalii si o specie de carpen.

n cmpie e domeniul stepei, nlocuita acum mai pretutindeni de cereale. La marginea nordica a acestei stepe se gaseste cea mai sudica fsie de cernoziom adevarat din cuprinsul Romniei. Pe scursorile sarate coborte din dealuri, se ntlnesc asociatii halofile (de saraturi), iar pe dunele din sudul judetului, asociatii de arenacee (de nisip).

Bogii minerale. n regiunea muntelui se gasesc cunoscutele izvoare termale de la Siriu, cele mai

nsemnate minerale sunt nsa cele de laguna : sarea n masive, n special pe valea Slanicului, lignitul n marginea externa a Subcarpatilor si petrolul (Arbanasi, Pclele, Monteoru).

Repere administrative: Suprafa: 6.103 km Locuitori- 490981; Capitala Buzau, 135861 locuitori; 2 municipii- Buzau si Ramnicu Sarat 40139; 3 orase- Nehoiu 11704, Patarlagele 8179, Pogoanele 7748; 82 comune cu 482 sate;

Cai de acces: 1. Rutiere

a. DN2 (E85) - Bucuresti - Buzau -Bacau - Suceava; b. DN1B Ploiesti - Buzau; c. DN10 Buzau - Brasov; d. DN22 Ramnicu Sarat - Braila; e. DN2B Buzau - Faurei - Braila; f. DN2c Buzau - Slobozia;

2. Feroviare a. linia 500 Ploiesti - Buzau - Bacau - Suceava; Faurei - Tecuci;

ISTORIE Vechime i dezvoltare istoric. Judetul Buzau si-a luat numele de la apa care-l strabate sau, mai curnd, de la muntele

Buzau. Tinut stravechi, n care s-a dezvoltat viata patriarhala a cnejilor si voievozilor romni, ai caror urmasi au fost boierii buzoieni, care au jucat un mare rol politic n viata Tarii Romnesti, ncepnd din sec. XVI.

Pe teritoriul acestui judet, n orasul Buzau, Radu cel Mare a fixat resedinta episcopiei nfiintate de dnsul. Tipografia episcopala de la Buzau a fost, n veacul XVIII, un focar nsemnat de cultura pentru tarile noastre.

Monumente istorice. Biserica resedintei episcopale din Buzau, construita n sec XVI, reconstruita de

Matei Basarab n 1649 si reparata n 1740. Biserica Banului, naltata n 1722 de catre Adriana, vaduva vornicului Serban

Cantacuzino. Mnastirea de maici Barbu din Grajdana, ctitorie din 1668 a lui Barbu, capitanul de

margine. Mnastirea Ciolanul, ctitorie din 1590 a Doamnei Neaga. Biserica Cislau (fosta mnastire) naltata de Doamna Neaga n sec XVI si

reconstruita de episcopul Metodie la 1749. Schitul Crnul, naltat n 1536, reparat n 1643 de Matei Basarab. Schitul Gavanele, naltat n 1790 de Mihail Voda Sutu Biserica din Vintila-Voda, naltata n 1532 de Vintila- Voda. Biserica din Alunis. Biserica din Berca, din sec XVI. Mormntul Mitropolitului Luca Cipriotul, contemporanul lui Mihai Viteazul, se afla n

vechiul schit de la Izvorani. La Monteoru, importanta asezare preistorica de la nceputul epocii bronzului.

http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/buzau/

http://www.comune.ro/?/judet/ijud11/