its in transportul aerian

3
ITS in transportul aerian EGNOS ,GALILEO -Programele EGNOS și Galileo acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și îmbunătățirea celor două sisteme europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul EGNOS și sistemul constituit în cadrul programului Galileo. Sistemul monitorizează EGNOS și îmbunătățește calitatea semnalelor de la sistemele existente de navigație prin satelit globale (GNSS), în timp ce programul Galileo stabilit o infrastructură GNSS independent. Exploatarea sistemului EGNOS va implica în principal gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea și reînnoirea sistemului, de marketing, și operațiunile de certificare și de standardizare legate de program. UE va contribui la finanțarea funcționării sistemului EGNOS. Programul Galileo cuprinde patru faze: -o fază de definire care s-a încheiat în 2001; -o dezvoltare și validare, care se va încheia în 2010; -o fază de implementare care se desfășoară 2008-2013; -o fază de exploatare care va începe prin încheierea fazei de implementare. Faza de dezvoltare și de validare va fi finanțata de Uniunea Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA). UE va finanța faza de implementare, indiferent de fondurile suplimentare din țările UE, țările non-UE și organizațiile international Dezvoltarea unui GNSS (sistem global de navigaţie prin satelit) trebuie să fie un efort conjugat. În martie 1998, Consiliul a făcut apel la Comisie pentru a explora posibilitatea de dezvoltare a unui sistem comun cu Statele Unite. Au avut loc discuţii pentru clarificarea opţiunilor posibile. Întrucât americanii nu erau dispuşi, din motive militare, să ia în considerare o proprietate comună sau un rol efectiv al Europei în controlul sistemului GPS, cooperarea ar fi posibilă: fie în sistemul GPS existent controlat de către Statele Unite; fie în dezvoltarea unui GNSS bazat pe două sisteme de navigaţie prin sateliţi complementari şi interoperabili: GPS şi Galileo. Opţiunea din urmă este cea aleasă de către Comisie după respingerea opţiunii zero, care consta în renunţarea în mod conştient la întreaga participare europeană în segmentul spaţial principal al viitorului GNSS.

Upload: andreiu-catalin

Post on 22-Sep-2015

8 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

its aerian

TRANSCRIPT

  • ITS in transportul aerian

    EGNOS ,GALILEO -Programele EGNOS i Galileo acoper toate activitile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, rennoirea i

    mbuntirea celor dou sisteme europene de radionavigaie prin satelit, i anume

    sistemul EGNOS i sistemul constituit n cadrul programului Galileo.

    Sistemul monitorizeaz EGNOS i mbuntete calitatea semnalelor de la

    sistemele existente de navigaie prin satelit globale (GNSS), n timp ce programul

    Galileo stabilit o infrastructur GNSS independent.

    Exploatarea sistemului EGNOS va implica n principal gestionarea infrastructurii,

    ntreinerea, mbuntirea i rennoirea sistemului, de marketing, i operaiunile de

    certificare i de standardizare legate de program. UE va contribui la finanarea

    funcionrii sistemului EGNOS.

    Programul Galileo cuprinde patru faze:

    -o faz de definire care s-a ncheiat n 2001;

    -o dezvoltare i validare, care se va ncheia n 2010;

    -o faz de implementare care se desfoar 2008-2013;

    -o faz de exploatare care va ncepe prin ncheierea fazei de implementare.

    Faza de dezvoltare i de validare va fi finanata de Uniunea European i Agenia

    Spaial European (ESA). UE va finana faza de implementare, indiferent de fondurile

    suplimentare din rile UE, rile non-UE i organizaiile international

    Dezvoltarea unui GNSS (sistem global de navigaie prin satelit) trebuie s fie un

    efort conjugat. n martie 1998, Consiliul a fcut apel la Comisie pentru a explora

    posibilitatea de dezvoltare a unui sistem comun cu Statele Unite. Au avut loc discuii

    pentru clarificarea opiunilor posibile. ntruct americanii nu erau dispui, din motive

    militare, s ia n considerare o proprietate comun sau un rol efectiv al Europei n

    controlul sistemului GPS, cooperarea ar fi posibil:

    fie n sistemul GPS existent controlat de ctre Statele Unite;

    fie n dezvoltarea unui GNSS bazat pe dou sisteme de navigaie prin satelii

    complementari i interoperabili: GPS i Galileo.

    Opiunea din urm este cea aleas de ctre Comisie dup respingerea opiunii zero,

    care consta n renunarea n mod contient la ntreaga participare european n

    segmentul spaial principal al viitorului GNSS.

  • Conform Comisiei, este de dorit, de asemenea, ca Galileo s fie deschis altor parteneri

    cu care s-au stabilit deja contacte, precum:

    Federaia Rus: sistemul GLONASS ar putea fi integrat progresiv n Galileo;

    Japonia, care ar putea contribui, n special financiar, la dezvoltarea sistemului Galileo;

    alte ri sau regiuni (TECE, AELS, Turcia etc.) n care Europa va trebui s i

    promoveze abordarea n favoarea GNSS.

    Pe scurt, Galileo ar trebui s exploateze potenialul de aplicare a unui sistem de

    navigaie prin satelit la utilizri civile, strduindu-se s acopere lacunele sistemului GPS

    i s consolideze fiabilitatea GNSS. Sistemul ar trebui s ofere imediat o acoperire

    mondial.

    Cerine i caracteristici tehnice

    Sistemul trebuie s fie conceput astfel nct s asigure o acoperire mondial i s

    permit aplicaii publice masive, cu un nivel bun de securitate pentru transportul

    European i cu o infrastructur spaial minim. Pe de alt parte, Galileo trebuie s

    ofere o precizie orizontal minim de mai puin de 10 metri.

    n materie de securitate, sistemul va trebui s garanteze protecia fizic a infrastructurii

    vitale i s ofere semnale precise n caz de criz sau de rzboi. Orice deviere de

    semnal sau acces la sistem de ctre inamic pe timp de rzboi trebuie s fie imposibile.

    Pentru ndeplinirea acestor cerine privind securitatea, experii recomand instalarea

    unui acces controlat.

    SESAR

    SESAR (cercetarea ATM pe Cerul unic european) reprezint pilonul tehnologic al SES

    i un factor esenial de facilitare a implementrii cerului unic european. SESAR cuprinde

    trei faze:

    o faz de concepie (2005-2007), n care a fost conceput planul de modernizare a

    traficului aerian (sau planul general de ATM), pentru a defini diferitele etape

    tehnologice, diferitele prioriti i diferitele calendare;

    o faz de dezvoltare (2007-2016), care cuprinde activiti de cercetare, dezvoltare i

    validare legate de noile tehnologii i proceduri care vor sta la baza noii generaii de

    sisteme;

    o faz de desfurare (2014-2020), care va consta n producia i instalarea, pe scar

    larg, a noilor tehnologii i proceduri.

    ntreprinderea comun SESAR: activiti, statut i finanare

  • Acest regulament nfiineaz o ntreprindere comun n baza articolului 187 din Tratatul

    privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE), pentru gestionarea fazei de dezvoltare a

    SESAR. Aceasta reprezint un parteneriat public-privat, n cadrul cruia UE i

    Eurocontrol sunt membri fondatori, care permite raionalizarea i coordonarea eforturilor

    de cercetare i dezvoltare n domeniul ATM n ntreaga UE, ntr-o abordare orientat

    spre desfurare. ntreprinderea comun permite creterea i centralizarea finanrii i

    a know-how-ului, precum i reducerea fragmentrii cauzate de derularea mai multor

    proiecte naionale i regionale similare, concomitent cu valorificarea abilitilor i a

    capacitii de inovare ale sectorului privat, n cadrul unor acorduri de partajare adecvat

    a riscurilor mpreun cu entitile publice.