JEAN PRIEUR

IVTARI MEDIUMI$I INITIATI

(Europa mediumititii spirituale gi a ezorerismului cregtin.Europa marelui secol supranatural)

1850 - 1950

Tiaducere de Nicolae Consrantinescu

MARIMEDIUMI $I TNITAT

lrfuie si fie depigiti pentru

Odiri, optimimfu pe sorrt, hu flYiift care se aude destulmciapanaiul lui nu se poarcd: pma in Munfii Hinelayr

t' un inaput de realizare inrih.ul secolului din urmi, aFimrr igi revine, igi regisegte

TEptrfi, rmrpereazi intirzierea&idrrioritate fati de Orienr

dryundcau solicirarorilor carenogri'. $i noi, ezom$ii

care ne Facaici ofrrch4ii no$rri'- Torugt mftil

dr*- Imtru a ne incire g1

h pmpriile $!xse, omorilccuondtiesinueefi

obChryi$ dusihbuncFrtirtrl-n hul I€ Cq1E l.d.nceM'e eaesud tnce1rn

in cansrrrofirm-indofiefih 9i tendin,te de

lmdbtnrgertt prin armc,mini h srrsele sale adtiae,

r mei nea inci multe zib

2. Doi apostoli plecaf si cucereasci India3. Constance gi Doctrina Secreta

4. Ultimii ani ai sibilei

CUPRINS

I. ALUNGATI SUPRANATURALUL, $I ELsE vA iNtoencE iN GOANA MARE ..........7

II. ALI-A,N KARDEC (1804-1869) .............. ....... 151. L6on Rivail, autor de lucri.ri gcolare ........... 152. ,,Cattea spiritelor" ....203. Pi"rintele clasei muncitoare gi al necijitilor ........... ........254. Modern Spiritaalism made in Franta ........... 30

rrr. ELTPHAS LEVI (1805-1875) .............. ..........39l.Biblia liberti.tii ..........392. Cheia marilor misrere ................ 47

rv. HELENA BLAVATSKY ( 1 83 1 _ i 89 I ) .............. 55

5562

7889

1. Ci.litoriile initiatice ale unei tinere rusoaice

V. $ARLATANI AI ACESTEI LUMI $I AI LUMIIDE DINCOLO .............99

vr. EXPERTENTELE DOCTORULUT LtryS .. 109

vrr. EDOUARD SCHUfuE Qa4j'-:Dzg)ei RUDOLF STEINER (1861-1925) .......... .. rt5

366 MARI MEDIUMT $r rNrTATr

1. Alituri de -Wagner

gi Ludovic al Il-lea ...... 1152.Doi mistici rationali ................ 1233. Goetheanumul reconcilierii ............... ....... I324. SingurS.tatea celtului din Alsacia ................................ 139

vrrr. CAMTLLE FLAMMARTON (1842-1925) ................. 1 5 1

1. Un tA.nir supradotat ........ ........ 151

2.Moarteagi misterul ei ................... ............................ 153

xr. LEON DENrS (t546-r927) .............. .......... r731. Un autodidact, admirator fervent al lui Kardec ......... 1732.Un stoic plin de cilduri .......... 180

3. Prietenul lui Conan Doyle ...... 1874. Armonizarea gtiintei cu creding

^ ................................ I 9 1

X. ANNIE BESANT (1s47-r933) ti KNSHNAMURTI(1896- 1986) ...............201

1. De la Social Demoryatic Federation la teozofie ............ 2012. Mesia cu de-a sila ........... ......... 212

xr. DOMNUL pHrl-rppE (1849-1905) ......... ...2251. Anuntat de preotul din Ars .....2252. Eminenti cenugie in Sft.nta Rusie .............2343. invigituri 9i vindeciri ............ .. 2414. O evanghelie dupi rapoartele polifei .......2515. Va fi multi" intristare in lume ...258

XII. GERARD ENCAUSSE,ALrAS pApUS (1865-1916) .............. ............267

1. Un adept al hierofaniei ............. ................2572. intre Anatole France, teozofie gi spiritism .................. 2753. Rizboiul celor Doui Roze ........ ................2854. Facultatea Liberi de $tiinge Ermetice .......2935. ,,Voi muri pe la cincizeci de ani" ............... 302

XIII. LIBRARIA SUPRANATURALULUI ............... ...,.,,.., 31 5

MEDITTNTg NTTATI

173

173

180

187

r91

.............-.... 201............ 201

212

225225234241

25r258

267.............. 267

.................. 27 5

:---.-..-....... ....... 285-.......!...;.... ....... 293

..302

tt5t23r32r39

151

151

r63

CUPRINS. 367

XIV. LIBRARIA ARIEI INDEPENDENTE ..... 325

xv. PAUL LE COUR (1871-t 954) ........ ........... 3331. Investigatia metafizici ............ .................. 3332. Migcarea Atlantis .... 340

XW. DE LA MEDIUMUL FIZICtA MEDIUMUL MISTIC ........i:....... ..........349

ALUNGATI S UPRANAIURALUL,gr EL sE vA ixro,tRcE

ix co,qx,{ MARE

Supranatural: un cuvint ce face pe toati lumea si tresari gi

pe care togi il consideri. ,,minat". Dar ce cuvAnt nu e minat? Care

cuvinte din acest domeniu pot fi folosite frri si-gi explodeze inmini? Prin urmare, tmi asum riscul si repet supranatura/gi imi viddeja editorul, prietenii, cregtini sau agnostici, gi colegii ezoterigti

incruntAndu-se. De aceea vreau si mi explic, si-mi definesc

vocabularul gi si mi" api"r cu liniuga de unire: supra-naturalul nuse situeazi. in afara naturii. El este, dupa cum indici numele, doardeasupra naturii, invizibil gi totugi perceptibil ca acel zumzetvag al

aerului cald care se ridici deasupra drumurilor.Supranaturalul este aura vibranti, omniprezentd. gi inti.ritoare

a naturalului. Este zona intermediari. intre spiritual gi fizic, este

acea lume psihici. cu care dialogheazi, cercetitorii absolutului,ocultigtii, mediumii, dar gi poetii, pictorii, muzicienii; pe scurt,toti inspiratii.

Agadar, vom vedea evoluAnd in cursul acestor pagini personajecu fa;ete, autentice, extravagante, diletante, mai pugin sataniste.

Pini pe la jumitatea secolului al XIX-lea, s-a crezut ci. oconvertire la ideile moderne excludea ipso facto tot ceea ce tine de

ocultism; s-a crezut ci" toate formele de ghicit, care supravietuiseraAntichiti.gii gi Evului Mediu, aveau si dispari" penrru tordeauna.

,,Astrologia a sfrrgit prin a dispi"rea ca o himer6. zadarnicl. infaga luminii crescAnde a certitudinilor gtiingifice... Chiromangia a

8 MARI MEDIUMI $I INITTATI

ajuns la o discreditare pe cdt de profundi., pe at6"t de meritati.; numai este practicati. decit de mascarici gi de garlatani... Declari.maici ci nu am dezvoltat cit de cit subiectul chiromantiei deci.t casa-i infhgigez cititorului cLt este de ridicoli gi si-l indepi.rtez, pe c6.t

ne este cu putinri, de aceasti stupidi $tiinti." Astfel scria pierre

Larousse in al siu Mare DicEionar ljniversal din secolul al XIXlea,aparut in 1876.

Probabil cd.ar fird.mas stupefiat daci. i-am fi prezenrar panoramamigcirilor religioase, parareligioase gi ermetisre care constituiesubiectul acesrei cirti, ari"t6.ndu-i intoarcerea triumfali., nu doara astrologiei gi a chiromantiei, ci gi a necromanfiei, carromantiei,Cabalei, magiei negre sau albe, farmecelor, talismanelor, tururorpracticilor care au ilustrat sfArgitul secolului si.u... gi ilustreazi.sfhrgitul secolului )O(; ciudata explozie a gtiintelor oculte, in paralelcu explozia gtiintelor propriu-zise.

in Marele Dictionar, lucrare monumentali. demni deEnciclopedie gi insuflegiti de aceleagi intentii, Pierre Larousse igideclara credinta in griinga atotputernici gi ii ridica in slivi rolulmintuitor: ,,Pe vremuri, superstitia a putut sd fie aliata celor slabi;aceasta i-a amegit cu visurile ei poleite i-a transponat pe pisculmuntilor gi le-a ariltar ca lui Hristos bogitia gi fericirea. Dar, astLzi,gtiinta i-a luat locul; ea gi numai ea poate si.-l sustini pe om inmijlocul incercd"rilor prin care trece pi si"-i arare, in mijlocul furtunii,poarta dupi. care aspiri. Ea este pirghia aroropurernici. ceruti deArhimede, care ridicd o lume gi o smulge din glodul in care zace".

Pierre Larousse este un feprezentant perfect al acelui scientismcare, combitind religia, anuntindu-i sf0.rgitul ineluctabil, areambitia si-i preia rolul consolator. Scientismul, religie laici, credein dezvoltarea morali., intelectuali gi tehnici. absolut nelimitati aspeciei zisi. umani! crede in $tiingi, nouaMami Divini, care il tinein brate pe micutul Progres, noul Mesia care trebuie si. cristalizezetoate sperantele gi s5. insraureze pe Pi.mAnt impirigia Omului.

La fel ca Enciclopedia lui Diderot, Marele Dictionar esre olvr

magina de razboi contra a ceea ce autorul ei numegte superstitiiledin alte timpuri. it

"..rt rermen general, autorul include activititile

.\URI MEDIUMI $I INITIATI

a pe atit de meritati.; nup de garlatani... Declari.m

chiromantiei decAt ca

gi siJ indepirtez, pe cit!r;irF' Asdel scria Pierre

din secolul al XIXlea,

i-em 6 prezentat panorama

f ermetiste care constituiefornrterca uiumfala, nu doar

1i l momanliei, cartomantiei,rrlismanelor, tuturor

r.-tlului siu... gi ilustreazie Fiinrcl61 oculte, in paralel

uxrumentalS. demni deirqendi, Pierre Larousse igi

i S ii ridica in slivi rolulr pmr si fie diata celor slabi;&rfu i-a rransportat pe pisculLaln$h Si fericirea. Dar, astizi,

!r poerc sil sustini pe om tniri-ienrrc, in mijlocul furtunii,

il erotoputernicS" ceruti. de

din glodul in care zace".

p€rfect al acelui scientismi Sr$irul ineluctabil, are

{.i.nrismul, religie laici, crede

d dnici absolut nelimitati. amnMarni.Divini, care il dne

tkh care trebuie si cristalizezefuim imparigia Omului.

Marele Dictionar este o

'*.-rul ei numegte superstitiile* autorul include activititile

ALUNGATT SUzRANATUMLUL, $r EL sE vA iNroencn iu cotNA MARE

misticilor gi pe cele ale ocultigtilor. ii ataci cu aceeagi vigoare gi

pe unii, gi pe algii: ,,Dar, de fapt, carc au fost marile adeviruridescoperite de cei care se laudi ci au obEinut, prin extaz,cuno$tinfesuperioare ratiunii? Si" urmi"rim lista lor de la lamblichosl gi Proclus2

pini. la Swendenborg, Baader sau Saint-Martin, f}ri. a-i uita pe

Sft.ntaTereza gi Francisc din Assisi, pe Marie Alacoque gi CatherinaEmmerich. Presupund"nd ci. s-a constatat un numi"r cAt vrem de

mare de minuni, unele mai indoielnice decit altele, ce-ar doveditoate aceste miracole?"

Este sigur ci nici o descoperire $tiin{ifici nu a venit pe canalulextaticilor, dar nu acesta era scopul lor.

Ca majoritatea contemporanilor sii, ca Allan Kardec pe

vremea cAnd se numea L6on Rivail, Pierre Larousse este convinsci, superstiTiile din alte urernuri au pierdut vitezd, gi sunt pe cale si.-gi

dea duhul; nu mai prezinti. decit un interes arheologic, o utilitatecomparativi.

,,A studia progresul, din fericire descrescitor, al gtiingelor oculte,inseamni. si. studiezi nagterea, condigiile adevirate ale crepterii,

revolugiile, progresul inegal, dar real al gtiingei."

Totugi, el recunogtea meritele disciplinelor lui Hermes, care

,,in cursul nopfii Evului Mediu au constituit singura gi falsa luminiprodusS. de spiritul uman... Fi.ri ptiingele oculte, care constituiaustudiul din nefericire nebunesc sau absurd al naturii, omenirea ar fiajuns fbri. tranzitie de la copili.rie la senilitate".

intr-adevir, in timp ce scolasticii discutau la infinit despre

abstractii, himere gi fiinte ragionale, alchimigtii erau singurii care

studiau faptele gi practicau experienta.La rindul siu, discipolul independent al lui Auguste Comre,

pozitivistul Littr6, le aduce un omagiu: ,,Alchimia, himericidesigur, in visurile sale de transformare gi de panaceu, a fosr, totupi,deosebit de fecundi in fapte pozirive".

. Larousse gi Kardec aveau simpatie fagi de lumea muncitorilor,care manifesta fag| de ei acelagi sentimenr, citindu-i la fel ca pe

1 Iamblichos din Calcis (c. 280-330), filozof grec. Ra;ionalizind religia greceasci, el este

unul dintre ultimii neoplatonicieni care se opun cregtinismului. Lucrarea sa Despre mistere

este o pledoarie in favoarea miracolelor gi ritualurilor magice (n.t.).2 Filozof grec (412-485), autorul unei lucriri cu tithi Teohgia platoniciand (n.r.).

10 MARI MEDIUMI $T INITATI

Hugo sau Zola. AmAndoi au murir in plini activitate gi au avutfuneraliile civile pe care le-au cerur. AmAndoi gi-au vizut, dincealalti lume, unde probabil ci au ficut in sfbrgit cunogtinti, operacontinuati de soyii admirabile.

Paralela pe care am fbcut-o ar purea si. se extindi gi la CamilleFlammarion, cel care, ca gi maestrul siu Kardec, impica foarte binescientismul cu spiritismul. La funeraliile marelui om, igi exprimaseaceast5. profesiune de credintS.: ,,spiritismul nu esre o religie, ci o$tiinti, $riinri cireia abia ii cunoagtem ABC-ul. Natura imbritigeazi.Omul; Dumnezeu insugi nu poare fi considerat decAt ca unspirit in natur5.. Supranaturalul nu existd. ManiGstS.rile obtinuteprin intermediul mediumurilor, ca gi cele ale magnetismului gi

somnambulismului, se incadreazi in ordinea naturali... Nu maiexistS. miracole. $tiinpa gauerneazd lurneA".

Supranaturalul nu mai existd; $tiinya guuerneaza lumea: aceste

rinduri ar putea si figureze in Marele Dicgionar, biblia scientismului,care afirmase: Nimic nu este Si nu poate sa fe supranatural.

Or, acest supranatural, pe care Pierre Larousse credea ci l-aalungat, se intorcea in goana mare gi chiar in anul mortii sale. in1875, aapirut, scris de un condei anglo-saxon, cuvA.ntul retncarnAre,

care avea si faci o carieri. binecunoscuti; in 1875, rusoaica Blavatskyinfiinta, impreunS. cu americanul Olcott, Societatea Gozofici.; inI87 5 , apLrea $tiinya Si sandtate,in care ,,cre$tina scientisrd." Mary BakerEddy propoviduia vindecarea cu ajutorul mentalului gi nega boala,bi"trA,negea gi moartea. $i din aceazi rnoartet nu mai este arnericana!

AlungaEi supranaturalul, el se va intoarce in goana mare! Evorba de o cavalcadi. fantastici de cavaleri in ci.migi scrobite, gulertare pi redingoti" - numiti Kardec, Papus, Stanislas de Guadta,Saint-Yves d'Alveydre gi de amazoane infocate numire duceasa dePomar, Helena Blavasdcy, Annie Besant. Aceasti cavalcadi grandioasigi uneori comici aS vrea si. o evoc in cronica de fa;i, pe care am fostnevoit s5. o limitez, in spariu, la Europa qi, in timp, la perioadele1850-1920-1950.

Pentru ci in anii douizeci au dispirut Rudolf Steiner, L6onDenis, Edouard Schur6, ultimii eroi ai acestei epopei a spiritului,

&{w MEDTUMT $r rNrTrATr

b ptr"i acrivirate gi au avutsutr- -{mindoi gi-au vi"zut, din

to--ar in sflrgit cunogtinti, opera

il@2 sa se exdndi gi la Camilleil rfuu Kardec, impi.ca foarte bine

:ie marelui om, igi exprimasenu esre o religie, ci o

LBC-ul. Natura imbrigigeazi.i considerar decAr ca un

f,r rrrrpt. ManifestS.rile obtinutece *i cde ale magnetismului gi

!m ordinea naturali... Nu mai

ALUNGATT SUzMNATURALUL, $r EL sE vA irrotncz iw GzANA MARE 1 1

gi se stingea acest secol al XIX-lea traversat de personaje pasionate,

excesive, insetate atit de fericire imediati, cl"t gi de fericire eterni,intr-un cuvA.nt, romantice.

Acegti neoromantici germani, englezi, rugi, austrieci sau francezi

se afli intr-o reaclie permanenti cu societatea din timpul lor, fieea wilhelmiani sau victoriani, nicolaici sau franziosefici, lubetistisau fallieresci. Togi se ridici. impotriva confortului intelectual gi

material, a naturalismului in literaturi, a realismului fotografic inpicturi, a pozitivismului gi a scientismului in filozofie. Toli afirmiintAietatea imaginaEiei, sensibilitatea, senzualitatea gi dau curs

liber misticismului heterodox, sentimentului naturii, melancoliei,voluptigii spaimei, metamorfozelor visului.

Romantismul transcendent nu se opre$te in 1850, la moartea

lui Balzac (,,Suntem niscuti ca si aspiri.m la Cer"), nici chiar in1885, la moartea lui Victor Hugo (,,Aceasta este legea misterioasi,si mergem intotdeauna dincolo de ea"). Anul 1850 ar fi mai curAnd

cheia de bolti a acestei arhitecturi fantastice, a c5"rei fundagie a

fost pusi de Lamartine, Blake gi Novalis. Romantismul francez,

posterior anului 1850, recapiti. un suflu nou cu Nerval, care igi

recunoa$te datoria fagi de ,,biffAna Germanie, mama noastri atuturor"; cu Villiers de l'Isle-Adam, care vrea si. fie un romanticclasic; cu Berlioz gi sonoritigile sale faustiene, cu Rimbaud dinIluminayii, cu Baudelaire care, dupa cum scria Hugo, acreatun fiornou; cu Barrds, al cirui individualism se exacerbeazl,in cultul eului,cu Maupassant, care conferi literaturii noastre oculte capodoperasa Le Horla.

La rindul siu, romantismul german, mai viguros ca niciodatS",

continui si se inspire dintr-un trecut nebulos, s5. se intoarci spre

originile legendare ale natiunii gi resurecgia Evului Mediu. El se

incarneazi in personaje extraordinare precum -Wagner, Ludovical Illea, Elisabeta de Austria. Al doilea romanrism se plimbi prinaceasti EuropS" occidentala, industriali gi burghezi., agitlndu-gilotusul, a$a cum muza lui Maeterlinck, Georgette Leblanc, mergea

pe strizile din Bruxelles cu un crin in mdni, imbi.rcati. in Madonadin Quattrocenro.

eilEif--etlxlr guverneazd lumea: aceste

llruionar, biblia scientismului,w fi-fic supranatural.

nerre l:rousse credea ci. l-an irie. in anul mortii sale. ingr r.n, cuvintul retncarnare,

b in 1875, rusoaica Blavatslcy&m. Socieatea Teozofici; in

;ae*ina scientisti" Mary Bakerrnumrui mentalului gi nega boala,

mnorvt nu mai este arnericana!r re inroarce in goana mare! E

cewai{Ti in cima$i scrobite, gulerE- Fhpul Stanislas de Guadta,

infocate numite duceasa de-{ceasta cavalcadi grandioasi.

frm. aonica de fagi, pe care am fost&ilEcm si, in timp, la perioadele

u. :-+-irur Rudolf Sreiner, L6on:-: '' acestei epopei a spiritului,