joi, săptămâna a xi-a de peste an (pii)

JOISÃPTÃMÂNA A XI-A DE PESTE AN

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, cãci el este Dum-

nezeul nostru.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Domnul, cãci el este Dum-nezeul nostru.

Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacãInvitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Cãtre tine, Doamne sfinte, înãlþãm a noastrã rugã;Tu cunoºti cum rãutatea toate-n lume le subjugã;Mai ales credinþei pune mii de piedici împotrivã;Ocroteºte-o sã n-ajungã rãtãcirilor captivã.Sã ne fie mintea cum e un izvor de apã purã,Sã n-avem în inimi gânduri de invidie ºi urã.Dupã-a ta învãþãturã, sã rãspundem celor careNe insultã, ne fac rãul, cu iubire ºi iertare.Fã s-avem purtare blândã ºi smeritã totdeauna;Nu lãsa sã intre-n inimi viclenia ºi minciuna.Mai presus de toate, însã, nu lãsa sã ne consumeLãcomia care naºte toate relele din lume.

Joi, sãptãmâna a XI-a de peste an2

Cu toþi oamenii de bine trainic dragostea ne þinãÎn unire ºi frãþie, depãrtând tot ce dezbinã.Cu speranþa drept fãclie ºi credinþa temelie,Viaþa castã, ne-ntinatã ºi curatã sã ne fie.O, Cristoase, îþi aducem jertfa buzelor curate;Rugãciunea de-nchinare tu primeºte-o, împãrate.Tatã veºnic, de asemeni, îþi aducem fiecareCa ºi þie, Duh Preasfinte, sfânt prinos de închinare.

Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Priveºte, Doamne, ºi ia aminte la ocara noastrã.

Psalmul 88 (89),39-53

Plângerea ruinãrii casei lui DavidNe-a ridicat putere de mântuire în casa lui David

(Lc 1,69).IV

39 Tu l-ai respins ºi l-ai îndepãrtat *ºi te-ai mâniat împotriva unsului tãu;

40 ai rupt legãmântul cu slujitorul tãu, *ai pângãrit în noroi coroana sa.

41 Ai dãrâmat toate zidurile lui, *ai prefãcut în ruinã fortãreþele sale.

42 L-au jefuit toþi cei care treceau pe cale, *a ajuns de batjocurã pentru vecinii lui.

43 Ai lãsat sã se ridice dreapta potrivnicilor sãi, *i-ai fãcut sã se bucure pe toþi duºmanii lui.

44 Ai tocit ascuþiºul sabiei lui *ºi nu l-ai sprijinit în luptã.

45 Ai pus capãt strãlucirii sale *ºi tronul lui l-ai rãsturnat la pãmânt.

46 Ai scurtat zilele tinereþii lui *ºi l-ai acoperit de ruºine.

Ant. Priveºte, Doamne, ºi ia aminte la ocara noastrã.

Oficiul lecturilor 3

Ant. 2 Eu sunt rãdãcina ºi neamul lui David, lucea-fãrul strãlucitor al dimineþii.

V47 Pânã când, Doamne, vei continua sã stai ascuns *

ºi va arde ca un foc mânia ta?48 Adu-þi aminte de mine, cât mi-e de scurtã viaþa: *

oare zadarnic i-ai creat pe toþi fiii lui Adam?49 Care om trãieºte ºi nu vede moartea *

ºi îºi poate salva sufletul din gheara ºeolului?50 Unde sunt îndurãrile tale de odinioarã, Doamne, *

pe care le-ai jurat lui David, în fidelitatea ta?51 Adu-þi aminte, Doamne, de batjocura slujitorilor tãi; *

port în sânul meu insultele multor popoare,52 cu care m-au jignit duºmanii tãi, Doamne, †

cu care au jignit paºii unsului tãu. *53 Binecuvântat sã fie Domnul în veci! Amin! Amin!

Ant. Eu sunt rãdãcina ºi neamul lui David, luceafã-rul strãlucitor al dimineþii.

Ant. 3 Anii noºtri trec ca iarba, dar tu, Dumnezeule,eºti din veºnicie.

Psalmul 89 (90)

Fie strãlucirea Domnului asupra noastrãO zi la Domnul este ca o mie de ani, ºi o mie de ani cao singurã zi (2Pt 3,8).

1 Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu *din generaþie în generaþie.

2 Mai înainte de a se fi nãscut munþii, †mai înainte sã fi fost plãmãdite pãmântul ºi lumea, *din vecie ºi pânã în vecie tu eºti Dumnezeu.

3 Tu îl faci pe om sã se întoarcã în þãrânã, *tu ai spus: „Întoarceþi-vã, fiii lui Adam!”

4 Pentru cã înaintea ta o mie de anisunt ca ziua de ieri care a trecut *

ºi ca o strajã de noapte.


5 Îi iei ca un ºuvoi; sunt ca un vis; *6 dimineaþa sunt ca iarba care creºte;

dimineaþa înfloreºte ºi creºte, *seara este cositã ºi se usucã.

7 Iar noi suntem consumaþi de mânia ta *ºi suntem îngroziþi de furia ta.

8 Ai pus fãrãdelegile noastre înaintea ta, *ºi pãcatele noastre ascunse, în lumina feþei tale.

9 Cãci, din cauza mâniei tale,toate zilele noastre au apus *

ºi anii noºtri se consumã ca o suflare.10 Numãrul anilor noºtri ajunge la ºaptezeci, *

iar pentru cei în putere, la optzeci,însã, în cea mai mare parte,

nu sunt decât trudã ºi durere, *pentru cã trec repede ºi noi ne ducem.

11 Cine cunoaºte puterea mâniei tale ºi a furiei tale, *aºa cum se cuvine celui care se teme de tine?

12 Învaþã-ne sã numãrãm zilele noastre, *ca sã dobândim o inimã înþeleaptã.

13 Întoarce-te, Doamne; pânã când? *Ai milã de slujitorii tãi!

14 Saturã-ne dis-de-dimineaþã cu bunãtatea ta, †ca sã tresãltãm de bucurie *ºi sã ne veselim în toate zilele vieþii noastre.

15 Umple-ne de bucurie tot atâtea zile câte ne-ai pedepsit *ºi tot atâþia ani câþi am cunoscut nenorocirea.

16 Fã ca slujitorii tãi sã vadã lucrarea ta, *ºi fiii lor, mãreþia ta.

17 Bunãvoinþa Domnului, Dumnezeului nostrusã fie asupra noastrã! †

Fã sigurã pentru noi lucrarea mâinilor noastre! *Da, fã sigurã lucrarea mâinilor noastre!

Ant. Anii noºtri trec ca iarba, dar tu, Dumnezeule,eºti din veºnicie.V.Doamne, la tine este izvorul vieþii.R. ªi în lumina ta vom vedea lumina.


LECTURA ÎNTÂI

Din cartea Judecãtorilor 8,22-23.30-32; 9,1-15.19-20

Poporul lui Dumnezeu cautã sã-ºi aleagã un regeÎn zilele acelea, 8,22 oamenii lui Israel i-au zis lui Ghe-

deon: „Domneºte peste noi, tu, ºi fiul tãu, ºi fiul fiuluitãu, cãci ne-ai eliberat din mâna lui Madian”. 23 Ghedeonle-a zis: „Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vordomni peste voi, ci Domnul va domni peste voi”.

30 Ghedeon a avut ºaptezeci de fii, ieºiþi din el, cãci aavut mai multe soþii. 31 Concubina lui, pe care o avea laSihem, i-a nãscut, de asemenea, un fiu, cãruia i-a pusnumele Abimelec.

32 Ghedeon, fiul lui Ioaº, a murit dupã o bãtrâneþefericitã ºi a fost îngropat în mormântul tatãlui sãu Ioaº,la Ofra, care era a fiilor lui Abiezer.

9,1 Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sihem, lafraþii mamei lui, ºi iatã cum le-a vorbit atât lor, cât ºituturor rudelor familiei mamei sale: 2 „Spuneþi, vã rog,în auzul tuturor locuitorilor din Sihem: «Este mai binepentru voi ca ºaptezeci de oameni, toþi fii ai lui Ierubaal,sã stãpâneascã peste voi, sau un singur om sã stãpâneascãpeste voi?» ªi aduceþi-vã aminte cã eu sunt os din oaselevoastre ºi carne din carnea voastrã”. 3 Fraþii mamei luiau spus toate cuvintele acestea pentru el în auzultuturor locuitorilor din Sihem, ºi inima lor s-a plecatspre Abimelec, cãci îºi ziceau: „El este frate cu noi”.4 I-au dat ºaptezeci de sicli din argint, pe care i-au ridicatdin casa lui Baal-Berit. Abimelec a cumpãrat cu ei niºteoameni rãi ºi fãrã cãpãtâi, care au mers dupã el. 5 Avenit în casa tatãlui sãu, la Ofra, ºi i-a ucis pe fraþii sãi,fiii lui Ierubaal, ºaptezeci de oameni, pe aceeaºi piatrã.N-a scãpat decât Iotam, cel mai tânãr fiu al lui Ierubaal,cãci se ascunsese. 6 Toþi oamenii mai de seamã dinSihem ºi Bet-Milo s-au adunat lângã piatra înãlþatã substejarul din Sihem ºi l-au proclamat rege pe Abimelec,fiul lui Ghedeon.

7 Când a auzit Iotam, s-a urcat pe vârful munteluiGarizim ºi a strigat din rãsputeri: „Ascultaþi-mã, fraþilor


din Sihem, ca ºi Dumnezeu sã vã asculte pe voi! 8 Odatã,copacii s-au adunat sã aleagã un rege ºi sã-l consacreprin ungere. I-au spus mãslinului: «Fii tu regele nostru!»9 Mãslinul le-a rãspuns: «Sã renunþ la untdelemnul meu,care serveºte spre cinstea lui Dumnezeu ºi a oamenilor,ºi sã mã legãn pe deasupra celorlalþi copaci?». 10 Atuncicopacii i-au spus smochinului: «Vino, fii tu regele nos-tru!» 11 Smochinul le-a rãspuns: «Sã renunþ la dulceaþaºi la fructele mele gustoase, ca sã mã legãn pe deasupracelorlalþi copaci?» 12 Copacii i-au spus atunci viþei devie: «Vino tu ºi domneºte peste noi!». 13 Dar viþa de viele-a rãspuns: «Sã renunþ la vinul meu, care îi înveseleºtepe zei ºi pe oameni, ca sã mã legãn pe deasupra celor-lalþi copaci?». 14 Atunci, toþi copacii i-au spus spinului:«Vino tu ºi fii regele nostru!» 15 Iar spinul le-a rãspunscopacilor: «Dacã într-adevãr mã alegeþi ºi mã consa-craþi prin ungere sã fiu regele vostru, adãpostiþi-vã laumbra mea; dacã nu, foc sã iasã din spini ºi sã mistuiascãpânã ºi cedrii din Liban!» 19 Dacã, dupã adevãr ºidreptate, v-aþi purtat voi astãzi faþã de Ierubaal ºi casalui, sã vã bucuraþi de Abimelec ºi el sã se bucure de voi.20 Dacã nu, sã iasã un foc din Abimelec ºi sã-i mistuiepe locuitorii din Sihem ºi Bet-Milo; ºi un foc sã iasãdin locuitorii Sihemului ºi Bet-Milo ºi sã-l mistuie peAbimelec!”

RESPONSORIUL Jud 8,23; Ap 5,13bR. Nici eu, nici fiii mei nu vor domni peste voi; * Dom-

nul va domni.V. Celui care ºade pe tron ºi Mielului, sã-i fie binecu-

vântarea, cinstea, gloria ºi puterea în vecii vecilor.* Domnul.

LECTURA A DOUA

Din tratatul Despre Rugãciunea domneascã,de sfântul Ciprian, episcop martir

(Nr. 18.22: CSEL 3, 280-281.283-284)

Dupã hranã, se cere ºi iertarea pãcatelor


Continuând rugãciunea Domnului, noi cerem: Pâineanoastrã cea de toate zilele dã-ne-o nouã astãzi. Aceastapoate fi înþeleasã atât în sens spiritual, cât ºi în sensmaterial, deoarece, în planul lui Dumnezeu, ambelesunt folositoare pentru mântuire. De fapt, Cristos estepâinea vieþii, iar aceastã pâine nu este a tuturor, ci anoastrã. ªi dupã cum spunem Tatãl nostru, pentru cãeste Tatã al celor care înþeleg ºi cred, la fel, noi ceremºi pâinea noastrã, deoarece Cristos este pâinea aceloracare, ca ºi noi, aparþin trupului sãu.

Apoi, cerem sã ne fie datã în fiecare zi aceastã pâine.Noi trãim în Cristos ºi primim în fiecare zi Euharistiasa ca hranã de mântuire. Sã nu se întâmple ca, din cauzapãcatelor grave, sã ne fie refuzatã aceastã pâine cereascã,ºi astfel, lipsiþi de Împãrtãºanie, sã fim separaþi de trupullui Cristos. El însuºi a proclamat: Eu sunt pâinea ceavie, care s-a coborât din cer. Dacã cineva mãnâncã dinaceastã pâine, va trãi în veci. Iar pâinea pe care o voida eu este trupul meu pentru viaþa lumii (In 6,51).

Când spune cã cel care va mânca din pâinea lui vatrãi în veci, vrea sã arate cã aceia sunt vii, care se unesccu trupul sãu, ºi care, având astfel dreptul de a se împãr-tãºi, primesc Euharistia. De aceea, trebuie sã ne rugãmcu teamã, ca nu cumva sã fim îndepãrtaþi de la împãr-tãºanie, sã fim separaþi de trupul lui Cristos ºi aruncaþideparte de mântuire. El însuºi ne-a avertizat, spunând:Dacã nu mâncaþi trupul Fiului Omului ºi nu beþi sângelelui, nu aveþi viaþã în voi (In 6,53). De aceea, noi ceremsã ne fie datã în fiecare zi pâinea noastrã, adicã Cristos,pentru ca toþi cei care trãim ºi rãmânem în Cristos sã nune îndepãrtãm de sfinþenia sa ºi de trupul sãu.

Dupã aceasta, ne rugãm ºi pentru pãcatele noastre,spunând: ªi ne iartã nouã greºelile noastre, precum ºinoi iertãm greºiþilor noºtri. Dupã hranã, se cere ºiiertarea pãcatelor.

Într-adevãr, cât de necesar ºi cât de înþelept ºi demântuitor este sã ni se aducã aminte cã suntem pãcãtoºi!Suntem îndemnaþi sã ne rugãm pentru pãcatele noastre,cãci, în timp ce noi cerem iertare lui Dumnezeu, sufletul


îºi aminteºte de conºtiinþa sa. Nimeni sã nu se complacãîn sine ca ºi cum ar fi fãrã pãcate, nici sã nu se piardãdin cauza acestui orgoliu: el este instruit ºi învãþat cãpãcãtuieºte în fiecare zi, de aceea, i se porunceºte sã seroage în fiecare zi pentru pãcate.

Aºa avertizeazã ºi Ioan în scrisoarea sa, spunând:Dacã spunem cã nu avem pãcat, ne înºelãm pe noiînºine, iar adevãrul nu este în noi. Dacã ne mãrturisimpãcatele, Domnul, care este fidel ºi drept, ne va iertapãcatele (cf. 1In 1,8). În scrisoarea sa, el a unit acestedouã lucruri: cã trebuie sã ne rugãm pentru pãcatelenoastre ºi cã obþinem iertare atunci când ne rugãm. Deaceea, a spus cã Domnul este fidel, pentru cã îºi þinepromisiunea de a ne ierta pãcatele. Cel care ne-a învãþatsã ne rugãm pentru pãcatele ºi greºelile noastre ne-apromis milostivirea pãrinteascã ºi iertarea care urmeazã.

RESPONSORIUL Ps 30 (31),2a.4; 24 (25),18R. Doamne, în tine mã încred, sã nu fiu dat nicicând

de ruºine. Tu eºti stânca mea ºi cetatea mea, * ºi pentrunumele tãu, condu-mã ºi cãlãuzeºte-mã.V. Priveºte la umilirea ºi truda mea ºi iartã-mi toate

pãcatele. * ªi pentru.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule, tãria celor ce nãdãjduiesc în tine, ascultã

cu bunãtate rugãciunile noastre; noi suntem slabi ºi nuputem face nimic fãrã tine: dãruieºte-ne pururi ajutorulharului tãu, pentru ca, împlinindu-þi poruncile, sã-þi fimplãcuþi în gânduri ºi în fapte. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.


Laudele




IMNUL

Se înalþã-n car de flãcãri sus, pe cer, slãvitul soare;Când pãmântul îl inundã în luminã, cine oareMai cuteazã sã-ºi pãteze, fãrã teamã ºi ruºine,Conºtiinþa cu pãcate, sub privirile-i senine?Dupã cum, umblând în noapte, cãlãtorul de la caleSe abate, rãtãceºte ºi-n prãpãstii se prãvale,Tot aºa, umblând în beznã, pe poteci întunecate,Am cãzut ºi noi, o, Doamne, în abisuri de pãcate.Întunericul ºi noaptea dinãuntru sã disparãªi luminã sã ne vinã cu lumina de afarã.Sã disparã vorba proastã, sã disparã vorba durã,Sã disparã orice formã de minciunã ºi de urã.Munþii noºtri de mândrie ºi de patimi tu sã-i nãrui;Ne învaþã cã în viaþã rostul limbii adevãru-i;Dã privirii bunã pazã, mâini curate, minte treazã,Întru sfântã curãþie ziua-ntreagã ne pãstreazã.De pe cer, de dimineaþã pânã seara, când apune,Astrul zilei vede toate, fie rele, fie bune.E ca ochiul tãu, o, Doamne, veºnic vãzãtor oriunde,Pentru care nu sunt taine, care toate le pãtrunde.E lucrarea mâinii tale lumea-aceasta minunatã;Pentru soare, pentru stele, preamãrire þie, Tatã.Preamãrit sã fie Fiul, cel cu tine de o fire,Duhul Sfânt ºi el primeascã slavã, cinste ºi mãrire.

Amin.

PSALMODIAAnt. 1 Lucruri mari s-au spus despre tine, cetate a lui

Dumnezeu.


Psalmul 86 (87)

Cetatea Ierusalimului - mama tuturor neamurilor

Ierusalimul cel de sus este liber ºi este mama noastrã(Gal 4,26).

1 Întrucât temeliile sale sunt pe munþii cei sfinþi, †2 Domnul iubeºte porþile Sionului *

mai mult decât toate locuinþele lui Iacob.3 Lucruri mãreþe s-au spus despre tine, *

cetate a lui Dumnezeu.4 Voi aminti de Rahab ºi de Babilon

printre cei care mã cunosc; †iatã, filistenii, Tirul ºi Etiopia *s-au nãscut acolo.

5 Se va spune despre Sion:„ªi acesta, ºi acela s-au nãscut într-însul *

ºi însuºi Cel Preaînalt îl întãreºte”.6 Domnul scrie în cartea popoarelor: *

„Aceºtia s-au nãscut acolo”.7 Iar ei danseazã ºi cântã: *

„Toate izvoarele mele sunt în tine”.Ant. Lucruri mari s-au spus despre tine, cetate a lui

Dumnezeu.

Ant. 2 Domnul vine cu putere ºi rãsplata lui este cu el.

Cântarea Is 40,10-17Pãstorul cel bun:

Dumnezeu cel preaînalt ºi preaînþeleptIatã, vin curând ºi rãsplata mea este cu mine (Ap 22,12).10 Iatã, Domnul Dumnezeu vine cu putere *

ºi braþul lui stãpâneºte:iatã, rãsplata lui este cu el *

ºi rodul izbânzii merge înaintea lui.11 Precum pãstorul îºi paºte turma, †

cu braþul sãu adunã mieii ºi îi ridicã la pieptul lui *ºi are grijã de cele ce alãpteazã.

Laudele 11

12 Cine a mãsurat apele în cãuºul palmeiºi a întins cerurile cu braþul sãu, †

cu baniþa a drãmuit pulberea pãmântului, *a cântãrit munþii ºi dealurile cu balanþa?

13 Cine a cãlãuzit duhul Domnului *ºi cine i-a fost sfetnic?

14 Cu cine a stat la sfat ca sã-l înveþe *ºi sã-i dezvãluie calea dreptãþii,

sã-i descopere ºtiinþa *ºi sã-i arate calea priceperii?

15 Iatã, neamurile sunt ca o picãturã de apãdintr-o gãleatã †

ºi au valoare cât un fir de nisip pe un cântar; *iatã, insulele sunt toate ca un fir de praf!

16 Libanul nu-i de ajuns ca sã aprindã focul, *ºi pentru arderile de tot

nu-s de ajuns toate animalele sale.17 Toate neamurile sunt ca ºi cum nu ar fi în faþa lui; *

sunt socotite de el ca nimicnicie ºi deºertãciune!Ant. Domnul vine cu putere ºi rãsplata lui este cu el.Ant. 3 Preamãriþi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru,

ºi adoraþi-l pe muntele lui cel sfânt.

Psalmul 98 (99)Sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru

Tu, care ºezi peste heruvimi, ai schimbat starea cea reaa pãmântului când te-ai fãcut asemenea nouã

(sf. Atanasiu).1 Domnul stãpâneºte: sã tremure popoarele; *

el ºade peste heruvimi:sã se cutremure pãmântul.

2 Mare este Domnul în Sion *ºi preaînãlþat peste toate popoarele.

3 Sã laude numele tãu mare ºi înfricoºãtor, *pentru cã este sfânt!

4 Regele puternic iubeºte dreptatea: †tu ai hotãrât ceea ce este drept, *tu exerciþi în Iacob judecata ºi dreptatea.


5 Preamãriþi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru, †aruncaþi-vã la picioarele tronului sãu, *cãci el este sfânt!

6 Moise ºi Aron, dintre preoþii lui, †ºi Samuel, dintre cei

care invocau numele Domnului, *îl chemau pe Domnul ºi el îi asculta.

7 El le-a vorbit din coloana de nor †iar ei au pãzit hotãrârile lui *ºi legea pe care le-a dat-o.

8 Doamne, Dumnezeul nostru, tu i-ai ascultat: †ai fost pentru ei un Dumnezeu care iartã, *dar i-ai pedepsit pentru greºeli.

9 Preamãriþi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru, †ºi adoraþi-l pe muntele lui cel sfânt, *cãci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt!

Ant. Preamãriþi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru, ºiadoraþi-l pe muntele lui cel sfânt.

LECTURA SCURTÃ 1Pt 4,10-11Ca niºte buni administratori ai harului de multe

feluri al lui Dumnezeu, fiecare, dupã carisma pe care aprimit-o, sã vã slujiþi unii pe alþii. Dacã cineva vor-beºte, cuvintele lui sã fie ca ale lui Dumnezeu; dacãcineva slujeºte, sã o facã dupã puterea pe care i-a dãruit-oDumnezeu, pentru ca în toate sã fie preamãrit Dum-nezeu prin Isus Cristos.

RESPONSORIUL SCURT

R.Am strigat din toatã inima mea: * ascultã-mã,Doamne! Am strigat.V.Voi pãzi îndreptãrile tale; * ascultã-mã, Doamne!

Slavã Tatãlui. Am strigat.Ant. la Benedictus: Sã-l slujim pe Domnul în sfinþenie

ºi el ne va elibera de vrãjmaºii noºtri.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu

Laudele 13

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,

69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *în casa lui David, slujitorul sãu,

70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *care au fost în vechime,

71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.

72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.

73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,pãrintele nostru, *

cã ne va dãrui harul,74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *

sã-i slujim fãrã teamã,75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *

în toate zilele vieþii noastre.76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *

cãci vei merge înaintea Domnuluisã pregãteºti cãile sale,

77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *întru iertarea pãcatelor,

78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime

79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întunericºi în umbra morþii *

ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.Slavã Tatãlui ºi Fiului *

ºi Sfântului Duh.Precum era la început ºi acum ºi pururea *

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Sã-l slujim pe Domnul în sfinþenie ºi el ne va

elibera de vrãjmaºii noºtri.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã-i aducem mulþumiri lui Dumnezeu Tatãl, care cuiubire îºi hrãneºte ºi îºi cãlãuzeºte poporul, ºi sã-l rugãmcu bucurie:

Mãrire þie, Doamne, în veci!


Pãrinte preaîndurãtor, te lãudãm pentru iubirea ta,– cãci ne-ai creat în chip minunat ºi în chip ºi mai minu-

nat ne-ai reînnoit.La începutul acestei zile, revarsã în inimile noastre râvnade a-þi sluji,– pentru ca gândurile ºi faptele noastre sã te preamã-

reascã pururi.Purificã inimile noastre de orice dorinþã pãcãtoasã,– ca sã fim mereu atenþi sã împlinim voinþa ta.Deschide-ne inima faþã de toate nevoile fraþilor noºtri,– ca ei sã nu fie lipsiþi de iubirea noastrã.Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic ºi veºnic, revarsã asupra

popoarelor care stau în umbra morþii strãlucirea luminiitale, cu care ne-a vizitat Cel care Rãsare din înãlþimi,Isus Cristos, Domnul nostru, care, fiind Dumnezeu,împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cuDuhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie




IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.

Ora medie 15

Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fii ajutorul meu, Doamne, dupã fãgãduinþa ta,ca sã trãiesc.

Psalmul 118 (119),113-120

XV (Samech)113 Urãsc oamenii cu douã feþe, *

legea ta eu o iubesc.114 Tu eºti locul meu de refugiu ºi scutul meu, *

mi-am pus toatã speranþa în cuvântul tãu.115 Îndepãrtaþi-vã de la mine, toþi cei rãi; *

eu voi pãzi poruncile Dumnezeului meu.116 Fii ajutorul meu, dupã fãgãduinþa ta, ca sã trãiesc, *

ºi nãdejdea mea nu o dezamãgi.117 Susþine-mã ºi voi fi mântuit, *

ºi-mi voi gãsi neîncetat bucuria în orânduirile tale.118 Tu îi dispreþuieºti pe toþi cei care se îndepãrteazã

de la orânduirile tale, *pentru cã planurile lor sunt doar minciunã.

119 Ca cenuºa sunt înaintea ta toþi pãcãtoºii pãmântului: *de aceea am iubit învãþãturile tale.

120 Îmi tremurã carnea de frica ta *ºi mã tem de judecãþile tale.

Ant. Fii ajutorul meu, Doamne, dupã fãgãduinþa ta,ca sã trãiesc.

Ant. 2 Ajutã-ne, Dumnezeule, mântuirea noastrã, ºiºterge pãcatele noastre.


Psalmul 78 (79),1-5.8-11.13

Plângere asupra Ierusalimului

Dacã ai fi cunoscut ºi tu... cele ce-þi sunt spre pace!(Lc 19,42).

1 Dumnezeule,popoarele pãgâne au nãvãlit în moºtenirea ta, †

au pângãrit templul tãu cel sfânt *ºi au prefãcut Ierusalimul în ruine.

2 Trupurile neînsufleþite ale slujitorilor tãi †le-au dat ca hranã pãsãrilor cerului, *ºi carnea credincioºilor tãi

au dat-o fiarelor pãmântului.3 Le-au vãrsat sângele ca apa împrejurul Ierusalimului, *

ºi n-a fost nimeni ca sã-i îngroape.4 Am ajuns de ocara vecinilor noºtri, *

de batjocura ºi râsul celor care ne înconjoarã.5 Pânã când, Doamne, te vei mânia? †

La nesfârºit? *Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul?

8 Nu mai lua în seamã împotriva noastrãgreºelile pãrinþilor noºtri, †

ci sã ne întâmpine degrabã îndurarea ta, *cãci suntem cu totul lipsiþi de putere.

9 Ajutã-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, *pentru slava numelui tãu!

Elibereazã-ne ºi iartã-ne pãcatele, *de dragul numelui tãu.

10 De ce sã spunã pãgânii: *„Unde este Dumnezeul lor?”

Sã se cunoascã între popoare rãzbunareaînaintea ochilor noºtri, *

pentru sângele vãrsat al slujitorilor tãi.11 Sã ajungã pânã la tine

gemetele celor prinºi în rãzboi; †scapã-i cu braþul tãu puternic *pe cei condamnaþi la moarte.

Ora medie 17

13 Iar noi, poporul tãu ºi turma pãºunii tale,te vom lãuda în veci †

ºi vom vesti lauda ta *din generaþie în generaþie.

Ant. Ajutã-ne, Dumnezeule, mântuirea noastrã, ºiºterge pãcatele noastre.

Ant. 3 Dumnezeul oºtirilor, priveºte din cer ºi viziteazãvia aceasta.

Psalmul 79 (80)Viziteazã, Doamne, via ta

Vino, Doamne Isuse! (Ap 22,20).2 Pãstor al lui Israel, ascultã, †

tu, care-l cãlãuzeºti pe Iosif ca pe o turmã, *tu, care ºezi peste heruvimi, aratã-te în strãlucirea ta;

3 aratã-þi puterea în faþa lui Efraim,Beniamin ºi Manase *

ºi vino sã ne mântuieºti.4 Dumnezeule, fã-ne sã ne întoarcem, *

fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!5 Doamne, Dumnezeul oºtirilor, †

cât va dura mânia ta, *fãrã a þine seamã de rugãciunea poporului tãu?

6 Tu ne-ai hrãnit cu pâinea suspinelor *ºi ne-ai adãpat din belºug cu lacrimi.

7 Ne-ai fãcut de batjocura vecinilor noºtri *ºi duºmanii noºtri râd de noi.

8 Dumnezeul oºtirilor, fã-ne sã ne întoarcem, *fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!

9 Tu ai scos o vie din Egipt *ºi ai alungat popoare, ca s-o sãdeºti.

10 Ai pregãtit terenul pentru ea, *i-ai înfipt rãdãcinile ºi ea a umplut pãmântul.

11 S-au acoperit munþii de umbra ei *ºi de ramurile ei, cedrii lui Dumnezeu.

12 I-ai întins mlãdiþele pânã la mare *ºi lãstarii ei ajungeau pânã la fluviu.


13 Pentru ce i-ai smuls acum gardul, *încât toþi trecãtorii o jefuiesc?

14 O pustieºte mistreþul din pãdure *ºi o pasc animalele sãlbatice.

15 Dumnezeul oºtirilor, întoarce-te! †Priveºte din cer ºi vezi, *viziteazã via aceasta.

16 Ocroteºte ceea ce a plantat dreapta ta *ºi pe fiul omului pe care l-ai întãrit pentru tine.

17 Cei care au ars-o cu foc ca pe gunoi *sã piarã la ameninþarea feþei tale.

18 Mâna ta sã fie peste omul dreptei tale, *peste fiul omului pe care l-ai întãrit pentru tine.

19 Atunci nu ne vom mai îndepãrta de tine, †tu ne vei da viaþã *ºi vom invoca numele tãu.

20 Doamne, Dumnezeul oºtirilor,fã-ne sã ne întoarcem, *

fã sã strãluceascã faþa ta ºi vom fi mântuiþi!Ant. Dumnezeul oºtirilor, priveºte din cer ºi viziteazã

via aceasta.LECTURA SCURTÃ Dt 4,7

Care este acel popor mare ai cãrui dumnezei sã fieatât de aproape cât de aproape este Domnul, Dumnezeulnostru, ori de câte ori îl chemãm?V.Domnul este aproape de toþi cei care îl cheamã.R. ªi ascultã rugãciunea lor.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic ºi veºnic, la tine nu este

negurã ºi nici întuneric; trimite strãlucirea luminii taleasupra noastrã, pentru ca, primind cuvântul tãu, sãumblãm pe cãile tale cu inimã deschisã ºi credincioasã.Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Ora medie 19

Vineri dupã duminica a II-a de dupã RusaliiPREASFÂNTA INIMÃ A LUI ISUS

Solemnitate

Vesperele I




IMNUL

Isuse, ce mare-i în tine misterul!Tu, care-ai zidit ºi pãmântul, ºi cerul,Tu, fire divinã din fire divinã,Luminã desprinsã din purã Luminã,Iubirea cea mare de noi te constrângeSã-mbraci trupul nostru de carne ºi sânge,Ca jugul impus de Adam la-nceputuri,Luându-þi-l, tu de pe gât sã ni-l scuturi.Te-mpinge aceeaºi iubire ce faceSã scoþi din neant ºi din veºnica paceÎntreg universul cu ploaia de stele,Sã smulgi omenirii pãcatele grele.Iubirea ta, Doamne, mereu sã rãmânãNestinsã, sã fie izvor ºi fântânãDin care iertare ºi milã sã soarbãOricine-i strivit de vreo patimã oarbã.Sã curgã izvorul de apã ºi sângeDin rana deschisã. Oricine îºi plângePãcatele vieþii sã poatã sã-ºi speleMurdarele pete-ale faptelor rele.O ploaie de haruri tu faci sã ne cadãDin inima-þi sfântã strãpunsã de spadã;De aceea, îþi spunem: slãvit fii, Isuse,Cu Tatãl ºi Duhul iubirii nespuse! Amin.

Preasfânta Inimã a lui Isus20

PSALMODIA

Ant. 1 Cu iubire veºnicã ne-a iubit Dumnezeu; deaceea, înãlþat fiind de la pãmânt, ne-a atras, plin de îndu-rare, la inima sa.

Psalmul 112 (113)1 Lãudaþi, slujitori ai Domnului, *

lãudaþi numele Domnului!2 Fie numele Domnului binecuvântat, *

de acum ºi pânã în veac.3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, *

fie numele Domnului lãudat!4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, *

slava lui este mai presus de ceruri.5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru,

care locuieºte atât de sus, *6 care îºi pleacã privirea sã vadã

ce se petrece în cer ºi pe pãmânt?7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, *

înalþã din mizerie pe cel sãrac,8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, *

de conducãtorii poporului sãu.9 El o aºazã pe cea sterilã în casã *

ca pe o mamã ce se bucurã de copii.

Ant. Cu iubire veºnicã ne-a iubit Dumnezeu; de aceea,înãlþat fiind de la pãmânt, ne-a atras, plin de îndurare,la inima sa.

Ant. 2 Învãþaþi de la mine, cã sunt blând ºi smerit cuinima, ºi veþi gãsi odihnã sufletelor voastre.

Psalmul 145 (146)1 Laudã, suflete al meu, pe Domnul! †2 Voi lãuda pe Domnul în toatã viaþa mea, *

voi cânta Dumnezeului meu cât voi trãi.3 Nu vã puneþi încrederea în cei puternici, *

în fiii oamenilor, care nu pot sã mântuiascã.

Vesperele I 21

4 Suflarea lor trece, iar ei se întorc în þãrânã, *ºi în aceeaºi zi se destramã planurile lor.

5 Fericit este acela care are ca ajutorpe Dumnezeul lui Iacob; *

care-ºi pune încrederea în Domnul, Dumnezeul sãu.6 El a fãcut cerul ºi pãmântul, *

marea ºi toate câte se aflã în ele.El este totdeauna credincios cuvântului sãu, †

7 el face dreptate celor asupriþi, *el dã pâine celor flãmânzi.

Domnul elibereazã pe cei închiºi. *8 Domnul lumineazã pe cei orbi,

Domnul ridicã pe cei împovãraþi, *Domnul iubeºte pe cei drepþi,

9 Domnul are grijã de cei strãini, †sprijinã pe vãduvã ºi pe orfan, *dar nimiceºte calea celor rãi.

10 Domnul, Dumnezeul tãu, Sionule, *stãpâneºte în veci, din neam în neam.

Ant. Învãþaþi de la mine, cã sunt blând ºi smerit cuinima, ºi veþi gãsi odihnã sufletelor voastre.

Ant. 3 Eu sunt pãstorul cel bun, care îmi pasc oile ºipentru oile mele îmi dau viaþa.

Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b4,11 Vrednic eºti, Doamne ºi Dumnezeul nostru, *

sã primeºti gloria, cinstea ºi puterea,pentru cã tu ai creat toate, *

ºi prin voinþa ta au fost create ºi existã!5,9b Vrednic eºti, Doamne, sã primeºti cartea *

ºi sã-i deschizi peceþile,cãci ai fost înjunghiat †

ºi în sângele tãu ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu *oameni din toate triburile,

limbile, popoarele ºi naþiunile


10 ºi ai fãcut din ei o împãrãþie †ºi preoþi pentru Dumnezeul nostru, *care vor domni pe pãmânt!

12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, †sã primeascã puterea ºi bogãþia ºi înþelepciunea *ºi tãria ºi cinstea ºi gloria ºi binecuvântarea!

Ant. Eu sunt pãstorul cel bun, care îmi pasc oile ºipentru oile mele îmi dau viaþa.

LECTURA SCURTÃ Ef 5,25b-27Cristos a iubit Biserica ºi s-a dat pe sine pentru ea

pentru a o sfinþi, purificând-o prin baia apei în cuvânt,ca sã ºi-o prezinte sieºi ca o Bisericã glorioasã, fãrã sãaibã vreo patã sau rid sau ceva asemãnãtor, ci sã fiesfântã ºi neprihãnitã.

RESPONSORIUL SCURTR. Cristos ne-a iubit * ºi ne-a spãlat în sângele sãu.

Cristos.V. ªi ne-a fãcut împãrãþie ºi preoþi pentru Dumnezeu

Tatãl * ºi ne-a spãlat în sângele sãu. Slavã Tatãlui. Cristos.Ant. la Magnificat: Foc am venit sã aduc pe pãmânt

ºi ce vreau decât sã se aprindã?

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

Vesperele I 23

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Foc am venit sã aduc pe pãmânt ºi ce vreaudecât sã se aprindã?

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor, sã ne rugãm lui Isus, odihna sufletelor, ºisã-i cerem:

Rege iubitor de oameni, îndurã-te de noi!Isuse, din inima ta strãpunsã de suliþã a izvorât sânge ºiapã pentru a se naºte mireasa ta, Biserica:– fã-o sfântã ºi neprihãnitã.Isuse, templu sfânt al lui Dumnezeu, care a fost nimicitde oameni ºi înãlþat din nou de Tatãl,– fã din Biserica ta chivotul Celui Preaînalt.Isuse, regele ºi centrul tuturor inimilor, tu ne iubeºti cuiubire veºnicã ºi, plin de milã, ne atragi la tine:– reînnoieºte cu toþi oamenii legãmântul cel nou.Isuse, pacea ºi împãcarea noastrã, care îi aduni pe toþiîntr-un singur om nou, în pacea ta, ºi prin cruce nimi-ceºti duºmãniile,– deschide-ne calea cãtre Tatãl.Isuse, viaþa ºi învierea noastrã, întãrirea celor împovã-raþi ºi odihna sufletelor,– atrage-i pe pãcãtoºi la tine.Isuse, ascultãtor pânã la moartea pe cruce din iubirenemãrginitã,


– învie-i pe toþi cei care dorm în pacea ta.Tatãl nostru.

Rugãciunea de încheiereDumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului

tãu preaiubit ºi preamãrim faptele mãreþe ale iubiriisale; ajutã-ne, te rugãm, ca din acest izvor al îndurãriidumnezeieºti sã sorbim bogãþia harului ºi vieþii tale.Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiindDumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, înunire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,

Completoriul 25

Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-ciunea mea.

Psalmul 4Aducere de mulþumire

Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviatdin morþi (sf. Augustin).

2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; †

din strâmtorare, m-ai scos în larg: *ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea.

3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? *

Pânã când veþi iubi deºertãciuneaºi veþi alerga dupã minciunã?

4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minunipentru cel credincios: *

când strig cãtre el, Domnul mã aude.5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! †

Meditaþi acestea în inimile voastre, *în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi.

6 Aduceþi jertfe de dreptate *ºi nãdãjduiþi în Domnul.

7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” *Fã sã rãsarã peste noi, Doamne,

lumina feþei tale!8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea *

decât au ei atunci când li se înmulþeºtegrâul ºi vinul.

9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, *cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã.


Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugã-ciunea mea.

Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

Psalmul 133 (134)Rugãciune de searã în templu

Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui,toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5).

1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnulvoi toþi, slujitorii Domnului; *

voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului.2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar *

ºi binecuvântaþi-l pe Domnul.3 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *

el, care a fãcut cerul ºi pãmântul.Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este

singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeultãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toateputerile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi leporuncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºisã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pedrum, când te culci ºi când te scoli.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Completoriul 27

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereViziteazã te rugãm, Doamne, locuinþa aceasta ºi înde-

pãrteazã de la ea toate cursele vrãjmaºului; îngerii tãisfinþi sã locuiascã în ea ºi sã ne pãzeascã în pace, iar bine-cuvântarea ta sã fie pururi asupra noastrã. Prin Cristos,Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,Fecioarã de-a pururi,

care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,îndurã-te de noi, pãcãtoºii.


Sau:Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 29

joi, săptămâna a xi-a de peste an (pii)

Documents