Anul XVIII. Cluj. 15 N„emvrie 1936 Nr. 22 .

ORGAN OFICIAL AL EPARHIE! DE CLUJ- THERLA. CU UN ADAOS NEOFICIAL

Abonamentul pe un an 206 Lei. Apare de 2 ori pa lună. inserţiuni-se primesc după învoială

jar tea, oficiala.

Veneraţi Fraţi,

Sfântul Părinte dela Roma Papa Pius XI, Cap a toaiă creştinătatea, a privit cu suverană bunătate şi părintească dragoste, asupra alergării noastre, în păstorirea scumpei eparhii.

Cărarea eetor nouăsprezece ani am străbătut-o cu împreună lucrarea luminată a Frăţiilor Voastre şi a sutelor de mii de credincioşi, grijei şi păsto-rirei noastre încredinţaţi.

Cununa şi bucuria noastră voi sunteţi şi a Voastră suverana şi părinteasca distincţie a gloriosului urmaş al Sfântului Petrii, temelie şr Cap al Bisericii lu Hristos.

Pentru a Voastră mângâiere Veneraţi Fraţi şi iubiţi fii las să urmeze înalta scrisoare a sfântului nostru Părinte:

PIUS PP. XI. Venerabilis Frater,

ssţlutem et apostolicam benedietionem.

Sacra pro Ecclesia Orientali Congregatio Nos rogat ut te, qui multis ab ^annîs episcopali munere fungeris, peculiari voluntatis Nostrae pignore pub--

lice fronestemus. Ut igitur habsas hujusmodi Nostrae benignitatis documen--tum, ultro libenterque te, harum Litterarum vi ac Nostra apostolica auctoritate, afficimus priviteghs atque honoribus Episcoporum Fonuiicia Solio adstantium. Te proinde, Venerabilis Frater, mier Piael&tos No~ stros domestieos adnumeramus ac Nobilem te, eadem auctoritate Xostra, creantes, titulo quoque Comitis, ad personam, te exonnamus. Commoditati' autem ac spirituali etiam tuae utilităţi prospicientes, ita sacelli domestici pnvilegium tibi concedimus, ut' licite queas in catholicorum tuae vel alienae dioecesis domibus, quae apostolica auctoritate oratorii privaţi indulto fru-antur et in q i;b:n non hospiteris (?i enim ibi hospitio exceptus eris, id ex iure cornmtuii legitime perages) M'issam cotidie celebrare, alterâmque in.prae-senbâ'. tua jubere, praesertim in Sacrificii, per te peracti gratiarum actionem,-quin ullum ibidem ejusmodi indultis damnum obvenire existimetur; quae utraque Missa singulis inhabitantibus domum tuisque familiaribus implendo festis quibusque. diebus ecclestastico praecepto sunrăgetur. Facultatem tibi praeterea îacimus vestes praelatitias ex scrico gestandi; pariterque Tibi jus damus in Pontificiis Cappellis loevm obtinendi Anti&titibus Nosiro Solio adsistentibds reservatum,1Porro ^atuimus Ut huius in te conla-tac dignitatis notitia ad Acta Conlegii_ Epiiscoporum Pontificio Solio adstantium ex officio transmittatur Contrariis non ofcstantibus quibuslibet.

. Datum ex Arce Castri Gandulphi, sub anul'o Piscatoris, die X \ I mensis Sep-tembris, anno MCMXXXVI, Pontificatus Noştri decimo quinto.

L. S. E. Card. Pacelli

Venerâbjlî Fraţrf'

Pag. 138. CURIERUL CREŞTIN ' • Nr. 22. *

PIUS PAPA XI.

Venerate Frate, mântuire şi binecuvântare apostolică.

Sacra Congregaţie pentru Biserica Orientală, Ne roagă, ca pe tine, care de mulţi ani porţi slujba de episcop, să te onorăm public cu un dar special al bunăvoinţei noastre. Drept aceea casă ai asemenea dovadă a bunăvoinţei Noastre, în puterea acestor litere şi cu autoritatea noastră apostolică, prea bucuros te înzestrăm cu privilegiile şi onorurile Episcopilor Asistenţi la Tronul Pontifical. Te.numărăm deci, Venerate Frate; între Prelaţii Noştri domestici, şi cu aceeaşi a noastră autoritate creindu-te Nobil, te îrripodobim la persoană şi cu titlul de Gonţe. Pentru comoditatea şi folosul tău sufletescjîţi concredem privilegiul oratorului domestic {privat), aşa ca să poţi celebra zilnic sfânta Liturgie în casele catolicilor din dieceza ta, sau din altă dieceză, cari se bucură prin autoritate apostolică de privilegiul oratorului privat şi în cari nu vei locui (căci dacă acolo vei fi primit ca oaspe, vei putea celebra în virtutea dreptului comuna şi să laşi ca altă Sfântă Liturgie. să se celebreze în prezenţa ta, mai ales drept mulţumită pentru sfânta jertfă de tine săvârşită, fără ca să se socotească, caprin aceea s'ar ştirbi în câtva acelor privilegii şi la ambele acele sfinte Liturgii toţi cari locuesc în aceea casă, şi toţi căsenii tăi să poată împlini în orice sărbătoare, porunca bisericii d e a asculta sfânta Liturgie. Mai departe iţi dăm facultatea să poţi purta vestminte de mătasă pentru prelaţi; asemenea îţi dăm dreptul a ocupa la slujbele Pontificale locul rezervat prelaţilor asistenţi la Tronul Nostru. Mai departe hotărâm, ca . despre conferirea acestei demnităţi, să se transpună din oficiu încunoştinţare la Actele Colegiului Episcopilor asistenţi la Tronul Pontifical. Neadmiţându-se nici o împotrivire.

Dat din Reşedinţa din Castel Gandolfo, sub inelul Pescarului, la 16 Septemvrie, anul 1936, al XV-lea al Pontificatului Nostru.

L , S.

Veneratului Frate

luliu Hossu episcop de C'uj-Gherla.

ss. E. Card Pacelli, secretar de Stat.

Aceasta apostolică epistolă mi-a fost trimisă prin Sf. Congregaţie Orientală cu următoarea srisoare:

Sacra Congregazione Orientale.

Prot. No. 2822/28. Roma, 19 settembre 1936

Eccelenza Reverendissima, Ho il piacere di traşmettere aii

Eccellenza Vostra Rev-mal'unito Breve Apostolico con cui il Santo Padre in premio dello zelo pastorale di Vostra Eccelenza, spiegato in tanti anni di governo di cotesta Vaste e importante diocesi, si e benevolmente deg-

Sacra Congregaţie Orientala.

Nr. Prot. 2822/28. ; Roma, 19 IX 1936

Excelenţă Reverendisime, Am plăcerea de-a transmite Exce

lenţei Voastre Rev-me alăturatul Brevei Apostolic, prin care Stântul Părinte pentru premiarea zeluli;i apostolic al Excelenţei Voastre, arătat în atâţia ani de guvernare a acestei eparhii vaste şi importante,'s'a îndurat binevoitor a Vă

Nr. 22. CURIERUL CREŞTIN Pag. 139.

nato di annoverar-La fra i Vescovi As-sistenti al Suo Soglio Pontificio

Sono cerţo che questo atto di Sov-rana bontâ recherâ grande soddisfa-zione al cuore di Vostra Eccellenza, che ha sempre avuto verso Sua San-titâ delicaţi sentimenti di filiale vene-razione. Nel contempo mi egrato far-Le pervenire le piu vive congratulazioni per parte di Sua Eminenza il Cardinal Segretario, presentemente in congedo, le mie personali, e quelle di Mons. Sestituto e di tutti gli Officiali di questa Sacra Congregazione coll'augu-rto sincero di ancor lunghi anni di vita tutta dedita- al bene delle anime affidate al le Sue Cure pastorali.

Intanto profitto ben volentieri della circotsanza per confermarni con sensi di distinta stima,

dell' Eccelenza Vostra Rev-mâ Umtlissimo e Devotissimo: ss. G. Cesarini, Assessore.

Sua Eccelleza Rev.-ma 'Mons Giul\o Hossu

Vescovo di Cluj-Gherla. România

aşeza (enumera) între Episcopii Asistenţi la Trpnul Său Pontifical.

Sunt sigur, că acest act de Suverană bunătate va produce mare mulţumire în inima Excelenţei Voastre, care totdeauna a avut faţă de Sanctitatea Sa sentimente delicate de fiească vene-raţiuue. In acelaşi timp mi-e plăcut a trimite cele mai vii felicitării pentru Excelenţa Voastră din partea Eminenţei Sale Cardinalului Secretar, de prezent în concediu, cele ale mele personale şi cele ale Mons. Substitut, precum şi cele ale tururor funcţionarilor acestei Sacre Congregaţii cu urarea sinceră de vieaţă de încă lungi ani, toată dedicată binelui sufletelor încredinţate grijilor pastorale ale Noastre.

Dealtfel profit prea bucuros de împrejurare, pentru a mă confirma cu sentimente de distinsă stimă,

al Excelenţei Voastre Rev-nie cel mai umilit şi devolat:

ss. G. Cesarini, Asesor.

Excelenţei Sale Rev-me

Mons. luliu Hossu episcop de Cluj Gherla

România1

Primind cu zmerenie preagraţiosul -cuvânt alui Petru, că nu aş fj alergat înzadar, şi restrângând întreagă cinstea asupra Veneratului Cler'şi a iubitului popor credincios din eparhie, în numele tuturor am exprimat filialele mulţumiri şi adânca noastră recunoştinţă, mărturisind, aşa cum o facem şi cu ace^t prilej credinţa noastră neclintită faţă de Sfântul Scaun şi faţă de gloriosul mare Pontifice Papa Pius, XI, rugând pe Atotputernicul sâ-L dăruiască sfintelor Sale B'serici în pace, întreg, onorat, sănătos, întru zile îndelungate drept îndreptând cuvântul* adevnrului Său; pe care noi îl vom urma cu toată puterea sufletului, spre mărirea lui Dumnezeu, întru mântuirea sufletelor, slujind astfel, puternic, neamulî şi ţara.

Pentru -urmarea cărării noastre cu ajutorul Domnului cu rodnicie, Văi cer, cu toată căldura sufletului'şi cu acest prilej, sprijinul vostru în luminată, înţelelegâtoare, împreună lucrare şi dragostea Vostră, legătura desăvârşirii.

„Darul Domnului cu voi. • Dragostea mea cu voi cu toţi, întru Hristos Isus. Amin".

Cluj, la 22 Noemvrie 1936. Episcop luiu.

Pag. 140. CURIERUL CREŞTIN Nr, 22.

Numiri. Onoratul George Tiburţiu Zagrai

preot în Găureni, este numit administrator parohial la Vişag. (tr. Huedinului).

Din şed eonz. 5 Noemvrie 1936. Nr. 7379.

Onoratul Alexandru Poienariu, preot în Vişag, este numit administrator parohial în Râpa de sus (tr- Bu-dacului)

Din şed. conz. 5 Noemvrie 1936. Nr. 6961.

La parohia Feldioara (tr. Câmpia), a fost transferat la cererea proprie Onoratul Ambroziu Biriş din Stana.

Din şed. conz. 12 Noemv 1936. Nr. 7632.

Onoratul Teodor Cerghi, preot " nouhirotonit este numit administrator local Ia parohia Corneni (tr. Gherla).

Din şed. conz, 12 Noemvrie 1936. * Nr. 7874.

Hirotonire. In ziua de 6 Noemvrie .a. c. au

fost hirotoniţi întru ipodiaconi şi diaconi, iar Duminecă la 8 Noemvrie a. c. cu ocazia sfinţirii bisericii din Iapa, întru preoţi, clericii eparhiali Cornel Oltean şi Silviu Tarta.

Cluj, la 22 Noemvrie 1936.; Nr. 7360,

Instrucţia premilitarâ. Instrucţia premililară, stabilită prin

lege, a luat un frumos avânt pretutindeni. Cum aceasta instrucţie prevede spre binele credincioşilor, ascultarea serviciului divin şi predică cu subiecte anume, lăsăm Onoraţilor Fraţi s a s e ;prezinte la şedinţele în cari se va stabili programul şi fixa orele servi-ciilor religioasa, şi a-şi da tot concursul în noul an de muncă la reuşita educaţiei religioase a premilitarilor.

Nr. 7336. Ordin Circular privitor la sărbătorirea zilei de 1 Qec.

In conformitate cu ordinul -Nr. 194177/19931 al Onoratului Minister al Cultelor aducem la cunoştinţă tuturor Reverendisimilor, Mult Onoraţilor şi Onoraţilor Fraţi purtători de

oficii . preoţeşti, că ziua de 1 Decemvrie a. c. aşa ca şi în anii trecuţi, se va celebra cu toată solemnitatea ca find Sărbătoare Naţională.

In urmare în toate bisericile nbâstre din Dieceză, în ziua aceea să se oficieze un „Te-Deum" invitând Ia această solemnitate autorităţile locale, şcolile şi credincioşii în număr cât mai mare; Toţi Veneraţii Fraţi vor vorbi cu aceea ocazie poporului credincios asupra vituţilor cetăţeneşti înţelese în sensul moralei noastre creştine, ca respectul autorităţii, cinste şi demnitate în toate raporturile dintre oameni şi spiritul de jertfa pentru binele- obştesc. Se va în sista în deosebi asupra datorinţei imperioase de solidaritate generală, pentru apărarea patrimoniului sfânt hărăzit de Pronia cerească în Ţara noastră liberă şi pe veci unită. 1

Din şed. conz. 21 Nov. 1936. Nr. 7841

Concurs la parohii. •

Se publică concurs la parohia Şieu-Odorheiu (tr. Bistriţei) pe data1 de 15 Decemvrie l$Şf>.,

Din şed. conz. 5 Noemvrie 1936. Nr. 7411.

Se publică concurs la parohia Suciul de sus (tr. Lăpuşului) pe data d e : i 5 Decemvrie 1936. V,

Din şed. conz. 5 Noemvrie 1936. -Nr. 7412.

La parohia Stana cu fîlia Morău situată în tractul protopopesc Ciucea se publică concurs pe data de 10 De>-cem vrie 1936.

Din şed. conz. 20 Naemvie 1936. Nr. 7881.

Doritorii de-a dobândi unul .din aceste beneficii parohiale^ să-ţi înainteze rugârile la Ordinariatul episcopal in termenul concursual — pe calea oficiului protopapesc competent, — provăzute cu următoarele documente :

.1. Absolutoriii teologic. 2. Atestat de strviciu dela oficiul protopopesc. 3. Extras autentic din protocolul şcolar despre

catehizarea elevilor şcolari, m anul şcolar i 915/36. Lacaz, câ şcoala î i anul şcolar trecut n'a funcţionat atesht olicioi, că pruncii totuşi au fost catehizaţi

4. Extras autentic din protocolul predicilor de pe un an.care se termină la data când se înaintează rugare.

La ruafănle înaintate fără aceste documente, — dintre cari ceie, de sub 3 şi 4. trebue să fie vizate şi autentificate de către oficiul protopopesc, - nu se va reflecta.

Episcop Dr; luliu Hossu.

Pag. 140. CURIERUL CREŞTIN Nr. 22.

Partea -aaecfloialst-

Dl. Ministru Dr. C. Angelescu vizitează şcpalele noastre din Cluj.

Domnul Ministru al Educatei Naţionale Dr. &'&ng$les

Nr ?1. C U R I E R U L CRESTÎM- Pag. 141.

Banchetul

După ee s'a întreţinut cu cei prezenţii. Prea Sfinţia Sa luliu, şi d-nu] ministru Angelescu a participat: ia banchetul oferit de Congregaţia surorilor „Sf. Măria" în sala festivă a şcoalei. In afară de înalţii oaspeţii au mai participai: dr. 1. Angelescu, prof.

•univ. dr. Alex. Borza, prof. univ. cu soţia, d-nii dr. Eugen Dunca, păr. Ion Agârbiceanu. păr. dr. T:tus Maiai, proi. de teologie, dr, loan Pop, Zeican, directorul Liceului de băieţi, dr. C Angelescu, d I. Prişcu, dir. Liceului Gh. Bariţiu. d, Giuglea dir. Liceului de fete Regina Măria, d-na Florica Zugravu. dir. Liceului de fete Principesa Ileana, d-ra Gabor,. dir. şcoalei normale de fete, d. Marius Peculea, dir. de bancă cu soţia, d. prof. univ.

. lonaşcu, d. prof. univ. Sever Pop care a prezentat d-lui ministru 2 elevi din Istria, cari urmează cursurile şcoalei normale din Cluj, prof. Traian Gher-man, insp. Iencica, d-na Boilă, prof. A. Bena, d. Văleanu, dir. şcoalei normale de băeţi, păr. G. lagăr, dr. V. Bălibanu s. a.

O Impresie deosebită a făcut oaspeţilor şi invitaţilor aspectul sălii admirabil împodobită.

Cuvântarea înalt Prea Sfinţiei Sale Episcopul Dr. luliu

La banchet a toastat înalt Preasfinţia Sa Episcopul luliu care a omagiat pe d. dr. C. Angelescu, considerându-1 •ca pe reprezentantul cel mai tipic al ideii de cultură, ca pe omul care ne-închietat de interesul egoistic şi de amenajamentul sănătăţii, proprii s'a dedictat integral ideii de progres" şi cultură românească. La o vârstă când ar avea tot dreptul să se bucure de

• odihna şi liniştea bine meritată, a spus Prea Sfinţia Sa, după toată activitatea bogată din trecut, înţelege şi azi să se doneze zi de zi şi ceas de ceas operei de organizare şi progres cultural. Constat — a spus înalt Preasfin

ţia Sa — că lăcaşurile de lumină proectate de acest mare om, al culturii, dacă n'au fost terminate imediat dupa începere, tot el a fost care, revenind la departamentul instrucţiunii publice, a reuşit să le termine şi să le înzestreze cu tot utilajul. Nu spun pentru a diminua bunele intenţii ale altora, caci şi elţii au gânduri bune* dar pentru a scoate în lumina statistic reaiizâniâ laptice ale acelui ce. ne onorează astăzi cu prezenţa. Mi se îmbie spontan constatarea elementară : ministrul culturii naţionale de azi nu este un "funcţionar, participant la opera de guvernare actuală, ci el este cea mai desăvârşită personificare a idealului de cultură, sau mai bine zis este un .mare suflet care stăpâneşte astăzi şi va stăpâni mereu ideia de şcoală în ţara românească cu meritele sale trecute înscrise într'aurit pe pagini de istorie.

Dacă acest mare suflet este astăzi aici înir o şcoală animată de idealul etern a lui Hristos, ne place să accentuăm ca toată educaţia ce înţelegem noi să o dăm în-şcolile Bisericii este numai suflet şi idea-r lism. Astfel astăzi sărbătorim în^-, tâlnirea lericită a unui mare suflet dela departamentul instiueţiei ce animează instrucţia noastră confesională şi naţională, după măreaţa tradiţie a. Blajului istoric, de unde a plecat redeşteptarea culturală a Neamului românesc, purtată ca o lăclie aprinsă până peste Munţi,

Suntem fericiţi pentru prilejuirea acestei bucurii ce o - simţim şi doresc dela Dumnezeu ca să reverse tot belşugul de haruri, dând sănătate deplină şi perseverenţa, nu pe un an ci pe zeci de ani în şir pentru ' acest nobil reprezentant al culturii româneşti şi creştineşti, care este d. ministru dr. C. Angelescu.

înalt Preasfinţia Sa ridică apoi paharul, în aplauzele unanime ale asistenţei închinând în cinstea înaltului oaspe.

P n g . 142. C u r i e r u l c r e ş t i n Nr. 22

D. ministru dr. C Angelescu adânc mişcat pentru cuvintele adresate de Înalt Prea Sfinţia Sa. răspunde următoarele:

Răspunsul d-lu! ministru dr. C. Angelescu

„Cercetând aceasta şcoala afn rămas cu impresia unei - desăvârşite discipline şcolare, a unei admirabile curăţenii, şi unei excepţionale ordine, pe care în foarte puţme şcoli le putem gâsi atât de frumos realizate. M'a mişcat îndeosebi spiritul de jertfa şi de abnegaţie dfn. partea surorilor Congregaţiei Stanţa Măria, care, deşi. recrutate adesea din familii distinse, înţeleg totuşi sa sacrifice tot ce au mai nob.l în inimă pentru a aprinde o candelă de lumină în interesul progresului culturii româneşti. Am găsit aici ceeace pentru mine, ca ministru, a fost întotdeauna un pro-

,gram, adică o înfăptuire a supremului comandament pedagogic şi didactic care cere nu numai instrucţ'e ci mai ales

cultura inimei, formarea Ş' antrenarea caracterelor pe linia eternelor adevăruri' ale legii creştine.

Spiritul Blajului — precum bine a spus Înalt Prea Sfinţia Sa Hossu — îl văd realizat şi aici, precum l-am văzut şi acolo la faţa locului şi pentru şcolile conduse în acest spirit se -pare câ statul nu a dus întreg prinosul de ; contribuţie pe care l-il datora.

Sunt periect mulţumit cu ceeace. am aliat şi constatat aici şi promit, că ori când mi-se va cere, — ca ministru al culturii romaneşti- şi creştineşti, voiu satisfac.-; cu dragă inimă, cu conştiinţa, că dau o contribuţie bme meritată propăşiri culturii naţionale

D-sa a ridicat apoi paharul închinând în cinstea înalt Prea Sfinţiei Sale şi a şcolilor ce le conduce.

La orele 9 seara într'o atmosferă înălţătoare înalţii oaspeţi şi'invitaţii au părăsit şcoala d. dr. C. Angelescu plecând la Bucureşt.

Din Apostolatul Prea Sfinţitului Iuliu — Consacrarea bisericilor din Sânicoara, Ardeova şi Dăbâceni. —

Duminecă , în 25 Octomvr ie a. c, co m u n a Sânicoara din jud. Someş păs tor i tă de venerabi lul p r o t o p o p Dumi t ru Rus, a

• fost centrul unor măreţe serbări rel igioase; la cari a par t ic ipat în t reg jurul .

In această zi înalt Preasfinţia Sa Părintele nostru Iuliu, în mare sobor de preoţi şi cu mare sărbător i re , a sfinţit ' noua şi mărea ţa biserică, răsărită excluziv din spi

r i t u l de jertfă ,şi hărnicia celor 80 de familii, câte n u m ă r ă această c o m u n ă .

Asupra jertfei a semănă toa re talanţi lor din Evanghel ie , făcută de aceşti credincioşi, insistam cu atât mai vârtos, că ea începe a fi imitată şi de satele 4'n J u r - E s t e vorba de zeciuiala, la care s'au supus benevol ani de -a rândul , ofer nd din toată

-agon isea la lor a zecea parte, în scopul ridicării unu i ' nou lăcaş de înch inăc iune . Cu cuvinte de l a u d i ară tăm, apoi, că toţi aceia cari au da tora t bisericei cu anum te sume, au renunţa t la favorul acorda t de conve r s iune , ach t ându-ş i dator ia în t reagă. Din aceste mot ive pent ru credincios i din

-Sânicoara , puţini la n u m ă r şi săraci, dar

cari prin gestul lor nobi l s'au dove3 i t mari la suflet, avem toată âdmi .aţ ia şi sun tem siguri , jertfa lor este însemnată în ceriuri , pent ru marea răsplată, , t i înalt P re Sfinţiei Sale Iuliu, care însoţ i t de părintele canon ic Dr. Oh . Vidican, prof. de teologie dr. E." Lemeny'i şi Silviu Popa-, plus clericii abs . I. P o p . ş i .-G. Ivaşcu, cu toată v remea rea şi d r u m u r i ap roape im*-practi abile, a sosit în c o m u n ă încă d e Sâmbătă seara, i-s'a făcut pr im re împără tească, nel ipsind nimic din ceea ce poa te oferi sent imentul dragos te i pen t ru părin-r tele mult i ibit şi dor'.t.

încă în marg inea comune i Sânt ioana a ieşit întru în t impinare falnicul bander iu d e călăreţ i t r imis de c o m u n a Ghiol ţ i ca re aştepta ţmbrâcaiâ în covoare şi cu d o u ă porţ i triumfale," b ineventând distinsul p r i m -pretor al plasei Ghio.chiş. d. Emil B u ş i t a ; iar la poar ta doua, din fruntea altor mu l ţimi, părintele local Eugen Cergh i şi p ă r p r o t o p o p Cornel Bud din Ţaga , venit aici cu tot poporu l său.

In cont inuarea d rumulu i la 4 K l m .

N r . 22. C U R I E R U L CREŞTIN Pag. 143.

d e p ă r t a r e de Sânicoara, înalt Prea Sfinţia Sa Episcopul este în t impinat de c i lâre ţ i i v e n i ţ i , d i n ; Ş â p i c e a r a , unde din faţa porţ i lor au s p u s i adân ţ '-.4WjiţJj.te cuvinte d e b u n ş o s t d. n o t a r ' A n d r e i î e l cea r iu , d. I l a ragos Tibe-riu, d. Săcui Alexandru , c o m a n d a n t u l p re -mi l i ta r i lor ; . J a r la biserică, vrednicul şi popu la ru l p r o t o p o p Dumi t ru Rus, în numele credii icipşi lor.

Dumineca', în ziua mare a praznicului , de -oda tă c u ; ivirea zori lor răsuna c o m u n a d e cântecele re l ig ioase ale mulţ imilor , ca i i sQseau în prociesiuni la praznicul de mare bucur ie a lySânieorenj lor .

In cadre le Uţurg ie i arhiereşti înalt Prea Sfinţia Sâ a săvârşit par tea a doua a consacrări i şi a rosti t o putern ică cuvântare d e s p r e „Credin ţa adevăra tă" .

înalt Prea Sfinţia Sa, p o r n i n d din Evan-gel ia zilei arată, cum se deosebesc credincioşii acestei c o m u n e , cari pen t ru a se a p r o p i a de Domnul , au fost ga ta Ia s u p r e m a jertfă. Să fie bucuroş i şi fericiţi, căci D o m n a l l e va răsplăti î nzee i t ş i însutit, c r e d i n ţ a , în nume le căreia au făcut jertfa, f& o păzească, neat inse în sufletul lor, căci s ingură ea î va duce la l imanul mân tu -irei".

După oficierea Sfintei Liturgii , a u rma t în faţa b i s e r i c i , defilarea p r e m i i t a r i l o r din plasă, ce a impresionat adânc şi din mot i vu l , câ s'a făcut pe v reme rea şi noroi mare . La recepţia, ce a avut Ioc Ia casa pa ro hială, şi-au prezentat omagi i le :.. p reo ţ imea ţrac'tuai*,T cuBaţaratţd. p r i m a m , Ş c o a l a «si premi i î fâ r i i ; mâf t u Pre ' a '* -Sf in ţ i a Sa a^ârid pentru.-toţi- cuvinte * izvorâte din adevărată in imă iubi toare "de părinte sufetese.

. La masa, oferită de ospi ta l iera f a m i l e a pă r ih t e tu i^p rb t t fpbp ! D. RusU Şi t a r e a de* c u r s * înVr'O atmpWeră Vd> > akfă fam i Ii âr i ţâţe, rhalt P rea Sfinţia' Sa a r idicat -paharul în cinstea Prea fl-fittuflui1 PirlrTW P a p & ^ r d s Pilişi â^^Mâjestăţil 1 ! ţSale'i ' î ^ g e l u i ' ' n o s t r u &frol H, ţm0^d(M, Şăr, 1 o r t o d o x fi&a păr . M&h&Wiifiiî p e n t r u 5 i r t a l t ! i A^iistWi îPop; în t r 'un -aleş discurs, dă expresie bucur ie i neţărmuri te , d e *a re este cbpreşffa *rfilrnfa -credint ioşi lor . c u mare recunoşt in ţă fiind pent ru neobos i tu l 1 Arhie rea , ocwe # . $ u a i : p receden tă :a-sfinţit i b iser ica d ţ n . S in ico^ră^Gâmpie^; 120 k w . d e p ţ ^ a r e *şi c â i e ir/a tpregşetit a te?ascul ta fMJMgHtQrr r i > ; i ' r ? :Sai aăsâvât*şif# actal eiiWisacrării im\ totittkâ}'* c ţ ţ t tWec i t . ' i l i t t Se- ' -ered^i-d o ^ l ' $ 'fckbsm y ^ f f t ^ a l ă ^ ' c t f v â H t a r e desp re Wftttt*a- drag^stfei» ' î rf ' t i iJmele eă -^eîâ J Se ptit fa^e 'ade^ărâfe rtrlnuti. Wăreţe-ie ope re , pt iirt ă ' s f i ' l e i n c o i o h e z t , Mi ţ | , su ţ i t uji'fod; al;idrago|StBi,- Indfflm/iă l a cujfiyar§a - / |e ţs ţei , «rirţţit^i; fn ( . ^ i m e i . ^ . ^ e ^ T a ivinit ^rfftoşrTpe?» ..păjftânţi săvArş ină

lp dfgurşu l yţjjffgitL»flr*hiereşti au s o s i t ; dela Cluj , d. prefect d r . E u g e n ' D u n c a , însoţi t de . inspec toru l şcolar, d. i Vasile C h | n -touan , ' r e v k o r Damian Popescu , r e v i z o r pens ionar Bazil Poruţ iu , secretarul g e n e r a l * al Prefecturei d. titi lonn îStoica *st> secretarul comitetului ,

Pag. 144. CURIERUL CREŞTIN Nr. 22.

Sfinţia Sa. în Mantia arhirească şi preoţimea .în frunte, urmaţi de mulţimea credmuojilor, încolonaţi într'o impunătoare procesiune, au mers la şcoală unde s'a oficiat majestos slujba sfinţirii şcolii.

înalt Prea Sfinţia Sa Episcopul Iuliu a ros t i t şi-aici o admirab i la cuvântare o a-.zională, îndemnând părinţii să-şi. trimită copii la şcoală, căci numai aşa îşi arată d r a g o s t e a faţă de ei, iar pe copii indein-n â n d u - i să iubească şcoala, dacă vreau să s e facă oameni , folositor Neamului şi .Ţării.

După actul s u i t i i i şi s t ropi rea cu ag-hiasrră a celor de laţă, a luat cuvântul în-sufleţitul înv. dir. Panait Popovid care iace istoricul ridicării noului ediiiciu şcolar, a r ă t â n d ' g r e u t ă ţ i l e cu. o r i au avut de luptat, da r a izbutit, graţie oameni lo r -luminaţi, — d . miniSTU dr. Angelescu şi d prefect dr . Eugen Dunca - cari le-au ofeiit tot spr i jinul necesar la desăv?rş n a acestei opere.

D. Vasile Chin touanu , într 'un însufleţit d iscurs î ndeamnă t ineretul la m u n c a şi -dragoste pent ru ş coa l ă ; iar în calitate de c o m a n d a n t al străjerilor, la cult ivarea disc ip l ine i şi d ragos tea de N e a m şi Ţară .

D. prefect dr . Eugen Dunca, ă rosti t a p o i un luminos discurs , din care t ransp i ră mul tă ' grijă şi d ragos te pentru ţă ta-

>'nul român , cerând sub r igor i le legii, ca in i i e c â r e Duminecă şi să rbă toare , autori tăţ i le '•comunale, în frunte cu notarul şi p r imaru l , s ă par . ic ipe la l i turgie şi vecernie , -opr i te fiind în t impul serviciului divin, o r i c e alte indeletnic ri în legătură cu slujba ior — răspunză tor i fiind şj pent ru ceilalţi c red inc ioş i . -

Cere , apoi cu toată autori tatea sa de cond u c ă t o r al judeţului , câ toţi aceia, cari t r ă e s c în nelegiuire , să se cunune! dând dispozi ţ i i , ca toate actele necesare s>ă se frcă scutite de orice taxe, aşa că n imenea nu-ş i va putea scuza indolenţa cu sărăcia.

De asemenea a mai dat apoi afte înd r u m ă r i folositoare, cari urmate , vor ridica p o p o r u l românesc , la înăl ţ imea popoare lo r

i u m i n a t e şi creşt ine. Ce mult bine s'ar face p o p o r u l u i romanesc , d a c ă toţi prefecţii

Nr. 22. CURIERUL CREŞTIN Pag. 145.

Ştefan Botha, iar la biserică, t inârul şi harnicul preot al IccjIui Emil Mureşan .

In cadrele l i turgici arhiereşt i înalt Prea Sfinţia Sa Episcopul , a săvârşi t actul sfirr-ţ i re i , a cumineca t o mul ţ ime de credincioşi şi a rosti t o impres ionan tă cuvân ta re d e s p r e - „ P u t e r e a ' crodinţei".

Pilda vrednică de laudă şi adminis t ra ie a credincioşi lor din D ă b â c e m este o d o vada puternică a putei i i care rezidă în c ie -dinţă, — a spus Înalt P r e ţ Sfinţia Sa.

După l i turg ie înalt Prea St.nţia Sa a b inecuvân ta t şcoala şi m o n u m e n t u l eroilor , c u rugăc iuni pen t ru eroii c o m u n e i , ros ind şi aici o cuvântare ocazona l ă , s torcând lac t imi le ' celor asistenţi.

„Eroii voştri — spune înalt P rea Sfinţia Sa — din înăl ţ imea cerur i lor unde salâş-luesc, vă binecuvinteazâ munca c . aţi de p u s pentru Domnul , par t ic ipând azi la marea voastră bucur ie" .

A urmat , apoi , la casa curatoratului r e -cep ţ i . l e : preoţ imei , c r ra to ra tu lu i , şcolii şi adminis t ra ţ ie i , apoi mai mul te vizne pe

cari Înalt P rea Sfinţia Sa, a ţ inut cu toată», t .na şi v r emea rea, să le facă la ca se l e c red inc ioş i lor . '

După te rminarea aces to r vizite, a u r m a t , o masa oferită de famil a ospital ieră a pă r intelui E. Mureşan în sala şcoa l t i şi c a r e a decurs într 'o atmosferă de caldă familiaritate, cu magis t ra le toasturi , rostite de Înal t P rea Sfinţia Sa in cinstea Părintelui C re ş t i nătăţii şi M. Sale Regelui uostru, păr. p r o t o p o p Stefa Botha, pâr. p r o t o p o p Vaier Cosrru şi in spec to r uI şcolar Ioan B. ir* cinstea neînfricatului lup tă tor pe teren b i -ser cesc şi n a ţ o n a l Înalt I rea Sfinţia Sa. Episcopul Iu iu.

De încheiere, înalt Prea Sf nţia Sa e l o giază pe c . edmcioş i puţin la număr , d a r mari la suflet, din a căror mare c r e d i n ţ i au răsărit opere , pe cari le vor admira toţ i oameni i de bine. Mul ţumeş te , apoi , pentru., d ragos tea cu care au ţ > u t sâ-l î ncon joa re şi "se re în toarce la reşecinţă , însoţi t de p u ternicele urale şi s incera manifestare d t d r a gos te a ce lor prezenţi .

Legea dragostei. Se t rudesc şi se nizuesc cei mari , să

Tacă rânduia lâ în lume , să aducă pacea în t re neamur i şi popoare , lnliinţeazâ tot feliul de societăţi şi aso . ia ţ i i , se a d u n ă în conferinţe şi aduc fel de fel de hotărâr i şi "moţ uni, da r ce v e d e m ? In l . c sa p rog re seze bine, dau îndărăt ca racul , tar oameni i în loc să fie mai buni , se înrâiesc mai mult, ră tăcesc tot mai adânc, a jungând până la prăpast ia , să nu-şi mai cunoască rostul fiinţei lor pe pământ .

Este şi în mintea or icărui om cu j ude cată nealterată, că î tC ipâRd un lucru oare care , şi văzând, a nu-ţi iese la socoteală, p r e c u m ai gândi i , atunci cercetezi cauzele nereuşi te i şi af lându-le î n c e n i s a l e delâ-turi , ori observând, că este pe „pistă" rea, neducă toa re la ţ intă o părăseşt i şi încerci alta.

Astfel ar t rebui să lucreze şi cei mari , d a c a dor in ţa lor. de a aduce pacea, înţeleg e r e a şi bunâ învo i rea între oameni , e sinceră şi nu fariseâ-

Aceştia umblă însă tot pe ci i greşite, încercând legi noii şi bă tă tor ind alte căi, d e c â t . „ c a l e a adevărată" care numai una este şi care e pusă de Acela, care toate le-a făcut, „din jiimica" şi celea văzute şi celea nevăzute .

Este adevărat , că ştiinţa progresează pe toa te terenele şi în toate direcţii le, iar min tea m nunată a omului a descoper i t m u h e din ta nele naturi i şi va mai desco

peri înc i , dar toate acestea n 'ar t rebui s ă ' l . î . idepâr teze ci sâ-I ap rop ie pe om, d e Acela care a z i s : „stăpâniţ i p ă m â n t u l " s e înţâlege, că u mintea, nu cu puterea — de Acela, care este însăşi inţălepciunea. şi toate le cârmueş te .

Dacă astfel lucrează, atunci o m u l r ă t ă ceşte şi în loc sâ u m b l e în lumina, p e t r e c e in „ î n t u n e r i c şi umbra morţii" şi chiar ştiinţa şi descoper rile lui minunate , îi s u n t foarte adesea, spre peire, p roducandu- i n u numai moar tea i rupeascâ ci şi moar tea sufletească.

Să cău tăm numai la technica modernă , a a rmamen tu lu i de tot feliul şi ne voiri edil ca.

Vrăjmăşie şi ură între neamur i şi p o poare a fost d int r 'un început , dar Tatălui, ceresc i-a fost milă de om, şi venind pe pământ Dumnezeu -Omui a zis : „mila-mi este de popor, eu sunt lumina lumii cel ce vine după mine, nu va umbla întru întuneric, ci va avea lumina vuţii".

întrebat apoi de către învăţăceii săi» de câte ori t rebuie iertat, cel t a i e greşeş te , , le-a r ă s p u n s : „diţ şaptezeci de ori câte-şapte" şi ispitit de farisei, cum să se poar t e cu vrăjmaşii , le r ă s p u n d e : „iubiţi p& vrăjmaşii voşt/rii, faceţi bine cei or c a vă urăsc pe voi, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă pe voi şi vă rugaţi pentru cei ce vă fac n e c a z . " apoi expl.Că. p o p o r u l u i : „Auzita-ţi, că s ' a zis celor-

Pag. 146. " — CURIERUL CREŞTIN — Nr. 22.

de de mult: (legea veche) să nu ucizi. ..! Dar eu vă zic: tot cel ce se mânie pe J ratele său in deşert, vinovat va ti judecăţii! Auzita-ţi că s'a zis: Ochju pen

tru ochiu, dinte pentru dinte!... Dar eu, v& zic: bă nuvă puneţi împotriva răului..!

lată a d e v ă r a t a cale, pe care ar t rebui să -umble învăţaţii şi mai marii zilelor noas t re ; i a t ă s ingura bază şi fundamentul neîntrecut , p e care ar t rebui să l e întemeieze toate soc ie tă ţ i le , asociaţiile, conferinţele şi moţ iu-j i i le , calea dragoste i creştineşti, învăţă tura Jui Hris tos . ' : * •

Şi nu este învăţă tura aceasta ^ î m p o t r i v a .firii omulu i , nici nu le poate - taxa de „laşitate", pent rucă Acela care ne-a creiat, •este Păr inte le nos t ru ceresc, şi cunoscân-•du ne şi ş t i indu-ne f rea, nu ne dă legi şi învăţătur i pot r ivnice firii noastre , cari să ne strice, ci cari să ine folosească.

Doar însuşi Domnul ne întreabă : „C ine *este dintre voi omul, dala oarele, deva cere fiul său, pAi-ne. au doară piatră-i va da lui? S'au de va cere peşte, au

-doară şarpe-i'va da lui? Deci dacă voi fiind răi, ştiţi da fiilor voştri lucruri hune, cu cât mai vârtos Tatăl nostru •cel din ceriuri, va da celea /bune, celor ce cer dela dânsul".

Prin u rmare calea arătată de Isus Hristos, n u este spre răul , ci spre binele o m u l u i şi •este chiar s ingura, care poa te aduce ceeace c a u t ă învăţaţii şi cârmui tor i i Tum' i zilelor n o a s t r e .

Dacă toţi cei cari se numesc creşt ini , a r u r m a calea aceasta, atunci am fi scutiţi d e a asista neput incioşi , la toate lucruri le , n e v r e d n i c e de o m şi mai vâr tos de creştin, c a r i se petrec în veacul, mi-se ' m p a r e pe ned rep tu l numit , al luminii şi nici nu s'ar î m p ă r ţ i oamen i i în „ d e dreapta şi de stânga".

„Creşt inul adevăra t este blând, bun şi m i l o s faţă de or icine şi pen t ru nimica, nu s e lasă răpi t de m â n i e ; î-şi împâr ţeş te pâ inea cu cei săraci şi lipsiţi şi b u c u r o s

vrea să apară, rău şi d ispreţui t înaintea lumii, numa i în faţa I i i Dumnezeu să fie în cinste şi vază, se lapădâ de „toată gri ja cea lumească" , ca tot mai uşor să se poată înălţa nestânjeni t către bunur i le ce reşti şi vec in ice" , zice sft. August in .

„Dacă*aflaţi ,oameni, cari nu trâesc d u p ă învăţătura lui Hristos, este un indiciu, că nu mai sunt creştini, deşi cu gura , măr tu risesc învăţătura Ici Hr i s to s !* afirmă sf. Iustin.

^ Să ne slăbească dară toţi învăţător i i minciuni i , cu legile, s o c etăţile, conferinţele şi "moţiunile lor. d a c ă nu au la bază î n v ă ţ ă t u r a : „Celui Răstignit", căci p r o p o văduind învăţătur i curat lumeşti , p r o d u c , desperecher i , învrăjbiri şi nici decât nu vor aduce pacea între neamur i şi p o p o a r e !

Zadarn ică a fost, este şi va fi t ruda tuturor , fie cât de învăţaţi şi puternici , c ă c i ; „altă temelie nimeni nu poate pune afară de c e e a ce eiie pusă, care este Hristos! iar „de va strica cineva casa lui Dumnezeu, strica'l va pe acela Dumnezeu !"

Legea dragoste i vestită de îngeri i din ' ceriu la Viflaim, in noap tea aceea tainică : «Mărire într'w cele* de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oamenii de bună voire", o avern de a p r o a p e d o u â -mii ani, aceasta t r ebue u r m a t ă !

De aceasta să ţină cont, toţi cei înălţaţi în postur i le de c o n d u c e r e a popoa re lo r şi neamur i lor , şi a tunci îi as igurăm, că t r u d a lor nu va fi zadarnică !

Le-am mai zice şi cu Sf. Pavel , A p o s tolul n e a m u r i l o r : „Vedeţi ca să nu vă amăgească pe voi cineva cu filosofia şi cu înşelăciunea deşartă, după obiceiul oamenilor, după utudiile lumii (urmaşi i lui ludajl iară nu după Hristos!"

Inchem cu sf, Maxim : „Priveşte la fiinţată, o creştine! Recunoaşte cât eşti de mare, şi cugetă-te, ce datorinţe ai!"

p r o t o p . Petru Domşa.

Povesteşte preotul Ioan Agârbiceanu Di N. Iorga despre p. I. Agârbiceanu

L-am văzut din nou, Ia cursur i le de v a r ă , u n d e a vorbi t ca un pred ica tor din v remi le cura te şi mari , pe părintele Ioan Agârb iceanu , care e unul din scri i tori i cei mai d e frunte ai neamulu i nostru de azi.

Are — în iceste v remur i de vo rbe tari şi d e închipu. r i nebune , când mer . tu l cel m a r e e să fii altfel decât ceilalţi, s ă i sfidez i , să-ţi r âz i -de ei pen t ru ca să-ţi vezi g l o a t a de proşti >şi d e sclavi »la picioarele

descul ţe şi murda re , îrisuşirea de a fi în adevăr un om al lui Dumnezeu , un prefect om al lui Dumnezeu .

Aşa e în frumoasa-i figură, amint ind a mar i lor că lugăr : i luminaţ i din secolul a XYIII-lea, în ţinuta-i modes tă şi demnă , în căută tura i, care pr iv ind binecuvintează, în e m o ţ i i s tăpâni tă a glasului de pr ins să c i n t e slava Celui Prea-Inal t .

( Se poa te oare, ca aşa ceva să r e c o m a n d e pe u n scriitor în v r emea când Arghez i t

caţără pe sârme, ' c â n d Peltzii zugrăvesc o Ţara Românească şi pedant ismul pre tenţ ios al Lovineştilor sunfcopotul p a n o r a m e i ?

De aceia ni. află editori. Da, nu-i află omul Care a ' d e s c n s Ardealul s a u ' d i n toate locurile şi supt toate feţele, găs ind o. duioşie, un avânt spre dreptate, o porni re de o m e n i : şi la Ţiganul ii .Tar din m a r g i n e a satului, omul care în toate nisipurile vieţii, culese, vântura te prin harnice mâini meştere , ştie să găsească fărâma de aur c ire în orice suflet omenesc , cât dc rătăcit şi de înrăit, incă, se găseşte .

Cel ce a lăsat p - n t r u toate v remur i l e această multiplă, şi mărea iă galer ie de figur i , c : r şeş te astăzi pen t ru a se vedea t ipărit. Si-i t rec înainte în judecata edi tor i lor de toate naţiile toţi răzgâiaţi i mode i , toţi feţii ne sprăviţi ai unui t neret, care nu ştie să ch ibzu iasc i şi nu poate să aştepte.

Ca pr intr 'o minune de m 13, „ F u n d a t a cul turală rega lă P r n c p e l e Caro l" a b i n e -vo t să-i publice o cărticică, vezi D o a m n e pent ru popor , care s'a în tâmplat că se şi ch iamă a ş a : Minunea.

Să vo rb m de dânsa . . C e spune acest admirabi l scriitor, cel

mai însufleţit şi cu mai adânc răsunet de conşti inţă dintre toţi povesti tori i noştri?

Le sâ spuie? Ce a văzut, ce a înţeles, ce a simţit, singurul element al adevăratei poezii.

Deci femei din sat, sfinte în iubirea şi res ignarea lur, în uitarea de sine, *a acea : m a m ă care s'a găt i t de moar te d u p ă înm o r m â n t a r e a fiului şi care, după "ce a dat totul de la sine, r ămâne i imită că i s'a în tâmpla t a trăi, sau ca ac±lea care îşi aş-

' t e ap t ă dela răsboiu fiii rămaşi acolo. Preoţ i buni la muncă şi buni la sfaturi O înt reagă lume 4 e o curăţie minunată -de-asupra căreia a c escut toată coaja aceasta de bastarzi perverşi rari sânt, i şi în literatură, ruş inea unei na i şi pr imejdia unei civi l i z a ţ i i . . . lată rândur i de adevărate poesie :

„In văzduh tremură şi se scaldă în lumini l impezimea de arg nt a pr imăver i i , ca un giulgiu abia văzut de supţ ire . Muscuhţe de aur pluteau în aier, ameţite de soare , legănate uşor de boarea ce adia de la Miazăzi. In adâncur i vinete sus în cer b ă teau din aripi ciocârlii şi dir p runi i g r ă -d ţii cântau cuci i" .

Aceasta e scn i ' o ru l „fără stil" pe lângă care t rece cafeneaua literară şi pe care uni i c redeau că-1 pot înlocui la Academie prin geni i le contrafacerii l i terare.

N. lorga. : . ( „ C u g e t Clar", NouJ Semănă to r )

TIPOGRAFIA U i t b t n

CLUJ, STR. GH. DIMA Nr. 1.

EXECUTĂ PRQMT Şl IN S C U R T T I M P O R ' C E L U C R A R E D E A R T Ă f-RAF1CĂ. — PAROHi 'LE

AU REDUCERE

„UNIVERSUM"

II • •

CLUJ. Str. Regina Măria Nr. 10.

THE0D0R ORBAN |

Magazie de candelabre g

Confectionărr la comandă candelabre

diferite pentru biserici

bocx»«x»ooGocK)po jo