Cand,in secolul al XII-lea inaintea erei noastre, puterea miceniana se naruie sub invazia triburilor doriene care navalesc in Grecia continentala, in incendiul ce devasteaza rand pe rand Pylos si Micene nu piere doar o dinastie, ci este distrus pentru totdeauna un anume tip de regalitate, este abolita definitiv si in intregime o forma de viata sociala centrata in jurul palatului, dispare din orizontul grec un personaj, Regele divin. Prabusirea sistemului micenian depaseste cu mult,prin consecintele sale,domeniul istoriei politice si sociale. Ecoul ei se rasfrange si asupra omului grec;ii modifica universul spiritual si ii transforma unele din atitudinile psihologice. Astfel incat diminuarea rolului jucat de Rege,la capatul indelungatei si sumbrei perioade de izolare si de reasezare pe care o numim Evul Mediu grecesc,a putut pregati aparitia a doua innoiri inseparabile:instituirea Cetatii si nasterea unei gandiri rationale.