curs 2 joi

71
Captarea apei Surse de apă In circuitul natural al apei, se poate constata că două sunt "amplasamentele" unde apa se acumulează astfel încât se poată interveni cu o construcţie specializată prin care apa naturală să poată fi captată în vederea folosirii acesteia: apa subterană (izvoare şi straturi acvifere) şi apa de suprafaţă (râuri, fluviul Dunarea, lacuri - în general artificiale). Râu, lac, apă de suprafaţă Evaporare Circuitul natural al apei şi formarea surselor de apă 1

Upload: bexa-mihai

Post on 19-Jan-2016

46 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: curs 2 joi

Captarea apeiSurse de apăIn circuitul natural al apei, se poate constata că două sunt "amplasamentele" unde apa se acumulează astfel încât să se poată interveni cu o construcţie specializată prin care apa naturală să poată fi captată în vederea folosirii acesteia: apa subterană (izvoare şi straturi acvifere) şi apa de suprafaţă (râuri, fluviul Dunarea, lacuri - în general artificiale).

Râu, lac, apă de suprafaţă

Evaporare

Circuitul natural al apei şi formarea surselor de apă

1

Page 2: curs 2 joi

În ţara noastră proporţia volumelor de apă între cele două surse este favorabilă apei de suprafaţă, cca 70%, însă apa subterană, fiind mai bine protejată contra poluarii iar calitatea fiind mai bună (apa nu trebuie tratată decât prin dezinfectare) şi mai bine distribuita în teritoriu, de multe ori este preferată; debitul asigurat este însă mic, cu excepţia anumitor amplasamente (Câmpia Bărăganului, Câmpia Crişurilor etc).

Aceasta obligă pe cel care se ocupă de captarea apei să se preocupe de ambele tipuri de lucrări pentru captarea apei.

Elemente de bază în alegerea şi concepţia captărilor de apă:captarea este elementul care dictează restul sistemului de alimentare cuapă,siguranţa funcţionării captării este esenţială asupra funcţionării sistemului de alimentare cu apă,protecţia sanitară a sursei de apă este esenţială în funcţionarea şi economicitatea funcţionării sistemului,accesibilitatea la amplasamentul captarii este esenţială deoarece poateasigura o exploatare mai uşoară,existenţa unei surse de energie în zona captării reduce costurile de funcţionare. 2

Page 3: curs 2 joi

posibilitatea de realizare/construire în condiţii raţionale a protecţiei sanitare este esenţială,

existenţa la sursă a unui debit suficient şi pentru dezvoltarea viitoaresimplifică mult dezvoltarea în perspectivă a lucrărilor,

pentru alimentarea cu apă a localităţilor este raţional să se folosească apa subterană,

existenţa unei surse de apă sau posibilitatea asigurării unei surse bune de apă ar trebui să impună o folosire a zonei în concordanţă cu acest lucru; o bună sursă de apă este totuşi o raritate,

sunt situaţii în care asigurarea apei din surse de suprafaţă presupunerealizarea unor lucrări complexe care pot merge până la amenajareacomplexă a cursului de apă; în această situaţie trebuie luată în considerare folosirea raţională şi “împăcarea raţională" a tuturor folosinţelor de apă (energie, irigaţii, navigaţie, alimentare cu apă),

o bună sursă de apă înseamnă o bună cunoaştere a debitelor (ca variaţie în timp) dar şi a calităţii apei.

3

Page 4: curs 2 joi

Studii necesare pentru cercetarea surselor de apă

Compararea tehnico-economică a diferitelor variante şi alegerea soluţiei optime pentru sursa de apă trebuie să se facă cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:

1.Încadrarea folosinţei în planul de amenajare a bazinului hidrografic, adică respectarea disciplinei impuse de realizarea celei mai raţionale gospodăriri a apelor la nivel zonal sau naţional;

2.Asigurarea cerinţei de apă la sursă potrivit regimului de variaţie a necesarului de apă a folosinţei;

3.Asigurarea calităţii cerute pentru apa de alimentare, cu tratări cât mai puţine;

4.Eficienţă economică maximă a instalaţiilor, atât sub raportul costului de investiţie cât şi a cheltuielilor de exploatare;

5.Posibilitatea de sporire ulterioară a cantităţilor de apă care se captează;

6.Posibilitatea etapizării lucrărilor de alimentare cu apă.

4

Page 5: curs 2 joi

Realizarea captării din orice sursă trebuie să fie precedată de studii amănunţite de teren, de laborator şi de birou.

Scopul acestor studii este de a stabili caracteristicile cantitative şi calitative ale surselor de apă şi factorii care le influenţează, condiţiile de captare şi de echilibru hidric al debitelor de exploatare, gradul de asigurare a sursei, dependenţa surselor faţă de aportul de ape meteorice sau de infiltraţie.

Studiile de teren se compun din studii hidrogeologice, studii hidrologice, studii asupra regimului modificat de curgere a râului, studii geologice şi geotehnice, studii asupra factorilor care pot influenţa calitatea apei, alte studii în legătură cu lucrări care pot influenţa comportarea în timp a captărilor.

Studiile de laborator au drept scop de a stabili caracteristicile calitative ale apei prelevate din sursă, cât şi procesele tehnologice necesare pentru obţinerea unei anumite calităţi.

Studiile de birou constau din consultarea şi prelucrarea datelor existente: hărţi de ansamblu, planuri, proiecte şi studii existente, cadastrul apelor, monografii, examinarea studiilor de teren şi laborator existente şi cele efectuate pentru realizarea captării; efectuarea calculelor hidraulice, de rezistenţă şi economice pentru variantele luate în considerare.

5

Page 6: curs 2 joi

Protecţia calitativă şi cantitativă a surselor de apăObligatoriu, toate captările de apă subterană şi de suprafaţă se protejează împotriva impurificării din exterior şi pentru păstrarea debitului iniţial al sursei.

În ţara noastră, HG 930/2007 reglementează modul de realizare a protecţiei sanitare pentru sursele de apă şi construcţiile şi instalaţiile care alcătuiesc un sistem de alimentare cu apă potabilă.

Pentru protecţia sanitară a surselor şi a celorlalte construcţii şi instalaţii din sistem se instituie două zone de protecţie calitativă: zona de protecţie cu regim sever şi zona de restricţie.

În stabilirea mărimii acestor zone se au în vedere posibilităţile de contaminare.

Pentru construcţiile şi instalaţiile din alcătuirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă, în HG 930/2007 sunt date indicaţii privind modul de instituire a zonelor de protecţie sanitară.

6

Page 7: curs 2 joi

Numai instituirea zonelor de protecţie sanitară nu asigură calitatea corespunzătoare a apei folosită în scop potabil. Realizarea unei calităţi corespunzătoare se obţine prin tratări adecvate şi un control permanent al acestei calităţi de către compania care se ocupă de exploatarea tehnică a instalaţiilor de apă potabilă.

La protecţia calitativă a surselor de apă trebuie să se adauge întotdeauna şi o protecţie cantitativă, pentru a evita reducerea cantităţilor de apă de care dispune sursa de apă.

Pericolul modificării cantităţilor de apă puse la dispoziţie de surse apare îndeosebi la sursele subterane. La aceste surse pot avea loc fenomene de drenare a stratului de apă prin executarea unor captări neluate în considerare iniţial, amenajarea unor sisteme de drenaj pentru desecarea terenurilor agricole, deschiderea sau extinderea unor cariere pentru materiale de construcţii.

7

Page 8: curs 2 joi

Captarea apei din surse subterane

Apa subterană, sau mai bine spus un strat acvifer (şi nu o ‘pânză' de apă subterană) este masa de apă exploatabilă din subteran, masa de apă care se formează la întrunirea simultană a trei condiţii:o sursă de alimentare cu apă, de regulă precipitaţiile,un strat purtător de apă (rocă fisurată, rocă permeabilă),un strat practic impermeabil care limitează masivul de sol cu apă acumulată.

Strate subterane de apa: a) formarea stratului acvifer, b) tipuri de strate acvifere (freatic - cu nivel liber, sub presiune cu sau fără nivel ascendent).

Precipitaţii

Strat sub presiune

Apă liberă

Strat de bază

Strat impermeabil

8

Page 9: curs 2 joi

Sursele de apă subterană pot fi cu nivel liber sau sub presiune.

Un strat acvifer este cu nivel liber dacă la executarea unui foraj apa rămâne la nivelul la care a fost întâlnită. Un astfel de strat se numeşte strat acvifer freatic şi se găseşte deasupra primului strat impermeabil plecând de la suprafaţa solului.

În adâncime, stratele subterane sunt, în general, sub presiune, fapt care duce la ridicarea apei la un nivel superior celui la care a fost întâlnită la executarea unui foraj.

Dacă nivelul de ridicare a apei în foraj rămâne sub nivelul terenului, stratul de apă subterană se numeşte ascendent. Când este depăşit nivelul terenului, stratul de apă subteran se numeşte artezian.

9

Page 10: curs 2 joi

Pentru conceperea unei captări în apa subterană trebuie cunoscute simultan, la un grad de cunoaştere cel puţin satisfăcător, elementele de calitate a apei, dar şi de cantitate disponibilă de apă.

Calitatea apei trebuie să fie cât mai apropiată de calitatea apei potabile sau procesul de tratare trebuie să fie cât mai simplu.

Pentru protecţia calităţii apei trebuie respectate condiţiile din directiva europeană.

Cunoaşterea capacităţii stratului se poate face prin cunoaşterea caracteristicilor hidrogeologice ale stratului.

10

Page 11: curs 2 joi

Caracteristicile hidrogeologice ale stratului

Grosimea stratului de apă, H (M)

Reprezintă grosimea stratului de rocă în care în mod normal se găseşte apa liberă, apă care poate fi drenată cu mijloace inginereşti; se poate măsura după realizarea unui foraj.

Forajul este o gaură de dimensiuni mici - 100-400 mm, şi de adâncime cel puţin egală cu adâncimea până la stratul de apă. Forarea se poate face cu mijloace manuale sau cu mijloace mecanice. Pentru foraje normale se poate utiliza sistemul cu foraj hidraulic cu circulaţie directă sau foraj hidraulic cu circulaţie inversă.

Din cauza gradientului termic al pământului (creşterea temperaturii în pământ cu un grad la fiecare 33 m), de regulă nu se captează apa aflată la adâncimi mai mari de 300 m.

11

Page 12: curs 2 joi

-30

Schema de lucru a unei instalaţii de forare hidraulică cu circulaţie inversă; tubarea cu coloane telescopice

12

Page 13: curs 2 joi

După realizarea găurii de foraj se face tubarea găurii. Tubarea se face cu coloane telescopice. Acest lucru este necesar deoarece după tubare, în funcţie de calitatea stratului purtător de apă, se confecţionează coloana de filtru.

Este elementul care trebuie amplasat în dreptul stratului de apă pentru a permite intrarea apei în puţ. După introducerea coloanei trebuie trasă afară coloana de protecţie. Ca să nu se rupă, coloana trebuie să nu frece pe pământ pe o lungime mai mare de cca 30 m.

Coloana de filtru este cel mai important element în funcţionarea puţului: trebuie să fie rezistentă mecanic (să reziste la împingerea pământului), să fie rezistentă la coroziune şi să asigure trecerea apei (rezistenţă hidraulică mică) fără transport de nisip.

13

Page 14: curs 2 joi

Panta liniei piezometrice, i

Este mărimea înclinării liniei de cea mai mare pantă pe suprafaţa liberă a apei şi marchează direcţia de curgere a apei.

Se determină prin găsirea în prealabil a curbelor de nivel pe suprafaţa apei (hidroizohipse).

Se obţine prin realizarea de foraje apropiate, la distanţe de 100 - 200 m şi determinarea cotei apei la nivel liber.

Se consideră că între cel puţin trei foraje suprafaţa este plană şi prin cele trei puncte se poate trasa poziţia curbelor de nivel pe suprafaţa apei.

14

Page 15: curs 2 joi

Coeficientul de permeabilitate Darcy, k

Este coeficientul de proportionalitate din legea/ecuatia Darcy,

v = ki,

lege care guvernează (apreciază cel mai bine) modul de curgere a apei in mediul poros. Viteza apei in stratul de apă este de 1-5 m/zi şi drept urmare valoarea coeficientului de permeabilitate a curgerii este de ordinul 5-500 m/zi.

Pentru aplicarea legii este esenţial ca mişcarea să se producă în condiţii de curgere laminară (valoarea numărului Reynolds de maximum 20).

Valoarea lui k se poate obţine prin folosirea unor formule empirice, prin măsuratori în laborator sau, cel mai bine, prin efectuarea de măsuratori pe teren şi calcularea valorii (măsuratori “in situ”).

Modul de determinare a valorilor pe teren trebuie stabilit de la început, deoarece se poate lucra în cazul mişcării permanente (parametrii curgerii sunt practic constanţi) sau a curgerii nepermanente; modul de calcul este total diferit, ca şi al valorilor obţinute în cazul aplicării incorecte a stării de mişcare.

15

Page 16: curs 2 joi

Coeficientul de transmisivitate, T=k.H

Este un coeficient folosit în modelarea curgerii apei în medii poroase.

Coeficient de inmagazinare, S

Reprezintă valoarea volumului de apă care poate fi scos din strat atunci când pe o suprafaţă de 1 m2 nivelul apei scade cu 1 m; în stratul freatic este egal cu porozitatea efectivă.

Porozitatea stratului (notată p sau n)

Reprezintă volumul golurilor din materialul poros, goluri în care se poate acumula apă.

De regulă, interesează volumul efectiv al golurilor, cele în care se acumulează apa care poate fi cedată la drenare (există şi apă capilară, apă legată chimic etc, apă care nu poate fi drenată decât cu metode speciale fără implicare în domeniul care intereseaza acum).

16

Page 17: curs 2 joi

Curba de denivelare a puţului, q=f (s)

Reprezintă legătura directă, măsurată, între valoarea debitului puţului şi denivelarea apei din puţ. Are o formă specială după tipul de strat (cu nivel liber sau cu nivel sub presiune).

Curba trebuie determinată prin cel puţin trei puncte. Este curba de functionare a puţului. Serveşte pentru determinarea debitului puţului la care se asigură o curgere în regim permanent.

În tehnica de specialitate este numită şi “curba de indicaţie”.

Curba puţului: în strat acvifer cu nivel liber; în strat acvifer sub presiune17

Page 18: curs 2 joi

Debitul maxim al puţului.

Reprezintă valoarea maximă a debitului pe care puţul îl poate asigura la o funcţionare continuă pe durată nedeterminată şi cu păstrarea calităţii apei.

De regulă se determină prin metode grafo-analitice cu ajutorul curbei de pompare a puţului şi a curbei prin care se asigură drenarea numai a apei din strat, nu şi a nisipului care de regulă formează stratul acvifer.

Se acceptă că dacă viteza de curgere a apei este sub valoarea vitezei admisibile de neînnisipare va atunci puţul funcţionează fără antrenarea nisipului.

Cu ajutorul ecuaţiei de continuitate se poate calcula debitul care intră în puţ în funcţie de suprafaţa udată a coloanei puţului,

q = 2n r (H-s)va

18

Page 19: curs 2 joi

Determinarea grafo-analitică a debitului puţului: în strat freatic; în strat sub presiune

19

Page 20: curs 2 joi

Capacitatea stratului acvifer, Q max

Reprezintă capacitatea stratului acvifer în condiţii de funcţionare normală. Pentru aceasta, trebuie cunoscute caracteristicile stratului şi regimul precipitaţiilor.

Reprezintă o caracteristică esenţială în stabilirea posibilităţilor de captare imediată sau în perspectivă, dar şi de evaluare a posibilităţilor de realizare a măsurilor de protecţie sanitară.

Mărimea reală se poate obţine numai prin exploatarea unui model matematic adecvat.

20

Page 21: curs 2 joi

(A) Captarea cu puţuri

Atunci când în subteran există apă, în cantitatea cerută de beneficiar, apa se găseşte la adâncimi care depăşesc 10 m, iar stratul de apă este relativ gros (peste 4-5 m) se recurge la captarea cu puţuri deoarece:

există tehnologie de executare uşoară a puţului,

există pompe pentru extragerea apei din puţuri,

protecţia apei în strat se face mai bine, nivelul apei fiind la cotă joasă.

21

Page 22: curs 2 joi

Captarea este totodeauna formată din cel puţin două puţuri, amplasate la distanţă de cel puţin 50-100 m între ele (pentru evitarea interferenţei şi reducerii nivelului apei la funcţionarea simultană) şi întotdeauna este prevăzută cu zonă de protecţie sanitară.

Execuţia puţurilor se poate face prin sistemele:

•puţ săpat cu lansare în cheson, soluţie aplicată din ce în ce mai rar din cauza complicaţiilor de construcţie, sau

•puţuri forate.

Execuţia puţurilor forate, cea mai utilizată soluţie, se face cu utilaje speciale după procedeele:

•foraj uscat (la adâncimi mici),

•foraj umed (hidraulic) cu circulaţie directă,

•foraj hidraulic cu circulaţie inversă (la diametre mari de puţ - peste 300 mm sau adâncimi mari),

•foraj umed cu aer lift.

22

Page 23: curs 2 joi

Executarea puţurilor se face de unităţi specializate, pentru corectitudinea execuţiei, rapiditatea forării şi mai ales a definitivării forajului în vederea transformării în puţ de exploatare.

În cazul stratelor de adâncime mare (când nu este cunoscută nici poziţia stratului de apa şi nici calitatea apei) se realizeaza ceea ce se numeşte foraj de explorare – exploatare: se forează şi, dacă stratul are debit bun iar calitatea apei este bună sau uşor de tratat, se definitivează puţul; în caz contrar se înregistrează datele despre strat şi se cimentează gaura de foraj.

După finalizarea forajului se trece la definitivarea puţului, operaţiune în care cea mai importantă operaţiune este aşezarea în bune condiţii a coloanei de flltru (de regula cu coroană de pietriş).

23

Page 24: curs 2 joi

Definitivarea puţului

După stabilirea mărimii captarii prin proiectare, se începe executarea puţurilor. Executarea unui puţ presupune următoarele etape:

•realizarea forajului pe amplasamentul stabilit,

•verificarea calităţii apei stratului şi luarea unei decizii (apa este captabilă sau nu),

•adoptarea unei soluţii pentru realizarea coloanei de filtru,

•lansarea coloanei de filtru concomitent cu umplerea spaţiului dintre coloana de filtru şi peretele forajului cu pietriş mărgăritar (granule de 3-5 mm),

•definitivarea coloanei finale de protecţie şi a căminului de închidere,

•deznisiparea puţului, pomparea puţului cu un debit mai mare decât cel maxim, pentru îndepărtarea urmelor de noroi de foraj şi a nisipului fin din apropierea coloanei de filtru, pentru evitarea antrenării nisipului, cu efecte neplăcute în exploatare,

24

Page 25: curs 2 joi

• echiparea puţului cu pompa adecvată, precum şi a echipamentului de automatizare,

• realizarea curbei de pompare definitive (curba reală de pompare),

• realizarea măsurilor de protecţie sanitară; dimensiunile şi măsurile necesare sunt luate în concordanţă cu prevederile oficiale (HG 930/2005); la captări importante este necesară o modelare matematică a condiţiilor de curgere a apei în strat şi simularea posibilităţilor de poluare a sursei şi evaluarea riscului de poluare.

În unele cazuri speciale pot fi realizate şi puţuri săpate sistematic. În zonele rurale există tradiţie în realizarea puţurilor săpate, dar în regim individual; este esenţial ca mărimea spaţiului prin care apa intră în puţ să fie suficient de mare pentru a evita antrenarea nisipului in apa pompată.

25

Page 26: curs 2 joi

Puţ definitivat: a) puţ săpat; b) puţ forat; c) detaliu de coloană de filtru

26

Page 27: curs 2 joi

Proiectarea captării cu puţuri

În mod simplificat dimensionarea cuprinde: stabilirea numărului de puţuri, stabilirea sistemului de colectare a apei din puţuri, stabilirea dimensiunii perimetrului de protecţie sanitară (de restricţie, de regim sever).

• Numărul de puţuri n se determină din raportul debit necesar (Q1) şi debitul maxim al puţului; din motive de siguranţă se adaugă un coeficient de spor de 20%. În mod normal numărul trebuie sa fie de cel putin 2.

n= 1,2 . Q zi max / q max puţ

• Lungimea frontului de captare L; se apreciază cu formula

L= Q zi max / qlm

unde qlm este debitul capabil al unui front de captare cu lungimea de 1m

qlm = H.k. I (l/s.m)

• Distanţa între puţuri a; dacă se consideră că stratul acvifer este uniform şi izotrop atunci distanţa între puţuri este

a= Q zi .max / n (m)

Din motive de protecţie, distanţa între puţuri trebuie să fie mai mare de 50 m la captări în strat freatic şi 100-150 m la captări în strat sub presiune.

27

Page 28: curs 2 joi

Sistemul de colectare a apei din puţuri Poate avea două forme distincte:captarea apei prin sifonare (sistem existent din perioada când nu existau pompe submersibile), şi captarea cu pompe în puţuri şi transportul apei sub presiune.

Captarea cu pompe amplasate în puţuri, deşi complicată în sine, are certe avantaje datorită faptului că astăzi se produc pompe submersibile curandamente de funcţionare cu valori mari (70-85%). Modul de legare a puţurilor se face în funcţie de situaţia locală şi ansamblul general.

Sunt două posibilităţi de realizare a legării captarii cu rezervorul:cu rezervor intermediar, sau pompare directă în rezervorul de înmagazinare al oraşului.

Protecţia sanitară a captării

Sursa subterană de apă este preţioasă şi trebuie protejată, deoarece dacă o captare este poluată, practic captarea este pierdută. O poluare cu petrol, de exemplu, se reface în mod normal în cca 50 ani.

28

Page 29: curs 2 joi

Există următoarele reguli simple de adoptare a dimensiunilor zonelor de protecţie sanitară:

în cazul captării în strat freatic, dimensiunea zonei de protecţie trebuie să aiba cel puţin 50 m;

în cazul unor captări din strate de adâncime (apa la cel puţin 50-60 m) zona de protecţie cu regim sever poate avea 10 m;

pentru suprafeţele de restricţie, dimensiunea trebuie să asigure curgerea apei în cel puţin 70 zile între margine şi puţuri (faţă de zona de regim sever, unde spaţiul curat între gardul de protecţie şi puţuri trebuie să fie parcurs de către apă în cel putin 20 zile).

Zona de protecţie cu regim sever devine proprietatea beneficiarului captării, este împrejmuită şi nu este accesibilă decât cu permisiunea furnizorului de apă.

29

Page 30: curs 2 joi

Printre cele mai cunoscute captări cu puţuri existente în ţară pot fi menţionate (dintre sutele existente): captările Bragadiru şi Ulmi - pentru Bucureşti, captarea Crângul lui Bot - Ploieşti, captarea Arad - Chişinău Criş pentru Arad, captările din jurul oraşului Ploieşti, Captarea Suraia - Călieni pentru oraşul Galaţi, captarile pentru oraşul Constanţa (Cişmea, Medgidia, Tătlăgeac etc), puţurile de la Uzina I pentru oraşul Timişoara etc.

x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x MarcarePerimetru de regim sever

P1 P2 P3 P4 P5

aducţiune

Perimetru de restricţiex-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x-x

Marcarea zonelor de protecţie sanitară la o captare în strat freatic

30

Page 31: curs 2 joi

(B) Captarea apei cu ajutorul drenului

Sunt situaţii în care stratul acvifer este superficial: adâncimea stratului de bază este redusă (4-7 m), grosimea stratului de apă (H) este mică şi cantitatea de apă este suficientă. În acest caz se poate recurge la executarea unei captări cu dren.

Drenul este o construcţie permeabilă, de lungime mare (zeci - mii m) aşezată în calea apei (normal pe direcţia de curgere a apei), cu pantă mică, astfel încât apa captată (drenată) să poată curge spre unul din capete sau la mijlocul drenului.

Partea de jos a drenului se prevede cu un puţ colector (puţ cu diametrul mare) din care apa colectată poate fi extrasă cu ajutorul pompelor. În lungul drenului, la fiecare 50 m se prevăd cămine de vizitare.

Tubul de dren poate fi confecţionat din beton, din material plastic sau din materiale speciale în cazul unor ape agresive (bazalt artificial etc).

31

Page 32: curs 2 joi

Pentru evitarea intrării nisipului din strat în dren, în jurul tubului se realizează un filtru invers; filtrul invers este o alcătuire constructivă din material granular, aşezat în straturi succesive.

Straturile de material au dimensiuni crescătoare în sensul de curgere al apei. Regula de bază în alcătuirea succesiunii este: granulele unui strat nu trec prin golurile stratului următor.

Stratul filtrant este esenţial în funcţionarea drenului.

Cele mai importante drenuri realizate în ţară sunt: drenul Timişeşti - pentru oraşul laşi - aşezat lângă localitatea Timişeşti – Tg.Neamţ (cel mai mare dren din ţară), drenurile de la Oradea (5 drenuri de lungime mare care asigură apa oraşului), drenul de la Focşani (Babele, unul dintre cele mai vechi din ţară).

De regulă, drenul se aşează pe stratul de bază în scopul captării întregului debit de apă - acesta este un dren perfect.

Dacă drenul este realizat deasupra stratului de bază şi o parte din apă scapă pe sub dren, drenul este numit dren imperfect.

32

Page 33: curs 2 joi

Schema de realizare a unui dren de captare a apei, dren perfect

În cazuri speciale apa subterană poate să iasă singură la suprafaţa pământului.În acest caz se practică un tip special de captare - captarea de izvor. Pentru aceste captări trebuie facută o documentare specială.

33

Page 34: curs 2 joi

Captarea apei din surse de suprafaţă

Consideraţii asupra captărilor din sursă de suprafaţă

Ca surse de suprafaţă pentru alimentarea cu apă pot fi: râuri, lacuri, mări şi oceane. Pentru ţara noastră, sursele curente sunt râurile şi lacurile. Apa mărilor şi oceanelor, deşi foarte abundentă, se adoptă ca sursă de alimentare cu apă în regiuni ale globului unde este singura posibilitate de procurare a apei.

Pentru prelevarea unei anumite cantităţi de apă cerute de un sistem de alimentare cu apă este necesară cunoaşterea posibilităţilor reale ale sursei, iar în vederea stabilirii modului de tratare a apei trebuie cunoscută categoria de calitate a sursei.

34

Page 35: curs 2 joi

Apa râurilor fiind în contact direct cu atmosfera, temperatura apei cunoaşte variaţii sezoniere cuprinse între 00...260C.

Pentru alimentarea continuă a unui sistem de alimentare cu apă, râul terbuie să aibă un debit minim care trebuie corelat şi cu cerinţele de apă pentru alte scopuri (navigaţie, irigaţii, producerea energiei electrice).

Prin urmare, este necesară analiza factorilor care influenţează regimul râului înainte şi după realizarea captării.

Pentru captări de dimensiuni mari, se recurrge la studiu pe modele pentru a stabili amplasamentul şi forma construcţiei de captare.

Lacurile, alături de râuri, constituie o sursă importantă de apă.

Ele pot fi naturale sau realizate prin închiderea unei văi cu un baraj de un anumit tip (materiale locale, greutate, arc etc).

Calitatea apei din lac, în comparaţie cu cea din râu, este mai bună. Apa este mai limpede, temperatura cunoaşte variaţii mai mici, conţinutul în bacterii este mai redus.

35

Page 36: curs 2 joi

Studiul surselor de apă de suprafaţă în vederea proiectării şi executării captărilor

Pentru proiectarea captărilor dintr-o sursă de suprafaţă este necesar să se efectueze:

studii hidrologice pentru regimul natural şi modificat de curgere,

studii de gospodărirea apelor,

studii topografice şi topohidrografice,

studii geologice, hidrogeologice şi geotehnice,

studii asupra calităţii apei,

studii hidraulice de ansamblu şi de detaliu pe model, şi

studii de impact referitoare la realizarea captării.

36

Page 37: curs 2 joi

Proiectarea captărilor din râuri şi lacuri

Captările de apă de suprafaţă din râuri şi lacuri se clasifică:După durată şi importanţă STAS 4273-83:

Definitive (permanente) şi provizorii (semipermanente);

Principale şi secundare.După regimul de funcţionare în timp: continuu, intermitent şi sezonier.După sursă: captări din cursuri de apă, canale artificiale, lacuri naturale sau artificiale.După poziţia lor faţă de curentul apei şi tipul de construcţii adoptat:

Captări în curent liber (la mal sau în albie) fără sau cu regularizarea albiei;

Captări cu baraj de derivaţie de joasă cădere (stăvilare);

Captări din lacuri naturale sau artificiale.

37

Page 38: curs 2 joi

Construcţia care captează apa poartă denumirea de priză.

Priza poate fi amplasată:

-pe un singur mal;

-pe ambele maluri;

-în culee;

-în pile;

-pe coronamentul deversorului;

-etajată etc.

Cerinţele pe care trebuie să le satisfacă o priză pentru alimentări cu apă:

-priza trebuie să capteze debitul necesar în mod continuu, tot anul;

-priza trebuie să fie prevăzută cu dispozitive eficace de combatere a aluviunilor de fund şi flotanţilor;

-funcţionare normală în timpul iernii prin prevenirea sau depăşirea fenomenelor de îngheţ pe râu în zona prizei;

-rezistenţă şi stabilitate la cele mai severe solicitări.

38

Page 39: curs 2 joi

În alegerea amplasamentului captării trebuie avute în vedere următoarele:

-priza se recomandă a se amplasa în amonte de centrul populat sau industria care trebuie alimentate. Nu se amplasează priza în aval de vărsarea unei canalizări orăşeneşti sau industriale;

-încadrarea lucrărilor de captare în prevederile planului de amenajare a cursului respectiv;

-în zona captării de apă din râuri, albia trebuie să fie cât mai stabilă în plan şi în profil longitudinal sau să fie stabilizată, prin lucrări de regularizare;

-la captările de apă din lacuri se vor lua măsuri pentru combaterea alunecărilor de maluri şi pentru corectarea torenţilor care pot influenţa calitatea apei din lac;

39

Page 40: curs 2 joi

- se vor evita zonele în care se pot forma zăpori, zai sau gheaţă de fund, precum şi amplasamentele situate imediat în aval de confluenţele cu alte văi sau de surse de impurificare a apei;

- priza se recomandă a se amplasa într-o concavitate a malului, în aval de punctul de curbură maximă, în al treilea sfert al unghiului la centru făcut cu cotul râului. În lipsa acestei posibilităţi se va amplasa în aliniament. Nu se admite amplasarea prizei în coturi convexe, unde se produc depuneri şi împotmoliri ce scot după un timp oarecare priza din funcţiune;

- unghiul la centru se recomandă a fi de 500 – 1000 iar raza curbei R = (3,5...8)B, B fiind lăţimea albiei râului în metri, pe sectoare stabile.

40

Page 41: curs 2 joi

Captarea apei de suprafaţă dintr-un râu. 1-dispoziţia în plan; 2-dispoziţia pe verticală; 2a-râu nenavigabil; 2b-râu navigabil

41

Page 42: curs 2 joi

Amplasarea captării va rezulta şi dintr-un calcul tehnico-economic realizat pe întregul sistem de alimentare cu apă pentru diferite variante de amplasament al captării.

Terenul trebuie să corespundă pentru amplasarea unei construcţii hidrotehnice ca stabilitate şi rezistenţă şi să existe posibilitatea realizării captării fără lucrări costisitoare.

Sectorul de albie destinat captării trebuie să fie stabil sau să se stabilizeze cu lucrări de regularizare a zonei prizei.

În jurul captării trebuie să existe posibilitatea realizării unui perimetru de protecţie sanitară, cu regim sever. Captarea se va amplasa în porţiuni ferite de acţiunile distructive ale apelor mari.

42

Page 43: curs 2 joi

Alegerea tipului de captare se face în funcţie de următorii factori:

1 – coeficientul de captare dat de relaţia:

în care Qc – debitul de calcul care urmează a fi captat; Qmin – debitul afluent pe râu în amplasamentul captării.

2 – adâncimea râului în faţa prizei (Hmin) corespunzătoare lui Qmin;

3 – adâncimea de apă minimă necesară la priză (Hnec) pentru a permite prelevarea debitului de calcul Qc;

4 – depozitul de aluviuni care se formează în faţa prizei şi posibilităţile de spălare ale acestuia.

min

c

Q

Q

43

Page 44: curs 2 joi

În funcţie de aceşti factori se deosebesc următoarele tipuri de captări:

I – captări în curent liber (adâncimea apei este mare);

a)fără regularizarea albiei: 0,25 şi Hmin Hnec

b)cu regularizarea albiei: 0,25 şi Hmin < Hnec dar care prin lucrări de regularizare adecvate ale albiei realizează Hmin > Hnec.

În curent liber pot fi:

•captări de mal cu camere

•captări cu turn sau pilă

•captări cu crib (sau sorb)

•captări cu staţii de pompare plutitoare.

44

Page 45: curs 2 joi

II – captări în regim barat (adâncimea apei este mică)

Acestea pot fi:

- Captări cu cameră de mal şi prag de fund ( < 0,25 şi Hmin < Hnec). Pragul de fund se dimensionează ca să asigure la priză Hmin > Hnec iar amplasarea se face în aval de priză.

- Captări cu baraj (mobil sau fix) şi priză în culee ( > 0,25 şi Hmin < Hnec). Barajul se dimensionează ca să asigure la priză Hmin > Hnec pentru a permite derivarea debitului de calcul.

- Captările cu baraj fix şi priză de coronament se amplasează pe cursul superior al râurilor atunci când: panta albiei i 1% iar aluviunile cu diametrul mai mic de 6 mm reprezintă max. 25% din debitul solid total al râului.

Adâncimea râului Hmin în dreptul prizei se calculează cu relaţia:

Hmin Hp + Hf + Ha

În care: Hp este înălţimea pragului ferestrei de priză faţă de fundul râului (0,5...1,0 m); Hf – înălţimea ferestrei prizei; Ha – acoperirea minimă cu apă a prizei.

45

Page 46: curs 2 joi

Pentru râurile fără navigaţie acoperirea minimă cu apă a prizei Ha se determină cu relaţia:

Ha hv + hvt + hg1 + hg2

În care: hv este jumătate din înălţimea totală a valului;

hvt acoperirea de apă necesară evitării vortexului;

hg1 grosimea maximă a stratului de gheaţă;

hg2 grosimea minimă faţă de suprafaţa apei (minimum 0,5 m).

În cazul râurilor navigabile se va lua în considerare valoarea maximă rezultată din relaţia:

hv + p + hg2 Ha hv + hvt + hg1 + hg2

în care p este pescajul maxim al navelor care se deplasează în zonă.

46

Page 47: curs 2 joi

Captările de mal cu camere se recomandă pentru cazul când:

Hmin Hmin = Hp + Hf + Ha cu Ha

Captările cu turn sau pilă se adoptă când:

-adâncimea Hnec este asigurată la o oarecare distanţă de mal;

-apa nu are calitate corespunzătoare la mal;

-adâncimea de apă Hmin nu este suficientă pentru utilizarea captării cu criburi;

-când este necesar un grad mai mare de siguranţă în exploatare.

2g1ga

2gva

hhH

hhHmax

47

Page 48: curs 2 joi

Captările cu crib se prevăd dacă adâncimea de apă Hmin în dreptul cribului respectă condiţia:

Hmin > Hnec = Hp + Hf (Hf = 0) + Ha

Acoperirea de apă deasupra grătarului pentru râuri nenavigabile este

Ha

iar pentru râuri navigabile se mai adaugă şi condiţia:

Ha = p + hv + hg2

Captările cu staţii de pompare plutitoare se recomandă să fie adoptate în următoarele situaţii:

-pentru alimentări cu apă provizorii

-pentru alimentări cu apă sezoniere

2gvtv

2gvt1g

hhh

hhh

48

Page 49: curs 2 joi

Dimensionarea hidraulică a captării

Debitele de dimensionare şi verificare a construcţiilor şi instalaţiilor captării se stabilesc în funcţie de clasa de importanţă a prizei.

Calculele hidraulice au ca scop dimensionarea tehnologică a construcţiilor componente ale captării de apă la asigurările de calcul cerute de folosinţa deservită în condiţiile de funcţionare cerute.

Calculul hidraulic al ferestrelor prizei

Dimensionarea prizelor aşezate în pile sau culee se realizează considerând scurgerea la intrarea prin ferestre asimilată cu scurgerea printr-un orificiu înecat, iar debitul de captat se majorează cu debitul necesar de spălare în timpul funcţionării captării.

Ferestrele sunt prevăzute cu grătare. Aria de acces a apei sporeşte cu un coeficient r care ţine seama de procentul dintre bare şi goluri la grătare şi cu coeficientul p care ţine seama de obturarea grătarului cu plutitori sau aluviuni (p = 25...50%).

49

Page 50: curs 2 joi

Aria netă a ferestrei captării se stabileşte cu relaţia:

cu vad = 0,1...0,3 m/sad

max/zi/snet v

QA

50

Page 51: curs 2 joi

Captarea apei din râuri de adâncime mare (în curent liber)

Principalele modalităţi de captare a apei în curent liber sunt: captare în mal cu camere sau în albie cu sorb sau crib.

O captare în mal cu cameră de priză şi staţie de pompare în construcţie comună este prezentată în figura alăturată.

Captarea în mal se adoptă la râurile care asigură o adâncime suficientă la malul râului, fără baraj (mal abrupt şi înalt şi curentul de apă aproape de mal).

Captarea este o construcţie de beton armat, executată, de regulă, sub formă de cheson.

Dezvoltarea unei captări de mal depinde de debitul captat, echipamentul de pompare şi natura (caracteristicile geotehnice) ale terenului din amplasamentul adoptat.

În compartimentele de priză, apa intră prin ferestrele de admisie aşezate în general pe două rânduri la niveluri diferite.

Toate ferestrele pentru intrarea apei sunt prevăzute cu grătare la exterior pentru a împiedica intrarea în priză a corpurilor mari, antrenate de apa râului.

51

Page 52: curs 2 joi

52

Page 53: curs 2 joi

Camera de priză trebuie să fie construită astfel încât să nu constituie un obstacol în curgerea apei râului.

Orice strangulare locală a râului duce la o viteză sporită a curentului, care poate eroda fundul albiei sau poate produce îngrămădiri ale gheţurilor în timpul primăverii.

Pentru a evita degradarea malurilor şi albiei acestea trebuie să fie consolidate.

În camera de priză se prevăd compartimente pentru deznisiparea apei pe fiecare linie de prelevare a apei.

În peretele despărţitor dintre compartimentul de priză şi compartimentul de aspiraţie se află orificii de trecere a apei, prevăzute cu site şi stavile de închidere.

53

Page 54: curs 2 joi

Captarea în albie se face în cazurile în care la nivelurile apelor mici adâncimea necesară Hnec se asigură în mijlocul albiei.

54

Page 55: curs 2 joi

Priza este amplasată în firul apei şi este protejată cu o construcţie pentru stabilitate denumită crib.

Conducta de legătură cu malul este de tip sifon cu rampă continuă spre camera colectoare sau conducta de aspiraţie a unei pompe.

Se evită transportul gravitaţional de la crib la camera colectoare datorită dificultăţilor de execuţie şi exploatare.

Sifonul se amorsează cu ajutorul pompelor de vacuum din staţia de pompare.

Staţia de pompare a apei brute este echipată cu electro-pompe cu ax vertical.

Cribul, construcţia care protejează sorburile, se realizează din lemn sau beton. Cribul este montat direct în albia râurilor, în locul cu cea mai mare adâncime, pe un pat de anrocamente dacă fundul este stâncos sau marnos sau în cazul albiilor cu fundul nestabil (nisip fin, mâl) patul de anrocamente trebuie să fie aşezat pe o saltea de fascine.

55

Page 56: curs 2 joi

Conductele de legătură între priză şi mal pot fi sub formă de conducte sifon sau de aspiraţie realizate din tuburi de oţel îmbinate elastic care se introduc, de pe pontoane, într-un şanţ, săpat cu draglina, care este prevăzut cu un pat de anrocamente sau de fascine (la râuri cu fundul nestabil) sau se pot dispune pe perechi de piloţi.

Montarea (fundarea) sub apă se face cu scafandri.

Pentru siguranţa captării (după gradul de importanţă) se adoptă 2..3 criburi cu conductele lor de sifonare, care se ajută reciproc când este necesară spălarea lor.

Dimensionarea conductelor de sifonare şi de aspiraţie se face la viteza de 0,5...0,8 m/s pentru a înregistra pierderi de sarcini mici.

Verificarea conductelor sifon se face la debite mici.

Trebuie să se asigure o viteză minimă de 0,5 m/s pentru evitarea depunerii aluviunilor în conducte.

56

Page 57: curs 2 joi

Captarea apei din râuri cu adâncime mică (în regim barat)

În cazul în care apa din râuri are o adâncime insuficientă pentru realizarea prizei (Hmin < Hnec), soluţia este ridicarea nivelului apei prin realizarea în aval de priză, transversal pe râu, a unui baraj de derivaţie (stăvilar) sau a unui prag de fund.

Barajul deversor are o parte fixă (care acoperă cea mai mare parte a lăţimii râului) şi două deschideri de spălare prevăzute cu stabile plane pentru antrenarea aluviunilor depuse în amonte de baraj.

57

Page 58: curs 2 joi

Atunci când ridicarea nivelului cerut apei are valori mici, o soluţie pentru captare este realizarea unei captări de mal cu prag de fund. Pragul de fund nu depăşeşte 0,8...1,2 m înălţime, înălţime care este în funcţie de nivelul apei necesar la priză. Pragul se amplasează în aval de frontul prizei.

58

Page 59: curs 2 joi

Captare tirolezăPe râuri mici, în regiuni de munte, barajele de priză pot avea o priză pe coronament şi o priză laterală. Priza de coronament amplasată pe coronamentul barajului deversor funcţionează înecat şi rămâne liberă chiar dacă la o viitură priza laterală s-a colmatat. Iarna, dacă priza de coronament îngheaţă, prelevarea apei se realizează prin priza laterală.

59

Page 60: curs 2 joi

Captare sub râu cu dren

Pentru captări mici, cu caracter provizoriu, o soluţie mai economică decât barajele de derivaţie şi aplicabilă la râuri cu patul aluvionar cu granulaţie mijlocie sau mare, este amenajarea unei captări cu două sau trei drenuri metalice/beton îngropate la 0,8...1,0 m sub fundul râului sau a unei galerii care prelevează şi transportă apa într-un puţ colector pe mal.

De aici, apa este trimisă mai departe prin gravitaţie, sau prin pompare, spre consumator, sau eventual la o staţie de tratare.

60

Page 61: curs 2 joi

Captarea apei din lacuri

Lacurile naturale şi artificiale (acumulări realizate în scopuri multiple) constituie surse importante de alimentare cu apă a centrelor populate şi industriilor.

Deoarece în ţara noastră sunt puţine lacuri naturale care să servească drept sursă de alimentare, acumulările create şi cele în curs de realizare sunt surse de apă ale unor centre populate şi industrii.

Pentru proiectarea captărilor din lacuri sunt necesare studii aprofundate privind calitatea apei din lac şi evoluţia acestei calităţi în timp.

Lacurile de acumulare prezintă particularităţi atât faţă de lacurile naturale cât şi faţă de râuri şi fluvii. Prin crearea unui lac de acumulare pe cursul unei ape, adâncimea şi lăţimea albiei cresc local, viteza de curgere se reduce mult până la formarea de zone stagnante.

61

Page 62: curs 2 joi

Prin crearea lacului de acumulare se realizează următoarele influenţe favorabile:

-reducerea substanţială a conţinutului de suspensii;

-asigurarea unei temperaturi constante (la acumulările cu adâncime la punctul de priză peste 10 m);

-eliminarea pericolului gheţii şi zaiului.

Ca influenţe defavorabile se constată:

-dezvoltarea florei şi faunei acvatice care afectează calităţile organoleptice (gust, miros) ale apei;

-colorarea apei;

-îmbogăţirea conţinutului în substanţe minerale, în special fier, mangan;

-eutrofizare (îmbătrânirea) lacurilor cu modificarea caracteristicilor calitative.

Combaterea efectelor nefavorabile ale acumulărilor se poate realiza prin amplasarea captării cât mai favorabil.

62

Page 63: curs 2 joi

Prizele de apă se amplasează în lacuri, în zone având adâncimea Hmin cel puţin egală cu de trei ori înălţimea valului (2 hv).

La amplasamentul captării trebuie să se ţină seama de următoarele: să fie evitate zonele în care vânturile dominante pot îngrămădi plutitori, alge, gheaţă sau zai; să fie evitate zonele din imediata apropiere a punctelor de descărcare a canalizărilor sau de vărsare a râurilor sau torenţilor în lac; în cazul lacurilor artificiale să se analizeze oportunitatea înglobării prizei de apă cu instalaţiile aferente în construcţia barajului.

Se pot realiza următoarele tipuri de captări:

-Captări de mal cu camere;

-Captări cu turn;

-Captări cu criburi;

-Captări în barajul lacului de acumulare;

-Captări cu staţii de pompare plutitoare.

63

Page 64: curs 2 joi

Alegerea tipului de captare se face în funcţie de următorii factori: felul lacului (natural sau artificial); tipul barajului (în cazul lacurilor artificiale); variaţia nivelului apei în lac; variaţia nivelului fundului lacului în timp; variaţia calităţii apei în lac atât pe verticală cât şi în funcţie de distanţa de la ţărm; posibilităţile de etapizare ale execuţiei captării; siguranţa necesară şi uşurinţa în exploatare.

Captările în mal cu camere şi captările turn au:

Hmin Hnec = Hp + Hf + Ha

Se recomandă adoptarea captărilor de mal în cazul în care se cere un grad de siguranţă mare în exploatare.

Captările cu turn se recomandă când adâncimea şi calitatea corespunzătoare a apei se găseşte la o oarecare distanţă de mal.

Captările cu crib se prevăd când adâncimea de apă este asigurată la o oarecare distanţă de mal; fundul lacului este stabil în timp; nu constituie obstacol pentru navigaţie.

64

Page 65: curs 2 joi

65

Page 66: curs 2 joi

Captările cu staţii plutitoare se recomandă în următoarele situaţii: pentru alimentări cu apă provizorii; pentru alimentări cu apă sezoniere; când soluţia revine mai ieftină decât alt tip de captare şi prezintă gradul de siguranţă corespunzător importanţei folosinţei apei.

Captările din lacuri se construiesc şi se echipează cu instalaţii care să permită efectuarea oricărei manevre.

Captările de mal cu camere şi captările cu turn se compartimentează pe linii tehnologice independente, cu posibilitatea interconectării lor.

Atunci când lacul are variaţii mari de nivel se prevăd prize la mai multe niveluri.

Captările cu criburi se recomandă să fie realizate cu minimum două criburi (de preferinţă trei) cu funcţionarea independentă care să permită însă interconectarea lor pentru a realiza spălarea.

Conductele care aduc apa de la priză la mal pot fi îngropate sub fundul lacului, aşezate pe fundul acestuia şi lestate coerspunzător, pot fi montate pe piloţi sau cu flotori la suprafaţa apei sau pot fi cuprinse în corpul barajului (în cazul lacurilor artificiale).

66

Page 67: curs 2 joi

67

Page 68: curs 2 joi

Execuţia captărilor de apă

O captare de apă de suprafaţă se poate realiza:

-prin execuţia într-o singură etapă a captării, în uscat, prin tăierea unei bucle a râului şi aducerea cursului râului la captare;

-prin devierea în întregime a cursului de apă cu un jgheab, canal, galerie, şi executarea lucrărilor într-o singură etapă;

-prin executarea lucrărilor fără devierea cursului de apă prin realizarea parţială de incinte batardou în albia minoră în una sau mai multe etape.

Execuţia lucrărilor se va face continuu.

Se recomandă, dacă e posibil, ca lucrările din albie să se execute în perioadele de ape mici.

Terasamentele, pe cât este posibil, se vor executa mecanizat.

68

Page 69: curs 2 joi

Fundaţiile se vor executa după evacuarea apelor pluviale şi de infiltraţie prin epuismente şi se va urmări asigurarea unei fundări corespunzătoare iar dacă este cazul se va consolida fundul râului prin diferite metode (de ex. saltele de fascine).

Pentru betoane se va controla calitatea în mod permanent.

Conductele care intră în alcătuirea captărilor vor fi verificate la rezistenţă şi etanşeitate prin probe de presiune sau vacuum.

69

Page 70: curs 2 joi

Exploatarea lucrărilor de captare a apei

O importanţă deosebită pentru asigurarea unei funcţionări de durată a captărilor de apă la parametrii proiectaţi o are exploatarea judicioasă a acestora.

De aceea proiectantul trebuie să elaboreze instrucţiunile de exploatare a captării ce urmează a se pune în funcţiune, pe baza căruia unitatea de exploatare elaborează regulamentul de exploatare.

Instrucţiunile de exploatare, elaborare de proiectant, cuprind:

-Regimul de exploatare a captării proiectate;

-Manevrele care se efectuează în exploatare în situaţii normale şi în cazuri speciale;

-Parametrii caracteristici ai captării şi a instalaţiilor aferente (debitele exploatate şi variaţia acestora, nivelurile de exploatare, nivelurile în puţurile de observaţie, temperatura apei şi a atmosferei, chimismul apei etc).

70

Page 71: curs 2 joi

- Indicaţii privind condiţiile tehnice de recepţie şi de efectuare a probelor şi verificărilor lucrării;

- Graficul reviziilor;

- Graficul reparaţiilor capitale;

- Modul în care se efectuează diversele intervenţii tehnice asupra instalaţiilor aferente captării şi condiţiile ce se impun în desfăşurarea acestora din punct de vedere al respectării normelor de tehnica securităţii muncii;

- Condiţiile ce se impun pentru păstrarea calităţilor fizice, chimice şi bacteriologice ale apei şi respectarea perimetrelor zonelor de protecţie sanitară;

- Personalul strict necesar unei bune exploatări şi gradul de calificare minim acceptat.

71