ION I. NISTOR

ISTORIAROMANILOR

Volumul I

Editura Biblioteca Bucuretilor

c

a.

0,1

a

-

. .

4

Ion I. NistorISTORIA ROMANILOR

Coperta: MIRCEA DUMITRESCU

Tehnoredactare computerizatd: MARIAN TANASE

Lectori de carte si corectura: ION HOREARADU VLADUT

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

ISBN: 973-8369-05-3ISBN vol. I: 973-8369-06-1

Ion I. NISTORMembru al Academiei Romane

ISTORIA ROMANILOREditie ingrijita de Florin ROTARU

VOLUMUL I

Editura Biblioteca BucurestilorBucuresti

2002

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiNISTOR, ION I.

Istoria RomAnilor / Ion I. Nistor. - BucurestiBiblioteca Bucurestilor, 2002

662 p.; 29,5 cmISBN 973-8369-05-3Vol. I.

- 2002. - ISBN 973-8369-06-1

94(498)

NOTA ASUPRA EDITIEI

Istoria romeutilor este o grea staruinta sieste, in general, o lucrare destinata nemuririi,in pofida perfectibilitatii cunoasterii care pe-rimeaza o opera stiintifica, dar care nu poateanula valoarea autorului. Ion Nistor si-a dorit oasemenea opera, mai molt spre a-i fi corolarulintregii activitati stiintifice. Gestul sautradeaza, deopotriva, puterea de sacrificiu, darsi doza de orgoliu pamantean. Inaintea sa,temeritatea gandului si a faptei de a scrie isto-ria neamului au avut nurnai A.D. Xenopol,Nicolae Iorga si C.C. Giurescu. In rarele saleclipe de nostalgie, Nicolae lorga le povestea stu-dentilor incepatori emotiile traite cand aveavarsta lor, la cursul profesorului A.D. Xenopol.Un farmec ca-n basme ii fixa privirea, fara amai auzi un cuvant, asupra mainilor carescrisesera Istoria romeutilor. Miscarea forinfatisa initiatilor finitul si infinitul, malitiozi-tatea timpului, maculatura trecutului siimpostura cotidianului, marturia constiinteiunui neam si treptele viitorului.

Ion Nistor a scrutat tainitele timpului siale spatiului romanesc cu nobila probitate. Ainceput redactarea Istoriei romemilor in vacantade vary a anului 1938, in vila fiicei sale de lalzvorul Mul-esului. A continuat la Cernauti intreanii 1938 1940, in locuinta sa din str. IancuFlondor nr. 16, pe urma la Bucuresti intre anii1940 - 1950, in locuinta fiicei din str. VasilcLascar nr. 55, cu intrerupere in timpul refugiu-lui din 1944, petrecut in cladirea AcademieiRomane din comuna Berthlot. judetulHunedoara, iar dupa revenirea in Capitala alucrat in apartamentul Academiei Romane dinCalea Victoriei, cat timp a fost bibliotecar-con-servator la Biblioteca Academiei in anii 1945

1948, tar, in urma, in locuinta inchiriata dinstr. Vasile Stroescu nr. 10, in anii 1948 1950.Elaborarea lucrarii a fost intrerupta brusc inperioada 1950 - 1955, cand a fost incarcerat ininchisoarea de la Sighet. Dupa eliberarea sa, in8 iulie 1955, a reluat lucrul la opera sa ca-pitala, in mansarda case! din str. Vasile Lascarnr. 55, intre timp nationalizata, pans lasfarsitul vietii, in ziva de 11 noiembrie 1962.

Profesorul Ion Nistor scria cu toe sipenita Klaps, intr-o caligrafie ce aminteascrisul gotic invatat la scoala primara dinVicovul de Sus, judetul Suceava, comuna undese nascuse in 16 august 1876 si aflata pe atun-ci in granitele imperiului austro-ungar. Timpde mai multi ani, manuscrisul olograf a fostdactilografiat in mai multe exemplare de catreOltea Apostolescu, fiica autorului. In prezent,manuscrisul si un exemplar dactilografiat seafla la Biblioteca. Academiei Romane. Textuleditiei prezente a fost stabilit dupa o copiedactilografiata identica cu exemplarul de laBiblioteca Academiei si care se pastreaza infondul Bibliotecii Metropolitan. Bucuresti.

Istoria romeutilor este o opera netermi-nata si ramasa in stadiul primei redactari.Timpul nv I-a ajutat pe Ion Nistor sa revinaasupra textului, sa dezvolte cuprinsul atatorcapitole si subcapitole, sa revada stilisticafrazei. Pentru un editor o asemenea fazes deelaborare a unui text este o grea incercare.Totusi, structurarea extrem de moderna amaterialului, precum si bogatia informatiilordau o valoare deosebita lucrarii, conferindu-Idreptul sa vada lumina tiparului.

Datorita faptului ca este un text deinteres in primul rand stiintific, am considerat

5

-

important pentru editia noastra sa adoptamtarn nici o exceptie normele ortogralice si depunctuatie stabilite de Academia Romans, pre-cum si regulile morfologice si sintactice ale lim-bii literare contemporane.

Lectura textului a permis cu destulafacilitate identificarea operelor istorice carei-au servit drept model autorului in redactareamaterialului: Vasile Parvan, Getica. 0 protoisto-rie a Daciei, Bucuresti, 1926; A.D. Xenopol,Istoria Romantior in Dacia Traiand, vol. I - XII;A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rust si turd. siiru-durirea for asupra tdrilor roman, vol. I - II,Iasi, 1880; Nicolae lorga, Istoria romanilor, vol.I X.

Din aceste motive, am considerat nece-sar sa completam un capitol nescris de IonNistor, prin transcrierea capitolului similar dinlucrarea lui A.D. Xenopol, Reizboaiele dintrerust si turd, capitolul dedicat pacii de la Sistov.Pare o completare cu un text strain, dar esteextrem de utila cititorului st pentru viziunea de

ansamblu asupra lucrarii. De asemenea, amconsiderat util sa alcatuim un minimum denote ale editorului cu scopul de a relevatemeinicia ipotezelor autorului care sunt con -firmate in majoritatea lor de cercetarile.stiinti-fice din ultima jumatate a secolului al )0C-lea,sintetizate in tratatul Academiei Romane:Istoria Romanilor, Bucuresti, 2001, vol. I - IV.Notele editorului au fost numerotate cu cifrearabe, tar singurele note ale autorului facute laPartile V si VII ale lucrarii au fost marcate inparanteze drepte.

Prin aceasta editie se spera intr-o ade-varata reconsiderare a bucovineanului IonNistor pentru a-I readuce in constiinta publicscu intreaga sa activitate intelectuala si politicadepuse pans la sacrificiul de sine in interesulnational.

FLORIN ROTARU

6

PARTEA I

EPOCA PREISTORICA

I. infatisarea geopoliticsII. Cultura neoliticaIII. TraciiIV. CimerienliV. Invazia scitilorVI. Cea mai veche descriere geografica a RomanieiVII. Triburile scitice si asezarile grecesti si celticeVIII. Romania, patria geto-dacilorIX. Gruparea geto-dacilor in jurul regelui Dromihete si emanciparea for desub dominatia scito-agatirsa

Ion Nistor

Capitolul I

INFATISAREA GEOPOLITIC A

1. Solul si rasa2. Configuratia geografica3. Flora si fauna4. Asezarea geopolitica

1. Solul si rasaDezvoltarca istorica a poporului roman

a fost, din capul locului, determinate de natu-ra solului in care s-a zamislit si de vitalitatearasci careia ii apartinc. Asezarea geografica sistructura, cat si imbelsugatele procluse alesolului natal i-au inllucntal fclul de viala siindeletnieirilc si i-au &terminal performantaetnica, politica si culturald.

Romp nul s-a simtit Iotdcauna stranslegat de pamantul sau strdmosesc pc care 1-acultivat de veacuri si 1-a aparat necontenit cusangele sau. Din constiinta sa vie dc propri-elate a pornit pentru el indemnul permanent lamunca, imboldul vitejesc la lupla si jertfapentru apararea mosiei strabune. El si-aindeplinit cu dragoste si sacrificiu aceste sacrecomandamente gratie puternicei sale vitalilatietnice mostenite de la protoparintii sai gcto-daci, sporita si improspatatd prin virtutilerazboinice pe care le-a pri-mit de la cuceritoriiromani, a calor limbd si civilizatie si le-ainsusit. Pe temeiul acestor puternice suporturietnice, poporul roman si-a pulut asiguraexistenta poste veacuri si a indeplinit mareamisiunc istorica de a pastra .si continuastruvcchile traditii politice si culturale ale

initatii orientate.Solul si rasa au conslituit toldeauna

principalele coordonate ale permanenteiistorice a neamului nostru. In cadrul acestorcoordonate s-a desfasurat istoria tuturorpopoarelor lumii, care, la randul tor, nu pot traiin izolare uncle de altele, ci ele se ating si scinfluenteaza reciproc intr-o nobild emulatie dca aduce fiecare partea sa specified de con-tributie la patrimoniul comun al civilizatieiumane..,

In urmarirea acestor coordonate vomincerca deci sa delerminam pozitia poporuluiroman in spatiul sau vital si sa deslusim rolul

pe care I-a jucat in istoric, precum si locul pccare 1 -a clobandit in randul popoarclor ci-vilizate. Si cum prima coordonata este spatiul,se impune sa aruneam mai intai o scurtaprivire asupra infatis&rii geografice a teritoriu-lui romancsc.

2. Configuratia geografica

Romania cuprinde in hotarele sale nat-urale podisul Daciei transilvanene cunumeroascle sale clepresiuni, dealuri si sesuriale Transilvaniei, Moldovei si Munteniei,strajuild la miazdzi dc masivul Moesiei dobro-gene dc dincolo de Dunare. Unit5.We accsleageografice isi gasese centrul de polarizare inCarpati, munti care strabat teritoriul romanescin curbs diagonals, de la izvoareleCeremusului pang la Portile de Fier, undeDundrea, prin eroziuni milenare, si-a deschiscu anevoie drumul din sesul panonic sprebazinul pontic. Zonele dc dealuri si de ses seastern armonios la poalele Carpatilor si aleMuntilor Apuseni, pentru gasi o granitefireasca in albia Nistrului, a Tisei si a Dunarii.Accs(e Lrei fliivii in-cing pamantul romancscintr-un admirabil triunghi hidrografic, unic infclul sau in geografia fizica a continentuluieuropean. Varialia fonnatlunilor geografice sinebanuitele bogatii ale subsolului imprumutaacestui spatiu geografic din sud-estul Europeiun caracter specific.

Comunicatia intre regiunile de munte siintre cele de ses si de deal este inlesnitd de vailargi si practicabile care strabat masivelemuntoase si se ramified in toate directiile.Tacerea ;Tailor este invioratd de ropotul apelorcurgatoare care, dupd parcurgerca ocolului cele este impus de nature, se revarsa toate inmarele canal colector al Dunarii, prin care se

8

a-si

Istoria Romanilor

scurg in Marea Neagra. Tisa aduna in albia saapele afluentilor ei Visaul, Iza, Mara, Crisul,Somesul si Muresul, pentru a le rostogoli petoate in. Dunare. Ace lasi rol de tributare aleDunarii ii indeplinesc si raurile moldovenesliPrutul si Siretul care adund apele ce izvorescde pe versantul nordic si rasaritean alCarpatilor. Prutul primeste apele Ceremusului,ale Jijiei, Bahluiului si Miletinului; iar Siretulpe cele ale Sucevei, Moldovei,Trotusului, Putnei, Milcovului, Ramnicului siBuzaului, ce izvoresc din Carpati, precum sicele ale Barladului care le adund dinmeleagurile deluroase ale tarii de jos aMoldovei, ape care in vechime se varsau directin Dunare. Raid le care strabat lantul de sud alCarpatilor isi deschid drum direct spreDunare. Aceste rauri sunt Timisul, Carasul,Nera, Cerna, Jiul, 011ul, Argesul, Dambovita siIalomita cu Prahova. Nistrul adund apele aflu-entilor sai Rautul, Bacul si Botna si isidcschide drum direct sprc Marea Neagra prinlimanul de la Cetatea Alba.

Apele curgatoare isi au cursul for intregin tard, formand aslfel o retea de arlere nalu-rale de comunicalie, care leaga si uneste princurmaturile Carpatilor ccic patru formatiunigeografice, care constituie structura geo-grafica a Romaniei. Legatura organica intredifcritele regiuni ale (iirii a crcat sernintiflor ccs-au adaposlit aci, din vremurilc prcisloriccpang in zilele noastre, conditii prielnice pentruo dezvoltare larga si elastics, croila dupes nevoisi imprejurari. Ele au inlocuil transhumanla siau impus un itinerar lipic pentru o perpetuapendulare de la munte la ses, si de la ses lamunte, in locurile si anotimpurile obisnuitc.Accesibilitatea terenului a inlesnit comunicatiaintre toate regiunile tarii si a creal conditii nor-male pentru o dezvoltare unitara, etnica.,politica si culturala.

3. Flora si faunaConfiguratia fericita a terenului a

inlesnit dezvoltarea unei vegetatii bogate,favorizata de un climat dulce, cu lemperaturamoderates, cu ploi si precipitatii abundente, envanturi variabile si cu diferentieri climatericeputin pronuntate. In climatul acesta asa deprielnic s-a putut dezvolta din vreme o florafoarte bogata si variata care este reprezentataprin 3.290 de specii, constittiind 35% din floraEuropei intregi si care, cu drept cuvant, .poate

considerata ca o flora si vegetatie specificdacica. Suprafel.ele de la ses sunt acoperile cuparnant negru, productiv si propriu culturilor

celor mai variate. Din vcchime se cullivasecara, orzul si meiul, la care s-au adaugat maitarziu cultura porumbului, a cartofului, a sfe-clei de zahar, a orezului si a bumbacului. Inregiunile de dealuri si de munte se gasesc dinvechime, pe langa pasuni intinse, si marimasive forestiere de foioase si rasinoase, care,cu (Data vitregia vremurilor trecute, si-au pas-trat Inca o bung parte din suprafata tor. Vita devie si pomii fructiferi au gasit totdeauna unteren prielnic in pamantul romanesc.

Dar nici fauna n-a ramas mai prejos.Animalele care puneau la indemana omuluiprimitiv oascle si coarnele for pentru cioplireaarmelor si uneltelor rudimentare erau: mamu-tul, ursul de pesters, bourul si renul. Arme siunelte de aces! fcl, ba chiar si schelete intregide animale antediluviene se gasesc raspanditedin belsug poste intreaga suprafata aRomaniei. Drept incoronare a vietii animale,aparu in curand si omul, care nu putea salipseasca dintr-o regiunc asa de bine inzestralacu toate ccic nccesare pentru viata.

imbelsugarea productlei suprafetelorse adauga si marea bogatie a subsolului, careascunde in stralurilc sale cantitati enorme docare, depozite inepuizabile de carbuni de totfelul, precum si rezervoarc de pacura si de gazmetan. Mincreurile de fier si de mangan con-curcaza in calitatc si can titate cu cele dc our siargint. La poalele niuntilor izbucncsc lasuprafata numeroase izvoare mi-nerale, uncletermale, la care se adauga si ghiolurile tc-rapcutice de pc litoralul pontic.

4. Asezarea geopoliticaPe langa marile avantaje ce decurg din

configuratia geografica si a climei, asezareageopolitica a Romaniei prezinta incontestabil siuncle neajunsuri, care s-au resimtit in trecut sise resimt si astazi. Podisul dacic, cu regiuniletransdanubiene de dealuri si campii, se inaltadin sesul panonic si eel sarmatic, ca un ostrovdin valurile oceanului. Dunarea, Nistrul si Tisanu au putut constitui niciodata zagazuri dcstulde puternicc contra navalirilor barbare care s-au revarsat necontenit, din epocile pre-istoricepang in timpurile noastre, asupra teritoriuluiromanesc. Sub variatele for infatisari, navali-rile accstea sunt cunoscute ca: cimericne,scitice, celtice, sarmatice, germane, slave siuralo-altaice. Asternut in drumul acestornapraznice incursiuni, teritoriul Romaniei n-aputut fi aparal totdeauna cu succes impotrivanavalitorilor, pentru ca cl este deschis in afardsi usor accesibil din toate partile. Marea, pe

9

graul,

fi

La

Ion Nistor

care aparatorii sa se fi putut sprijini, era preadeparte, iar muntii, sub care sa se fi pututascunde, strabateau teritoriul diagonal prininima sa, impartindu-1 in doua. De aceeacampia moldoveneasca, cu prelungirea eimunteana si olteana, a servit in timpurile tre-cute de loc de trecere din rasarit spre apuspentru neamurile navalitoare. Imprejurarea cateritoriul romanesc se reazima la sud-est pedelta Dunarii si litoralul pontic a ispititpopoarele vecine, cu asezari teritoriale foracontact cu marea, sa nazuiasca mereu cu gandde cucerire spre pamantul romanesc, pentrua-si deschide prin el drumul la mare. Seco leintregi teritoriul Romaniei a indurat urgia ocu-patiilor straine pentru Ca asezarea sageografica se gasea in calea aspiratiilor

otomane spre centrul Europei si a aspiratiilorpolone si austro-ungare spre Marea Neagra. Intimpul acestor tragice incercari dezvoltareapolitica a neamului nostru evolua spre munte,pentru a inlesni fluxul populatiei spre codriiocrotitori. Crangurile dese si inaccesibile dininterior, cum erau codrii Vlasiei, codrijTigheciului si ai Vrancei din tara de jos si aiTeleormanului, faimoasele bucovine din tarade sus a Moldovei, indeplineau rolul strategicde fortarete naturale ale tarii, ridicate de fire infata navalitorilor din toate partile si de toateneamurile.

Aceasta era natura solului Romaniei,cu bogatiile sale care au exercitat o inraurirehotaratoare asupra dezvoltarii istorice a nea-mului roman.

5, Swot lo

ow. oleoS Urutl

ilisltntem It.o.pcs Thrs;toMr 4.

llopqrt.ladtiet.61%4011110 110.

.1.04asa 1143 twgi

115tbe

a)

tim4

!Atone

Cl4.., fitt,51.1,110*

0 OsVemes21.co11a

m6114

Int 0laDyNssto

IIlittnet'W6.00 0,11UN

..7N00,11. 0 WW1.MOW

ne 2051411

Pelo Avel e 540.13

Ihtans9 pt

25 SO 25 110 loo

Principalelc descoperiri arheologicc din: 1 - paleolitic; 2 - mezolitic; 3 - ncolitic

10

huoN

O

ChNi. ,eollsosI

till. r.d11

vJ?A7 0 kaa wow4611. 1115'-17 Chatj1 WWI 0i:1

cAl

tor 'URNS Olds he

/wow.PIN OOOOO

Ortth hot VSala

da Doti.%Imo Cm la

NIlethal 0

.r1, im/ell.

ifilat

iu.....1 .ctsite4 0

0Claw

ht,

oats

Istoria Romanilor

Cap itol u I II

CULTURA NEOLITICA

1. Varsta de piatra2. Periodizarea3. Monumente megalitice si locuinte lacrtstre4. Muzee preistorice5. Preistoria si protoistoria

1. Varsta de piatra

Cu multe milenii inainte ca teritoriulRomaniei sal 11 intrat in lumina istoriei, el a fostlocuit de semintii preistorice care, disparand innoianul vremurilor trecute, au lasat in paman-tul tarn noastre urme palpabile de culturalprimitives. Romania se poate mandri cu bogaLulsau trecut preistoric rata de Wale Odic dinEuropa. In holarelc ei s-a desfasurat o bogalasi variata viala preistorice. Pretutindeni inlargul ei cuprins s-au descoperit numeroaseasezari sau statiuni preistorice.

Dupes malerialul din care locuiloriistravechi ai romanesti obisnuiau sal -siplasmuiasca armele de apiirarc si atac,obiectele de cull, sculcle de gospodaric saupodoabele for primitive, putcm dislinge dinspuza de cultura ce ni s-a pastrat de la ei treimaxi epoci sau varste preistorice, si anume:varsta de piatra, varsla de bronz si varsla defier, cu subimpartirile tor.

In varsta de piatra distingem o perioadamai veche, paleolitica (600.000 10.000a.Chr.), una mijlocie, mezolitica (10.000 5500a.Chr.) si alta mai noua, neolitica (5500 1900a.Chr.). Perioada paleolitica este consideratecu drept cuvant perioada pietrei cioplite. Dinpunct de .vedere geologic, varsta de piatracuprinde epoca cuaternara sau deluviu.

In varsta de piatra se constata prezentaomului pe pamantul romanesc, care-si ciopleaarmele si sculele rudimentare din cremene saudin oasele mai consistente si din coarnele ani-malelor pe care le vana. Convieluitoare cu omuldin acea epoca erau mamutul, ursul de caverne,bourul si renul. Bucati de cremene cioplita, careserveau omului preistoric ca arme sau scule, s-au gasit in valea Prutului si a Nistrului si inDacia transilvaneana, la valea Cremenei, la

Cioclovina si la Ohaba-Ponor din jud.Hunedoara. Aceste piese pot 11 considerate capaleolitice. Ele servesc drept dovada pentruprezenta omului pe teritoriul Romaniei in epocapaleolitica. Masele si oase de mamut s-au gasitpretutindeni in Romania, astfel ca muzeelenoastre abunda in piese dc acest fel.

Omul primitiv calla adapost contraintemperiilor in pester! sau in culcusuri pe carele lua in stapanire dupes izgonirea sau starpireafiarelor salbatice. Dupes o indelungata epoca deanevoioasa evolutie culturala, omul primitiv,traind in climatul mai dulce postdeluvian,incepu sal -si perfectioneze uneltele de munca sivanaLoare, lustruindu-le si gaurindu-le. Vase ledc lul devenira mai variate si mai frecvente,prasila animalelor domestics deveni mai raspan-dila, tar pentru hrana acestora, ca si pentru ceaa omului s-a intensificat cultura plantelor denutrel.. Cultura solului lega pc om de glieindemna sa-si conslruiasca adaposturi stabile siasezari colective. In Limp, epoca neolitica sesocoteste intre anii 5500 1900 a.Chr.

2. Periodizarea

La periodizarea timpului insal nu tie-buie sal scapam din vedere ca sfarsitul acesteiperioade la 1900 a.Chr. este mai bine precizatdecat inceputul ei la 5500 a.Chr., care dupaunii cercetatori trece peste aceasta data. Astfelni se prezinta inceputul epocii neolitice sau alpielrei lustruite cu nazuinta ei de propasire siperfectionare in perioada neolitica, careformeazal puntea de trecere de la preistorie laprotoistorie.

In perioada aceasta pare sal fi descale-cat in Europa o populatie noua, de origine asi-atica, care aduse cu sine grauntele de grau.

11

4irii

Ion Nistor

Cad populatia aceasta, pe Fanga vanat, ince-puse sa se indeleLniceasca cu agriculturacresterea vitelor, pe care izbutise sa leimblanzeasca. Pe Fanga came si peste,populatia neolitica se hranea cu boabe degrau, rasnite intre doua pietre. Ea intelegea

impleteasca si haine din fire de plante, cumera inul si canepa. Locuintele primitivedevenira mai indemanoase, unele find con-struite chiar pe piloti de stejar infipti in iazuri,pentru a fi mai bine -scutite de adulmecareafiarelor salbatice si de atacurile neprietenilor.Armele si uneltele de cremene erau in continuaperfectionare, find tot mai bine lustruite saucizelate gaurite. La uneltele acestea seadauga un element nou de mare importantafoarte ca-racteristic, anume un foarte bogat sivariat material ceramic. La atingerea primeitrepte de civilizatie, omul preistoric simtinevoia vaselor de tot felul pentru pastrarea siservirea hranei si a bauturilor, precum si pen-tru savarsirea cultului religios. La inceputaceste vase se plasmuiau din pamant si seungeau pe dinafard pe dinduntru, mai apoiele se confectionau si se ardeau. Plasmuirea cumina se desavarsi mai apoi prin aplicarcaroatei olarului, dezvoltandu-se aslfcl tot maiimbelsugat in ceramica clasica incizata pic-luta' , alat dc caracterislica pentru spatiulromanesc.

Urme de cultures neolitica se gasescraspandite asupra intregului teritoriu locuitastazi de roman!. Dupes cercetarile preistoricemai recente, urmele acestea constituie unspatiu cultural al unci singure rase. Dupesforma si infalisarca Tor, aceste ramasile se potimpart! in monumente megalitice, locuintelacustre si in tumuli, maguri, movile sau cur-gani, cum li se mai nice.

3. Monumente megalitice si locuintelacustre

Monumentele megalitice sunt monu-mente preistorice formate din bolovani marl,unde o lespede lata este asezata deasupra, de-a curmezisul peste alte doua lespezi, sau undeun bolovan mare este ocolit de pietre verticaleinfipte in pamant, pentru a servi ca morminte,ca altare pentru scopul de cult si ca pietrecomemorative. Dupes originea destinatia Tor,aceste monumente se disting in dolmeni,

menhiri si cromlehi. Monumentele acesteasunt foarte frecvente in tarile nordice. Ele auputut fi constatate - mai rar - la noi, cabundoard pe Dealul Iancului de langaCrainicesti (jud. Suceava), Horodnicul de Jos(jud. Radauti), pe muntele Lespedea (jud.Dambovita), la Schelea si pe un deal lang;i.Manastirea Polovraci (jud. Gorj), precum si inalte statiuni preistorice de la noi.

Existenta locuintelor lacustre sau apalafitelor la noi n-a putut fi dovedita indea-juns. Statiunile de la Odastra (jud. Teleorman),de la Olteni, Balaci, Licurici, ZambreascaCalomfiresti (jud. Teleorman) par a fi mai mulltumuli sau maguri, la marginea sau mijloculunor balti.

In schimb tumulii sau magurele suntfoarte frecvente raspandite asupra intreguluiteritoriu al Romaniei. Clasificarea for in tumuliplani, adica putin ridicati, si in tumuli conicieste cea mai obisnuita. Dupes unii, tumuliiplani s-ar fi format in scurgerea vremii prinasternerea succesiva a materialului ramas inurma locuint.clor parasite, arse sau daramate;dupes tumulii plani ar fi cimitire comune,unde se aruncau mortii in timp de mai multesccolc. In schimb, tumulii conici ar fi morminteridica Lc numai pentru o singura familic sau ocapelenie de Crib. Dar oricum, tumulii planisau conici, fie ca erau asezari omencsti, fie CAserveau de monumente funerare sau demorminte pe un deal natural, la ses sau la omargine de apes, constitute adevarate muzeepreistorice, in care ni s-au pastrat armele,sculele, plasmuirilc ccra-mice obiectele debut ale timpulul, Wale dovezi prctioase ale cul-turii si civilizatiei neolitice de pe parnantulRomaniei.

4. Muzee preistorice

Muzee preistorice de acest fel, care s-auconservat mii de ani sub pamant sau in aerliber, se gasesc foarte multe. Numai in Daciatransilvaneana au putut fi constatate aproape200 de statiuni preistorice de acest fel. Innumarul acesta asa de impozant se adauganumerosii tumuli cercetati in Bucovina,Basarabia, Moldova, Muntenia si Dobrogea.Statiuni neolitice !mportante s-au descoperit laSipen! (jud. Cernaut!), Siret (jud. Radauti),Cucuteni (jud. Iasi), Preutesti (jud. Baia),

12

si

si

si pi

siSi-

si

sisi

si

si

si

si

si

altii,

si

Istoria Romanilor

Saida (jud. Botosani), Petreni (jud. Ba. lti), Husi(Jud. Niculiteni (jud. Tulcea), PisculCrasani (jud. Ialomita), Arcuda (jud. Ilfov),Campina, Comarnic si ManesU (jud. Prahova),Budesteni (jud. Muscel), Balcesti (jud. Arges),Horez si Caciulata (jud. Valcea), Andreesti (jud.GM), Hinova (jud. Mehedinti), Hunedoara siBaia de Cris, Brad si Deva (jud. Hunedoara),Sibiu si Ocna Sibiului (jud. Sibiu), Brasov,Sangeorgiu si Sieu (jud. Nasaud), Cristur (jud.Somes) si altele.

Obiectele de piatra ce s-au gasit instatiunile acestea neolitice sunt: topoare, cio-cane, maciuci, dalti, aschii de cremene, varfuride sulfite si de lanci, prasnele de fus, afunda.-toare de plasa, bolduri, cutite, razatoare, pictrede prastie, pietre de rasnit seminte, sule,andrele cu gaura etc. etc. Ceramica este la felde bine reprezentata ca si tehnica, in forma siornamentatie, incizata si colorata. Plastica cuidolii si figurinele diferite ce s-au descoperit laTurdasi (jud. Hunedoara), Vodastra,Calomfiresti, Crasani, Cucuteni si Sipenit estede asemenea la inaltime. In urma cercetariloramanuntite cu privire la forma, culoarea siornamentatia ceramicii cu desenuri gcome-trice si cu nazuinte vadite spre plasticaantropomorfa, s-au putut stabili la noi chiaranumite tipuri de civilizatie neo si eneolitica sianume Turdasi pe Muresul inferior, tipul Bolanin campia munteand, tipul Sipenit si Cucuteni,in valea PruLului superior, pe langa tipurileVodastra, si Glum.

5. Preistoria si protoistoria

Examinarea cri tied a materialuluineolitic ce s-a gasit la noi si compararea lui cuelementele caracteristice ale tarilor vecinc audus la concluzia ca acest material reprezinta ounitate aparte, cuprinzand toata intindereamasivului carpatic cu dealurile si sesurile ce seastern la poalele lui. Acest masiv se prezinta cacentrul unei civilizatii preistorice cu vaste ram -ificatii de Nistru, pang la Nipru, inPolonia meridionala, in Rusia subcarpatica, inSlovacia, Moravia si Boemia, precum si inPeninsula Balcanica. Inflorirea culturiineolitice in Romania si desavarsirea ei inperioada eneolitica se situeaza, dupd studiile sicercetarile anevoioase ce s-au facut in aceasta

directie, intre anii 1900 1700 a.Chr.De altfel, varsta de piatra", deopotriva cu

varsta de bronz si de fier care i-au urmat, nupot fi privite ca perioade de timp propriu zise,ci mai curand ca stadii de viata si de infaiituire.

Despre epocile preistorice cercetatoriiculeg informatii numai din urmele vizibilepalpabile ale creatiei omenesti, fara semne siindicate asupra persoanelor si semintiilor carele-au creat. Intreaga civilizatie preistoricapoarta pecetea celui mai mare anonimat.Cunostintele noastre privitoare la acele epociindepartate nu le putem scoate decat dinarhivele tacute cum zicea Odobescu carepastreaza in negrul for pamant documenteistorice ale tarii noastre din timpul cand istorianu se scria cu condeiul.

Dar cu toata bogatia acestor arhivemute din evolutia straveche a omenirii, mar-turiile for sunt anonime. Ele se reduc la diversecreatii si plasmuiri omenesti, cum stint armelede lupta si de aparare, sculele de gospodarie,podoabele de tot felul si piesele de cult carevorbesc prin ele insele. Abundenta acestornetagaduite urme de viata omeneasca pc teri-toriul romanesc dovedesc aci prezenta unorsemintii sau triburi care au creat aceastacivilizatie.

Viata si activitatea acestor triburi esteinvaluita in negura unui nepatruns anonimat,care incepe sa se dezvaluie in Romania numaila inceputul vcacului al VII -lea a.Chr., cand cuaparitia primelor insemnari scrise asupraoamcnilor si localHatilor inccpc cpoca istoricacu preludiul ei preistoric. in telegem subnumele de protoistorie perioada de tranzitie dela preistorie la istorie, in care, pe langa materi-alul anonim, se gasesc si insemnari scrise,oricat de rare si reduse ar fi acestea. Trecereasau periodizarea aceasta variaza de la lard lalard, de la popor la popor. In nici un caz insa,inceputul protoistoriei pe globul terestru n-aputut fi urmarit mai adanc inapoi, decal pansla mileniul al V-lea a.Chr., dar si aceastanumai pentru anumite regiuni de pe glob, cumar fi China, India, Iranul, Mesopotamia,Egiplul si tarile din bazinul egeic, cum suntAnatolia, Grecia si insulele din Arhipelag. Lanoi, pe teritoriul Romaniei, trecerea de la epocapreistoriei la epoca protoistoriei, cu primeleinsemnari scrise, coincide cu sfarsitul varsteide bronz si cu inceputul varstei de fier, adica insecolul al VII-lea a.Chr.

13

,Falciu),

Clime !nip?, Cololithi

dincolo

Ion Nistor

Ca p it olul III

TRACII

1. Dezvoltarea culturii bronzului in spatiul carpato-dunarean2. Raspandirea tracilor

1. Dezvoltarea culturii bronzului inspatiul carpato-dunfirean

Sapaturile din ce in ce mai frecvenle auscos la iveala un bogat material din acesteaepoca, care indica o surprinzatoare unitate cul-turala in spatiul carpato-dunarean. Extindereaacestei culturi asupra unui spatiu vast, spri-jinita de o temeinica temelie de cultura popu-lard* si cu o vadita succedare de epoci, arata caea nu s-a putut dezvolta printr-o trecere bruscade la o stare de salbateca primitivitate la alta, ciprin o evolutie lent, si continua dupa locuri siimprejurari, dand dovada de o exceptional, sta-tornicie si tenacitate. In zona acestei civilizatiu-ni unitare navalird semintii straine, care subju-gara pe creatorii vechii culturi eneolitice si leimpusera cultura tor. De groaza acestor

creatorii culturii neolitice se grabira saascunda in pamant pretioasele for odoare ce aufost dezgropate de curand, ca bundoard tezau-rul de la Drajna, din Valea Teleajenului, valecare servea ca drum de comunicatie cu Daciatransilvaneana. Dupes o perioada de tranzitie(1900 1700 a.Chr.), zisa a "aramei", neoliticullass defi-nitiv locul unei noi epoci, aceea abronzului (1700 - 700 a.Chr.)

Din comparatia materialului epociibronzului dezgropat la noi cu piesele similaredescoperite la Troia se poate constata oizbiloare asemanare intre cultura de la noi sicivilizatia troiana, find o dovada a formelorcultu-rale asemandloare cu cele ale aheilordescrisi in Iliada si Odiseea lui Homer.

Dupes constatarile lui Vasile Parvan,aristocratia militara era iubiloare de our si deobiecte de lux; ea lupta in care cu doua roti, culanci, spade, coifuri si isi impodobea casele cuvase scumpe. Patura conducatoare traia ingrupuri de case, raspandite ca acele ce s-audezgropat la marginea Bucurestilor, cu peretiimpletiti din nuiele si umpluti cu lut. Ei isiaveau chiar templele tor, in care erau asezatein cerc vasele -urne pentru slujba religioasa.

Dar cum intreg materialul acesta esteanonim, nu putem avea informatii directe

asupra semintifior de la care ne-a ramas acestmaterial. Si de aceea trebuie sa ne intrebam cesemintii au creat civilizatia epocii bronzului dinRomania? In lipsa unor marturii directe,raspunsul este foarte greu de dat cu precizie.Totusi, avem numeroase indicii ca la creareaacestei civilizatii in tara noastra a contribuit opopulatie noua, de limbs indo-europeand dincare mai tarziu s-au desprins ilirii, tracii, daco-getii. Tracii, inainte de navalirile cimeriene siscitice, s-au asezat statornic in masivul carpa-to-dunarean. In sprijinul acestei pared yininformatiile pe care ni be dd. insusi Herodot,parintele istoriei, care sustine ca neamultracilor era, dupd cel al hindusilor, cel maimare din toate.

Daces semintiile tracice - zice Herodotar avea un singur domnitor si ar fi unite intredansele, ele ar 11 de bung seams de neinvinsdupd cum creel, cu mull mai putemice decalloate popoarele. Dar aceasta este greu, este cuneputinfa sa se intample vreodata la dansele,pen fru cg acestea suet slabe. Numiri poartadiferite, dupa regiuni; obiceiuri, au toateaceleag"

2. Raspandirea tracilorCa un popor in miscare, fares hotar -

cum it ca-racterizase Nicolae Iorga - tracii seintindeau asupra unui teriLoriu foarte larg. Lanord, granita for era neholarata, dar ea atingeamuntii Boemiei, ajungand pana in Podolia. Lavest, asezarile tracice atingeau Dunareapanonica, iar la est, ele ajungeau pana lafluviul Tyras (Nistru). La sud, semintiile tracicetraiau pe ambele maluri ale Dunarii, de laBelgrad pand la Marea Neagra, raspanditi inintreaga Peninsula Balcanica.

In vastul cuprins al acestei extinderi segasesc pomenite asezarile for caracteristiceprin terminatiile in -dava si -para, iar celatilein -diza si dizos. Numele de persoane aduca minte de cele iranice ca: Antoporis,Bithitrales, Denichentos, Mucaporis,

14

navaliri, si,

Istoria Rornanilor

Rhaiscuporis sau mai scurte ca: Kotya, Bithys,Seuthes. Din limba traded, afard de mult dis-cutata inscriptie de pe inelul gasit la Ezerevo,in Bulgaria, care nu cuprinde decat nume pro-prii, nu ni s-au pastrat decat putine cuvinteizolate, si anume cateva nume de plante si maimulte nume proprii cu terminarea in -poris, in-centus sau in -zis. Se pare ca limba traded nus-a scris niciodata: numele de persoane si delocalitati tracice ni s-au pastrat numai in tran-scrierea for elina sau latina.

Un popor numeros si puternic, traciiconstituiau o rasa mare si unitard, care erainsa impartita in nenumarate clanuriautonome, unele sub principi indigeni, iaraltele recunoscand autoritatea cutarui regesau despot strain. Clanurile tracice traiaumereu in lupta si dusmanie. Asezarile forstravechi se gaseau in Nordul Dunarii, unclesemintiile sau clanurile for apar in epocaistorica sub nume diferite ca.: geti, tyrageti,sargeti, daci, mizi, carpi, carpo-daci; dupa.Lribul carpilor, care salasluia in muntii ceincingeau podisul Dacici, muntii acestia s-aunumit Muntii Carpilor sau Carpatil.

Scminlii tracice pairunscra panii inmuntii Rhodope, impunancl accsiei rcgiuninumele for national de Tracia. Atte semintiitracice tree in Asia Mica, uncle lc giisint 11 laitarziu, sub diferite nume Ca: mysii, bilinicni,frigieni.2 Despre tracii din Asia Mica, spuneHerodot ca purtau pe cap piei de vulpe, pe corplunici si peste tunici mantale cu inflorituri inpicioare si la pulpe, incaltaminte de piele decerb, apoi lanci, scuturi mid si pumnale. Tracii

acestia - zice Herodot - dupd ce au trecut inAsia s-au numit bitini, mai inainte vreme spunei ca se numeau strimoni, pentru ca locuiau inStrimon, de unde au fost alungati se zice - deteucri si de mizi. Semintiile acestea, care tre-curd in Asia Mica, par sa 11 facut legatura intrecivilizatia din nordul Dunarii, cu civilizatiamiceniana de la Troia.3 Sunt invatati' caresustin ca aurul din obiectele de lux de la Troiaar Ii, dupd compozitia sa chimica, de prove-nienta. dacica. Daca faptul acesta s-ar adeveri,el ar constitui o netagaduita dovada desprelegatura dintre civilizatia de la not si cea de laTroia.

Din asezarile for stravechi de la nordulDunarii, tracii exercitau influenta for si asupraPeninsulei Balcanice.

Pe la finelc mileniului al II-lea a.Chr.,semintiile tracice din spatiul carpato-dunareanau fost greu incercate, in activitatea for politicasi culturala, prin navalirea unor semintii bar-bare care veneau din rasarit. Dar navalitoriicimerieni si scitici, gasindu-se pe o treapta

inferioara, n-au izbutit nici saizgoncasca triburilc tracice din tcritoriul for sinici sa be desnationalizczc. Vcchca ci-vilizatieiraeica, care prinsese raclacini adanci inpamanlul romancsc de astazi, n-a pututsicarsa dc nici unul din popoarelc navalitoare.Ea si-a mentinut ncschimbat caracterul sauspecific si a putut fi continuata si desavarsitade principalele semintii tracice din tarileromanesti si anume de getii si dacii dinCarpati.

Vas ceramic, glisit la Corlate, caracteristic pcntru epoca bronzului;h = 22,2 cm; ornaments geornetrice rcalizatc mai ales prin incizii

15

li

cul-tural&

Ion Nistor

Capitolul IV

CIMERIENII

1. Nava lirea cimerienilor2. Varsta de bronz

1. Navalirea cimerienilor

De pe la finele mileniului al doileainainte de era cresting, semintiile tracice dinRomania fura incercate de invazia unorsemintii iraniene, care pornisera din marelerezervor de oameni al Asiei Centrale si de peplatoul Iranului. Seria navalitorilor o deschi-sera semintiile cimeriene, kimry sau cimiriiasirienilor si chimirii izvoarelor mesopotamice.Acestea descalecaseral mai intai in Rusiameridionala si salasluira timp mai indelungatin regiunea pontica dintre Don si Nistru. Acolo,la marginea parnantului, langa Ocean, laintrarea in Hades (Intern), unde Helios(Soarele) nu mai straluceste si unde domnesteo vesnica intunecime - faimoasa intunecimecimeriana le pomeneste Homer. Dupes cime-rieni, stramtoarea de la Cherci s-a numit inantichitate Bosforul cimeric, spre deosebire deBosforul tracic, care leaga Marea Neagra. cuMarea Egee.

Sub presiunea scitilor sau socolitilor,cum se numeau ei insisi, care erau asezati inpreajma Marl Caspice, cimerienii trecuraNistrul si navalira asupra semintiilor tracicedin spatiul carpalo-dunarean, incercand sa leimpuna civilizatia si suprematia tor. Astfelhaladuira cimerienii un limp oarecare pepamantul romanesc, supunandu-se semintieitracice sau vietuind in mod pasnic impreunacu ea, caci ei erau de aceeasi vita cu tracii, iarunii invatati ii considers drcpt traci.

Ecoul luptelor si rivalilalilor dintrecimerieni si sciti rasuna Inca in amintirea gre-cilor din Olbia, care informasera pe Herodot catam scitilor fusese mai inainte a cimerienilor sica acestia numai din cauza neunirilor ar fi fost

batuti de sciti si impinsi spre Nistru. in cursulacestor lupte cimerienii ar fi ucis pe capeteniilefor care ii indemnau la lupta contra navalito-rilor si le-ar fi ingropat pe tarmul Nistrului,unde se pomenea de mormintele for Inca petimpul lui Herodot.

2. Varsta de bronz

Pe vremea invaziei cimerienilor inRomania, cultura neolitica evoluase cu incetulsi pe nesimtite intr-o cultural eneolitica, numitaasa dupes latinescul aenus = de arama, si dingrecescul lithos = piatra, fiindca, desi princi-palul material din care se lucrau armele sisculele ramasese Inca tot piatra, totusi ince-puse sa se iveasca si sa fie intrebuintat la con-fectionarea armelor si uneltelor cel mai vechimetal arama. Epoca eneolitica trecu apoi invarsta bronzului, un aliaj de arama si zinc, dincare se faureau armele, instrumentele siobiectele de cull. Inventarea bronzului propriu-zis este cu mull mai veche, dar raspandirea luiin Europa nu s-a facut decal pe la anul 1900a.Chr., si anume mai intai in regiunile cuzacaminle dc amnia si de zinc din aliajul caro-ra se formase bronzul. Din part* acelea cul-tura bronzului s-a raspandit asupra tuturortarilor europene.

In Romania cultura bronzului era infloare numai pe la anul 1000 a.Chr., candinstrumentele de piatra fura succesiv inlocuileprin arme, scule, obiecte de toaleta si picse decult faurite din bronz si pe alocuri impodobitechiar cu pietre pretioase si semipretioase.Ceramica era mai ingrijita si impodobita uneoricu zugraveli de adevarata maiestrie. Tot atunci

16

Istoria Romanilor

si agricultura Meuse progrese insemnate, lacultura graului, secarei si orzului se adauga sicultura ovazului, iar intre animalele domesticeocupa primul loc calul, pentru indoita safolosire atat in agricultura, cat si in razboi.

Centre insemnate de civilizatie din vars-ta de bronz au fost descoperite in Romania laDrajna (jud. Prahova), unde s-au scos la ivealavarfuri de lanci, topoare, fragmente de sabii siindeosebi seceri faurite din bronz cu mareiscusinta. Agrafe sau fibule si varfuri de lancis-au descoperit la Rafaila (jud. Vaslui), iarceramics bogata, din varsta de bronz, s-a gasilla Lacul Tei de langa Bucuresti. La Crasani(jud. Ialomita) s-a descoperit un prea frumoscandelabru de bronz cu trei brate si patrulumini. In Muzeul National din Bucuresti sepastreaza nenumarate piese din varsta debronz, descoperite in tares. Un coif de our a lostgasit la Poiana (jud. Prahova). La Craiova s-audescoperit capete de laur in argint aw-itpodoabe de harnasamcnte in argint. La Poroina

(jud. Mehedinti) s-a descoperit un rhyton,adica un vas in forma unui corn de argintaunt. La Scortaru (jud. Braila) s-a descoperitun mare cazan, iar in tezaurul de la Hagighiol(jud. Tulcea) s-a gasit un vas de argint incrus-tat cu figuri de animate s.a. Varsta de bronz adainuit in Romania intre anii 1200 700a.Chr. Intervalul acesta de timp corespunde ingenere cu petrecerea cimerienilor in Romania.Pe la anul 700 a.Chr. scitii trecura Nistrul sinavalira asupra cimerienilor, care cedarsterenul in fata navalitorilor. Ei trecuraDunarea si se retrasera in Balcani, iar de acoloajunseral in Asia Mica, unde prezenta si influ-enta for sunt atestate prin civilizatia homericade la Troia. Deplasarea aceasta a avut loc,dupes toata probabilitatea, in secolul al VIII-leaa.Chr., adica pe la sfarsilul varstei de bronz.Asa sc explica faptul ca Herodot nu amintestede cimcricni pc teritoriul Romanici,4 ci numaide sciti, care navalisera numai atunci inregiunea carpalo-dunareand.

Stela funerary din Samun (Cateiu, jud. Cluj) cu portretul vcteranului lulius Crescens al sotiei sale

17

si

fl

ti

ST

' S

3

ai

Ion Nistor

Capitolul V

INVAZIA SCITILOR

1. Cale de invazie2. Varsta de fier3. infatisarea scitilor

1. Cale de invazie

Din Rusia merldionala, strabatuta defluviile Don, Nipru si Bug, scitii inaintara sprevest, atingand Nistrul. Nava lind in teritoriulromanesc, ei patrunsera in interiorul tarii pemai multe cal, care au putut fi identificate cuajutorul asezarilor preistorice ce s-au dez-gropat.5 Un grup scitic a pornit spre nord,ocolind Carpatii si patrunzand adanc in tara desus a Moldovei, cum arata aseza."rile de laContesti pe Prut (jud. Dorohoi) si Satu Mare(jud. Radauti), unde s-au gasit antichitailscitice. Un al doilea val scitic a patruns in tarade jos a Moldovei, iar de acolo, strabatandCarpatii, prin pasul Oituz, au inaintal in Daciatransilvaneana, pana in muntii Apuseni, popu-land cu asezarile for intreaga regiune dintrevaile superioare ale Oltului si Muresului. Un altreilea grup scitic ocoli Carpatii si parcursesesul muntean si oilcan, cu directia spreBanatul timisan. Drumul acesta este marcatprin statiunile preistorice de la Scortaru (jud.Braila), Naieni (jud. Buzau), Bucurcsti,Baldnoaia (jud. Vlasca), Craiova, Tr. Magurelesi Poroina (jud. Mehedinti). In sfarsit, o a patraunda de populatie scaled se revarsa asupraDobrogei de astazi, care primi chiar numele deScitia Minor, spre deosebire de Scitia Major,care incepea dincoace de Dunare si cuprindcatot tinutul de miazdzi al Rusiei, pana la Mareade Azov. Triburile scitice inundara cu prefer-

regiunile de la ses. In munt.i, numdrul forapare mai redus. Prezenta scitilor in Dacia esteconfirmata numai in secolul al VII-lea a.Chr.

Scitii navalitori aduceau cu ei, in tarileromanesti, o cultura noua, specified tor, cul-tura fierului.

2. Varsta de fier

In Egipt si in tarile Orientului apropiatfierul era cunoscut Inca din mileniul al IV-leaa.Chr. Civilizatia miceniana cunostea fierul cametal pretios, ca si aurul. In Italia si in spatiulalpino-dunarean, fierul aparu numai prinsecolul al XI -lea a.Chr. Intrebuintarea fieruluipentru faurirea armelor si sculelor a inlocuitbronzul in civilizatia de Hallstatt, asa numitadupa statiunea preistorica de la Hallstatt, pemalul lacului cu acelasi nume din Austria deJos. Civilizatia Hallstatt, sau propriu zis afierului, a parcurs mai multe stadii de dez-vollare, care incepura in secolul al XI -lea si seincheiara cu secolul al IV-lea a.Chr. In secolulal V-lea, civilizatia Hallstatt trecu in civilizatiamai noua a fierului, numita La Tene, dupdstatiunca pre-istorica cu acelasi nume dinElvetia.

Noua civilizatie a fierului cuprindeperioada de la anul 500 a.Chr. pana la anul 50p.Chr. In regiunile nordice ale Europei, varstalierului s-a prelungit pana in secolul al X-lead.Chr. In perioada mai noua a civilizatiei fieru-lui, inlrebuintarea aceslui metal dcveni maifrecventa in faurirea armelor si uneltelor, iararta prelucrarii si forjarii lui s-a desavarsit cutimpul. In apus, creatorii si suslinatoril civiliza-liei ficrului au fost semintiile ilirice si celtice.

18

inta

Istoria Romanilor

In Romania, cultura fierului nu sedatoreste unei infiltratii din sud-vestul iliro-celtic, ci ea s-a dezvoltat sub influenta sciticadin rasarit.6 Nava lind in spatiul carpato-dunarean, triburile scitice zagazuira infiltratiacivilizatiilor Hallstatt, Villa-Nova si La Tene lanoi, pentru a impune aici civilizatia for proprie.In epoca aceasta armele si sculele de tot felulse construiau cu preferinta din Fier.

3. Infatisarea scitilor

Homer nu pomeneste de sciti, pentru caaparitia for in raza civilizatiei homerice esteintr-o perioada mai tarzie. In schimb, Herodotse opreste mai mult asupra tor, dar nici el nuindeajuns de lamurit asupra vielii acestuipopor, intrucaL marturiseste ca niciodata n-acunoscut indcaproape poporul scitic, ci a auzitdiferite pareri cu privire Ia multimea tor, caredupes unii ar fi fost foarte mare, iar dupes altiifoarte redusa.7 Fates de relatarile lui Herodot,s-a observat, pe drept cuvant, ca nomazii dinrasarit erau triburi cuceritoare nu preanumeroase, dar bine organizate, astfel incest eleputeau sa se impuna unei populatii agricole,cum erau bunaoara tracii. Totusi, intindereascitilor asupra unui teritoriu atat de vast lasssa se intrevada ca neamul for era destul deputernic si numeros pentru ca sa tulburepacea si linistea popoarelor vecine.

Herodot arata ca scitii erau nomazi,neavand nici orase, nici sate. Carul era singu-rul for adapost, cu ajutorul caruia se puteaumisca dintr-un loc in altul. Ei se hraneau dinprodusul turmei for si din vanat, band lapte deiapa, asemenea semintiilor caucaziene deastazi. Erau calareti buni, inarmati cu arcuri sisageti otravite, cu care amenintau mereu paceapopoarelor vecine.

Cu privire la infatisarea scitilor aflamde la medicul elfin Hippocrat (460 - 377 a.Chr.)ca figurile for erau marl si greoaie, madularelegroase si flexibile; purtau parul scurt si sema-nau foarte mult unul cu altul, din cauza caerau grasi si muschiulosi. Femeile for numaicu greu le puteai deosebi de barbati; ele tineaucapul aplecat, aveau pieptul turtit si fataroscovand.

Indicaliilc acestea ale lui Herodot auMeta pe unii sa considcrc pe sciti caapartinand rasei mongolice, hind iranieninumai prin limbs, pe care ar 11 primit-o de lafemeile for de origins iranica. Dar figurilescitice de pe vasele grecesti ce s-au descoperitin sudul Rusiei repre-zinta tipuri iranice, iarportul parului, care seamand cu coama calu-lui, nu poate fi un indiciu serios pentru ori-ginea for Astazi controversaasupra originii scitilor este considerate decercetalorii rusi insist ca find inchisa. Seitiierau o semintie iranica inrudita cu alanii, ias-sii si osetii din Caucaz.

Coif greco-iliric dc bronz, g5sit Ia GostavAt (jud. Olt) sec. V - IV i. d. Hr.

19

uralo-altaica.

Ion Nistor

Capitolu I VI

CEA MAI VECHE DESCRIERE GEOGRAFICA A ROMANIEI

1. Geografia Scitiei dupil Herodot2. Expeditia regelui Darius la Dunare

1. Geografia Scitiei dupes Herodot

De 1a primele inscriptli lapidare dinsecolul al VII-lea a.Chr. a trebuit sa se scurgaaproape un veac si jumatate pand cand infor-matiile scrise asupra taxii noastre sa prezinte oexpunere mai larga si mai cuprinzatoare. Celemai vechi insemnari geograilce asupra terito-riului Romanici le gasim la Herodol. Aces laeste primul autor care face in cartea a patra aIstoriilor sale o descriere amply asupraRomanici pc care o privea ca pe o regiunc aScitiei, dupes populatia dominanla din accicvremuri. Herodot, originar din Halicarnas, acunoscut liloralul Romanic' din propriilc salecalatorii de-a lungul larmului pontic, de laOlbia la Tyras (Cetatea Alba) si dc acolo laHistria (Caranasul) pana la Odessos (Varna).Cu ocazia acestei calatorii, Herodot a culcs dingura negustorilor greci din parlea locului infor-matii prelloase asupra litoralului pontic,asupra hinierlandului acestuia si asupra vietiilocuitorilor din aceste regiuni. Dintr-un tainicspirit divinatoriu, Herodot a inchinat carleaaceasta Melpomenei, muza tragediei, pre-vestind astfel desfasurarea dramatics a istorieiRomaniei in desfasurarea ei milenard. Herodotarata ca Scitia incepea unde coasta ponticaforma un golf, in care se revarsa Istrul, cu guraintoarsa spre rasarit. Golful acesta a fost iden-tificat de unii cu golful de la Burgas, iar de altiicu golful de la Balcic. Este mai curand golfuldin partile Histriei, pe care aluviunile Dunarii1-au transformal cu vremea in limanurile Sinoesi Raze lm, din timpurile noastre. Pornind de laIstru, Scitia lui Herodot se intindea pand laChersones.

Herodot infatiseaza Scitia8 ca o marecampie, bogata in pasuni si daruita cu apecurgatoare din belsug, care o strabat in toatedirectiile. Cele mai renumite din aceste apeerau navigabile pang la oarecare distanta demare. Istrul (Dunarea), cu cele cinci gun alesale, parea lui Herodot fluviul cel mai mare din

bate fluviile pe care le vazuse. El arata ca.Istrul curgea totdeauna la acelasi nivel, atatvara, cat si iarna, in comparatie cu nivelul vari-abil al Nilului. Istrul este aratat ea primul din-tre raurile Scitiei, care curge din apus sprerasarit si ajunge la un mare volum de apa,fiindca in el se varsa si alte rauri. Raurile careii maresc volumul de apa sunt urmatoarelecinci, care pornesc din partile Scitiei si anume:Porata, pc care clinii ii numcsc Pyreton(Prutul), apoi Tiarantos (Siretul), Araros(Buzaul); Naparis (Ialomita) si Ordessos(Argcsul). Primul rau mentionat, adica Porala,este mare si, curgand in partile rasarilene,uneste apele sale cu ccle ale Istrului; al doilea,Tiarantos, curge mai spre apus si este mai mic;cat penlru Araros, Naparis si Ordessos, elecurg intre aceste doua rauri. Aceste rauri, ade-varat scitice, contribuie la cresterea volumuluide apa al Istrului.9 Informatia lui Herodot, caraurile Araros, Naparis si Ordessos s-ar varsain Istru, intre gura Prutului si a Siretului, eraevident gresita, intrucat si pe timpul sauBuzau' se varsa in Siret, iar Ialomita si Argesulse varsau direct in Dunare si anume: Ialomitala Piva-Petrii in fata Harsovei, iar Argesul laOltenita, in fata Turtucaiei. Raul Maris, carevenea din munti, isi unea apele cu ale Istrului.

Pe tarmul opus, se varsau in Istruraurile Atlas (Lom), Aoras (Osma), Tibizis(Timoc), Athys (landra), Noes (Daistra) siArlanes (Vid), Schios (Ischel), izvorand dinmuntii Emului (Balcani).

Dintre raurile mentionate dc Herodotintampind oarecare dificultate identificarearaului Maris, care porneste din Carpati si serevarsa in Dunare. Unii au incercat sa identi-fice raul Maris cu Muresul, considerandu-1 carau principal, iar Tisa ca afluent al Muresului.Numai printr-o asemenea interpretare silita,Muresul, identificat cu Maris, s-ar revarsadirect in Dunare, precum arata Herodot.Interpretarea aceasta sty insa in contradictiecu relatarile lui Herodot, care spune ca Marisulse varsa in Dunare, prin Scitia. Muresul insa,

20

Istoria Romanilor

chiar daca ar fi considerat ca rau principal inlocul Tisei, nu se varsa in Dunare princaci Scitia lui Herodot nu trecea dincolo destramtorile Portilor de Fier. De aceea, credemca este mai aproape de adevar identificarearaului Maris cu Oltul, care se varsa in Dunarein fata raului Artanes (Vid), mentionatdeopotriva de Herodot. In sprijinul acesteiinterpretari, vine marturia lui Strabo, carearata ca raul Maris, pe care se transportsmaterial de razboi, se varsa in Dunare.

Herodot arata ca. Istrul strabate toataEuropa, incepand de la celti, care sunt cei maioccidental' locuitori din Europa, si dupd cestrabate Europa intreaga, ajunge 'Jana la mar-ginea Scitiei. El este aratat ca primul dintretoate fluviile Settle"; dupa el venea Thyras(Nistrul), care porneste din partite demiazanoapte si incepe a curge dintr-o baltamare care desparte Scitia de Cara neurilor. Lagura fluviului Thyras locuiau elinii, care senumeau tiriti (tirageti).

Intinsele sesuri ale Scitiei sunt ara tatede Herodot ca bogate in pasuni, dar lipsite depaduri. Pasunile inlesncau creslerea cailor si abovinelor, cats vremc cresterea ramatorilor eradetestata de sciti, despre care Herodot sustIneca ei nu cresteau si nici nu sacrificau porci. Pelanga cereale, scitii cultivau si plante textile.Herodot arata ca in Cara scitilor crestea canepa,o plants care semana mull cu inul. Afars doarea e mai tare si mai inalta. Din pricina acestordoua calitati, canepa avea - dupa Herodot -avantaj asupra inului, fiindca ea crestea si sal-batec. Din canepa, tracii isi faceau haine foarteasemanatoare cu cele efectuate din in, asaincat cine nu cunostea bine canepa nici nuputea deosebi imbracamintea din canepa decea de in; iar cine nu vazuse canepa isiinchipuia ca era efectuata din in.

2. Expeditia regelui Darius la Dunare

Tot de la Herodot ni s-a pastrat cea maiveche marturie despre o expeditie military peteritoriul Romaniei. Este vorba de campaniaregelui persilor, Darius, impotriva scitilor de laDunare. S-a aratat mai sus ca imperiul scitilorajungea de la Dunare la Marea Caspica, inregiunile cele mai indepartate.

Scitii amenintau mereu granitele imperi-ului persic, extins dupd infrangerea mezilor decatre regele Cyrus in vecinatatea scitica.Neintelegerile acestea determinara pe regeleDarius Codomanul (521 485 a.Chr.) sal intre-prinda o expeditie contra scitilor pentru a-i lovila Dunare, a-i supune si a se intoarce apoi vic-

torios in Persia, prin regiunile caspice. In scopulacesta, regele Darius porunci sa se arunce unpod de vase peste Bosfor, pentru trecereaarmatei sale in Europa, iar de acolo el inainta inanul 513 a.Chr. de-a lungul tarmului ponticpand la gurile Dunarii, insotit mereu de galerelede coastal ale grecilor din Milet si din Arhipelag.Asupra acestei faimoase campanii, gasim laHerodot informatii interesante cu privire laregiunile dobrogene. Vasele grecesti pluteau de-a lungul coastei pang in delta Dunarii.Patrunzand in delta, vasele inaintara pe fluviuin sus, pand la punctul unde se despart gurile,departandu-se la o distanta de doua zile demare. Acolo, grecii construira, in asteptarearegelui, un pod de vase. Podul pare sa fi fostaruncat intre Isaccea si Cartal, unde malurileDunarii se apropiau mai mult unul de altul, siunde conditiile terenului ingaduiau constructiaunui asemenea pod. Intre timp, regele Dariusinainta in fruntea ostirilor sale de-a lungulcoastei tracice si sosi la raul Tearos (Simes-Dore)care se alimenteaza din 38 de izvoare, pentrua-si continua drumul spre Dunare. In drum,rcgcic infranse impotrivirca gettlor si primisupunerca tracilor Zara lupla.

Invingand greutatile marsului, regeleDarius ajunse in sfarsit la podul de la Isaccea,peste care trecu cu ostirea sa in Bugeaculbasarabean, unde traiau budinii, o semintiescilica. Patrunzand mai adanc in Bugeac, regeledadu peste un oras de lemn, ce fusese parasit delocuitori si caruia ii dadu foc. Scitii se retrageautot mai adanc in interiorul Basarabiei, pustiindtotul in cale, astupand fantanile si arzandfanetele in urma lor. In conditiile acestea extremde neprielnice, armata incepu sa se resimta dincauza dificullatilor de aprovizionare si de aceearegele se hotari sa se reintoarca la Dunare. Inclipele acestor hotarari se ivi un sol scit, careprezenla regelui o pasare, un guzgan, o broascasi cinci sageti, fard a-i mai da vreo explicatie.Mult se minund regele Darius de aceastaneobisnuita solie, cand unul dintre credinciosiisal, care cunostea limba simbolica a scitilor,talmaci solia in urmatorul mod: "daca, schim-bandu-vd in pasari, nu veil scapa prin vazduh,sau prefacandu-va in guzgani, nu v veilascunde sub parnant, sau transformandu-va inbroaste, nu veil sari in bait!, loviti de acestesage(' nu va veg mai intoarce acasa".

Impresionat de aceasta stranie solie,Darius grabi trecerea peste Dunare, si rein-toarcerea in tam sa, mai ales ca aflase despreuneltirile dusmanoase ale adversarilor sal.

Aceasta este prima veste 'storied despreo invazie strains pe teritoriul Romaniei deastazi.

21

Scitia,

Ion Nistor

Capitolul VII

TRIBURILE SCITICE SI ASEZARILE GRECESTI SI CELTICE

1. Patrunderea agatirsilor in Dacia2. Scitii in Dobrogea3. Coloniile grecesti de la Marea Neagra4. Coloniile grecesti de la Dunare

1. Patrunderea agatirsilor in Dacia

Triburile scitice au patruns inRomania, precum s-a aratat mai sus, pe maimulte cal, conduse fiecare de capetenia sa. Eles-au asezat in spatiul carpato-dunarean inmod sporadic, constituind enclave etnicestraine in mijlocul triburilor tracice autohtone.Scmintii scitice erau napeii din sesul munlean,sacii de la Dunare si de la Mures, sargelii sipaleii din Moldova si siginii din Banat. Dar din-tre toatc triburile sciticc, ccl mai puternic eratribul agatirsilor din Dacia, numil astfel dupesregele Agathirsos, care-1 conduse acolo. Pelanga capetenia agatirsilor, mai cunoastem sialt! regi scitici, dar fara sa slim si numeletriburilor in fruntea carora se aflau.Conducalorul scitilor in lupla de apararcimpolriva lui Darius. rcgcic persilor, fuscscregele Idanthyrsos. Herodot mai amintesle side un alt rege al scitilor cu numele Ariapeithes,care luase in casatorie o grecoaica din Histria,cunoscuta cetate de pe malul lacului Sinoe.Din casatoria aceasta se nascu Sky les (cca.500 a.Chr.), fiul lui Ariapeithes, care cunostealimba greaca. Ariapeithes fu ucis de regeleagatirsilor, Spargapeithes, probabil din cauzarivalitatilor politice dintre triburile scitice carepatrunsera in Dacia si cele ramase in regiuneatransdanubiana dintre Nistru, Dunare siCarpati.

Agatirsii erau tribul scitic cel mai put-ernic, care dobandi suprematia politics si eco-nomica asupra semintiilor tracice din podisuldacic si pe care ei intelesera sa o exercite acolotimp indelungat pana la trezirea triburilortracice autohtone la viata politica proprie.1

Supusii lui Agathyrsos si ai urmasilorsal, dupes Herodot, erau oameni iubitori deviata usoard, inclinati spre poligamie siimpopot.onati cu podoabe de aur. Ei aveausotiile in comun, ca sa fie frati intre dansii si sa

nu existe invidie si ura. La agatirsi legile erauticluite in stihuri pe care le recitau. cantand.Traind in mijlocul triburilor tracice autohtone,care aveau o civilizatie veche in statul dacic,agatirsii nu putura rezista multa vreme proce-sului de tracizare, de care erau amenintati.Procesul acesta era insa pe vremea lui Herodotdeslul de avansal, intrucal parintele istorieiarata ca moravurile agatirsilor erau indestul deasemanatoare cu cele ale tracilor. In timpulacela, agatirsii erau considerati ca sciti traciza-li, sau mai precis dacizati. Imprejurarea aceas-La a dclerminal pe unii invatati sa considere peagatirsi chiar din capul locului drept traci.

Dupes informatiile lui Herodot, agatirsiierau buni crescatori de albine, astfel Ca roiurileimpiedicau adesea circulatia. Tot Herodotarata ca din Cara agatirsilor izvorea raul Maris(011u1). La agatirsi pare sa sc refere si afirmatialui 1-Icrodot ca sell!! aveau obiceiul sa bea yincurat. Elenii numeau chiar pe cei ce beau yincurat, adica." neamestecat cu apa, "ca toarna cala sciti". Scitii nomazi care se hraneau cu laptede iapa nu aveau putinta de a se desfata cu vinca bautura obisnuita si intrebuintau vinul doarpentru savarsirea ceremoniilor religioase. Altfelse prezinta insa situatia la agatirsii din Dada,unde cultura vitei de vie era dezvoltata si la eise refers informatiile lui Herodot.

Celelalte triburi scitice din Romaniapierdura cu vremea suprematia pe care oexercitau asupra triburilor tracice subjugate,contopindu-se cu ele in cursul vremii.

2. Scitii in Dobrogea

Numele acesta se mentinu numai pen-tru regiunea pontica din Dobrogea, care apareLimp mai indelungat sub numele de ScigaMinor.

Absorbirea scitilor din Romania decatre populatiile subjugate este confirmata. de

22

isi

Istoria Romani lor

geograful Strabon care, amintind de sciti, arataca ei traiau amestecati cu tracii, si mai ales cutracii bet de dincolo de Istru, adica dinTransdanuvia munteand. Ca un popor navalitorscitii nu erau numerosi, iar sub raport etnicasethrile for erau sporadice, astfel ca absorbireafor in masele compacte ale populatiei indigenes-a putut savarsi card prea man greutAti.

Scitii din Scitia Minor, adica dinDobrogea, se pierdura cu vremea in randuriletriburilor getice de acolo. De la regii for ni s-aupastrat doar cateva monede de bronz si deargint, batute dupes modelul monedelor grecestidin coloniile pontice. Inscriptiile de pe acestemonede ne-au pastrat numele mai multor regiscitici ca Tanusa, Kanites, Haraspes, Acrossaesi Sariakes.

3. Coloniile grecesti de la Marea Neagra

Prime le inscmnari sense privitoare latara noastra le datoram colonistilor eleni de laThyras si Histria. Acestia, strabatandHelespontul, patrunsera. in Pontul Euxin (MareaNeagra) pentru a descaleca factorii comerciale laOlbia, la Thyras si la Histria. Olbia a fost ocolonie ionica intemeiata in secolul al VII-leaa.Chr. in limanul Bugului, in fata orasuluiNicolaev de astazi. In aceeasi vreme, milesicniiinfiintau colonia Panticapaion (Cherci), carestapanea stramtoarea dintre Marea Azov siMarea Neagra, devenita capitala imperiuluibosporan. La gura Donului luase fiinta coloniaTanais, Azovul de astazi, dupes care s-a numiL simarea cu acelasi nume. La revarsarea fluviuluiThyras (Nistru), pe buza de vest a limanului cuacelasi nume, colonistii ionicni descAlccardcolonia Thyras (Cctatca Alba"). La 50 km sprcnord-est de Constanta, corabicri indr5zncli dinMilet descalecard, la anul 656 a.Chr., coloniaHistria, Istros, azi Cavarnasul, pc tarmulapusean al lacului Sinoe.

In secolele urmatoare, grecii intreprinza-tori inzestrara." :tarmul pontic de la Histria pansla Odessos (Varna) cu un sirag de colonii si fac-torii comerciale, incepand cu Tomis (Constanta),Callatis (Mangalia), Bizone (Cavarna), Apollonia(Sozopolis) si Dionysopolis (Balcic). Numeroaseleinscriptii ce ni s-au pastrat din aceste colonii vinsa lumineze intunericul ce apasa asuprapamantului romanesc in varsta fierului sau inepoca protoistorica. Din coloniile pontice greciidin tara-marna se aprovizionau cu peste, miere,ceara, cereale, piei, blanuri, land si sclavi geto-dacici, intalniti din secolul al IV-lea tot mai desla Atena.

4. Coloniile grecesti de la DunareDar influenta greceasca n-a ramas

marginita la litoralul pontic, ci ea a patruns siin interior de-a lungul Istrului si al princi-pallor lui afluenti. Grecii din coloniile ponticepatrunsera adanc in hinterlandul dobrogean,inaintand pe Dunare in sus. Histrienii isi avearafactoria for la Carsium (Harsova) iar tomitaniila Axiopolis (mai jos de Cernavoda). Acolo, peDunare in sus, grecii descalecard factoriile forla gurile afluentilor celor mai importanti aiDundrii, cum erau Prutul, Siretul, Ialomita,Argesul si Oltul. La gura Prutului, intre Galatisi Tomarova-Reni, s-au descoperit urme deasezari grecesti, iar pe Prut s-au dezgropatobiecte grecesti la Dolhesti (jud. Falciu). Separe ca regiunea dintre Prut si Nistru,Basarabia de astazi, servea ca hinterland maimult pentru colonistii greci din Thyras (CetateaAlba).

Intre Prut si Sirel a fost dezgropata oveche factorie a histrienilor cu bogat materialarheologic din se-colul al VI-lea a.Chr., sianume la Barbosi. De acolo negustorii greciurcau pe Siret, pang la gura Buzaului si aPutnei, ajungand pana la revarsareaTrotusului, unde s-a dezgropal faimoasa stati-une de la Poiana cu obiecte vechi din secolul alIII-lea a.Chr. Penetratia greceasca nu s-a opritinsa aci, ci a strabatut, prin pasul Oituz, inDacia transilvaneana. Astfel valea Trotusului,a Siretului si a Dundrii formau linia de lega-tur5 intre masivul carpatic si larmul dobro-gcan al Pontului.

0 alter sta.liune, situates pe Dunare insus, se gasea la Carsium (Harsova), in fatagurii raului lalomita. Pe valea lalomitei in sus,la 100 km deparle de Dunare, s-a descoperitslatiunca dc la Piscul Crasani, cu numeroascpicse grecesti din secolul al III-lea a.Chr.

Colonistii eleni din Tomis (Constanta)infiintara factoria for la Axiopolis (Cernavoda),unde s-au dezgropat obiecte din secolul al III-lea a.Chr. 0 alta factorie greceasca s-adescoperit pe Dunare in sus, la GradisteaMare, in fata lacului Mostistea si aproape delocalitatea Manastirea, cu obiecte grecesti dinsecolul al III-lea si al II-lea a.Chr.

Legatura cu interiorul campiei muntenepana. la Carpati o racea Argesul, care se revar-sa in Dunare, in apropicre de Gradistea Mare.De la Gradistea in sus, tot malul Dundrii, intreCalarasi, Zimnicea si Turnul Magurele estebogat in rama.site preistorice. Monede grecestidin insula Thasos s-au gasit la Zimnicea,Petrosani si Popesti (jud. Ilfov); la Cosholtin(jud. Sibiu) si la Turnu Severin. Grecii din

23

Ion Nistor

Thasos aveau in secolul al III-lea a.Chr. lega-turi cu tarile noastre. Este probabil ca seminti-ile tracice sa fi deprins de la thasieni folosireamonedelor metalice. Drahme din Apolonia siDyrrachium s-au gasit in cantitati marl la Baiade Cris (jud. Hunedoara), la Sebesul de Sus(jud. Sibiu), la Sighisoara si la Giurgiu, toatedin secolul al III-lea a.Chr.

Vase de our si argint, ceramics artisticpictata, statuete si obiecte de lux, sticlarie siarme de tot felul se importau din coloniilegrecesti. Palate le regilor si demnitarilor geto-daci erau construite de mesteri eleni, precumne arata literele si monogramele.grecesti de pepietrele zidariilor ce s-au descoperit laGradistea si aiurea. La Spantov (jud. Ilfov) s-agasit o amfora din insula Rhodos. Inscriptia depe toarte arata ca amfora a fost facuta pe tim-pul arhontului Aristodamos, de mesterulTheasos, probabil in secolul at II-lea a.Chr. LaSendrenii de la gura Siretului s-au gasitnumeroase vase grecesti provcnite dc la cliversincgustori. Tot acolo s-a dezgropat un sarcofagadus din Asia Mica, ceea ce dovedestebunastarea materials a negustorilor greci deacolo.

De la Tumul Magurele pana la Sucidava(Celei) se gasesc obiecte grecesti pe Arges in sussi pe Dambovita, pand la Rucar si Bran. Aceastaera a doua linie de legatura director a grecilor cuDacia transilvaneana. Monede histriene s-augasit in judetul Hunedoara pe unul dintre dru-murile de acces la numeroasele cetati dacice dinacea regiune muntoasa. Din veacul at VII -leapana in at V-lea a.Chr. erau numaicare intretineau aceste legaturi cu regiunile dela Dunare. In secolul at III-lea a.Chr. incepu sase manifeste in tarile noastre influenta negusto-rilor din Rhodos. Capetenfile semintiilor tracicede pe teritoriul nostru primeau cu drag, dupescum se vede, si plateau cu pret bun diverse pro-duse ale industriei, oferind in schimb materiiprime. Influenta greceasca atinse curried sidomeniul spiritual. Legenda it infatiscaza peZamolxis drept ucenic at lui Pitagora. Astfel,vedem cum inraurirea culturii grecesti incepu sapatrunda tot mai adanc in teritoriile Romanieide astazi si sa se manifeste nu numai pe lard-mul indeletnicirilor tehnice si comerciale, ci si indomeniul preocuparilor spirituale si culturale.

5. Asezarile celtice

Influenta celtica asupra teritoriuluiromanesc 1 1 s-a manifestat dinspre nord-vest.Statiunile celtice de la 7'uroci, Bosolpe Tisa si dela Silvasi (Alba de Jos) cuprind arme si podoabe

celtice din secolul at V-lea a.Chr. Din se-colul atN-lea a.Chr. sunt obiecte dezgropate la Sedriasi,Copis, Apahida, Prejmer si Tartlau, lang5.Brasov, unde s-a dezgropat chiar un car celtic,precum si la Tinosul din campia munteand.Dintre numeroasele triburi celtice caresalasluiau in spatiul carpato-dunarean gasimpomenite de Ptolemeu numai trei triburi, sianume: anartli, teuriscii si cotenzii.

Cultura cellica a patruns tot mai adancin tarile noastre de la 300 a.Chr. incoace, candsemintiile celtice, ca boienii, se apropiau tot maimult de spatiul etnic romanesc de astazi.Monede celtice s-au gasit la noi mai putine. Maifrecvente sunt fabricatele de her si de pamantars. Celtii au introdus aci prelucrareamestesugita a fierului, precum si roata olaruluicare a revolutionat arta ceramicii. Formeleceramice create sub influenta celtilor dinBavaria si Boemia au patruns in Dacia pe valeaSomesului si a Muresului si s-au raspandit deacolo asupra sesului muntean. Pans la PisculCrasani (jud. Ialomita) anurnitc tipuri celtice seintalnesc cu precursoarelc for din regiuneaDurfarii superioare.

Dar pe langa influenta celtica, care ne-avenit din nord-vest, s-a manifestat la noi si un atdoilea curent cultural celtic, care pomea dinsud-vest, de la confluenta Savei cu Dunarea,unde salalsluiau scordistii celtici, care isi aveaucentrul for la Singidunum (Belgrad). Este deretinut faptul ca sufixul -dunum indica origineaceltica a localitatilor care it poarta. De la scor-distil din Serbia de astazi s-au revarsat undelecivilizatiei celtice asupra Banatului si Olteniei,precum si asupra regiunilor balcanice in genere.-Dupa Tomaschek, ar fi de origins celticaNaissus (Nis) si Remeziana (Bela Palanca). Deasemenea celtic ar 11 si numele Danuvius(Dunarea) pentru Istrul tracic. Pe valea Moravei,in sus, a strabatut semintia celtica a galatenilor,care ucisera in lupta pe regele PtolemeusCherameus, la 280 a.Chr. Celtii galatenipatrunsera mai apoi pana in Asia Mica, undeimpusera numele for provinciei Galatia.

Descalecarea celtilor spre Marea Neagraporni de la izvoarele Prutului si ale Nistrului. Deacolo Celtii coborara si impusesera suprematieifor populatiile intalnite in cale. Regatul lui Tylear fi durat 50 de ani. Ptolemeu mentioneaza inpartite Nistrului mai multe cetati celtice ca:Carrodunum, Mactonium, Vibantavarium siEractum. In Bugeac se mentioneaza cetateaBrita/agai, dupes semintia cellica a brilolagilorsau brilogalilor. Dincolo de Dunare, in ScitiaMinor, se mentioneaza cetatile celtice Arrubium(Macin), Noviodunum (Isaccea) si Aliobris, caren-a putut 11 Inca identificata.

24

hislrienii,

Istoria Romanilor

Capitolul VIII

ROMANIA, PATRIA GETO-DACILOR

1. Diferentierea triburilor tracice nord si sud-danubiene2. Viata social& si politic& a geto-dacilor3. Geto-dacii in lupti cu Alexandru cel Mare

1. Diferentierea triburilor tracice nord-si sud-danubiene

intunericul aproape de nepatruns, carepana in secolul al V-lea a.Chr. apasa asuprapamantului romanesc, incepu sa fie strabatuttot. mai des de razele de lumina revelaLoare dininsemnarile scrise.12 Raze le acestea de luminaavura darul sa se concentreze mai mult asuprapopulatiei autohtone a Lracilor din spatiulcarpato-dunarean. Poporul acesta mare siputernic era divizat in numeroase triburiautonome, dintre care unele traiau sub prin-cipii sau regii for national!, iar altele cunosteausuprematia unor regi straini de neam cimeric,scitic, sarmatic, celtic, grec sau macedonean.

Cu vremea, semintiile tracice dinRomania incepura sa se diferentieze tot maimult de semintiile tracice care trecuseraDunarea si se asezasera in Balcani. In urmacontactului politic si cultural cu popoarelevecine eterogene, diferentierea aceasta s-aaccentuat tot mai pu-ternic, pana ce triburiletracice nord-danubiene se inchegasera, subinfluenta celtica, intr-o populatie indo-euro-peana, cu spiritualitate si cultura nordicacelto-germand, cats vreme semintiile sud-danubiene primird, sub influenta balcanicagreco macedoneana, timbrul spiritua- litatii sicivilizatiei mediteraneene, cu predominareaelementelor sudice in taramul religios si social.Triburile ramase la nord, pe pamantul clasic alculturii neolitice, erau inrudite cu cele de lasud, dar ele nu mai constituiau unul si acelasipopor, precum nici triburile tracice, carepatrunsesera in Frigia, Bitinia sau Paflagonia,din Asia Mica, nu mai pastrara insusirilecaracteristice de acasa, ci devenird, sub influ-enta mediului in care traiau, popoare de sinestatatoare.13 In secolul al IV-lea a.Chr. seremarca in Romania o puternica influentaculturala celtica. In acelasi limp, influenta cul-turala greco-macedoneana incepu sa se mani-

feste tot mai hotarator asupra triburilor tracicedin Balcani.

Doua din semintiile tracice de la- nords-au ma-nifestat mai hots sat in istorie, sianume getii si dacii. Strabon arata ca tracii dinspatiul carpato-dunarean se desfacura in cloudgrupuri, si anume in grupul getilor dinsprerasarit si grupul dacilor dinspre apus. Din ran-durile accstor scmintii se ridicau numcrosisclavi, pd care alicii ii numeau, dupa origineafor, gela si claim, de la dal, un nume mai vechi,peniru dad. Strabon atesta ca getii si daciierau doua ramuri ale aceluiasi popor. El afirmaca getii si dacii vorbeau aceeasi limbs.

In realitate, numele de daci il.npurta untrib tracic din regiunea Crisurilor. In cursultimpului, tribul acesta, distingandu-se fats decelelalte triburi tracice prin curajul si vitejia sa,izbuti sa le impuna acestora numele sau gcn-tilic si astfel s-a ajuns la numele national dedaci si la toponimicul de Dada. Dio Cassiusarata ca dacii locuiau pe ambele maluri ale

cu deosebire numai ca cei ce erauasezati la dreapta fluviului se numeau mizi, iarcei de la stanga Dunarii dad. Grecii ii numeaudaci zice Dio Cassius - "dupa cum se numeauei insisi, macar ca ei stiau ca unii greci, cudrept on fara drept, lc zic geti".

2. Viata social& si politic& a geto-dacilor

Asupra istoriei geto-dacilor au existattrei scrieri si anume: Comentarille irnparatuluiTraian asupra razboaielor sale cu dacii,Gelicele lui Crilon si Gelicele lui DioCrisostomul. Din nenorocire, izvoarele acesteaasa de pretioase s-au pierdut, astlel ca dincuprinsul for nu ni s-au plistrat decal crampee,din citatele altor autori an-tici. Vasile Parvan aadunat in scrierea sa Getica informatiileistorice arheologice ce s-au facut in Romania.Din cercetarile acestea se vede ca geto-daciierau sedentari. Ocupatia for principals era

25

Dunarii,

Ion Nistor

plugaria si cresterea vitelor. Ei cresteau cai,boi, of si capre. Calaretii geto-daci erau re-

Boii si bivolii se injugau la car *i laplug. Din coarnele stramosilor lor salbateci,cum erau bourul sau zimbrul, se faceaupocale. Turmele de of si capre, pastorite depacurari, imbra.cati in cojoace mitoase, albe sinegre belgunii si caragunii din Balcani -umpleau atunci, ca si azi, vara, poienelemuntilor, iar iarna inviorau baltile de laDunare.

Geto-dacii erau organizati in clanuri,"gentes", avand fiecare centrul sau intr-un satintarit la ses, sau intr-un castel de piatra, pevarf de munte. Asezarile se numeau, dupetriburile care le alcatuiau, ca Buridava,Sucidava etc. La ses casele se construiau dinnuiele umplute cu pamant, unele chiar pejumatate infundate in pamant. La deal si lamunte, adaposturile se faceau din barne *i seungeau cu lut, pe dinduntru st pe dinafard. Inlocuri umede si mlastinoase, stalpii se infigeauin pamant si pe ei se aseza temelia casei.Grinzile erau bine inchegate cu cuie de lemn.Planul caselor era in patru cornuri, nicirotunde, nici ovale. Gospodarifie erau inconju-rate de un gard de pari si raslogi, legati cucanjuri.

Barbatul se indeletnicea cu razboiul,vanatul si pastoritul si munca grea de la camp*i de la padure. Femeile dercticau in casa,macinau graul la ra*nite de mina, carau apein vase, pc care, pc alocuri, lc purlau pc cap cumulti iscusinta, torceau firul si teseau panzadin in sau canepa pentru imbracaminte. Dinnuiele de rachita si din papura sau stuf seimpleteau cosuri, navoade si plase de prinspeste.

Barcile se scobeau intr-un singurtrunchi de copac pentru a servi la pescuit si latrecerea apelor. Care le se miscau pe roti cuobezi si spite. Plugurile erau din lemn, deasemenea si jugurile de la boi. Imbracaminteaconsta in cojoace, sube mari, mantale cu glugasi sandale sau opinci, in picioare, din land sefaceau haine mai calduroase.

Pamantul se cultiva in mod rational,aplicandu-se asolamentul, adica alternareametodica a araturilor, spre a trage din sol celmai mare folos posibil. Cerealele se pastrau ingropi de bucate (zimnicele). Cultura vitei de vieajunse la mare inflorire. Amforele de vin ces-au pastrat in statiunile preistorice arata caprotoparintii romanilor se inveseleau cuplacere la un pahar de yin, ca si in zilele noas-tre. Blidele de casa erau primitive si mancarease servea in scafe de lemn.

Semintiile geto-dacice erau iubitoare de

muzica. Se canta din citera, fluier, dar mai alesdin nai si bucium. Dupa ospete toata lumea seprindea in hors. La praznice marl se aranjaujocuri cu acme si dansuri cu sabii. Femeileerau foarte iscusite in vindecarea bolilor culeacuri *i descantece. Ele stiau sa provoace unfel de narcotizare prin fumigatie cu samanta decanepa, tinand loc de betie.

Menandros spune despre conationaliisai getici ca fiecare dintre ei tineau mai multefemei. Daca se intampla sa moara cineva caresa fi avut numai patru, sau cinci neveste, unasemenea om era compatimit ca n-a stiut inviata ce inseamna cununia insuratoarea.Dar, ca si la musulmani, poligamia era maimult un privilegiu pentru cei cu dare de mans.

In privinta socials, geto-dacii sediferenliau in nobili si in oameni de rand. Caorice popor asezat, geto-dacii trimeteau inrazboi arcasi calari si pede*tri.

Ei erau oameni foarte credinciosi.14Dupa conceptia lor, sufletul era nemuritor.Trupul impiedica nemurirea, de aceea el nu aveanici un pret. Poftele trupesti nu trebuiau sa fiesatisfacute. Camea, vinul si femeia nu puteaudecat sa impiedice si sa zadarniceascanemurirea sufietului. Zeul cerului era adorat inpesteri sau pe varfuri de munte, in singuratate,pans unde rautatea omeneasca nu puteapatrunde. Ei credeau ca nu mor, ci daca auraposal se duc la zeul Zamolxis, pe care unitclintr -insii it numeau si Gcbelczis. La fiecare 5ani ei trageau la sort pc cite unul dintre ei st iitrimeteau sol la Zamolxis cu insarcinareaarate pa.surile lor de fiecare zi. Pe sol it trimeteauin chipul urmator: unii se asezau si tineau treiland cu varfurile in sus, iar altii apucau demain! si de picioare pe cel care voiau sa.-1 trim-ita la Zamolxis zvarleau in sus, in asa felincat sa cads in ascutisul lancilor. Daca murea,ei credeau ca zeul le este favorabil; daca numurea, ei aruncau vina asupra solului, spunandca e om rau, trimitand pe altul in locul acestu-ia. Cele ce trebuiau sa spund lui Zamolxis, ei lespuneau solului, cand acesta era Inca in viata.Cand tuna si fulgera, semintiile geto-dacicearuncau sagetile spre cer, amenintand pe zeu,pentru ca ei credeau ca nu mai exists *i alti zeiin afard de al lor.

Cand patria nu se mai putea apara,regele *i fruntasii sal se sinucideau. Candmurea sotul, sotia se sinucidea si it urma inmormant. A muri in razboi era cea mai marevirtu le.

Poemele lui Ovidiu in limba getica nu nis-au pastrat sau n-au putut fi inca descoperitepand astazi. Limba geto-dacilor era cea tracica,cu o accentuate dife-rentiere insa a

26

numiti.

sl

-

sa-i

si -I

Istoria Romani lor

vocalismului si consonantismului. Strabonsustine ca getii si dacii vorbeau una si aceeasilimbd.15 De origins geto-dacica sunt toponimi-cfle in -dava si -diza, rdspandite asupra intreg-ului teritoriu cuprins de geto-daci, la nordulDunarii. Este insa foarte probabil ca o bundparte din vocabularul limbii noastre, cdruia i seatribuie o origine slava, sa fi apartinut patrimo-niului lingvistic dispdrut al limbii geto-dacice.

In exilul sau la Tomis (Constanta),Ovidiu a avut prilej sa cunoasca de aproape pegetii din vecinatatea cetatii grecesti. El iidescrie netunsi, nerasi, murdari si salbateci. Eipurtau pdrul retezat pe frunte si la tample,lasand pletele sa cads pe umeri, destul delungi. Culoarea parului era blondes. La femeifata era expresiva, dar unghiulard si masiva.Parul era pieptanat pe tample cu carare lamijloc si strans la spate rard ciucur. Figurilegetice de pe monumentul de la Adamclisipoarta o camases cu maneci scurte si o fustypeste ea, de la brau in jos. Pe Columna luiTraian, din Roma, vedem, dimpotriva, chipurifemeiesti foarte frumoase, purldnd manta,bogat drapatd, peste haina lunges stilizatd cla-sic, ca un lung hiton bogat, iar pe cap femeilepurtau, ca si fetele noastre de la tars, untestemel, care acoperea parul innodat la spatesub con-ciuri. Nobilii purtau capul acoperit cuun fel de fes, fares ciucuri. De aceea, grecii iinumeau "pilofori", iar romanii "piliati", ei insisise numeau "tarabostes". Preotii si demnitariimai marl purtau un soi de tiara mai inaltadecdt fesul nobililor. Oamenii de rand umblaucu capul descoperit, folosindu-se de podoabaparului for propriu, de aceea erau numiti deromani, spre deosebire de nobili, "comati" sau"capileati". Barbatii purtau o camases pestepantaloni Si erau incinsi, ca sl satenii nostri,cu un brau sau cu un chimir. Pe vreme rea, sefoloseau de o glugd prinsa de manta. PeColumna lui Traian, ei poarta o manta lung,Med maned, prinsd cu fibula. Pe monumentulde la Adamclisi ii vedem imbed-calf in sube cubland pe dinafara si bine croite pe trup, cam infelul sumanelor si mantalelor noastre, maistranse si nu prea lungi. Inca* ltati in sandale,nobilii purtau un fel de bonet de land, saucomanac, asemdnator cu caciula frigiana, invreme ce poporul de rand este infatisat cucapul gol sl parul rasfirat pe umeri.

Parvan conchidea, cu drept cuvant,ca geto-dacii erau un popor de tarani asezati,statornici, supusi si cu fried de zeul tor.Amarati de vecini, cu nesfarsite razboaie siprada.ciuni si salbaticiti de multe on de tied-losiile proprii, ei isi pastraserd insd dispozitiaveseld si glumeatd, in timp de pace, dar erau

porniti si cruzi pe timp de razboi. Erau intot-deauna calduziti de bunul for simt innascut side o neclintitd credinta optimist-a in zei si inoameni. Din constatar. ile de mai sus rezultddeci, pand la evidenta, ca geto-dacii erau opopulatie asezata, cu o cultures spirituald simateriald proprie, bine dezvoltata, care seputeau masura in toate privintele cu contem-poranii for greci, macedoneni si romani, dinsudul Dundrii. De aceea, ei nu pot fi confun-dati cu barbarii. de la miazanoapte si rasarit,care navalird asupra lot. Ei nu erau barbari sitrebuie bine distinsi de acestia.

3. Geto-dacii in lupti cu Alexandru celMare

Triburile geto-dacice erau insufletite de unnepotolit dor de libertate si neatarnare.Herodot arata ca getii opuserd regelui Darius oinclarjita rezisteniA, in marsul lui spre Dunare.Aceasta clarza impotrivire fata de nal/MR.0d omanifestara geto-dacii in tot cursul dramatic alisLoriei tor. Tucidide (471 - 400 a.Chr.)relateaza ca getii erau vecini cu scitii si ca ei sefoloseau de aceleasi arme ca si acestia, adicade arcuri, cu care sagetau pe adversar in galop-ul cailor iuti si rezistenti. Din sediile for de laDundre, se-mintiile odrizilor, tribalilor sigetilor, uniti cu scitii, molestau mereu graniteleMacedoniei, ceea ce determines pe regele Filip(359 - 336 a.Chr.) sa intreprinda o expeditieimpotriva tor. Dar in decursul acesteia, regeleFilip nu izbuti sa patrundd pand la Dundre.Succesul acesta mi-litar ramase rezervat fiuluisau Alexandru cel Mare (336 - 323 a.Chr.)care, insotit de seful statului sau majorPtolemaios al lui Lagos, regele de mai tarziu alEgiptului, infranse coalitia traco-scitica de lagranita de nord a Macedoniei si inainta pan-a laDundre, coborand probabil pe rdul Oescus(lschil) in jos si atingand malul marelui fluviu,in fata Olteniei.16

Intemeindu -se pe notele lui Ptolemaios,cu privire la aceasta campanie, Strabon (m. 24p.Chr.) relateaza ca. Alexandru, flub lui Filip, inexpeditia sa contra regelui tribalilor, Lirmos, aajuns la Istru, a trecut la geti, le-a cuprins unoras si apoi s-a intors repede acasa, dupes ce aprimit bogate daruri de la acele popoare.

0 relatare mai amply asupra acesteiexpedigi ni s-a pastrat la Arian (secolul IIa.Chr.), din care aflam ca Alexandru, favorizatde intunericul noptii, trecu Dundrea pe malulgetic in bard scobite, dintr-un singur trunchide copac, monosile, care se gaseau in numar

27

Ion Nistor

foarte mare. Cand se zari de ziva, regele pornicu ostirea sa printr-un intins Ian de grau, pecare ostasii macedoneni it culcara la pamantcu sulitele. indata ce iesi din culturile de gran,Alexandra lua personal comanda asupra cava-leriei care era asezata la aripa dreapta, iarcomanda asupra falangei oranduite in careu otrecu asupra generalului Nicanor. Getii, sur-prinsi prin repeziciunea atacului, adunasera ingraba o armata de vreo 4.000 de calareti si maibine de 10.000 de pedestri, dar ei nu rezistardprimului atac al cavaleriei macedonene, pentruca nu se asteptasera deloc la o asemeneaindrazneala din partea inamicului, care, farcesa fl aruncat pod peste Istru, it trecuse usorintr-o singura noapte. De altfel, inchegareafalangei macedonene era destul de puternica,iar atacul cavaleriei irezistibil. Pusi in fataacestei situatii, getii fugird catre orasul tor,care se gasea la o distanta de o parasanga de laIstru. Vazand falanga asezata de-a lungulmalului, gata pentru atac, iar calaretii inain-tand in front legat impolriva tor, getii parasiradin nou orasul slab intarit, luand cu ei in grabscopiii si femeile, cat puteau duce caii, si seindreptard spre tinuturile for pustii, cal maideparte de fluviu. Dupes retragerea getilor,Alexandru nu mai continua urmarirea tor, cidarama din temelie orasul si se rcintoarse cubogata prada la Dunarc, pe care o trecu inaceeasi zi cu toti ai sai, sanatosi si teferi.Ajungand pe malul drept, rcgele acluse jerlfalui Hercule si Islrului insusi, care nu-i fusesepotrivnic. Dupes ce primi revista trupelor, pre-cum si pe solii semintiilor tracice de pe ambelemaluri ale fluviului, intre care se gaseauimputernicitii getilor, Alexandru ceru ostatecide la tot". Orasul intarit al getilor s-ar fi ridicat- dupes unit la locul unde este astazi satulManastirea, numit pe vremuri si Cornatelul side unde s-au dezgropat bogate urme deveche civlizatie greceasca. Dar orasul getilor arfi putut fi tot atat de bine identificat si cuZimnicea, sau cu alts asezare de pe malulDunarii dintre Arges si Olt, atat de bogat inmaterial arheologic. In apropiere de Giurgiu,bundoard, s-au gasit vreo 250 monede mace-donene cu efigia lui Alexandru cel Mare.

Nici Strabon si nici Arian nu ne-autransmis numele regelui get care fusese

incercat de atacul lui Alexandru cel Mare. Dinpretioasele for relatari aflam Ins-a ca acel regeget putea concentra in graba o armata de 4.000de calareti si 10.000 de pedestri si ca resedintasa se afla la o distanta de o parasanga (cca. 6km) de Dunare. Tot ei ne arata ca, la malulDunarii, Alexandru gasi un mare num.& debarci scobite dintr-un singur trunchi, cu aju-torul carora armata macedoneand putu fitransportata dincoace de Dunare, intr-o sin-gura. noapte. Flotila aceasta servea localnicilorpentru circulatia for obisnuita pe Dunare, pen-tru pescuit si pentru atacuri de prada si pen-tru apararea granitei. Flotila de Dunare corn-pieta armata de uscat a getilor, compusa dincalareti si pedestrasi.

In fata invaziei dusmane, orasul deresedinta a putut fi evacuat cu ajutorulcalaretilor, care ridicara langa ei in sa nevestelesi copiii, cat puteau duce caii. Inaintareanavalitorilor in interiorul tarii era anevoioasadin cauza holdelor, care umpleau campiamunteand. Soldatii macedoneni trebuiau sa-sifaces drum cu sulitele prin lanurile de grau, odovada ca in acele vremuri cultura cerealelor lageto-daci era bine cunoscuta. Numarul marede cai pentru cavalerie arata ca agricullura eracompletala cu crestcrea animalelor domestice.Bogatia de cereale si vile atragea atentia siinteresul negustorilor greci asupra acestorinuturi asa de bogale in materii prime, cum

am zicc aslazi.Cu ocazia sapaturilor arheologice, s-au

descoperit in sesul muntean, pe langa o bogatasi variata ceramics, si numeroase monedegrecesti din coloniile pontice, dar si din insuleleThasos, Rhodos si Cnidos. Piesele acesteaservira geto-dacilor de imbold de a bate si eimonede de metal, dupes modelcle grecesti.Numarul mare de bard arala ca pescuitul peDunare cons tituia una din indeletnicirilerentabile ale geto-dacilor si ca prisosul pro-duselor tarii putea ajunge la export, gratie im-belsugatelor mijloace de circulatie pe apes. Dar,pe langa regiunile cultivate, se mai gaseau sialtele pustii, precum erau acelea in care serefugiasera getii