1

TEST DE EVALUARE INIłIALĂ – ANUL ŞCOLAR 2011-2012 DISCIPLINA ISTORIE – CLASA A IX-A

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinŃelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de

puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. PARTEA I (40 de puncte)

A. CititŃi, cu atenŃie, următoarele surse istorice, apoi scrieŃi litera corespunzătoare răspunsului corect:

III. „DomiŃian a întreprins expediŃii (...) împotriva dacilor, prima dată după ce a fost înfrânt consularul Oppius Sabinus, iar a doua, după înfrângerea lui Cornelius Fuscus comandantul gărzii pretoriene căruia îi încredinŃase comanda supremă a războiului, obŃinând un triumf după un şir de lupte cu rezultat schimbător.” (Suetoniu, VieŃile celor doisprezece Cezari)

I. „Toate popoarele romanice din Europa îşi datorează existenŃa unei duble asimilări. Mai întâi se petrece asimilarea elementului autohton de către elementul roman. (...) Asimilarea elementului autohton este rezultatul, pretutindeni, al colonizării şi romanizării, apărând astfel sinteze etnice romanice: daco-romanii, gallo-romanii, ibero-romanii (...) A doua asimilare înseamnă „topirea” unor elemente migratorii în masa populaŃiilor romanice (...)” (Istoria României, colectiv)

II. „O dată cu ordinul de evacuare a Daciei, toŃi soldaŃii şi funcŃionarii, oamenii de afaceri au plecat. Şi o dată cu aceasta oraşele muriră. Dar Ńăranii pe petecul lor de pământ au rămas. Ei erau, după 150 de cucerire, foarte numeroşi, alături de dacii liberi ce fuseseră colonizaŃi în Dacia romană şi de dacii locali:” (Vasile Pârvan, Începuturile vieŃii romane la gurile Dunării)

IV. „După moartea lui Traianus a fost făcut împărat Aelius Hadrianus. …. El a rechemat armatele din Assyria….A încercat să facă acelaşi lucru şi în Dacia, dar l-au oprit de la aceasta prietenii săi, ca nu cumva să fie daŃi pe mâna barbarilor o mulŃime de cetăŃeni romani, deoarece Traianus, după cucerirea Daciei, a adus o mulŃime foarte mare de oameni din toate colŃurile lumii romane pentru popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor; căci Dacia fusese secătuită de bărbaŃi în urma lungului război al lui Decebalus.” (Eutropius – despre situaŃia Daciei )

1. Evenimentul descris de sursa I este: a. colonitarea teritoriilor cucerite de romani; b. etnogeneza europeană c. marile migraŃii din epoca medievală d. formarea statelor medievale 5 puncte 2. Ordinea cronologică corectă a faptelor istorice descrise de sursele I, II, III şi IV este: a. II, III, I, IV b. IV, II, I, III c. III, IV, II, I d. III, II, IV, I 5 puncte 3. Evenimentul istoric ilustrat de sursa II a avut loc în secolul: a. secolul I b. secolul III c. secolul XV d. Secolul XXI 5 puncte B. Următoarele surse istorice se referă la domnitorii români din secolele XIV-XVI.

II. Ştefan cel Mare, Vlad łepeş, Iancu de Hunedoara

III.“Mircea a avut mare război cu Baiazid sultanul.

Făcutu-s-a acel război pe apa IalomiŃei. Biruit-au Mircea pre

turci şi fără de număr au pierit, trecând Baiazid Dunărea. Şi alte

multe războaie a avut cu turcii. Făcut-a şi Sfânta mănăstire

Cozia şi Sfânta mănăstire Cotmeana.”

(LetopiseŃul cantacuzinesc)

I. łara Românească şi vecinii săi

IV. Tablou de Th. Aman referitor la Atacul de noapte

2

CitiŃi, cu atenŃie, următoarele enunŃuri. Utilizând informaŃiile din surse, încercuiŃi litera A, în situaŃia în care consideraŃi enunŃul adevărat, respectiv litera F, dacă îl consideraŃi fals. 1. Sursa IV se referă la domnia lui Ştefan cel Mare. A F 5 puncte 2. Sursa II ilustrează domnitori ai Moldovei din secolul al XV-lea. A F 5 puncte 3. Sursa I se referă la łara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. A F 5 puncte 4. Sursa III se referă la lupta de la Podul Înalt Vaslui din 10 ianuarie 1475. A F 5 puncte 5. Sursa III face referire la un eveniment istoric din secolul al XIV-lea. A F 5 puncte PARTEA a II-a (50 puncte) CitiŃi, cu atenŃie, următoarele surse istorice: A. .„[În 1290], fiind în [Transilvania] un voievod ce l-au chemat Negru [Vodă, din łara]Făgăraşului, ridicatu-s-a de acolo cu toată casa lui şi cu mulŃime de noroade rumâni, papistaşi*, saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-se pe apa DâmboviŃii, început-a a face Ńară nouă. Întâi au făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. (...) De acolo au descălecat la Argeş şi au făcut oraş mare (...), făcând curŃi de piatră şi case (...). Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au tins pe sub podgorie, ajungând până în apa Siretului şi până în Brăila, iar alŃii s-au tins în jos peste tot locul de au făcut oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt.” (LetopiseŃul Cantacuzinesc) B. Documentele ni-l prezintă pe Basarab drept primul suveran al unui stat românesc liber şi independent, pe malul stâng al Dunării (...) Tot el face dovada forŃei militare a noului stat zdrobind în munŃi, în 1330, armata lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei (...) În timpul său, s-a realizat unificarea micilor voievodate risipite între CarpaŃi şi Dunăre, până la gurile fluviului, unde se mai menŃinea o stăpânire tătară în declin. Moldova, dimpotrivă a fost creată ca stat unitar în urma emigrării micii nobilimi româneşti din Maramureş; răzvrătiŃi împotriva lui Ludovic I al Ungariei, războinicii aceştia victorioşi au găsit pe domeniul cucerit rămăşiŃele stăpânitii tătare (...) faptul că noul principat întemeiat de Bogdan nu s-a putut extinde rapid până la Nistru şi Marea cea Mare (în timpul lui Roman I) se explică prin aceea că se afla pe marele drum comercial, care lega GaliŃia de Marea Neagră; în cazul de faŃă, drumul a fost acela care a creat statul.” (Gh. Brătianu, despre constituirea Valahiei şi a Moldovei) C. „ Ludovic, din mila lui Dumnezeu, regele Ungariei (...) întorcându-ne căutătura privirii noastre spre viteazul bărbat Balc, voievodul nostru maramureşean şi rechemând în amintirea înălŃimii noastre nenumăratele lui slujbe, şi mai cu osebire în zisa noastră Ńară moldovenească (...) am dăruit şi am hărăzit pomenitului voievod Balc (...) moşia numită Cuhea, ce se află în Ńara noastră a Maramureşului, cu alte două sate trecute în mâinile noastre regeşti de la voievodul Bogdan şi fii săi, necredincioşi ai noştri, pentru blestemata lor vină de necredinŃă, din aceea că acel Bogdan şi fiii săi (...) plecând pe ascuns din zisul nostru regat al Ungariei în sus – pomenita Ńară moldovenească uneltesc să o păstreze spre paguba majestăŃii noastre, drept care noi l-am lipsit cu totul pe acel Bogdan şi fiii lui sus – zişi de sus – numitele moşii.” (Diploma regelui Ludovic de Anjou al Ungariei) Pornind de la sursele date, răspundeŃi cerinŃelor de mai jos: 1. FormulaŃi un punct de vedere referitor la întemeierea łării Româneşti, susŃinându-l cu două informaŃii din sursa A. 10 puncte 2. ArgumentaŃi afirmaŃia conform căreia autonomiile locale au contribuit la constituirea statului în spaŃiul medieval românesc, utilizând două informaŃii selectate din sursele date (Se punctează şi pertinenŃa argumentării, respectiv utilizarea conectorilor) 10 puncte 3. «Moldova, dimpotrivă, a fost creată ca stat unitar în urma emigrării micii nobilimi româneşti din Maramureş ». ArgumentaŃi această afirmaŃie, utilizând două informaŃii selectate din sursele date. (Se punctează şi pertinenŃa argumentării, respectiv utilizarea conectorilor) 10 puncte 4. RealizaŃi, în aproximativ 30 de rânduri, o comparaŃie între formarea statelor medievale româneşti łara Românească şi Moldova, menŃionând 2 asemănări şi 2 deosebiri. 20 puncte