DIMITRIE CANTEMIR

Luptadintre

Inorog Corb(Roman Alegoric)

Pe intelesul tuturor, cu oPrefata si Note

de

EM. C. ORIGORAS

EDITURA CASEI SCOALELORPretul Lei 60,

Enciclopedie Romineasci

(1704)

DIMITRIE CANTEMIR

Luptadintre

Inorog §i Corb(Roman Alegoric)

Pe Intelesul tuturor, cu oPrefatl st Note

de.

EM. C. GRIGORAS

BUCUREVTI

Institutul de Arte Grafice ,ROMANIA NOUA', Theodor I. VoineaNo. 79, Strada Uranus, No. 79

1927

ISTORIA lEROQLIFICA

PREFATA

Am prezentat pand acum, doi oameni de §tiinta,din trecutul nostru nebulos, An dupd an, am ti-Orli operile filosofului Petre Staniatiadi §i Spa-larului Milescu §i anume Geneza, din 1791 §1 Ca-latoria in China, din 1675. Ambii autori §i aril-bele opere erau necunoscuti.

Anul acesta prezint opera unui al treilea omde §tiinte: enciclopedistul Dimitrie Cantemir, §i.,anume. Istoria leroglificd", tot atal de necu-noscusti, din acest punct de vedere, unul cat §icealalta.

i pentru a proceda in mod clasic, sä incep cuautorut.

Dimitrie Cantemir enciclopedist

Voi Incepe deasemenea cu singura laturd binecunoscuta a activitatii lui intelectuale.

Cantemir istoric. Autor al Istoriei ImperiuluiOtoman", al Descrierei Moldovei" §i al Hroni-cului Moldo-Valah" el a trecut granitele noastrede mult. Prima opera a fost tradttsa aproape

6

In toate limbile Europei din chiar sec. XVIII sri-a adus, prin noutatea materialului cules, urrrenume bine meritat. A doua a fost ceruta deAcademia din. Berlin, al carei membru ajunsesefostul Domn moldovean §i ne aduce pentru in-taia oars In cercetarea lumii. A treia, scrisa ro-maneste, ramane unul din putinele monumente-de limb& romiineascA veche..

Despre aceste trei opere s'a scris atat, hickar trebui pagini intregi pentru a cita numai au-torii si operile lor. Un lucru, ramtme ins& deremarcat. Istoria Imperiului, Otoman" si I-Iro-nical" nu exist& tiparite In romaneste, intr'o e-ditie la indemana publicului de azi. SinguraDekriptio Moldaviae". are o asemenea edit.ie.

Cuntemir geograf si folklorist. 'Tree la a doualature cumAcutti. ntunai in parte. Inteadevar d-1Vdlsan, a aratat, Ca In Geografie, Principe le sa-vant este un inovator. In special in Cartografie,ar fi fost un anternergator at acelor, cari treedrept creatorii Geografiei moderne. Descriptio.Moldaviae" ar fi in aceasta directie o noutatepentru timpul ei.

D-1 Ciobanu, de apmeni, a ariltat cA." noteledin Istoria Imperiului Otoman" sunt o culegerepersonal& de material etnografic si folkloristic.Dar, mai ales, afirm& d-sa, Sistemul ReligieiOtomanef " ' carte tiparita in ruseste in timpul luiPetru eel Mare, Si care nu numai el nu a fostniciodata tradusa in romaneste, dar nici macarn'a fost cunoscuta la noi, ar confine un imensmaterial, de legende turcesti, arabe si persane

7

asupra Religiilor, material adunat de lnsusi Can-temir.

In Istoria Ieroglifica' se p.f1a de asemenea uninsemnat material geografic §i folkloristic,

Ce geografic arata pe autor In plin camp allacestei stiinte. II arata perfect In curent cu totce se framanta, cu fot ce se discuta, cu lot ce secunostea si realiza. Daca voiu ci,ta numai cap.III, in care, ocazional, se ocupa .de Nil, Lacurilecentrale africane, Nigris,, izvoarele ,Nilului, se-paratia Nilului de Nigris, sl, voi fi aratat Geo-grafilor un material surprinzator, ca noutate.Nu numai c6 cunostea tot ce se lega de aceastapasionanta chestiune a timpului sail (Africa cen-trala thud pe atunci Cara Jegendelor) dar emite§i leorii usupra izvoarelor Nilului, cari, data azipot parea glumete si extrem de ingenioase, peatunci erau perfect stiintifice. Pentru tine a citit,de- exemplu, comunicarile medicale ale epocei,Isi da seama, ca ridicolul in stiinta nu_ este decal.o functiune de Limp.

Materialul folkloristic este asemenea de o In-semnatate deosebita. Cele 760 de 2,sententic,' cucare este frumos Impodobita" opera citata, con-tin foarte multe proverbe, pur romanesti, cuforma 1pr arhaica, on chiar proverbe absolutnecunoscute.

Continutul lui Descriptio Moldaviae", in acea-sta privinta, se cunoaste desigur, pentru a nu maiinsista asupra lUi.

Cantemir filosof. As fi trebuit sa scriu maibine teosof, caci teosof a fost. $i pentru a neda bine seama de ce inseamna a fi teosof, sa a-

8

rnintim ce erau Teosofii, sau mai bine ce rol a,jucat Teosofia in pragul erei moderne istorice.Pentru aceasta sa relatam ce a Mut olandezulVan Helm OM, elevul lui Paracelsiuos, initiatuldela Delhi (secta 1§i are originele in. acest ora§slant al Indiei). Acest alhimist Van Helmont, adncercat pentru prima oars, dela Aristotel, O.distruga sau mai bine sa Inlocuiasca, vechea Fi-zica a acestuia. Lupta, dintre marele dascal grec§i. credintele §i miturile secteldr din timpul sau,reincepea deci la finele sec. XVII. De data acea-sta intui(ia reia locul judecdtii pure. Creatiuneaeste de ordin intuitiv. Bacon o mefodizase Ina-intea metodismului lui Descartes. Van Helmont,,merge ,mai departe §i o supune controlului ex-perientei. Intreaga §tiinta moderns purcede decidela acest novator. Fantastica opera de crea-tiune a omenirei In ace§ti trei secoli din urmase datore§te In mare parte acestei §coale. Carestul Fizicei lui Van Helmont, azi nu are nicio valoare, este precis; dar atunci ea a dat imboldlumei noi..Creatorul, elInsu§i a descoperit Gazele,o serie de acizi §i altele, bine inteles plecand delaprincipii false, ca: Coate cele compuse sunt pro-duse de apd fi fermen(i. A enuntat Insa hipotezacontrail celei a lui Platon, Aristotel, etc., ea:materia se creiaza fi se distruge, nu numai setransform& Acest principiu, azi perfect adevarat,deoarece materia se transforms in energie, estein toncordanta cu teismul, adica cu principiulcauzalitatii §i finalitatii, §i este contrar Metafizi-cii, antice §i.materialitste, care refuza materiei §ilumii inceput §1 sfar§it §i nu-i acorda, cu Ocellus,decat transformare.

9

Ei bine, .Cantemir a scris o. (algid acestei notCu desemne 4i sentinte pe dansa, cari a-

rata a era partas teosoflcilor principii si facesdeci parte din sects, Omul este creatura, careiraieste in corp. Nalura este ordinul\lui D-zeu.D Mmnezeu este totul totul este in Duninezeu.Aceasta din urma sentinta reprezentand eta-fizica panteista, adoptata de Teosofi.Cum Morala Teosofilor este cea a datoriei pdndJa' sacrificiu, acestia sunt stoici, data nu chiar-Confucisti. Pentru acest motiv Cantemir com-pune acel Divan al Lumii", tiparit in Iasi Ina{inte de 1700, Divan care nu este altceva dec'atdesvoltarea teoriilor stoice. Acest Divan se ter-mina chiar cu cele 10 porta-lei ale prietenilor luiMarc -Aureliu. De altfel si Crestinismul este, dinpuncl de vedere etic, teosofic i stoic.

Neocrestinismul deasemenea, ce incearca azia se infiripa cu Crisna Murti, din Madras, este§i el opera sectei teosofice, dupa cum aceasta,veche sects pretinde, ca ar fi modelat peBuda pe Crist.

Asijderea Istoria leroglifica", dupa modelullui Marc-Aureliu, este presarata cu senlentli fi-410sofice, dintre cari multe nu ar fi repudidte nicide acesta.

Iar in mai multe randuri, chestiunea§i finalitagi revive sub condeiul lui Cante-

mir, chestiuni la mods atunci, din cauza secte-lor materialiste ascendente.

Cantemir teolog. Necesitatile l'au dus pe Can-temir si la Teologie. Priceperea lui, vadita dinDivanul Lumii, a fost puss la contributie in mai

Fizici,

i

cauzali-tct ii

si

st

si

to

multe rAnduri. In Rusia va scrie pentru Tar, §i,in scop de propaganda contra Musulmanilor,donor opere. Una, tiparita: Sistema religiei oto-mane"; alta, in manuscris; Curanus. D-1 Minecrva publics in curand un studiu asupra celei din,urma pentru -a proba ca nu este identica cu etadintai. Va mai proba, c& este §i mai irnportanta.

Contra Tarului, §i In manuscris, Cantemir vamai combate pe protejatul imperial, faimosul re-formator, Procopovici, care invehtase un noucalehism. Acest manuscris, ca toate m,anuscriseledin acea epoca, circula intens, §i produse maresenzatie in lumea ortodoxl. Titlul lui este: Locaobscura, etc. Cu toate ca exists in copie, la A-cademie, nimeni nu s'a ocupat de `el. Intr'o ziva descoperl cineva, lucruri surprinzatoare §iinteansul, cum au descoperit d-nii Ciobanu, inSistema Religiei, etc., on Minea, in Curanus.

Cantemir Naturalist si Matematician. In Sis-tema Religiei otomane, se gase§te trecut, la pa-gina 354, ca. autorul ar fi inventat un instru-ment matematic, pe care l'ar fi admirat §i TarulPetru cel Mare §i cu ajutorul carui instrument §ifare acel al coardelor" se putea determine lo-cul matematic §1 mecanic al glasurilor naturalepans la cea mai mica subimpartire". In ce vafi constat acest instrument matematic, nu se.poate spune, iar, unde se va fi afland, Dumnezeu§-tie! CA va fi fost ceva de seama este cert, deroarece, scriind un tratat de Muzica, Cantemir atrebnit sa curroasca pe cei Vechi, la can Muzicaera §tiinta adevarata, cad era singura materna-tizatk

Istoria leroglifica deasemenea, ne descopere oiatura noun si neasteptata a activitatii intelec-tuale a lui D. Cantemir. Acesta a fost, nici maimult, nici mai putin, decat un Zoo log de seama.Nu voi city descrierile atator animale pasari,cu caracterele for deosebite exterioare inte-rioare, ci ma voi oprl numai la Cameleon. Can-temir, dupa ce descrie acest animal curios, scrieca a observat el fnsufi un asemenea mic sau-rian, care ar fi fost fnchis Intr'o cufca, pentru.a se vedea cum fl cu ce se hranefteObservafiaar fi durat un an intreg, fn care Limp nu i s'ar

dat nici de mancat, nici de baut, lighioanei.Aceasta se hreinia numai cu inserte, pe cari leprindea cu limba, le sugea i le arunca apoia fard .

Pe vremea lui doi Italieni fac teorii curioaseasupra Cameleonului din Tripolitania. Schimba-rea culorii acestuia, ramane Insa tot cea veche,5i supusa vointei animalului. Cantemir insa daIn aceasta chestiune o teorie a sa proprie, dupacum afirma in scris; teorie care nu seamana cunici una a contimporanilor sai, dar se apropiede cea moderna. El afirma, ca a observat subderma Cameleonului, mici sfere In patru culorisimple, pe -cari acesta le poate mifca dupd vo-in(a fi combina culorile lor, dupd necesitatea

Azi aceasta adaptare la mediu este unmit $i multiplele nuante se reduc la doua: unaInchisa, alta deschisa. De asemenea, vointa dis-pare. Insa sf erele s'au transformat In benzi dedoua culori. Era desigur Cantemir teosof de allui Van Helmont, cand facea acestea, dar calif.surprindere pentru noi!

fi

Jnediului.

aisi

12

Cantemir muzicant. In legatura cu acestea dinurma, trebuie sa amintim, ca lni i se datoresteprima teorie a muzicei orientale: Este cunoscut,nu numai in Orient, dar Occidentul, in momen-tul, cand Muzica I i lua avantul, care trebuia sao duca la acea desvoltare, la care. a ajuns cusimfonia, facea cunostinta cu muzica Orientuluiprinteansul. Daca socotim teoria izvoarelor Ni-lului, cea a culorii Cameleonului, aceasta teoriea muzicei orientale este a lreia. trebuie soco-titit ceva avand in vedere ca Muzicaeste matematica.

Dar Cantemir a trecut la practica, nu s'amultumit numai cu teoria. A compus foarte multebucati orientale, dintre cari, cateva romante, §imarful lui Bajazed, se canta 'Ana azi in Orient.Cateva tra'deaza chiar motive romanesti. Una sezice, i-ar fi castigat pe Sultanul Ahmed III arfi decis, in favoarea lui, pentru tronul Moldovei.Dervisii turnanti si azi ar juca pe aria scrisa deCantemir pentru ei. Un mare muzicant chiar arfi intrebuintat aceasta arie intr'o opera, cu su-biect oriental. Cantemir a inventat fi un Mtnpersonal, in care a scris acea faimoasa ariaCantemirian'd", pe care Lulli o canta la curtealui Ludovic XIV, si a carei tema, sau ideie prin-cipals, sung romaneste. Reputatia lui muzicalanu-1 facuse celebru numai in Levant, ci li per -misese sa.' fie, dupa cum zice traditia, chemat laincoronarea Caterinei I, uncle impreuna cu Lulli,ar fi condus faimosul cor de zece mii de tarani,batand tactul cu lovituri de tun.

Cantemir medicinist. Istoria Ieroglifica" it a-

,Si

ca stiintific,

si

si

13

rata un perfect cunoscator al Medicinei. De alt-fel profesorul lui dela, Academia greceasca dinCospoli, l'a invatat in special Matematica, Fizica

Medicina. Acest profesor era teosof §i elev allui Van Helmont.

Cantemir cunoaste nu numai efertul moral almedicului, care are stiinta In cap si leacurile incamp", dar vorbeste intr'un loc de stomahul ne-mdncat, care digerd sdnge, ceeace e foarte a-proape de adevarul de azi. Cunoaste de aserne-nea boalele, vorbeste in cunoscator de uneledin ele. Pentru timpul lui nu putea sti mai mult,cand medicina explica totul cu humori §i yin-deca cu clistire §i ventuze totul.

Si pentru a lncheia partea stiintifica sä in-scriem pe Cantemir ca un perfect cunoscator alAstronomiei din timpul lui, thiar a Chiroman-ciei.

Cantemir orator. Istoria Ieroglifica" neserie de discursuri, unde intreaga arta retorica

oratorica este push la contributie. Daca i vor-birea lui era la fel, nu e de mirare ca ,trecea,drept un slatuitor faro pereche. Sunt discur-suri in aceasta opera, cari sunt bucati de orato-rie clasica. El este primal orator roman, dui:acum este cel om de tiinfa, fn toata ac-ceptatia cuvantului. Dela Spatarul Milescu, panala el, nu sunt decat cateva decenii, dar un saltgigantic ii desparte. Daca si Moldova facuse a-celeasi progrese in acest interval, civilisatia o-menirei a pagubit, caci Cara aceasta Vara catas-trofa fanariota contribuia si ea cu ceva la pro-gresul general.

§i

§i

§i

(la 'o

§i

d'intdi

14

Cred, ca n'ar trebui sa ramaie Antologie, caresa nu reproduce intre bucatile alese multediseursuri, continute In Istoria Ieroglifica"in special cel al Unirei din capitolul II pro-nuntat de Papagal.

Cantemir filolog. De altfel Cantemir este pri-mal Filolog roman. Activitatea lui in aceasta pri-vinta se rezuma In a fi treat o limba literary

Alege, intre §coala italiana i ce'a Iran-eza, (cari respectiv cu trei si cu (Iona secole

mai inainte avusesera se rezolve o problemti deaceiasi ordine pe cea franceza. Dar in loc s'oaplice la Etimologie, o aplica la Vocabular. Paneintreg vocabularul oltean, muntean si moldoveanla dispozitia condeiului sau abil. Cand citestiIstoria leroglifica sunt mom. ente, in cari to in-trebi de n'a scris-o unul de pe malul Dunarii.

Aces! fapt este una din multiplele forme alemanifestarii uniteirii nationale, prin secolii Isto-rii noastre, dar mai ales In sec. XVII.

Cantemir ne a de altfel un vocabular com-plect, in ceiace priveste stiinta enciclopeclica. Nuse poate afirma, ca este inventia sa proprie.:quite cuvinte sunt grecesti, multe latinesti, cate-va bizare. Si cele grecesti si cele latinesti suntexplicate de el Insusi in Glosar. Amistifie, coniribu(ie, condifie, argument provlimei, etc., pot_arata, ca limba, ce o vorbim, e de atunci, decand nu fusese nimeni la Paris. Vocabularul fi-losofic bine inteles este aproape intreg grecesc,dar cu forme romisinesti. Cateva cuvinte rasleteraman interesante: aratorplug; vintre pan-

si

si

si

stiintifica.

§i

15

tece; fortunanoroc, etc. Disparute, create, onintroduse, tine poate spune?

Cantemir inedift Iar in tot domeniul' acestaCantemir a mai iAsat in.ca o serie de luceari ininanuscris. Necopiate la not suet! Historia MOI-dovalahica, Historia incrementoruni §i,Institutiologices, etc., aceasta din urma in colaborare cuEreinia Cacavela. Copiata la not este: Sacro-sanctac scientiae, etc. In fine, copiate in parte:Cumin's §i lohannis, B, van Helmont, etc. A-cesta din urma nu arela not decat prefetele, decari am vorbit mai sus, Restul, nu se tie ce con-tine. Gr. Tocilescu, care l'a vazut, afirma ea estecompus dintr'o serie de extracte din faimoasaFizich. S5 nu rasara intr'o zi si din acest manu-scris ITC-0 surprindere: vre-un Cantemir fizi-cian!

Toate manuscrisele lui Cantemir so alga in di-ferite biblioteci din Rusia.

Cantemir literal. pentru a termina sa arti latura literary a marelui nostru Enciclopedist.

Ca .i celelalte 4aturi, aceasta ne arata pe primalnostru literal,

A scris proza: Istoria leroglifica. 0 public5macum inteo transpunere mai pe intelesul tuturor.Ii vom face mai jos analiza complecta.

A scris insa i versuri deci este mud dincei d'intai poe(i ai nostri. Din tot ce am inaintatin acest rezumativ studiu, aceasta afirm -are estecea mai surprinzatoare.

"$i totusi as a este. Istoria leroglifica ne aratamultiple pc rri ritmate in metru antic, din cari

$i

§i

16

n'am lasat sa subsiste deck foarte putin, cadIngreuiaza lectura, cu contiuuele inversari sin-tactice.

Ea ne mai da, §1 760 sentInte rimate.Istoria leroglificd este §i o satird sociald i

politicd, prin punerea in lumina a Ingrozitoare-lor moravuri de pe timpuri. Ea este deci §i unroman de moravuri. Daca socotim ea reprezinta§i memoriile autorului, ea ne arata pe Cantemirsatirist §i memorialist. Ca satirist urmeaza peDante, caci pe adversarii sal ii maltrateaza oribil.Toata gama dela injurii §i mici infamii, 'ana laironie, este Intrebuintata contra lor. Fanaritofii,in special, sunt obiectul sagetilor lui. Cameleonul

_(Sc, Rossetti) §1 Camilopardalul (Al. Mavrocor-dat) stint exemple In aceasta privinta. 0 poveste,cu tin porcar, trimite pe Brancoveanu In Ser-bia, etc.

Daca socotim Resbelu. 1 Ganganiilor, din cap.IV, al Istoriei Ieroglifice, epopeie eroico-coinicdin versuri, ea satira, atunci am complectat peCantemir satirist.

El mai este §i Poet elegiac §i liric. Poezia demai jos arata acest din urma lucru.

Thnguirile Afroditei (Gelozie)1UBITUL

Bine cunosc, §i, din multe irnpotriva semne, a-deverit sunt,

CA raul meu noroc, cu curata inima flea, rau sesluje§te,

Si, de nesuferit, rane, In toate zilele, prin maimta, Inte.inima mea, trimite

17

De vreme, ce to acum, pre altul sau pre cutare,a 3ubi, ai. inceput.

Iar pre mine ticalosul, din dragasto§ii tai ochidepartandu-ma,

Cu toata inima, din adevarata dragoste, m'ai le-padat §i m'ai urgisit,

Bine, Inca din ceput, inima'mi spune, ca dra-gostea,

Cu dare In zadar ardeam, adevarul a cunoa§te,ma opria;

dragostelor zugravitoare -(in§elatoare) §i ini-mii mele amagiteare, e§ti;

Devreme, ce acum, iata, aevea §i la aratare, a ie§it,(A, la fel, dinlai catre mine, numai cu gura §1 cu

cuvantul, erai,lark catre ciuda lumii, aceluia, cu toga inima

cu tot sufletul, to daiSi, buna nadejde, am, ca, in curanda vreme, de

lancea, cu care eu m'am ranitzSi de veninul, cu carele eu m'am otravit, §i el,

neranit §i neotravit, sa nu scape,Si, peste putine zile, precum eu acum, a§a §i el

alunci, deplin va cunoa§teCa, nisi odinioa,re, cu cineva -dreptate, a tine

curatiia inimiir nebetegita §i neimata, a ferinu to -ai InvAtat;

Ci, pururea, catre toti, is cuvant nestatatoareSi cu inima, ca valurile marii, in toate marginile

lovitoare ai fost §i e§ti;De care lucru, precum,lini§tea marii, a§a dra-

gostele tale,De crezut, §i In cuvintele tale, de sprijinit, n'au

fost, nici poate fi;2

CA,

si

18

Caci, din punka, ih inalte §i uraciune valuri, toinalti

Si, fail niei o pricing., li.ni§tea in tulburare §1,furtuni de manie ca ucestea, iti Intorci,

Cat, ticalosul inimei vas, in Ocean fdrd fund, §imare fdra margine ca aceasta,

Undeva, liman de' nazuinta qi lini§te de man-tuinta, a afla, nu poate;

Ci, de vreme, ce nemilostiva-ti inimd §i sufletul,Intoarcere spre cgiala, nu-ti §tie;

iata, ca de astazi §i nainte, mahnita fata mea,nu vei mai vedea,

Si, sldbanog. piciorul meu, malt §i neajunsul teu.prag, nu va mai We'd.

0 * 0

Fa-ti voia- pline§te-ti pofta, negura din varfulmuntilor s'a ridicat,

Nourii de pe fata Soarelui s'au mutat, tot spinul§i piedica din tale

$i lard nici o siiala (fereald) strange, imbrati-§eazAr dulci sarutaturi

Si,'a trupului in.cdlzituri, cu acest, acum de cu-rand §i proaspat ibovnic, vä impartiti.

*-* *

Eu m'am invechit,M'am vestejit

Si ca floarea, de brtun.g.M'am ofilit.

Soarele m'a lovit,Caldura m'a 'pant,Vanturile m'au negrit,Drumurile m'au ostenitZile le m'au vechit.

ti _s'au Mat

19

Anil m'au ImbAtrfinit,Noptile m'au schimonosit,Si, de cat toate mai cumplit,Norocul m'a urgisitSi din dragostea to m'a izgonit,Iar acesta nou", vios,Vlagos; ghizdav §i frumos,Ca soarele de luminos,Ca luna de aratos,

ca omatul de albicios,Este.

Ochii §oimului,Pieptul Leului,Fata Trandafirului,Fruntea Iasiminului, (iasomiejGura -Bujorului,

lacrimioarelor, (margaritarele),Grumazii Paunului,Sprincenele Corbului,Parul Sobolului,Maine le ca aripile,Degetele ca razele,Mijlocul Pardosului (Leopardului)Statul Chiparosului,Pie lita Cacumului (?Unghiele Inorogului,Glasul Bobocului,Si vartutea Colunului, Porumbielului

(Acesia) Are.* * *

Lucru ca acesta ti-ai agonisit? Pa§te-1, poarta-1,Si in multe zile cu fericire hrane§te-I §i ingra§6-1;Jar mie, aceasta 1mi ramane, pe blestematul lu-

mei noroc, plangand,

Si

Distil

20

Dreptatea mea catre tine si a ta catre mine, In veci,Catre toti si nepArasit pretutindenile sA povestesc.

IUBITA

Norocul meu cel nenorocit, o dulcele meu! panaInteatat, necredincios si prepuitor (banui-

tor), te face,CA din sanul maicei si de la tape ei, de cand

am iesit,De cat tine mai frumos si mai drAgastos,Nici a trupului ochi mi-au vazut, nici a sufletu-

lui, a vedea, mi-au poftit;CA Intre toti Dumnezeii de si, este, Soarele, mai

frumos,rush eclipsa it Intuneca si noaptea fl departeaza;De §i este Luna intre Boaze (Zeite) si Venera

Intre stele mai 'ghizdava,Insa lipsa luminei, acoperirea npurilor si naste-

rea cometelor le astupa,Singura numai, de cat toate frumusetile, frumu-

setea ta, ziva, lumineaza,Noaptea stralumineaza, de departe mangaie si

sufletul veselesteLumina ei apus nu §tie, si priveala sat nu are.

* * *0 blestemat ceasul acela, in care, lacra'mos o-

chiul meu, nu te vede!Si nenorocita ziva, in care, de priveala ta, de-

partata, stau!Soarele nu rasaie, stelele nu lumineze Si ziva sA

nu se arate,Noptii aceleia, in care bratele mele nu te Im-

bratiseaza,Si fatale mele la talpile tale nu se alAtureaza!

21

Vulturul ceresc ce stie ascunsele inimelor si tai-nele sufletelor,

Pre care nemincinos si credincios martor pui,CA, In ceasul, in care, cu lipsa nespuselor tale

lumini, ma osandesc,Indata fantanele Nilului, din ochi, uejncetat Imi

izvorasc,Si suspinele infocate, mai nalte ca para Tartaru-

lui si ca scanteile Etnei, imi izbucnesc.Afara de tine, o iubitur meu!, toate trupurile

ciunguri de copaci parjoliti.,toate chipurile, taciuni In tiny potbliti,

Ochilor mei se vad, §i sufletului men se par;Ah! pustie si de cat cu moartea, mai omorata, eu,Cand, neinfranta voia ta, asupra mea mahnita,

voi cunoaste!* * *

Nu sufletul sufletului meu, nu lumina ochilor,Nu viata si fiinta mea, nu prepune pe tarna tal-

pilor tale gand,Ca' eel care, nici dupd moarte, necum pana la

moarte in inima mea va intra;0 mie de suflete, Dumnezeu de mi-ar fi dat,In primejdia parului capului tau, pe fitecare,De o mie de on jertfa si junghiere, spre plecare,A/lanai Dumnezeului li-as aduce;Cad, de este in lume vre-o fericireIn care, mie, priveala ta sA-mi lipseasca,Ca toata munca Tartarului, mie alta nu poate fi,Fa'ra numai minuta ciasului despartirii tale;Caci numai cu tine fericirea adevarata,Are, fara tine, on cum si on unde, minciunoasa

este.

Si

22

lard si;XLEG1E

Plecatu-s'a cornul Iiiorogului,Impiedicatu-s'a pasii celui iute;lnchisu -s'au cArarile cele neumblate,Aflatu-s'au locurile cele necalcate;In siltiile intinse a cazut,Puterii vrAjmasului s'a vandut;Surcele i-a uscat,Foe i-a atatat,Temeliile dela pamant in nouri i-a aruncat.Neprieten de cap, CorbuliGonasi neosteniti, Dulaii;Iscoada neadormita Hameleonul.;$i toti in toatA viata it pandesc.De viata, de traiul si de fiinta lui ce madejde a

mai rAmas?.Nici una. Toate puterile i s'au curmat;Toti prietenii l'au lasat;In lantuge nedeslegat l'au legat;Toata greutatea neprietenului in opreala Inoro-

gului 4. statutIar de acum, in cer sA sboare, n'a scApa.0 mie de capete de ar avea;larba n'a mai m Arica.Unul, Lupul, si acela departat; n'are cum ii folosi!Nu -1 poate ajutori!De nu altele, incaile sA-1 tanguiascA!Incaile sA-I jeleasca!Incai sa-1 olecaiasca!Filul, macar ca intr'aceastA parte s'ar afla,Insa greuimea, a sari, nu-1 lasa;Grosimea 11 apasa. In stramtori primejdioase.In valuri asa holmuroase,

23

SA se arunce nu indrazneste;Iar micsorimea sufletuhti din funtru'l opreste.De cu searl Filul §tire a luat;De pret taiat s'a Instiintat;Ce ar fi putut, si cazut i se va;In locul mangaerii raspuns curmarii se (IA:1000 de ani 1ft opreala de-ar fi;Un dram de panzehr n'ar putea gAsi.Ce mangaiere i-a ramas? Nici una.Ce §prijinialk i-a ramas? Nici una.Ce prieten i se arata? Nici unul.Munti, crapati!Copaci; NIA despicatilPietre; vA faramati!Asupra lucrului, ce s'a facut:Flange piatra la izvoare;Muntii puhoaie pogoara.Lacasul Inorogului, pAsunile, gradinile, cerniascAtPaleasca!Vestejiasca!Nu Infloreasca!Nu Inverzeasca!Nici sh odrasleascalPre domnul for cu jele,Pre stapanul for negrele...SuspinAnd,Tanguind,Nelneetat sii pomeneascalOchiuri de cocoare;Voi, limpezi izvoare;A izvori, sl parAsiti,Si In amar vA primeniti!Gligamd sAlbatec vier-)$i In livezile lui Ursu, usier...SA se face!

24

In gradini tarvaleste,In pomet boteleste...SA se prefaca.CIAteasc6-se eerul,Tremure pamantul,Aerul trasneasca,1Nlourif plesneasea,Potop de holbura,Intuneric de negura...Vantul sä aduca.Soarele zimtii sa-si reteze,Luna siindu-se, sa se rusinezeiStele le nu scanteieze,Niel Galatea nu lumineze;Tot dobitocut ceresc glasul sa=ri sloboadA,Fapta nevazuta, plecandu-si, vada...Closca, puii risipeascaiLebada lira zdrQbeasca;Leul racniasca;Taurul mugeascav;Aretele fruntea slabeasca;Racult In coaja neagra sa se primeneas*Capricornul, co'arnele sa-si piece;

fara apa sa se inece;Gemenii sa se desfrateascalFecioara, frumseted sa-si grozaveasca,Cosita ei galbena in negru vapseasca;Scorpia, acul ascutit s5-si tampeasca;Sdrelitul, nrcul frangand, tinta nu loveasekCumpana, dreptate nu mai arate;Aparul, topeasca-se de sete;Martie, vartutea In slabiciune sa-si primeneasca;Mercur, intre planete nu. mai el-Aeneas*Zefs, monarhia In veci sa-si robeasca.;Venera, floarea frumsetii sa-si vestejeasca;

'pi'pi

'4i

Pe

25

Cronosi scaunul de sus In jos sa coboard;Finicul, In foc de aromate moara;Altarul jertfe nu primeasca;Paharul, bautura sa nu mai mesteasca;Chitul, crape in apa Ariadnului;Epirul, caza gura Sirianulut;Musculita, cu jele sa pazaiasca;Amandoi Ur§ii cu greu sA mormai&scaiPletele Venericei sa se ple§uveasca,Coroana frumoasa sa nu 1e 'npodobeasca;Pegas, de Adromeda sa se departeze;Perseu, de Casiopa sa se 'ndeparteze;Zmeul, capul cu coada '§i Impleticeasca;Chivotul lui goe, In liman sa primejduiasca;Porumbul, runza maslinului certand, rataceasca;In drept a se intoarce nu mai nemereasca.Acestea dar, toate jelind, tanguiasca;Valva Inorogului, cu arsuri doriaSca;Singur, numai Corbul vesel crangaiasca;Tuturor, In lume, spre chezi rai meneasca;Singur, cainele mare, Cu eel mic, latrand, bre-

haiasca,Si de faptul scarnav sa se veseliasca.

Reproduc _§i bucata eroico-comica pentru corn-plecta edificare:

RESBEWL GANGAMILOR

Dupa imparateasca porunca toate se gatara;Fel de feluri de mancari, In divuri de bauturi pre

mese s'a§ezara;Si dupa neamul §i felul sau sa oranduira;Cad chipul Intai at trufiei in protocardia mesei

se zugrave§te",

'n

2f,

.Sj toata mandria In scaunul cel mai de sus sesavarseste",

Iar la masa, la care singuri Imparatit se ospatK;Altora, loc de sezut nu arata,Fara Corbului Strutodunilei,Carii pentru slujba epitropiceaSca ce purta,De cat toate dihaniile lumii mai in cinste se avea;Catre acestea pre Brehnace si pre Pardos a-

daogea,Ca cum d'intr'altii mai alesi i dupa epitropi al

doilea ar fi.* * *

Ei intfacest chip.la veselia ospatului asezandu-se,Si in tot felul de dezmierdari desfatandu-se,Si acmit paharele pre masa ades primbandu-se,Cines pre monarhul sau cu nespuse laude si co-

lachii din ceruriCad vinul in sfomah intrand, aburul la cap

trimite"Si aburul in cap Invaluindu-se, gandurile aco-

perite",Si cuvintele negandite la ivala scoate".

acmit la cele mai din luntru a voroavei poz-lovenie intrand,

Cine de viteaz, -eine de credincios, eine de vartosse lauda;

Asijderea eine credinta i priinta sa, eine vicle-sugul vrajmasia,

Altuia, cu desfatate cu vinul impiedicate vo-roave arata.

* * *

Acestea Inca ei balbaind,

si

halts,

Si

sisi

27

Si stropii vinului din gura unuia in obrazul al-tuia sarind,

Iata, de naprazna i far% veste- toate turmeleneamurile mustelor,

La masa necliemateSi la ospat neimbiiate

A veni §i fara nici o siiala a se ospata vazura.Caci, precum mai inainte s'a pomenit,In noaptea, care ciacalul sfatul albinelor auzise,$i a doua zi viind, Lupului si Vulpii povestiselA doua zi viespile toate pre gargauni, Tire -Muni,Pre tantari si pre alte cete de muste i musite

indemnand,La albine s'au adunat, fietecare de vestea au-

-zita povestind,Adica, precum Vulturul tuturor sburatoarelor

Monarh, sa se fie ales.$i hirograf dela toti sä fie cersit i sa fie luat,

au. Inteles;Care lucru lot neamul mustelor i pasarilor, pre

sine, zburatoareSculati frati!", intru sine zisera, si on uncle acle

adunari vom aria'',Acolea, a noastra elefterie a cunoa§te sale f acem,Ca alth data sa priceapa: ca nu -toata pasarea

sä manancV,tot marele, pre cel mic stapane§te",

Nici toata porta din parere nascuta se plineste".* * *

Neamul darn al mustelor, tot intr'un suflet siintr'o inima sculandu-se,

$i mai mull cu focul inimei, de cat cu aripilesburand, ducandu-se,

§i

,,Nici

28

Pre toate zburatoarele mergato4rele la pome-'nitul ospat, aflara,

Carile, mai mutt de manie de cat de foame inagonisita altora,

Ca recut in paie ca scanteia in iarba pucioasa,intrara,

* * *

Aceasta toti sfetnicii Senatorii, din ambeleparti, vazand,

In mierare §i ciudeasa ca aceasta sta,Si ce poate fi aceasta, din cap, din umeri i ochi,

semne facand,Muteste intreba.Toti de toti, Intreba,Si eel ce se raspunda nu era.

* # *

Albinele, alte gloate, nici cum,ceva uitandu-se,

Ca la bucalele mesele lor, fara nici o grijamanta,

Imprastia si pre jos, de pe masa, Ia. Iurnici a-runca,

Caci si furnicile, de acestea oblicind, dupa alaltem Lisle urmara,

Zicand, precum ca in partea sburatoarelor sunt,De vreme, ce ca pasarile se oua, ca mustele

aripe fac.* * *

Iara Vulturul Leul, de manic, ca besica devant, se umplura,

Unul piul,Altul racni,

§i

§i

§i

viespile, mu§tile §i

§i

§i

§i

29

Si fitecare cetelor sale de rasboi sa se gatiascaporuncira;

Si: nici unul din talharii, in seama nebagatori,sh nu scape!" striga.

Cine sunt acestia, cari de strasnice chipuriImparatesti a se sii n'au invatat?"

Cari,sunt acestia, ce de frica grozniciii nba-tre nu s'au cutremurat?"

,Au, este cineva supt soare, a caruia nestiutoriia se'rusina,

))Ochii, de 5trgluminarea slavei noastre sa nu seUmpiascti?"

Au, este, din fata pamantului, pans. 'n tirca-lamul lunei,

Duh ca acela, carile gand Impotrivnic spre ne-biruita noastra putere sä puie?"

Cum, mai curand, dar in unghii fi faramati",In colti Ii zdrumicati",In labe-i spintecati",

Cu lutul tarana-i. amestecati",Si cu pravul pulberea in vant ii aruncati "!

* * *

Dupa aceasta porunch Imparateascacu totii demash, se lasara,

Si de arme si rasboi se apucara.Caci, precum dupa rascoale, veselie",Asa, §i dupa veselie, armele galcevile urmeaza".

Toga jigania cumplita coltii iii tocia,Si toga pasarea rumpatoare pintenii isi ascutia.Cucoarele, cu buciumile, buciuma;Lebedele, cantecul depe urma al mortii, can*Paunii, de rautate, ce vedea, in gura mare se vaita;

5oimii, ca hatmanii,

sisi

si91

30

Ulii, ca serdarii,Coruii, ca capitanii,

Pe dinaintea gloatelor §i a bulucurilor,se primbla;Pupaza, ca ciau§ii, la alai ii a§eza;

Caiele, din fluere, quiera;Brehnaeile, Walt, pentru paza, SO inAlta;

VtilturuI, deasupra tuturor, cele trebuitoare po-runcia;

Carii in aripa. dreaptl on -,stanga lie rasboi sesicuia.

Intr'acesta chip §i jiganiile pre pamant,Cineli la polcul Au, §i ciata sa oranduindu-se,La meideanul bataii cu mare darjie le§irk".

* * *

lark dupg. ce Puhacele, din pu§tile cele mart, 4iCucuvaiele, din cele mici, semnul rasboiului

dedera,Indata, sunet, buhnet, trasnete, plesnete, vajaituri

§i duduituri preste tot locul rasunarA,Ca iuti aripile Vulturilor, Brehnacilor, Rarailor,

ohnilor, Ulilor §i Cornilor eu mari vajaituriaerul despic6;

Leii, Ur§ii, Pardosii, Dublii, Ogarii §i Coteii, cuunghiile lama aruncand,

Pulberea in cer spulberA,cu neguri in praf luminoase razele soarelui

astapit*

Manic, ca aceasta, varsara,Vrajma§ie, ca aceasta, aratarkGratire, ca aceasta, facurA,

Tunara,Detunark

Si

.

3t

Trasnira5Plesnira,Racnira,

$i din toate partile, et' mare urgie,Inarele jiganiiAsupra micsoarelor musculite se repezira;caci precum zice cuvantul: 1,Fath. muntii si nhs-

un soareq",Dar, pre cata groaza arAtark-Atata de batjocura se facurA,De vreme ce micsorimea albinelor, viespilor,

mustelor si tantarilorfAsupra mh' rimii pashrilor i jiganiilor toata o-

cara adusera;mustele, cu putinta aripilor, In slava cerului

ridicAndu-se,--cumplite,Co jiganiilor celor ceva a betegi

nu putura;In aer asijderea toate phsarile rumpatoare, cu

grele trupuri, ce mirth,Si cu mari aripi, ce le ocArmuia,In gios slobozindu-se,$i in sus, radicandu,s;Repede, repegiunea, ce MeekMustele, cu putira clAtire,$i in afara dill tale ferire,In desert a lovi$1 in zadar a iesi,

0 Melt,Inch, de multe ori, pentru mai mare batjocorl,

pre spate le Inch leek$i printre unghii si pe subt aripi slobode si

primejdil sburh,

cora

Caci

fara

32

Iar, cand vreuna in branca unei pasari ori jiga-nii a cadea se tampla,

Cum sit o stranga si cum sA o farme nu avea.Cad, precum marimea, la unele, aratoase",Iar la altele, ca un bot greu miseloase",Asa si micsorimea, la unele, nimica",Iar la altele, deck marimea, mai vrednicA este".Iar otrAvitul ac al abinelor, viespilor Si Orem-.

nilor,Cu carile ele in locul sulitei se intearma,Cat de lesne In palma pAsarii, on talpa jiganiii

infigea,Al caruia cumplitA durere, nu numai cat trupul

le besica,Ci inca, 'Ana' la inima pAtrunzind, la ficati strA-

batea.* * *

51 asa mustile, dupd ce in aer, pre cat vrea,Pre pasari obosia.Trantorii buciumul de intornat canta,51 cu toate, de iznoava, la ospAt se asezia,Nici cum a Lei lor, sau altor Jiganii calcaturi

stropsituri in sama bagfind;Caci, precum orbul de noapte nu se grijeste",Asa si cel slab, de cel tare, nu se siieste",Ca cel ce n'are de ce se prada de pradator' ,

Ca udul de ploaie nu se teme".Deci, cand Jiganiile pre pamant mai mare nA-

vala le da,Atuncia mustele, pqn nAri, urechi, vine si sub-

siori se aciun;De care lucru neprietenii, nu 'atata luptkori, cat

scut si aparatori li era.

si

33

Ca si norocul, cand pre eel norocit a-1 batgio-cori va",

Intai, it mareste, apoi cu a altuia slabiciunedomoleste";

Iara, cand mustele de bung voie le parasiaSi mai malt, in aer, se via,Jiganiilor alta, fara munai urletul in vant.$i trantilul cu curul de Omani.,

Nu le ramanea;Caci mustele de urlete a se speria neinvatateSindila labele for in vazduh departate,Fiind, in toata nefrica si negrija se afla,$i pre spinarea sburatoarelor,Ca in carete imparatesti, leganandu-se, se primbla.Intro muritori de se da vre-o fericire",Pare-ini-se, ca alta mai mare nu se poate",De cat, din rea pizma neprietenului",Bun sfarsitul lucrului a se tampla";Asijderea mai mare nenorocire cineva a pati

nu poate",De cat, din pricina pizmei sale, fericirea neprie-

tenului a vedea, cand vede".

Inteaeest chip dara jiganiile si pasarile,Calava vreme in zadar trudite,$i in desert. ostenite,Nina mai pre urma de mai mull necaz,De cat de truth" obosindu-se,Si mai mull de manic, de cat de osteninta,

Ina'dusindu-se,Pentru ca putintelus duhurile Infocate sa-si ra-

coreasca$i puterile slabite sa-si odihneasca,

3

* *

11

34

Buciumul de intors cantaraSi pentru ca stomahurile lesinate sa-si IntAreascit

La ospat se asezara,Dar nici aceasta en vre-o ticneala a le fi puta,

Caci, precum inadusitul, fum cu narile tragand",Mai rau s'inaduseste",

Asa odihna fara noroc, decat r5zboi vrajmas, maicumplit este".

Dc vreme ce multimea tantarilor si a mustelor,Carile nu numai a mesei, ci si a tot p4mantul

fata in jur imprejur acoperia,Si atata aerul en micile for trupuri, ca un fum

praf umpluse,Cat jiganiile de mare osteninta mai adesea du-

hurile trage viand,Cu vazduhul impreuna micile lighioi cu narile

sorbia,Cari pang la plamani mergandu-le, mai mare

inaduseala le fAcea;Jiganiile saris.Se trantia,Suspina,Stranuta,Capul se 'nvartejia,Greata li se scornia,Zara altceva nici procopsia,Nici iii folosia.

Gael, precum mania naste izbanda",Asa izbanda nedobandita naste dosada",Cu care mania singurrv. ca cu latul salt se zu

gruma"..

Pedeapsa si ocaril ca aceasta le zamisli nebunamanclrie,

ai

si

Ji

* *

a-si

35

Si dovada ea gceasta le Itasca' mandra nebunle.Cad de multe- on parerea inalta tocmai peste

nouri ridicatr,In fundul -beznei necunostintei pogorandu-se

Si cu- cat mai cu marimea se slaveste",Cu atria mai in prapastie, pravalindu-se, se o-

caraste";Asijderea, adesea s'au vgzut",Ca lucrurile prea putincioase"$i prea vartoase",Prea lesne a se zdruncina"$i a se farama",Inca dela eel slab si moale",Precum diamantul,, cu plumb se lucreazg",$i cu praful sau Si eu curma fierului se despicr,Se rujde§te",$i se juieste";Moarteesi pieirea Filului, $oarecele este",Picatura ploii piatra gaureste",$i funia de tei cu vremea marmura despicr;Cad lucrul asa de putincios",$i de vartos",Subt soare nu este",Caruia biruinta i Infrangerea_sa nu aea",,Inca de Ade nici gandesti, nici, nAdajduieste".

* * *

Asa darn falnicele trufasele dihauii, duhurilecele inalte umflate ce purta,

$i sprincenele cele peste frunte ridicate ce inalta,Cu ocara a toata lumea, de tot gios le lasara,$i gandul intealta socoteala Iii mutarA.

§i

aide,

§i§i

36

istoria Ieroglifica

Am spus la inceput, ca aceasta opera este en-cictopedica. Sri precizez. Ne aflam in adevar infata' unui Roman alegoric, in care personagiile seascund sub blani de animale on pene de pasrtrisi care dupa inodelul celor din Evul Mediu,tontine de toate, adica este enciclopedic.

Importan(a lucrarii. Pentrd a nu merge pccalea baluta, voiu arala dela inceput, care esteimportauta aceslui roman. Ea este atat de in-semnata, 'Meat, la 1700, nici unul din popoareleInconjuratoare nu poate sta alaturi de noi, cuo productie.similara. Nici Germanii nu au o a-semenea opera.

VaIoarea ei intrinseca este, bine inteles, du-Cea enciclopedi4 §i cea ea enci-

clopedica, am sdris-o mai sus,, este surprinza-toare pentru epoca aceia. Cantemir se aratateansa un savant de- friinte. Cca literard nu selasa mai pre jos dupa cum an aratat ca poeziei dupa dim voiu mai arata. Pot scrie chiar dela

inceput ca valoarea ei se poate rezuma in acea-sta apreciere: ne arrant in fata une4 opere cla-sice, singura noastra opera . clasicti; ceia cepentru strainatale reprezinta ceva.

sa scriem pentrtt ce este clasica. Pentruaceia, ea urmeaza vechile legi ale compuncriiliterar; cum iaraai voiu arata.

Ac(iunea. Clasicismul difera de toate celelaltescoli literare, prin elernentul vesnic omenesc,salt universal pe care i1 exploateaza. Opera cla-

bla. literara.

in-

$i

ai

37

sica din aceasta cauza este vesnica in limp si inspatiu.

Subiectul acestui roman este cel atat de fa--vorit Evului Mediu Lupta dintre dreptate istrdmbatate. Desigur factorul este ceva mai ri-dicat ca cel vulgar-omenesc, dar tocmai aceastaeste caracteristica clasicismului.

Acriunea este la randul ei perfect unitarli, §iaici este punctul laudabil. Cantemir a putut, dinperipetiile vietei lYi, sa compuie un roman. In-triga, propriu zisa, este, si ea, la inaltime. Strain-batatea este reprezentata, pe scena de schimba-ciosul Gameleon, care este un lago, de o cate-goric excelenta.

Ac(iunea nu lancezeste de loc, mai ales, dacase trece de prhnele capitole cu discuiiile §i dis-cursurile pline de filosofie. La punctul culminant,este chiar emotionanta, ceia ce se intamplii mairar la clasici.

Dar, avand In vedere si elementul Evului Me-diu, adica neprevazutul spiritului de aventura,interesul desigur castiga.

Subiectul, in fond, se reztuna la lupla partideifinanciare muntenoti? de sub conducerea luiBrOncoveanu, cu ullimile incercai -ale inililari-lot moldove,ni de as men(ine prtponderenta latronul 11Ioldovei;. Prima, nu, se da inapoi delanimic pentru ajunge scopul, a doua, ramanevesnic pura idealista. Bine inteles, spre a fi in ca-drul clasicismului, cea dea doua castiga, pentrua da salts facfie moralitclfii publice.

Caracteristica operei, mai consta si in desa-varsirea unui roman, chiar medieval, in careiubirea este exclusa. Ea este inlocuita en lupta

ssi

38

dintre cupiditate ambitiune, deci en alte douttiubiri mai josnice, iubireq de bani §i cea demeiriri. Fondul pasional al luptel dintre dreptatei strambatate este deci acesta. Dar si aceste

clourt pasiuni sunt universale, in timp si inspatiu.

Subiectu4 propriu zis, l'am rezumat capitol cucapitol si se va ceti in cursul romanului.

Caracterele. Pentru ca o opera sa fie clasica,trebuie ca personagiile sa aiba caractere binedefinite, 'unitare, iar actiunea sa le incadrezeperfect. Al doilea mare merit al Romanului esteacela al adaptarei caracterelor animale2 oame-nilor epocii i potrivirea lox cu tot mersul ac-tlimei. Cantemir a trait un episod i l'a transcris.Acest episod, cu personagii cu tot, merita acea-sta.' trecere la nemurire, caci este perfect literar.

Personagiile reprezentative ale celor doua ta-here in lupta sunt: Inorogul Dimitrie Can-temir) Cameleonul Sc. Rossetti omul luiBrancoveanu. Pe cat este de cavaler, eel (Finiai,pe atat intrigantul bizantin reiese hidos, AcestCame icon trebuie sa reima'ie in.literatura, alaturtde lago, florentinul, cilci el reprezinta toata per-fidia specific bizantina, el reprezinta pe intrigan-tzrl bizantin. Acest tip, nimeni nu ni 1-a disecatde viu i cu atata maiestrie, cum a facut-o Can-temir. Din tot acest roman, Cameleolud va M-ine:me in literatura universale; intregul romannu este decal acest Cameleon. Semnalez punctutculminant al intrigii, In care Cameleonul esteprins in propriele lui mreje da Soim, §i arta cucare scapa din incurcatura. Scena insinuarilor

fi

§i

39

lui Iago nu este cu molt superioart acesteia.(Cap. VIII). $i de oarece am ajuns la Iago, decila teatru, O. nu ma dau Inapoi st repet, ca acestRoman este si o tragedie, dupt cum s'a vazut.Romanul In genere nu este decat descrierea pe-ripetiilor unei paquni in luptt cu lumea; inTeatru, actiunea este-mai stranst i cere o luptafatisit en un element bine definit. Romanul me-dieval occidental recurge inst la acest factor altragediei.

$i, ca sit termin cu acest paragraf st mai aduc43 lanai autorului. A intrat in materie, cu maibine de 20 de personagii, fart expozitie; prin ur-mare a atacat eel mai greu gen retoric: intrareaex-abrupto. Estt cel mai greu gen, de care, dealtfel Cantemir este perfect constient, dupt cumo aratt in prefatt, $i ca st anticipez cu crilica,sa consemnez de pe acum, ca singura slabiciunea operei consta toemai in acest tur de forte.Expozitia este asezatt la cap, VI, iar de acoloinainte romanul devine de un interes palpitant,se citeW ca un roman poli(ist, din timpurilenoastre.

Terrain acest paragraf, afirmand, ea, grapee]ementului teatral, semnalat mai sus, aceasta.-opera, n'ar da Joe numai la o inscenare cinema-fografica_ senzationalt, ci si la o adaptare scenictu imitoare.

Compunerea. Caracteristica clasicismului esteinst compunerea. Preocuparea de cApetenie aclasicului este st evite vorbaria goalt", st umpleopera cu gdndiri, in stricta legatura cu actiunea.La clasici, fiecare fraza trebuie Confie ceva desA

40

seama. Aceasta obligatie face ca operile clasicesA fie grew de citit, si dA o masura cetta a elasi-cismului.

Ei bine, Cantemir este in aceastA privinta ul-tra-clasic..

Crescut la scoala veceh greceasca, a afluzat panAla un, punct de ea. Nimeni in toata literatura u-nivel saki n'a indraznit sli introduca atatea ele-mente de gandire ,ci de cultural intr'o opera li-terma. Dupa cateva pagini de citire, te si oste-neste aceasta ostentatie, fArA ca toluoi sA le a-lunge. Este clziar un fenomen, puterea de atrac-fie a 'mei opere at& de grew de digerati Pentrua ilustra cele cc inaintez, voi semnala cele 760de sentenfii", cu cari se incheie metodic fiecareparagraf.

Comparafille sunt deasemenea extrem de nu-meroase, poate chiar prea numeroase, si clawsti/u/ui" un colorit foarte puternic. Aceste floride stil sunt in marea Tor majoritate de o valoarede gandire foarte InsemnatA. Calificalivele, larandul lor, ca si la realisti, gbunda; se abuzeazachiar de ele. Pana si verbele se imbulzesc subpana scriitorului §i se aseaza in serii, cari te o-bosesc. Imaginafia, cel putin, n'are pereche. Tre-buie sä te adresezi romanelor occidentale, dinsec. XVII, ca st &esti comparatie. Daca n'ascita decat Cetatea Epitimi din cap. III si credca as ilustra aceastA afirmare. ,Descrierile depeisagii lipsesc desigur. Abia pe ici, pe colo,cateva linii de schite. Rana la L J. Rousseau vormai trece cateva decenii. In schimb, celelalte suntbune si numeroase. Cele, privind animalele, suntde multe on bune de model. Asa este cea a Ca-meleonului.

41

Intreaga opera mai este presarata de disq.cursuri, de cari am pomenit mai sus.

Se gasesc in ea asijderea o serie de povesti a-legorice, Cani, luate a parte, pot forma 'tin op. alautorului. Nu §tiu, pe care s'o citez, cad toatesunt excelente. Am dat fiecareia titlu in text*am trecut'o in sumar. Cele doua dela urma sunttranspuse in nota, Vara taieturi.

De- yoezie am pomenit deasemenea mai sus,deci nu voi mai revenl.

Dact:i n'ar fi fost scria mare parte In versurii)cu inversari sintactice grele, aceasta opera ar fipatruns de mult In public. Dar si asa, ar fi tre-buit de mult o editie pentru oamenii de litere.Trebuie sa o spunem precis, este o lipsa de ve-neratie, fail precedent, fat5 de trecutul unui po-por, ceiace s'a facut cu aceasta opera. Noi amtranspus'o in editia de Nth cu foarte mici mo-dificari, cu putine taieturi de lungimi medievalesi i-am dat titlul adevarat, ce-1 poarta la sfarsit:Resbelul (Vrajba) dintre Corb si Inorog saulupta dintre Dreptate ssi Streimbeitate.

Concluziidupa cum s'a vazut, arata abuzul au-

torului in toate directiile. Este o abundenta detoate, care to zapaceste. Transpunerea, care ur-meaza, a prasit, cum s'a zis mai sus, cat a putut.IncoIo, romanul ramane cea mai de seamy operaa literaturei romanesti, singurul, care ar puledpc trunde in strainatate singurul clasic.

Apol complexul materialului, din care Cante-mir acest Roman, desprinde off, serie

1) Am pus in not doua pasagii vers ficate. Unul la cap. III,situl la cap VIII.

6ritica,

cladit

pi

42

de adevaruri, necunoscute noun, pana azi si earltrebuiesc retinute.

1. Cantemir nu a fost o mince politica, cacidUpa toate cele indurate dela partida Inunteneas-ca, el se Impaca cu aceasta tocmai la sfarsit. Pereiista, dezastrul Stanilestilor se produced fatalsi matematic, Fanariotii Impingand Rusia la a-tacarea Turciei, iar Cantemir venea domnitor iscele doua tari si nu acesti Fanarioti., Ce pers-pectival Invatatul Cantemir in locul sec.Desigur, ca am fi azi departe si am fi contribuitsi not cu ceva la civilizatia moderna.

2. Protectia acordata lui de Ministrul Ludovi-cilor francezi, arata politica Frantei, sustinatoa-rea domnitor tarilor muntenesti moldovenesti.cum stim si din interventiile lui Ludovic XIV infavoarea lui Gheorghe Stefan, si de azilul acor-dat lui N. Mavrocordat.

3. Partida munteneasc5 s'a amestecat 40 aniin politica Moklovei, deci din timpul lui MateiBasarab.

4. Cel care scap5 pe Cantemir este Min) dinCantacuzinesti, deci lupta Contra lui Brimco-veanu incepe de atunci.

5. Romanul, este in fond, un memorial. al au-torului; informatiile istorice au greutalea lor.

6. Cetind aceasta opera, crezi ca a lost scrisaazi. Moravurile nu s'au schimbat. Politica esteaceiasi. Cele cloud' feiri, par a fi hibernal in sec.XVIII fi revenit la via(el in sec. XIX, fara schirn-bare. Partea satirica deci poate fi usor infeleasafi azi fiind fi azi de actualitate.

7. Enigmaticul personaj, pe care Cantemir itascunde sub aripile Liliacului, sau Pseudo-bei-

VIII!

si

43

zadea Marco, it pot identifica cu un pretendentla tronul Moldovei din 1700 §i care se intituleaape un inel: lo Radu ( Rares V. V. 1700. Acestinel este criptat, dar cuvintele Rares V. V, loRadu, §i data 1700, sunt .scrise in clar, (rastur-mate, ca sens de cetire) si se afla in posesia d-luiI. Steriadi, pictor. Inelul acesta mai are pe ca-meie, gravate, armele Moldovei. Todirasco, dinGalati, ar fi Acesta. Partida, care it sUstine incele douit Tani, ar fi. voit deci sit -reinolasch epo-peia Iui Petra Rares, In Momente, tot at& detragice pentru cele douit tari. Goana dui:4 un osdomnesc, In ajunul catastrofei fanariote, ar fi lalocul ei. Tot aiea cu importanta, pe care i-o daCantemir, in Roman.

Si, pentru a termini. sit semnalez, 61 in Cara,in care toti nechematii au statui, Cantemir nuare nici mcicar un bust. Oricat ar fi gresit poi -tice. dar omului, care ni-a lAsat pe langa ata-tea opere Istoria Ieroglifica, ar fi trebuit sai tics fi adus eel putin acest prinos de recunos-tinta. Si inscriu aceasta opera ca cea mai deseamy a autorului, nu numai dupa parerea mea,ci a lui insusi. El insu§i ar fi recomandat'o unuivizitator, ca cea mai de frunte lucrare a lui.Daca ar fi reu§it s'o tipAreasca atunci in lati-neste, ar fi facut valva, si ar aflaro si cei che-matt s'o predea azi la cursuri. Poate ni-ar fifost moralul ceva mai ridicat. Dar, en toa'te in-sistentele depuse, Cantemir, nu §i-a putut vedearealizata dorinla, spre paguba noastra.

Bucure§ti, Iunie, 1926.Em. C. Grigoras

si

fi

Persoanele Alegoriii

Dobitoacele (Moldova)Pardosul: Iordache Ruset, Vornicul.Ursut. Vasile Costache, Vornicul.Lupul., Bogdan, Hatmanul, cumnatul lui Dimi-

trie Cantemir.Vulpea: Ilie Tifescu, Stolnicul, (Frige-Vaca .

Ciacalul; Maxut, Serdarul.Mdia salbateca: Ilie Cantacuzino.Brebul: Burnuz, Postelnicul capuchehaia.Bursucul: Lupul, Vornicul.Nevastuica',. (Anita Helge) Fata Dediului, a doua

nevasta a lui Mihail Racovita V. V.Guziul orb: Dediul, Medelnicerul de Galati.$oarecele: Ursachel.Caprioara: Caragiestii.

Marco pseudo-beizadea ? ginerile luiAlex. Mavrocordat.

Vidra. Constantin. Duca-Vodli, fost ginere al luiBrancoveanu.

Camila: Mihail Racovita.Strufo-c'dmila: Mihail Racovita V. V., Post cum-

nat a lui D. Cantemir.Caprioara de Arabia: Dimitrasco Caragea.Moimala: Voroava Munteneasca.

Liliacul:

45

Rdsul: Mihalache Ruset,Hameleonul: Scarlat Ruset.Veverifa: Manolache Ruset.lnorogul (Cal cu corn in frunte Dumitriascu

Voda, Cantemir.Filul (Elefantul): Antioh Voda, Cantemn-, fratele

lui Dimitrie.Camilopardalul: Alexandru Mavrocordat.Monocheroleopardalis: Constantin Cantemir Vo-

dd, tatal lui Dimitrie i Antioh.Molia. Atanasie Popazoglu.Bout: Donici, Logofatul.Du laid cel batrdn: Caramanli, Patelnicul.Du Mow!: Hurmuz, Celepul,Plotunul: Scarlat Caragea.Bivolul de China: Patriarhul Ierusalimului.

PAs5rile (Muntenia)Brehnacea: Constantin Cantacuzino, Stolnicul.hohnu/. Toma Cantacuzino, Postelnicul.U/iu/: Stefan, Paharnicul, fiul lui Const. Cantac.

viitor Domn.Cucunozul: Mibai Cantacuzino, Spatarul, fratele

lui Const. Stolnicul socrul lui Raco-vita V. V.

Coruiul: Rilducanu Cantacuzino fratele lui Ste-fan.

Heretiul: Radu Golescu.Balabanul: 5erban Cantacuzino, nepotul lui

Toma.Blendiul: 5erban Greceanu, logofatul, ginerile lui

Brancoveanu.Corbul: Basaraba Voda (Const. Brancoveanu).Lebada: Cornescu, Banul.

si

46

Bdtlanul: Dimachi, Capucheh,aia (reprezentantuldomnului la Constantinopoli .

Covodanul: Aga Vacarescu.Papagaia: Papi Comneno.Privighetoarea: Cacavela, profesorul lui Dimitrie

si Antioh Cantemir.s

Coracopardalis: Nicolai, fiul lui fordache Ruset.Lebdda batrand: Panaiotachi Tergimanul, dra-

gomanul Portii.Cofofana: Gramatic muntenesc.Lebada. Cornescu, Banul.Pupaza: Verga (?Potdrnichea: Fata Stanei._Cucwul Europei: Solul francez.Vulturul panintesc: ImpAratul turcesc.

Alte Lighioane

Gaini, Ogari, CoteiGdndaci, rdn(ari.Greeri, Albine, Furnice.Mu#e, Broaste, Trdntori.Tauni, Viespi.Lindeni, Pdduchi, Lipitori.Cancel.Crocodilii: Pristavii Bostangiilor.Mreana: Fata lui Brancoveanu.Crocodi/u/: Iiasachi, pristavul Bostangiilor,

Exposifia

De, 40 ani, mai ales, Muntenii se amestecd in!rebuff le interioare ale Moldovei. In Moldovarezista ultima rezerva: ze§ii. Aceftia, dupd is-tovirea complecta q boierimei, se luptd cu in-verfunare pentru independenid. Sunt mill-tari, pe cdnd in Muntenia domn.esc oamenii ba-

Lupta se va termina cu dezastrul celorcloud teiri, adica cu epoca Fanariotilor.

Familia de reizefi, care se luptd cu Munteniiin ultima laza este cea a Cantemire§tilor. Con-stantin, kited, ajunge primul la domnie, prin pro-priile lei merite. Apoi yin, la intervale implinilecu oamenii Brancovenilor, Antioh si Dimitrie,,cei doi fii ai

* * *

La moadea lei 'Constantin, (MOnocheroleo-pardalis), BrAncoveanu (Corbel), in urma intri-gilor Vidrei (Constantin Duca), care ii scrisesede multe ori, ca Inorogul fDimitrie), Filul (An-

Lupul (Bogdan), Pardosul lordachi Re-set), etc., nu vor fi niciodata prieteni lei, ob(ine,odata cu maim Mreanei (Maria, fata lei Branco-

lo(i

tioh),

rdui.

48

veanu) fi Domnia Moldovei. Brancoveanu, yra-(ie averei lui colosale, deposedase pe DimitrieCantemir, ales pomp de boierii moldoveni, lamoartea tateilui sau.

De aict incepe fi vrajba cea mare.Cantemire§tii dau bani la Constantinopoli f r

dau jos pe Duca. Antioh (Filul) vine la Domnie.Brancoveanu, pune-insa total In joc fi readucepe Duca pe Iron. Lupta so intefelte. Bolerii Mol-doveni se duc la Breincoveanu f i eer meizilirealui Duca, pentru tirania, ce intronase acesta inMoldova. Batlanul (Dimachi), capuchehaia (Re-prezentantul domnesc la Constantinopoli) des-copere In acelaf timp, di Duca uneltefte contrasocrulut sau Brancoveanu. Acesta, alunci se de-cide a-1 inlocul f i promite sa lase Cantemirefli-lor tronul Moldovei. Insa, pe sub mond, dupace incearca cu un aventurier (Liliacul), se mul-rumqte al impinga la ,Domnie pe Racovit6 Mi-hail (Camila, apoi Strujo-camila) foslul cumnatal Cantemireftilor.

Aici stau lucrurile, in momentul ceind inceperomanul.

(Aceasta expozi(ie se afla tocmai la Partea VI).

Partea I

Suntem introdusi in adunarea Dobitoacelor(Moldovenii) $i P6sArilor (Muntenii). In urniaunei discu(ii aprinse si nehotarate soseste ordi-nul lut Brdncoveanu (Corbul) de a elinirna dindomnie pe Duca (Vidra) si de a alege domn inloc pe Racovit4 (Stru(ocamila).

Discu(iile se petrec, bine inteles,. in mod ale-goric si in elementele actorilor prezentali f i eialegoric.

4

I

Alai dinainte deck a ,se zidi temeliile Vavilo-nului 1) si Semiramis!) a sadi inteansul raiulspanzurat- (eel ce este until din seapteminuni ale lumii) §i Eufratul 4), vestit intr'aleAsiei ape, a porni prin ulite, se vor scorni intrecreerii Leului 5) §i tamplele Vulturului 6 vi forde chiteala7) si volbura de socoteala ca aceasta.

Leul dar, de pre pamant (el carele, sliut tutu-ror, este mai tare si mai vralmas decat toatejiganiile).8) si Vulturul din vazduh (cine-si poate-prepune ca nu este imparat tuturor zburktoare-lor?)!), fiecare in sine si cu sine socotindu-se, siWand totul in searna.' cu amanuntul, recunoscura,fiestecare dupd firea simtirei sale, precum ca,mai tari, mai iuti si mai putincioase dihanii cadansii altele nu pot fi. frisk singuri cu stiinta §isimtirea for neindestulandu-se, vrura, ca,sa ade-vereasca §1 sa intareasca socoteala lor, cu a W-

O Temellele Vavilonului= lnceputul rautatilor.2) Semiramis=Pofta reuOtei nedrepte.3) Raiul spanzurat=Fericirea nestab115.4) Eufratu1=Nesatiul.5) Leu1=Partida moldoieneasa.6) Vulturul=Partida munteneasca.7) Chiteala=Reflectitme, conceptime.8) Jiganie=Tot neamul moldovenesc,9) SburAtoarele=Tot neamul muntenesc.

51

turor celorlalte jiganii ysi pasari ale lumii, 'astfelea, dovedindu-se ea."tre toate, i marturisire luau-du-se din gura tuturpr, Imparatia, ce -'i alesesera

socoteala, ce In gaud I0 pusesera, sa ramaiein veci nemutata neschimbatk

Asa dar, Leul, jiganiile in patru picioare cla-titoare, iar Vulturul, pre cele din aer cu penearipi sburatoare, ca la un Slat, de indata le che-mara, i in clipeali le si adunara.

Deci, dinaintea Leului statura mai aproapeacele jiganii, sari purtau acme de moarte in colti,in unghii sau in alta parte a trupului, precum.sunt: Pardosul, Ursul, Lupul, Vulpea,Mata salbateea altele, cari se bucura de var-sarea sangelui nevinovat staruiese 'a schimbaviata naturala in moarte. Iar Inaintea Vulturuluistatura mai aproapc-pasa'rile, cari au lanci otra-vile, aducatoare de rani netarnaduite,. In dont onin unghii, precum sunt: Brehnacea, Soimul, U-liul, Cueunozul, Coruiul. Eretiul, Balabanul, Bien-

si altele asemenea acestora, cari daca Intr'ozi nu vor varsa sange si nu vor gusta moarteanevinovatului, a doua zi ar afla pieirea lor.

In acest chip, prin urmare, fiestecare Linea p-ent cel mai de frunte de partea Imparatului sau$i de ceata monarhiei sale. Aceasta pentru ran-duiala cea dintai.

Randuiala cea de a doua, la Leu, o 'OleanCainii 1 , Ogarii 2), Coteii s , Matile de cask Bur-sucul, Nevastuica, Guziul, 5oareeele altele a-

1) Cainii=Capuchehaiele, reprezentantii Orillal. la Constantt-nopoli.

2) Ogarii=-CAIAraqii.3) Cate11.----Iscoadele.

dial

sisi

si

sisi

si

52

semenea acestora, cari, pe cat sunt de vanatoarepe atat se pot si ele vana pe cat pot ele duce,pe altele in primejdia mortii, pe atat li se poateaducei dela altii lor, nu mai putin. Iar la Vullur,a doua tagmay o coprindeau Corbul, Cioara, Pe-licanul, Cotofana, Puhacea1), Cucuvaia, Caia,altele asemenea tor, can se bucura mai de grabaa lua de-a gata, fie macar si imputita, prada al-tora, decat una proaspata, dar gatita cu trudaOsteninta) lor.

Iar a treia tagma, pragurile cele mai de jos(cad acestia nu se invrednicesc a sedea in scau-lie) le tineau jiganiile si pasarile, can nu au insine vre-o putere, nici nu poarta duh vitejesc oninimos, ci, pururea, supuse Si in cumpana mortii,dramul vietii ii spanzura ca sufletul supus dechienchiul negrijei departe sta" 2). Acestea suntBoul, Oaia, Calul, Capra, Ramatorul, Iepurele,Cerbul, Caprioara, Lebada, Dropia, Gasca,Curca, Porumbielul, Gaina, Turturica si alteledupa neamul 5i chipul lor. Iar pe acestea le-auadunal toate, nu pentru alta ceva, dar, ea nucumva, vreuna sa zica, ca nu r avut §tiinta de a-ceasta adunare, i ca, deci, neaflandu-se acolo,n'au inteles ce a hotarat la urma sfatul.

Asa ca toate firile purtatoare de duh, cari seafla Intru monarhia celor doua (stihii) elemente(pe pamant in aer), sa nu se zica, ca n'au fostde fata ca numele lor au lipsit de pe hirogra-ful 3) de obste.

1) Puhacea=Bufnita.2) Boerimea mai de jos si neamurile Boierilor.3) Hirograf=insemnare.

si

§i

si

R4.1a,

si

sisi

53

Prin urmare, dui:a ce se orandui §i se tocmiin acest chip, adunarea acestor doug monarhii §iranduiala acestor doug soboare, se tam cuvantmare §i porunca tare dintr'ambele pArti, ca o-Meth-0), cu cArti, §i alergAtori sa se trimeattitoate olaturile 2), astfel Ca, strigand crainicii printoate tarile §i ora§ele, sa dea tuturor de §tire deaceasta mare adunare a marilor monarhii §i,cercetand, tot astfel, peste tot, sA poatA arta, deeste vreunul, dintre cei de duhuri purtatori, lipsadela adunarea tuturora §i imprennarea for deob§te. A§ijderea se porunci sa se zicA ingrozituri§i infrico§ituri unuia ca aceluia, care ar tAgAdula se obsti3) la acest sobor sau ar scorni astfelde pricini spre apArarea sa; iar, kelui ce Impo-

.triVire cat de puling ar arata, se porunci a i sepune pedeapsa cu moartea §i prada casii lui. A§adar, ()data cu cuvantul li se Implinia §i porunca,§i cum s'ar zice, cuvantul sosia °data cu gandulprelutindenea §i preste tot, ca vestea cea aspra,care pAtrunde tare urechile §i ca inima inspai-mantatA, care simte indata suuetele ". Iar aceastade oarece de alergaturile Olacilor celor iuti, §ide tropotele neobositilor alergAtori se ridica lacer toatil pulberea de pc toatA calea; rasunau destrigAte taxi toate vaile adanci; toate varfurileinane ale muntilor de chiote iuti §i huete groaseerau covar§ite; cat §i campiile pustii §i necalcatese umpleau de groaznice striga'ri §i de fricoaselaude. Nu ramanea dark nici se putea gAsi ure-

1) Curierj.2) Olaturi=parti.3) 0411=a se aduna Impreuna.

in'

54

the pre pamant i In vazduh, care sa nu se sfre-deleasca de .strasnicul sunet al acestei, vesti, onde groaznicul cuvant al acestei porunci. Nu era,nici se afla intr'aceste doua elemente (pamantul"si aerul) dihanie, care sa nu se clateasca cu marefrica, cu neincetat tremur yi cu mare groaza devartuteal-) puterea acestei invataturi. Caci, cucat vine mai napraznica vestea oterita, cu atatscorneste mai mare turburare grija", lucrupentrt. care implinira toti porunca cu infaptui-rea si se gasira deci la locul insemnat si soroculasezat.

Asa dar porunca acestor mari imparati, dan-du-se si plinindu-se totdeodata, toate jiganiileuscatului pasarile vazduhurui se adunara inpripi si se alcatuira fitecare, dupti chipul si nea-mul sat' la ceata monarhiei sale.

Deci, precum s'au pomenit, fietecare se alegeain partea Monarhului sau si se alcatuia, unadupa alta, fiecare ceata, iar la urma, urmaLiliacul7 care prin aer, cu aripile, ce sburacu slobozenia, se arata a fi din ceata sburatoa-relor, adica sub stapanirea Vulturului, iar, so-colindu-se alte lucruri firesti, se dadea In nea-mul jiganiilor, adica sub domnia Leului2 . Acest

1) Vartute -vartoenie.2) Lillacul (Marco). Nu se Ole cine este acest pseudo-bezade,

adica aka zis flu- de domn. Cearta celor doua pentru aapropria, a reprezinta ridicolul personagiului. Totu0 not dam

in Prefata amanunte asupra until pretendent din 1700, cars nepermit a conchide, ca ne gasim in fate ultimului descendent atlui Petru Raref, descendent pentru care se forma un partidputernic, in momentul clod furtuna dela 1700 ameninta, ca gIcea dela 1500.

pArti,gl-1

si

si

$i

si

55

lucru fii §i pricina cercetarii, §i in urma a gal-cevei Intre cele doua*Monarhii, fiecare socotind,ca s'ar cuveni acest chip (individ) a fi supuissie§i, on de nu, a-1 sili A. i se cuvie. Caci: la-comia marirei nu rive§te la 1:mirttatea sau lafolosul lucrului, ci socote§te numai a pune prealtul mai jos decat sine, fie matar §1 fara foloS-;de multe on chiar prime§te a i Se aduce paguba,cu vointa on fara vointa, cu cuno§tinta on faracuno§tinta.".

Pentru acest f apt, scorninclu7Se dintr'ambeleOrli fel de fel de voroave, se umpleau, cu multechipuri de cuvinte gretoase, urechile amanduror.Imparatilor. Caci, fitecare tragand cu inima sprepartea Imparatului sau §i staruind cu sufletulspre adaugirea Monarhiei sale, scotea acestorabiruintil §i (afirma) adeverea el chiar a§a tre-buic sf,, fie. 'Iar de cumva at fi Post sa se intam-plc almintrelea, atunci ar fi zis ca scadereacinstii (lucru care mai mult decat altele stra-punge inima stapanitorilor) §i mic§orarea .sla-vei 1 a fost sa fie aevea 2) §i ar fi strigat: Opofta oarba a jiganiilor, n'ati socutit §i lucruldin potriva3)! Marirea se sprijine§te pe aceia caea cearca ,pe eel ce nu o cunda§te; vorove§te icu cel ce nu o aude; cu acela are a lace, care nua vazut-o; dupa acela merge, care de dansa fuge;pre acela cinste§te, care o bags mai putin inseams; pre acel, ce nu o porte§te, 11 pofte§te ea:celui, ce nu o vrea, inainte li iese: §i celui necu-

1) Slava.m6rire.2) Aevea=ln realitate.3) Din potrivareccontrar.4) Vorovf, voroavA=vorbi, convorb,i, discuta.

56

noscut pre samd; i se cid 1). Iar firea marirei ceamai de seama este, ca sä paraseasca pe eel ceo cinsteste, §1, cu acela sa ramaie, care o necin-steste".

Si amandoi Impdratii fura clatiti2 de lucrurica acestea contrare fietecare nu salta nici insus, nici in jos in valurile chitelilor 3) lore Caciinima pentru lacomie, li Inota in valuri mai maridecat corabia in Ocean". Mai mult Inca socptiau,ca de vor scoate aceasta intrebare (chestiunela iveala, on can pofte ale inimii for ar izbandi,tot s'ar socoti a voi frangerea4) celuilalt si a in-tristdrei lui. Iar pe de altd parte ii parjolea, cunestins foc de pail, pofta lacomiei, jarea marireinumelui si a ldtirei impar4iei. Caci focul pof-tei nu este mai jos in stapanirea arsurei, decalmetalul Infocat" 5). $i asa acesti doi hnparati seluptau cu duhurile, intr'un nepovestit chip, siprecum unul nu biruia, asa altul nu se biruia.Simiau doar, ca ar fi in ei peste puterile sim-tirilor lor, luptd nesimtitd, care nu nadajduianici spre biruinta, nici spre nebiruinta. Putereali lipsea la aitandoi spre cunoasterea sfarsitului,si neputand a se indestula dupa pond, duhurileacelea tand biruia, tand se biruia, (cand biruia).Caci, precum indreptaru16), numai pe- lucrulstramto dovedeste, nu pe sine, de este drept",

I) A I se Incredinla.2) Clatiti =loviti.3) ChitealA=plan,4) Frangere=infrangere.5) Infocatm,Incandescent.6) Indreptarulmlndreptatorul.

o

si

si

sisi

57

tot asa si ei se masurau si se pricepeau unul pemasura celuilalt.

Catava vreme dara rasboi numai spiritual(duhnicesc)- se bath intre acestl doi Monarhivrajrna }i si ca sufletul intelept, care se pleacasi la 'socokeala vrajmasiei", facandu-se ca cumvoroavele strancenoase ale sfetnicilor n'ar fi a-juns la urechile lor, si ca cum ideia acea primej-dioasa nu s'ar fi cuprins in mintea lor, fietecarechema pe sfetnicii sal, Si li porunci: Lucre in-teleptilor nueste a scorni mare galceava pentrulucruri midi". Deci socotim, ca not dela danseleon ele dela not sa le abatem. De aceia am zis;iniru descalicatura1) gaiceVei acesteia, sa oprimputerea Monarhiei noastre si sa punem acesteimonarhii, drept epitrop 2), Democratia noastra:Ea va avea sa scuture3) lucrul acestar sä-1 isco-deasca 4) si sa aleaga, ce ar fi mai cu tale dinambele parti, iar cand va fi sa ajunga in fafanoastra, lucrul sa nu pare nou, ci ceva vechi, cadin batrani venit, si jigania tea mica 5) sa treacain partea .cui va trebul.

Sfetnicii laudara tare sfatul Imparatilor lorsi ridicara la ceruri mintea lor, pentru ca inchiverniseala 6) lucrurilor publice socotesc, nuatilt cele ce pot, ci cele ce -nu pot si pentru eanu puterea li sloboade mandria si nici nepu-tinta mania.

I) Descalicatura=Tranqare.2) Epitrop.DomnItor3) A scutura==a discuta.4) A iscodi=a cerceta.5) Liliactil.6) Chivernisealtwconducere.

-53

Asa dar Senatorii, dupd ce isi laudara fiecareImparatul, sa Intoarsera, la locurile tor. Dupaaceia incepura triinite unii catre alt.ii (vetti)invitatii pentru adunarea de obste a Democratiei.

Dar, dupa ce trambita Democratiei canta Inauzul tuturor, dintr'ambele parti, fiecare dihanieincepit a da glas de sfat Invatatura 1). $i asa,cati mai dinainte erau ascultatori, atatia se fa-cura invatatori. Caci, ce mai inainte nu eraiertat in fata Imparatului, acum in lipsa acestuiaiesia la iveala fara sfiala.

Din cuvintele si sfaturile for insa, nu inte-legea aliceva, decat chiote i huete: Cad: pre-cum picaturile ploii, cazand pe pamant, dau unhuet, iar nu glas tocmit (sunete muzicale si pre-cum toate coardele unui organ de muzica, lo-vindu-se-toate deodata, dau o rasunare oarecare,dar nici de loc o melodie tocmita (muzicala)dupa pravilele muzicei, asa este si cu voroavadeodata (laolalta) a celor multi". Jiganiile maivazand-u-,se in vole,- socotiau, ca a acelui invata-turd se va asculta. care se va striga mai tare. A-sijderea dihonia2 si zarva tor, intru a stinine va judeca si cine va sfatul, fit mai mare,decal galceava pentru alegerea acelei pasari-do-bitoace, on jiganii-pasarite 3 .

Pe cand Irma ambele parti ale celor dourtMonarhii imparechindu-se in astfel de chip siimproscandu-se, fara isprava, cu cuvinte fardrosl si nedornerindu-se, ce ar fi mai de isprava

I) A sfatui, a da2) Dihonie=neintelegere.3) Liliacul.

§i

leclii.

a -ti

Se

59,

de lacut, deodata, Vara vests, sari in mijloeu.1teatrului jigania, ce se Chiama Vidra §1 isi in-ceph, ea obraznicie, astfel Proimiulty vorQaveisale.

Intre filosotn fizicesti este o axioma ,,caeel de asemenea iubeste pe cel de asemeneasic ". Asa dar pasarea sburatoare, on cand argrill pricina pasarei sale, fotdeauna i-ar tine maicu priinta partea, decat ar poftl pravija dreptatii.Asijderea pentru dobitoc. De unde urmeaza casub poala priintiii sau nepriintii 2 , pururea säramaie ascuns si acoperit chipul adeverintii 3 .

Precum si In teach stramba nu poate infra onles.' sabie dreapta",- asa si luarea fetli i scoate.alara dreapta judecata. Pentru acest lucru, eu,cu proasta mea socoteala, as afla Mai cu folos,ca galceava zadarnica s'o parasim, si sa gasimun chip care sa zica ce e dreapta socoteala $ijudecata. Asijderea as sfatui ca sh punem capatgalcevei cu un ceas mai inainte, caci galceavalunga este intocmai cu boala hronica".

Nu sfarsise insa bine cuvantul sau. Vidra, sipasarea Batlan5 Incepit a o tastui (St! St! cumare manic, a-i face semne din ochi -si din cap.si zise apoi:

Tu, Vidro, de ai fi sau. din pasarile sbura--toare sau din dobitoacele umblatoare 6), ar putea

1) Proimiu= Expositia.2) FoIos.3) Fata adevarulul.4) Luarea in seams5) Post capuchehaie6) De mama roman

pretextul excluderei MIcoveanu.

a formei.(reprezentantul domnului) la Cospoli.de tats grec. De forma, acesta va fiDuca. In fond, este tradarea luI Bran-

60

cineva zice, ca ai i i avut §tiinta de doaral) am-belor parti. Dar a§a, supus5. fiind dintr=alta stihie(element)/ §i subt alts Monarhie, cum socote§ti,ea vei putea da sfatul cel mai bun, pentru lu-eruri tie necunoscute. in raclAcina (fondul) lor?Mi se pare, ea mai bine ar fi pentru lucrurile,can nu le -ai, avut inainte 'mergrttoare simtireitalc, sa nu te a le §ti; cad §tiinta diri po-vata simtirilor se afla", Dupa cum tie toatalumea, nu orbul, ci eel cu ochi judecA vapselelei cel cu urechi, tar nu cel surd, alege frumuse-

tea, si dulceata versului".Au, nu to odinioare, primblarldn-te prin fun-

dul marii, te sipureai2) dupa vanarea pe§telui,jar eu te oOndeani din fata apei? Ce poate fiuna ca asta, ca ai venit nechemat5. la locul, cenu ti se cade, sau de te-a chemat cineva, aceastas'a facul prin gre§ala nestiintoi, caci ce treabrtare Caincle mrtrii Si Vidra cu jiganiile uscatului?Au doarA. vii sa zici, ca din fire a§a e§ti tocmita3ca, de pe uscat fiind srt aibi totui putere, Paratrebuint.a aerului srt poti zabovl multi vreme Inapa? Si aceasta ar fi mai mutt inpotriva ta, cacipulea-va atunci §i racul, sa se numeasca jiganiede pe uscat, caci prin otav5.4 se na§te? Dc carelucru deci socotesc, ca cu obra'znicie te afli ne-chematii,4si ca, de- nimeni neintrebatti, slat spur-cat ai dat. Caci pre cat este de folds la vremecuvantul cuvios, cu atat este de imputicios, cu-

1) Durere.2) A se sipuri=a se, strecura..3) Tocmita=alcatuitA.4) Otava=iarb5. finis.

fale§ti

61

vantul aceluia, care de nime neintrebat, da tu-turor sfat" ,

Toate gloatele nu se mitara de cuvintele pro-stului Bat lan, ci Inca placandu-le foarte, cu marilaude le laudara. asa, Indata, despre parteapasarilor, intr'o inima i intr'o gura facura batealegerea, ea Vidra Wei cum in ceata sburatoarc-lor grt nu se poata numl, precum trebuie a lipsisi din Monarhia Dobitoacelor. La aceasta sen-tintri s'ar fi scornit multa sfada voroava sdrun-cinata, de n'ar fi fost Brebul1), sa apuce cu unceas mai inainte spre descoperirea adevarului. ABrebului voroava fu darn intr'acest chip:

Vidra, odinioara era si se Linea din nea-mul postru, ii era traiul cu noi deavalma pre-cum dovedesc parul, macar ea statul

s'a schimonosit de mojicie . Wand Insa cavilejia sufletului, care la noi este parlea trupultricea rodit6are, scade din zi in zi, apoi vazand sialte lucruri de viclesug, amageli i rautati, pre-cum sunt sicofandiele, clevetelele, minciunile, lacare se adauga si furtisagul, etc., cc sunt vrednicede neamul nostru, macar ca de multe on amcertat'o si am dojenit'o2 .

Pentru aceste pricini am ras'o cu Mill dintabla neamului nostru sl am izgonit'o din hota-rele tioastre. Cad mai mult folos aduee publi-cului a izgonl din sine un chip rau, decal a primizece buni".

Dupa aceia, ea din trufie sau temandu-se, sau

1) Fost capuchehaie.2) Cauzele reale ale mazilirei lui Duca. Necredinta fats de

neamul pasaresc, adica fats de Brancoveanu.

si falal.

.......

si

1igi

62

rusinandu-se, a se da in ceata allor jiganii cadmandria fiind de tot oarba, (IA peste cei mici casi peste pei maH) a parasit locasul statorit depe uscat si si-a ales a petrece viata turburata sineasezata ca valurile ce le .poarta in spinare sia-si .potoll foamea en pitceil .

Dar, tine este neamului sau nracios, cum poalefi strainilor dragostos?" de aceia, not o slim deatata vreme in pieire, iar acum iat'o si in gloateramestecata.

Cu totii primira marturia Brebului, si cu Lolaalesera intr'un sfat sa se goneasca Vidra din a-mandoua mogarhiile 2). Caci precuin celui bunii sunt rude totj strainii, ii e parinte tot batra-nul, ii e frate tot vrastnicul, ii e mosie tot locul;tot asa si celui rau, toate rudele ii stint stfiiine,si toga mosia ii este nemernica".

Vidra, vilzandu-se osfindita sl izgonita din luatecelele, fie pentru viclesugul ei, fie pentru pizmaaltora (caci pizma veche este cariul din inimacopacului fie pentru bunul sfat ce dtiduse lavreme area, de i-a fost rnintea rea, mai rea sa

iar de,-i fusese bung, spre rea socotealaintoarse. Intoin-se deci voroava intr'acest chip.

De vreme ce pre mine ma lepadati din ceatacelor cu patru picioare (caci in partea zburittoa-relor sa fi fost, nici chipul, nici firea nu ma a-rata), urmeaza deci, ca in monarhia celor deapa sa ma dau. Fie dar asa! Caci ,,limba gloate-lor este vraja bozilor, si mai lesne ar fi a poprlapa curgatoare, decat a stapani linibele cele

1) Fugit pe malurile Bosforului.2) Aceasta reprezintA respingerea candidaturei.

flea,

.

63

multe". Insa, de oarece aceasta se atinge de rä-dacina adevarului; nu voi parasi insa dreplul dea gill.

Bat lanai, fiind pasare de apa sau peste deaer, caci si in fundurile apelor si prin aer areslobozenie, Insa, trebuie sa zic adevhrul, tot pa-sare ramane, mlicar ca li e la gust carnea ca aDelfinului, si macar ca mi s'a intamplat de mult-eon a-I vedeh incalcit prin navoade $i a-,1 scoateinecat, caci 11comia, astupandu-i ochii, in loc devanat, el se vaneaza. Aceasta desigur it scoatedin ipopsia pestelui, si cu toate ea mie imi estedusrnan de moarte, eu totusi nu pot tagadul adevh-rul, caci nu putin este vrednic, a marturisi a-devArul .i pentru neprieteni". De aceia cred, ca.i pedeapsa noun peste cea veche nu trebuia a-daugata, cum zice vechiul canon. Destul era iz-gonirea mea si dintre rudele si din mosiile mele,ce ar fi trebuit Inca sa mai fiu izgonit si dintrepasarile straine, dupa cele spuse debatlan des-pre mine?

Dar ma intorc la cuvantul ce vreau sa zic.lath dar, CA cu. Ora batlanului si numai cu omarturie a Brebului (si aceasta impotriva legiituturor legilor: ca numai cu o mArturie a sedA sentinta si pedeapsA vinovatului m'ati lepA-dat dinteambele izvoade. Dar as pofti sa stiu, enye privelegiu puteti strica axioma vechilor filo-soil $i matematici, cari zic: Cele cari sunt in-tr'un chip eatre al treilea, tot intr'un chip suntinire sine" 1). Cad Vidra nu topise putine fAcliiasupra cartilor filosolicesli . De vreme cc eu am

1) DouA lucruri egale cu al treilea sunt egale !titre ele.

64

cazul in prepusul dobitoacelor pasdrilor, ca safiu de apa, cu cat dara, va rog, mai vrednicdeste sd se numeasca pasare, cel care este Faraprepus dobitoc, si dobitoc, eel care Fara prepuspasare este.

Nu vä mirati de ale mete impleticile protases(premize), cad simperazma (concluzie) vaaralatoare a adevarului. Astfel cloud firi nepu-tand sta intr'un ipochimen 1 , ar sta totusi Ina-intea fetelor on a faTarniciei voastre ar aflamai mare dreptate, decat mine, pe care m'atiosandil asa de greu.

La acestea zambira cu totii, apoi rasera, iarmai pe urma hohotira cu. chiote, zicand: Vidrasi-a pierdut, ()data cu neamul, gandul cu-vantul. Cad tine poate cuprinde cu mintea cloudfiri Intr'un ipochimen? Sau tine a vazut vre-odata pasare-dobitoc on dobitoc-pasare?

Vidra atunci zise: Intr'acest chip si eu maimai inainte nu sfarsiam a ma mira de himerafilosofilor; socoteam, ca §i voi acum, pesteputintd a fi aceasta in fire. Dar, de vreme, coBrebul s'a fdcut peste, cu /cat va fi mai lesnepdsarii sburatoare a se face dobitoc, ca cele Im-blatoare, in patru picioare! Si Inca de veti vreasd va pricepeti mai departe, vi se cade samai Intai, ca silogismul are aceasi hotdrare laLogicd ca trigononul (triunghiul) la Materna-tied. Deci socotiti acum binisor, cd pentru ca euam putere a trage sau a nu trage aertil In mine,caci pot locui in cloud stihii (elemente), ma o-sanditi si ma izgoniti; iar altd pricing nu puteti

I) Ipochimen---Tip reprezentativ.

§i

si si

iepl

pi

pi

E5

descoperl in mine afara de aceia ea eu suntruit din fire mai mult decat alte dobitoace; darcel ce. nu are nici o parte deplina, §i nici celefire§ti ale unei firi nu are, oare pe acela cum IIveti judeca? Caci, cum am zis, simperazmaoa(concluzia) trebuie sä urmeze protaselor. Iar a-ceasta minune se afla printre voi, a jiganiilor §ipasarilor, §i este Camila nepashrita sau pasilreanecamilita, careia unii ii §i alcatuiesc numele deStrulo-camila1). Ea, dupa hirisie (natura), ca-mila nu poate fi, caci 9 vadesc penele, §i nicipasare, cad o para§te nezburarea In aer §i vAn-tul, care nu o poate ridica. A§a fiind, putea-vacineva cu mintea Intreaga sa zica ca toate celeale pasarilor sunt In Struto-camila? Urmeazadeci, ca, sau pre mine nu m'ati cunoscut, sau preaceasta dihanie sa o cunoa§teti; iar a§a radacinaadevarului atingand sa aratati: ca nu pizma ve-che vá impinge la lucruri noun; sau sä marturi-siti, ca purtati reeri de amnia In capete dehartie".

Iar cuvantul meu eel mai de pre urma este:ca adunarea aceasta chezi rai §i-a vrajit; devreme ce numele-i adunare, iar ea este stramu-tarea lucrului altuia; astfel ca numai slova titlu-lui li este Monarhie, fapta-i fiind tiranie.

Acestea zicand cu lacrami, Vidra, se duse,dupa porunca, in izganie (exit), la marginea gar-lelor2 . Ie§ind lush' de acolo, Indata ie§i §i Ca-prioara pusliului Arabiei in mijlocul gloatei, care

I). Alegoria reprezinta pe un Moldovean partizan al lui Bran-coveanu.

2) La Fanarul Tarigradului.5

dil-

66

dovedi, dupa silogismul Vidrei, lucrul cu ispitiiin aces! chip.

Vidra a pus socoteala logiceasca pentruStrut, eu insa sä va spui, ce au vazut ochii ara-pesti. Eu, cu Struto-camila, locuim amandoi inpustiurile Arabiei. In partite acelea campiile nuInverzesc niciodata, ci galbenesc, pururea cu ni-sipuri. Chiar de s'ar'naste vre-o buruiana acolo,se acopere de holbprile cele maxi starnite devfmtul Austrului. Nimeni nu poate numi acelelocuri altminteri decat, on munti clatitori, oncampii nestatatoare. Deci, mutandu-se cu vantu-rile si locurile, nu poate sa ramaie neacoperitnici un fel de copac sau buruianii de nisipuri,afara de cei inalti, can se chiama Finiti. In a-cesti Multi niciodata nu mi s'a intamplal a ve-dea urcata Struto-camila. Mai mult Inca, Arabiiscornind asupra noastra de multe on gonitoare,pe amandoi in nisipuri ne alungau, iar Struto-camila ra'manea indaratul meu si cadea in primejdie de moarte, de oarece nici cat iepurile nuputea sa se ridice in aer. Din pricina acestui lu-cre, socolesc cuvintele Vidrei ca adevarate.

Iar in Monarhia pasiirilor era o pasarc, ce sechiama Corb, care, pacar ca din tagma a douaera, Irma, printr'o intamplare, pe acea vreme eraVulturului epitrop 1 Acesta avea in voia sa, aface, on a desface toate lucrurile din monarhiapasarilor, si nu putea cineva scorni nici glas nisicuvant in potriva lui. Ca in vremile vechi pof-tele stapanilor pravile de lege crau supusilor".Aceasta pasare, precum pofteste moartea tuturor

Domnitor in Muntenia,I)

67

Dobitoacelor 1), precum pe dinafara este nea-gra, Si mai poneagra de pizma i manic este pedinauntru. (Pricina acestei pizme se va zice lalocul ei). Caci precum arsita soarelui pelita omules din alb in negu, asa si pizma inimei mutesgandul bun in rau". Deci Corbul, railcar ca.' au-zia cuvintele Vidrei, dar cu greu cu grekata lesuferea. Caci cuvantul bun si neplAeut este ca,doftoria grietoasa, insa folositoare. La eel inte-lept este asa; iar la cel nebun este ca otrava inmaruntaiele sanatosului". Toate acestea le sufe-rea Corbul insa pentru a vremii neindemanare,dar amaraciune cumplita o dospia nu numai inglas, ci si in pantece. Catava vreme se sill chiara face un silogism impotriva Vidrei, avand altsparere asupra dihaniei proaste, ce se chiamaStruta-camila.

Si dupes ce multe sudori varsa, silogismul dinprotase in acest chip incuid.

Toata dihania cu doua picioare, cu peneouatoare, este pasare. Struto-camila este si ea cudoua picioare, cu ouatoare cu pene, deci faranici un pjepus, este pasare.

Iar dupes incheierea acestui 1Silogism, palinodiaretoriceasca incepa a poftori si crangai mull&vreme: Pasare este Struto-camila, pasare este,

iar zic pasare este Stnito-camila... asa maideparte 2).

Apoi iaeasi se inturnau in el hotarele logicesti.Pasarea se oua, ouale sunt ale pasarii. Strutul

1) Vechea vrajba amintitA mai sus,2) Cauta pretextul, ci este dintr'o tarn, ca deci nu e amfibie.

0 face apoi pasAre pe aceasta pentru ca este omul lui Branco-veanu.

§i

§i

§i

§i

§1 §i

68

se oua, oua are Strutul. rata deci ca pasare esteStrutul.

Apoi iarasi ca inainte, inturna silogismul, nu-mai ca cu alta forma. Pasarea are pene. Struto-Camila are pene. Iata dar ca Struto-camila estepasare.

Asa dar Struto-camila, precum pang acuma a-devarat a fost pasare, asa si de acuin. Inaintevrednica este a fi. $i Inca nu orice pasare. Ciuna slavita, laudata., de vreme ce deosebit detrupul ce poarta, mai are si oarecare evghenie(boierie) in neamul sau.

Toti Sqimii, Ulii, Coroii si alte pasari de star-vuri iubitoare, laudara cu multe lingusituri siridicara peste nouri crangaitul si intelepciuneaCorbului. Ca mai toti supusii, de frica, sunt o-bisnuiti, nu cu adevarul, ci sa laude ceia ce sta-panul pofteste". Fietecare in sine socotia, ca altsilogism impotriva acestuia, nici ca se poate afla.De aceia si pasarile, la auzul dovezii ca aceasta,amuteau. $i erau mai, mai, dupa voia Corbuluisa se lase, de n'ar fi lost Ciacalul ($acalul saalerge ca'lre Hulpe (Vulpe) zica:

Frate Hulpe, poti rabda sa se afle printrepasari dihanie mai cu socoteala si mai cu mes-tesugul Logicei, deck printre noi?

La aceasta intrebare a Ciacalului, Hulpea rasepe sub mustati si greu raspunse: (caci la intre-bare grabnica, slat greu a da, este semn de minteascutita").

Doua lucruri ma opresc a ma pune la i-veala. Unul. ea din fire sunt mai bucuroasti a masfadl cu mestesugul decat cu taria. Altul, ca in-totdeauna voia Vulturului m'am obisnuit a cauta,

sa-i8i

69

pentru ca adesea s'a intamplat a ne °span. a-mandoi la o inasa si asa ma sileste a-i arata fataprieteneasca. Deci de vei vrea sa ma asculti, subpielea Ciacalului pune mestesugurile Vulpii, sigura to graiasca, duhurile mele impungatoare.

Atunci Ciacalul zise acestea catre Hulpe:Eu, dup5 cuvantul tau nu ma feresc nici in

fundul marii sa ma afund, nici in mijlocul focu-lui sa ma arune, si nici sa-mi crut viata, caci inlumea aceasta, nu numai pentru agonisire matrudesc, ci si pentru paza cinstei. Cad spre cas-tigare sl agonisire, sudorile trupului sunt destule;dar spre paza nebetegirei cinstei, trebuiesc la-crami de sange". Cad asemenea este cu muttmai lesne cetatea cinstei a dobandi, decat a ostrajui pe aceasta de prieteni si a o pazi nebi-ruita". Asa ca., socotesc, dela duhul tau voi ago-nisi cuvantul spre stricarea silogismului Corbu-lui. Numai, din cele spuse, una ma face a socotimai tare, adeca cuvantul tau, ca de frica Vultu-rului, Corbului dai ascultare. $i aceasta cred, cafara primejthe pentru mine nu poate fi. Vrandnevrand, tu, intr'o parte dandu-te, eu, in guraCorbului, fara ajutor, voi ramane. $i s'ar puteazice, ca ai vrut sa scoti sarpele din borta cu,mana altuia, si ca, pe mine, m'ai facut cleste im-potriva jaratecului.

Vulpea pe loc incepa cu juraminte a scoatedin prepusurile 1) acestea pe $acal. Cad jura-mintele nu s'au scornit pentru alta, intre muri-tori, decal numai, ca sub numele lui D-zeu, sa-sipoata demonul, mai lesne, luera mestesugurilelui". Vulpea deci zise:

1),Prepuspresupunere.

70

Iubite prietene, zisesi ca, pentru frica Vul-turului, pa'zesc cinstea Corbului. Dar de inulteon cucosului ii dau cinste si inchinaciune, caci,dupa vant, intorc panzele. Altfel ar fi nebuncorabierul, care ar indrazni a pune panzele im-potriva vantului". Insa adevarat trebuiemale ca., eu, cu neamul pasarilor, dragoste nupoci avea. Iar unde nu este dragoste adevarata,acolo cinstea este de frica; .i unde cinstea se facede frVa, acolo se asteapta indemana vremii".Pentru acest lucru, intai, am luat plecare dinfire, apoi blestemare din parinti. Niciodata nu-nil deschiz inima de tot catre cineva. Caci cuanevoic se poate ascunde un gand in doua inimi;una si cu mare greutate abia II poate stapani".De aceia, nici cu vre-o pasare nu leg prietesug,decal numai en Vulturul Corbul, pentru caadesea chivernisealti politiceasca face sa Ita-unhrana impreuna. Insa, on cand, cu vre-o pri-mejdie, penele li-ar cadea, on schimbarea tulce-lor li-ar scadea puterea sburtirei, lard prepus,pe cat de vanjoasa carnea le-ar fi, tot mai dulceeste decal. cea a starvului. De altminteri ,,Demulte on clontul Corbului si al Vulturului s'avazut scobind ochiul vulpei". De oarece pasarileacestea, din fire, nu numai dobitoacelor, ci §ipasarilor, ci si lighioanelor taratoare, ci tiimortilor neprietene sunt; asijderea nu face deo-sebire intro Inghitatura mare on mica, grass onslabs, ci cu nesat socotesc tot. Caci lacomulsatul, tot flamand este". Iar lacomia nu se opreste;nici in hotarale geometrice.ti, nu se covarseste;nici de excentrurile astrologicesti; nici nu cauta

sa ra-

si

si

si

71

materia vi forma filosoficeasca; nici nu cunoastedeosebire vi alcatuire logiceasca; nici nu a as-cultat in Retorica tiopul indestularii; nici n'ainvatat in Gramatica graiul fara chip si cuvantul.a ajunge. Caci, precum sa vede, nu este ucenica,ci didascala Alhimivtilor celor ce, nici fundulma'rii, nici grosimea pamantului, nici vinele me-talelor de pe sub munti, nici departarea, nici pri-mejdia mersului, nici iuteala, nici arsura, nu-ipoate opri dela aurul prefacut, de fantezia lor,In acest chip, Vulturul vi Corbul fiind, cum arfi cineva fara de creeri, ca sä le faca pond destivarsirea raului catre dobitoace ca noi?

Asa dar, cunoaste iubite, inima mea, precumeste si iesi din toate prepusurile tale. Eu spre ri-dicarea cinstei a tot neamul dobitoacelor matrudesc, pe cat pot. Cad, marirea sl lauda nu-melui celui mai de frunte este, cand cineva cuostenintele si sudorile ce a varsat pentru moviesi neam, n'a bagat in seamy toate primejdiile".

Saracul Sacal, macar ca viclean, dar de vi-clean fiind laudat, cu bucatica dulceVulpei, si undita amara a otravei. Asa dar, inmijlocul teatrului iesi cu mare indrazneala, sifacii inaintea gloatelor cuvinte ca acestea.

Vidra, neam cu prepus1), a grail insa faraprepus, si a sfatuit sfat inteadevar prietenesc.Dar. unde urechile sunt astupate, acolo toateadevarurile se par basme". Tar Scrasnetul celmare al rotilor astupa voroava carausilor". AsaMeat. In loc de multumita pentru adevar, ea s'avazul izgonita si din tara si stearsa din izvodul

1) Prepus 1nseamnA aici

inghiti, a

banuiala.

72

neamului sau; iar toga pricina nu i-a venit decaldin vechea pizma si neascultarea voroavei el.Caci vantul viforit, neauzit face viersul muziceicel frumos intocmit". Dar vantul Austrului su-nand, si dand lute() parte haina adevarului, fu-rata de minciuna, arata grozava goliciune a a-

.cesteia.

Schunas in doua picioare, silogismul 1 durni-sale Corbului, se vede a fi intemeiat, spre bite-meierea vredniciei Struto-camilei. Irma lucrul,dupa socoteala adeva'rului, cu mult intealt chipse are.

Hirisia (insucire naturals) se cuvine totului, fifitecaruia fi pururea. Cea mai generala a pasa-rilor este a zbura. Nu penele si ouatul le deose-besc dc alte dihanii, ci sburatul. i searpele seouti, dar pasare nu este. Chiar numele for petoate limbile inseamna a sbura.

Pc elineste ptinon; evreieste ho f; arapeste tair,latineste volatilis, iar pe limba noastra shard-toare.

Asa dar, Struto-carnila lipsindu-se de aceastainsusire naturala, pasare nu poate a se numi.Ca precum omul se deosebeste de alte dobitoaceprin socoteala si ras, asa si pasarea prin sburat.(Piuitul lui Porfirie 2) nu o deosebeste). Caci dear fi dobitoc in patru picioare cu socoteala (ju-decata) om s'ar numi. Asijderea, de ar fi om cupene, care A. sboare, pasare s'ar numi.

Au, Vidra nu prezentuieste toata dovada? De

I) Cantemir noteaza : silogism, mazilirea unuia din domnie*I venirea altuia.

2) Cele 5 glasuri, de carl se va vorbi mai jos.

73

vremc ce ea are toate insusirile dobitocului inpatru picioare, si numai unei intamplari i-a venitpe deasupra si putinta de a se sluji deopotrivA§1 de aer si de apa; ati §ters'o din catalogul jiga-niilor pentru adaugire si nu pentru scadere deInsusiri. Au oare de s'ar afla vre-o lighioanaprintre not sä- poata vietul, ca Salamandra, inpara focului, ati izgoni-o si pe ea din Monarhianoastra? Acest lucru, de l'ati face, fraplor, mareprostie all face. Caci tine e impodobit cu maimulte vrednicii, acela trebuie sa aiba mai marecinste". Drept care socotesc sa fim ascultatori a-devarului si nu glasului Corbului. Si deci, de s'aradiat din tabla amanduror Monarhiilor pe Vi-dra, asa si Struto-camila sa se stearga din izvo-dul celor cu patru picioare §i celor cu aripi sbu,ratoare.

Aceste cuvinte indraznete ale Sacalului um-plura urechile si impunsera inimile tuturor. Totiramasera in ingaimare a raspunde. Tarimea ar-gumenturilor ii speria. Indrazneala voroavei iiimblanzi.

Asa ca, tusind si scuipand cuvintele, Lupul,(care nu este jiganie proasta) incepa a gillastfel:

Amandoi imparatii zisera dela inceput cadin pricinele midi se nasc galcevele mari" pa-rere, pentru care face dovada pricina scornitade mica jiganie, ce se chiama Liliac. Noi, neso-cotind cuviintul lor, ferindu-ne de capul vipe-rei, am cazut cu nesocoteala in coada scorpiii.Si nu spre asezarea galcevei acesteia s'a facuttotul, ci spre vechea obrinteala a pizmei, care nutamacluieste ranile Monarhiilor.

si

74

Intai, trebuia scos afara, fara zabava, pe ceiaducatori de galceava. Cad precum cineva pen-tru mantuinta trupului sufere arderea §i taiereaunui madular, a§a Si in Statul public trebuie so-cotit cu un scornitor de galceve". Caci, ce fo-los ne-a adus noul Vidra cu sfatul ei fara devreme? Dar Batlanul, impotriva Vidrei? Pe Brebtine l'a chemat la marturie? Numele Struto-ca-milei §i silogismul Corbului, impotriva voroavciCiacalului, ce folos au adus? Vanatoarea Arapi-lor, fuga Caprioarei §i primejdia Struto-ca'la acest sinod, ce ainestec au avut? Adevarul este,ca zavistia este jiganie cu multe capete. Caci Bat-lanul, socotind ca Vidra imputineazil vanatulprin garle, iar Brebul, prieten cuiva, sa fie nus'a vazut, s'au impreunat in para asupra Vidrei,cu toate ca blana Brebului este asemenea celeia Vidrei. Ciacalul §i Caprioara partea Vidrei ti-nand, silogismul Corbului au risipit §i au scornitmii de °earl. asupra Struto-camilei. Acestade se va tavall prin gloata, galceava intorcandu-se in, roata, se va scorn1 clatire intre toti. iar intreImparati, nu numai pentru Liliac, ci pentrualtele se va appa mania parjolului. Ada day lu-cruri mici, aduc maxi galcevi. tine va puteaaduce impacare intre cei doi imparati? CiacalulSocotesc ca ale altuia sunt cuvintele lui indraz-nete §i cari sunt ar'5.tatoare de mare vapaie.

Acestea auzind Vulpea, pentru ca mai muttvoroava Lupului sa nu taraganeze, se sill a abatecuvintele intealta.' parte. $i in loc sa graiasca sprepotolirea cuvintelor, vrti sa potoleasca focul cuiarba de pucioasa §i se sill O.' inabuse scanteiacu iasca. Intr'acest chip cu glas tare '10 sloboz1

iara5L

$i

si

?

75

cuvantul din gura, ca din prastie. Cad cuvantulslobozil se duce mai iute decat fierul impanatsi decat piatra in fundul marii. De acolo tot semai nadajduieste a ies1 aceasta, dar a se desgrallipseste orice nadejde".

Si oare cine a zis odinioare, ca glasul Cor-bului nu e bun de nimic? Are acela macar silo-gismul lui Aristotel in gull?

Si toate sburatoarele uitara pe loc de voroavaLupului..

Printre ele, era §i o pasare, ce se chiama Cu-cunos. Din fire, ea este cu socoteala inaltanu primeste ca sa-i ramaie pre jos cuvantul.?quite graieste, insa putine ispraveste. La manice lute, la foame nesaturata. Vitelul intreg abia iieste de indestulat foamea dimineata, iar taurul

camila nu-i ajung la pranz. Despre partea su-fletului mai nesatioasa este. Prin olaturile ei altadihanie, nici a trece nu poate. Aceasta pasare,cu mare manic, cuvintele astfel si le stropi enbale.

S'ar fi cazut, prietenilor, ca Lupul pildelesale sa le dea ciobanului; iar Vulpea prisacaru-lui, sa-si vanda cimiliturile sale.

Ca ,glasul, Corbului in urechile Lupului,Ciacalului sa fie veste rea, se poate; sunt insaalte urechi, cari cu dragoste primesc. vestea a-ceasta, si in camara inimei, cu dulce, o ascund.

Pana cand dark Pasarilor, starea vredniciivoastre nu yeti bags in seama? Pana cand vorurla, vor latra §i vor scanci jiganiile acestea, caripururea umbla sub umbra noastra si In spinareacarora ochii nostri mereu privesc? Pana candnu yeti cunoaste ca pasarea prin aer sburand,

§isi

Si

5i

76

le ocroteste cu umbra tor, on le sfasie cu ghia-rele tor?

Socotesc deci, ca s'a dat pricing jiganiilor a-cestora a deschide gura, numai pentru ca s'a ne-socotit cinstea Monarhiei noastre. Guri ca aces-tea, nu cu silogisme sa astupd, ci cu p9runci im-pdratesti. Precum dar marele nostru Imparat,Vulturul, semnul biruintei a dat Corbului, totastfel acesta: asa urea, asa porunceste, asa suse faca.

Cu aceasta sentintd, sprijinindu-ma pe acea-sla va dau slat ales:

Vidra dinteamandoud monarhiile sä iasa a-fard!i). Struto-CAmila, sa se scrie, in care izvod

va pldcea! SA i se dea ei printre allele cor-nul puterei! 2 . Iar tine impotriva acestora ar fi,ar gral, on ar face, sd-i fie pedeapsa groaznicalAceasta din pldcerea Vulturului i cuvantul Cor-bului. Caci cand grAiesc preotii lui Apo lo delaDe lfis, tae toate vrajile dela Metnfis.

Toate Pasarile atunci intr'o gura strigard: Fa-ca-se, facd-se voia Imparatuluir

Insa ligeiniura, care se chiamd Povata Leu-lui 3 smeril Cu glas moale, cdci rdspunsulmoale, fringe mania", astfel incepa:

Sldbiciunea trupului meu aratd supunereasufletului si a \roil mete. MA aflu aici, unde nicia tusi nu mi s'ar cddea, pentru ca voia Impara-tilor a fost precum §i porunca tor, ca in aduna-rea de obste i sfatul sh fie de obste.

1) Mazilirea lui Duca.2) Pecetea cea mare a puterii moldovenesti adicA domnia

pentru Racovita.3) Jalea neamului moldovenesc.

si

siputere,

ii

, ti

77

Precum spre strangerea sufleleasca mii delanturi nu-s de ajuns, tot astfel si pravila, carenu se sprijineste pe dreptate, ci pe sila, acolo nueste in ascultarea supusilor. Cad mai zic: ca mailesne este cuiva Vara organul ochiului a deosebiIntre alb si uegru, decat Vara cunostinta lucruluia alege vrednicul de nevrednic. Intr'acest chippoate fi si sentinta Cucunozului asupra Struto-carnilei. Ar fi mai cu chibzuiala pre aceasta a ochiema de fata, a o asculta si numai dupa aceiaa-i trece raspunsul prin ciurul alegerei.

La acest sfat Cucunozul nu avii ce rilspunde,asa Ca Sirulo-carnila se chiema in mijlocul tea-trului, si se intreba tine este.

Iar Strufo-camila raspunse:Eu sunt un lucru mare si voi sa fiu si mai

mare, caci acest lucru Imi vrajeste chipul. Inpalaturile Imparatilor pururi ma aflii. Putereastomahului Imi este atata de vartoasa, incat sifier pot mistul, Aceste vrednicii aflandu-se lamine, au nu mi se cuvin toate laudele Cucunozu-lui si ale Corbului? Asemenea de m'as puteaMalta in aer, as fi mai arafoasa decat InsusiVulturul.

Toate dihaniile la raspunsul .acesta, rasara. cuhohote. Unii insa, de necaz, pufniau pe nas;altii, de rusine, se aprindeau pe obraz, iar altii,cu batjocura, o luara in pofala. Corbul si Cucu-nozul Isi tulburara rail stomahul.

Iar unul din gloata ridica glas ca acesta:0 prieteni si frati, tuturor stiut este, ca.

Struto-camila in partile de jos (sudice se nastesi traieste. In capul ei deci soarele a lucrat Ina-potriva si in locul creerilor, din pricina caldurei,

78

vantul a patruns. Deci iertaciune se cade pros-timei ei, care categoriile Logicei n'a cetitt §i incartile stiintei n'a zabovit. Altrninteri de era, ras-pundea la intrebared ce i-ati facut, nu alaturea.Socotesc deci, a nu mai o intreba tine este, cado ci cum o chiama; iar de nu va ti, nici catdulaul sa nu fie.

Asa dar pe Struto-camila o intrebara: ,;cum tochiemi?" Ea raspunse: Eu nu ma them niciodatape mine, ci altii ma chiama. Cand striga cinevacatre mine aud2 precum pe voi v'am auzit.

Toti atuncea cunoscura 1 ca tampita se aratamintea saracei Struto-camile. Parasira deci in-trebarile i tacerea tuturor marturisi%2 silogis-mul Corbului.

Caprioara de Arabia insa apuca iar voroavai scoase la iveala adevaratul ci nume. Pre ara-

beste ustiurmurg sau devecufi inseamna, ceia ceElenii an lalmacit cu Strulo-cdmila. Cu totii cau-tara sa talmaceasca acest nume in eti-mologie. Unii zisera ca Inseamna Maimu(a Liviei,altii Coscodanu 3> Tarsisului vechi (America),altii Papagal4 caci poate invata a vorbi.

Vulpea, macar ca graieste ca o inteleapta gloa-tei, i macar ea fereste a se arata iinpunsa deceva, totusi vazandu-i pe toti atat de departatide hotarul stiintei, nu mai pull' lash lacatul ta-cerei nedescuiat, nici mai puth tine fraul gurei.Ea zise:

1) Mereu a cunoaqle=-4 Intelege.2) Adeveri.3) Aga VacArescu.4) Pepi Comnen.

atunci

79

0 prietenilor, se vede ca departarea locu-rilor la multi arata lucrurile ciudate. De care lu-cru si Papagalul intrece pe Cotofana la vrednicie.La Livia insa Cotofana intrece pe Papagal, iarmata vanatoare este mai stumps ca mahnurajucatoare. Insa spre adeverinta aceasta nu pa-sare-gramatica ci jiganie-filosofie trebtlie, cAciIiinta lucrului trebuie talcuita.

Acestea auzindu-le toti dela Vulpe, se intre-barA: Cine este acela, carele dintre voi mai adancsa fi pritruns lucrurile firesti? Caci cu anevoieeste, cineva trupul in toate si. cu satiu sa-si hra-neasca, iar sufletul sa-si pazeasca de poftele tru-pesti".

La aceasta unii zisera ca , altii caPrivigheloarea 2). Una, ca s'a zabovit mai moltin Filosofia obisnuita, alta, pentru ca in cuvant'tie a se ostenl. La urma insa, toti zisera, precumca Vulpea, aflatoarea sfatului sa fie $i srivarsi-toarea faptului.

Vulpea raspunse, ca, data ar fi lucru de Lorgica si de Dialectics, ea s'ar pricepe; dar, dupricum fiecare este invatat intr'o stiintA, tot asa siea. Daca ar fi vorba de cele 5 glasuri ale luiPorfirie 3 si cele zece categorii ale lui Aristotel,usile s'ar deschide. Dar aid nu e vorba de silogism, ci de Filosofie fireasca.

macar, ca ea ar fi putut scoate la capat lu-crul, totusi viclenia o Impinges a scoate carbu-nele cu clestele altuia.

I) Varoava (discursul) muntenesc.2) Cacavela, profesorul lui D. Cantemir.3) Cele cinci glasuri ale lui Porfirie=Temeiul Logicei:

forma, deosebIrea, InsuOrea gl Intimplarea.

Mainzufai

Si

felul,

80

A§a dar zicand, ca nu este vrednica la acestlucru, zise totu§i, ca poate sa arate pe acel vred-nic.

Dar tine este acela, intrebara jiganiiletoate?

Numai Luput este, pe langa iscusit filosof§i bun anatomic.

A§a ca, dupa invatatura Vulpii, pe Lup che-mara

Iar Lupul raspunse:Eu, Filosofie dela cineva nu am invatat.

Ei zisera: Vulpea ne spuse, precum ca intine suflet filosoficesc se aria, de aceia socotim,ca de firea Struto-cAmilei sA ne inveti.

Iara Lupul raspunse:Vulpea, fie din zavistie, fie din vicle§ug, de

data aceasta adevarul graie0e. Iar adevarul esteacesta: CA unde racne§te Leul, nu mai are ceurla Lupul; §i unde piuie§te Vulturul, nu maigeam.5 Hulubul".

Vulpea, cu toata frica Lupului, dar vechea za-vistie nu o lash in pace, ci o Impinges spre ran-tap noi. Ea zise:

Eu, prietenilor, la cele, ce graiesc despreLup, nici zavistia, nici vicle§ugul nu ma imping.Zic deci, ea Lupul, precum este adevarat filosof,a§a §i spre ispr."virea trebei ace§tia vrednic este.

Dar, eu, ticaloasa, cu ajutorinta Corbului §i aVulturului, de multe on copii mi-am scapat.m5§itele mesei lor, de multe on de foame ni-amantuit. Pe cand, Lupul, pentru ca, prin sine§tiind a chivernisi viata, cu binele altora nicicearca. Caci el din .coala lui Diogene este, §i

RA-

81

s'au Invatat in filosofie, ce-i zic, caineasca 1). Sen-tinta acestei §coale este, sa nu ceara dela cinevadecal acel lucru, pre care dela sine nu-1 poatelua. A§a raspunse Diogene din butoi acelui Im-parat, care-1 intreba ce pofte§te: ca sä nu-i ia,aceia ce nu-i poate da, adeca lumina".

Dar sa ne intoarcem la cuvantul nostru §i laargumentele §i dovezile spre Incredintarea Lu-pului de filosof

1) Filosofia caineascd, se chiamd astfel, de oarece discipoliflui Diogene zicAcaStoate lucrurile fireqt1 nu au rusine.

6

Partea II

Pentru a se discuta ordinal Corbului si a selua o hotardre, se alese din ambele parp o co-misie restrdnsd si compusei din cei mai marlsfetnici.

Inainte de a incepe aceasta activitatea ei, fi-nurei to(i sd afle peirerea Lupului (Bogdan), decare aveau cea mai mare fried. Brehnacea (Slot-nicul Cantacuzino) se insdrcind cu aceasta mi-siune. Lupul se declares pe fad contra Strulo-cdmilei (Racovi(d). Brehnacea se convinse si easi se duse la Cork sa-1 facd so renunte. Dar Cor-bul nisi nu voi sd amid. Cumpdrase pe lo(i Mol-dovenii influen(i, cari von vote en el. Pentru Lupi Ciacal are el ac de cojocul tor. Brehnacea, vd-

zcind aceasta, se decise si ea.,Si Intr'adeveir asa fa. TO votary cu Corbul,

afarei de cei doi din urmd. Strufo-ceimila fa pro-clarnata Domnitor al Moldovei.

II

T'ulpea zise:0 fratilor, lua(i aiuinte cuvintele, pe cari Lu-

pul Ie -a facut intaias data, inaintea tuturor gloa-telor.

Au, nu el, in proimiul voroavei sale, zicea,precum ca inima Imparatilor, mai ades decataltele, prognosticuri fac, in treburile publice?Sau cum din putreziciunea pestelui, sa nasc vier-mii in matele Batlanului? Sau, Brebul, care cadein zavistie vesnica asupra barbatilor si a muie-rilor, cand Isi pierde partite barbatesti? Asijde-rea, dupa spicul partilui, dovedind ca Vidra o-data a fost Breb? Au, nu toate it arata pe Lupadevarat filosof fizic?

Dar sa va aduc o istorie a lui, vrednica delaudat si pentru eel ce o istoriseste, cad: de nus'ar fi elatit1) pre alb condeiele istoricilor, demutt §i numele eroilor s'ar fi acoperit cu pranuoaselor lor".

Povestea Dulaului

Povestea dar in acest chip se are:,,Odinioare era un om sarac

1care era locuitor

1) ClAti=a miFa.

84

sub o coliba, intr'o padurice. Acest om nu aveapre suflet mai mult de zece gaini, doi cucosi, doimiei si un dulau. Du laul era atat de bun pazi-tor, incat nici frunza nu se putea clan de vant,fara ca el sa ciuleasca urechile intr'acolo.

Grainele noaptea se culcau in podul colibei,mieii dormiau in tinda, omul in cash, iar dulaulpazia pe dinaintea colibei.

Despre parted mea, nici de gardul de dinafaranu m'am putut lipl, de vra'jmasia dulaului, darInca de gainile din pod. Si oricat mestesug amispitit, si cu cat am poftit mai mult carnea dulcea gainuselor, cu atat m'am invrednicit mai pu-tin la dansa.

0 data insa, mi se intampla, sä ma Impreuncu Lupul, si sa-i povestesc cum, multe nopti, ampetrecut, fara somn si cu stomahul desert, im-prejurul colibei. Ii mai amintii, di mai sunt acolo si doi miei. Auzind acestea, Lupul se sculaindata, si ma indemna sa mergem cat mai cu-rand la coliba aceia. Pand nu va insera insa,raspunsei, nu pot de loc merge, de Erica dulaului,caci imi prepui primejdie vietei. Sa ai deci in-gilduinta, parg scapata soarele.

. Cu mare greutate 11 putui insa pleca 1). Si matemeam, ca clulceata carnii mieluseilor, sa nu-iclateasch.2) fantezia si mai tare, si sa nu-mi in-toarca cumva perii mei in Lana, iar carnea meain oina.

Caci: filosofii sunt obisnuiti a intoarce cu so-coteala, aerul in apa si apa in aer, macar ca,iucrul n'ar raspunde socotelii".

1) A plea =a lndupleca, mai peste lot.2) A clatima turbura.

85

Sosind dcci mult dorita seara, amandoi pur-ceserAm impreuna §i de ,departe casa omului iiaralai. Lupul purcese inainte, cu chipuri filoso-fice§ti §i cu ceremonii politice§ti. Dulaul Insanici chipurile sa se uite la lingu§iri, ci, de indata,§i umpla padurea de latraturile lei, a§a incat sesculA §i omul din somnul cel greu. Deci, sculan-du-se omul §i ie§ind afard, imbarbata §i asmuti.pe dulau atilt, 'Meat Lupul cauta a da dosul.

Dupg ce socoti, ca, de sub adulmecarea Du-laului, a ie§it, Lupul mai socotl, ca schimate fi-losofice§ti, Si cucerituri politice§ti nu prime§tefirea acestuia §i atunci alese a merge inainte cuputere §i cu vartute §i a ispravl lucrul cu vitejie.A§a dar, Lupul care Dulau se inturna.indata ce simtl venirea Lupului, 1i ie§1 in intam-pinare la gardul de dinafara cu tobe §i cu tram-bite. Lupul se repezl la el viteje§te, iar Dulaulse apuca de rasboi, §i el viteje§te.

Catava vreme norocul biruintei state in cum-Walla indoielii, papa cand Lupul, parasind var-tu tea fireasca, alerga la puterea me§te§ugiasca.Caci de multe ors, ce este scazut din fire, me§-te§ugul 11 Impline§te". Sau s'a vazut adesea iz-banzile a veni mai degraba, cand se purcede cusupuneri §1 dosiri asupra neprietenilor, decatcand cineva se increde in numarul eel mare alo§tilor §i pleaca cu dobe §i cu surle".

Si cum, nici calea aceasta, nu-i isbuti, se filchbiruil cu totul §i inapoi fugl.

Cand Melia cea de our se pune in sfe§nicul eide diamant 1), ca §i lumina prin case §1 la mese,

I) Luna.

Dulaul,

86

Lupul se duse de povesti altui sot, lucrul si faptadin acea noapte, precum si nenorocul sau. Caci:,,socoteala tuturor tiranilor este, O. faca ale sale,cu ce mijloc ar putea, toate cele straine; si canddin intamplare nu raspunde poftei, cele, ce n'audobandit, i se par, ca li-au pierdut cu mare ne-norocire". El adauga, ca vitejia Dulaului aceluianu este de biruit numai de un Lup, ci trebuiesc

asa, s'au tocmit si au impArtit dinainte,rnieluseii saracului din barlog.

Deci, dupa ce parintele planetelor si ochiullamer), sub ipogeu isi cobora razele, si lumina5i-o ascunse sub pamant; atunci cand ochiul pa-zitorului se inchide si a furului, cat si a ware-celui se deschide, Lupii se coborara impreumIspre locul

Unul, furisindu-se pe pantece, cu inceata cal-care si cu umblare fureasca, se lipi sub gard, sica mort acolo se tranti. Celalt, dupa aceia, scu-tura cat ce putii ciritealele si cu picioarele trop-sind frunzele, le suna puternic. Mai dada apoi

un fel de scanciitura, bleat Dulaul se starni,iar omul nu se destepta. Dulaul, sculandu-se dedinaintea usei, sari deodata asupra Lupului.

Lupul, atunci nevrand sa astepte venirea Du-laului, se dete indata fugei. Dulaul vazand acea-sta, lua si mai mare indrazneala si fara nici opaza, sarind parleazul, 11 goni pre Lup cu marenadejde de biruinta.

Dupa ce insa Lupul socotl, ca Dulaul va fi[recut destul de tovarasul sau, se invarti inapoisi dete fata la fata neprietenului. Iar Lupul, eel

1) Soarele.

dol.

stiut.

si

87

ascuns sub gard, se luA a-1 goni nApraznic de.dinapoi. Du latil, ,sAracul, neavand nici §tire deneprietenul din dos, se lupta vrajma§e§te cu Lu-pul din fata; dar in vreme ce, cu acesta tare seapuca, atunci §i celalt i ese Incarca in spate.

Deci Lupii Intr'acest chip pre Du Mu luand lamijloc, ii curmara fara mild parul ca cu unbrici, §i bucati- bucali 11 spintecara §i ciolanele intoate sparkle ii Impra§tiara.

Mantuindu-se furii de strajari, nu mai trebuiesa povestesc, ce au lucrat apoi. Omul cel ticalos,ne mai auzind latratul cainelui, socotl, ca du-laul a gonit jigania rea, §i se lasa iar4i somnu-lui"

Aceasta poveste, cu totii auzind dela Vulpe.zisera: ,,Adevarat, ca cu mare filosofie Lupulviata I§i chivernise§ter 1 .

Tar Vulpea iarA§i apuca a mai zice:VA minunati de aceasta, fratilor? Eu am

vazut §i alta intelepciune in capul Lupului. SidacA voi povesti-o in chip de basm, nu mai pu-tin any vazut'o cu ochii mei; A§a sA-mi pAzeascacerul cinstea cozii mete nebetejite t

Basmul Armgsarului

Odinioara era un Boiar, care avea catevaherghelii de iepe. Avea iepe §i un herghelegiu,care pe cat era de bun pazitor, pre atat era halt-

1) Toata povestea este alcAtuitA pentru a arAtA ca tAcereaLupului din Partea I, ascunde o dipiomatie, si cl In curl nd vaveal a aducA pe Cantemir Domn. cu ajutor strain dand jos peRacovitA.

88

for la yin. Intre iepe era si un Armasar preafrumos, care cu cat era mai iscusit la chip, cuatat era mai impodobit cu duhuri vitejesti. ,Si

era alai de tare, incat pazea nu numai cardulsalt, ci si pe al celorlalti, astfel incat Herghele-giul numai cu betia 11 intrecea. De aceia, nici nupule?' jiganie rea sa se lipeasca de herghelie, caci,cum 11 vedea, Armasarul de pilda, pre Lup, ri-dica coada pe spinare, urichile si le bourn Ina-int; si nechezand si ranchezand, se repezia tareasupra-i si 11 stropsia cu picioarele pang lamoarte.

Aceasta vazand Herghelegiul de eateva ori, selash cu toata nadejdea in buna paza a dobito-cului.

Acum sa vedem ce facea si Lupul.Intai cunostea, cand Herghelegiul era bat

(beat) si cand era treaz, caci avea un loc Maltde unde oglindia totul. Cand Herghelegiul beatse culca, nu scapa Armasarul de rasboi cu Lu-pul. De se facea beat, chiar ceasuri intregi Lupulnu se lash prins. Cum venea Insa beat, se trezeain sforaitul iepelor, si gasia Armasarul, curgand,suroaiele de apa de pre el.

Deci, odata, tot asa, Herghelegiul, fiind ingro-pat in mormantul drojdiilor si Infa'surat in sa-voanelc vinului, Lupul sosl la herghelie si laArmasar. El se trace pe burta prin iarba, doarnu l'a simli Armasarul, dar In desert, caci cumit simtl acesta, se repezi asupra-i fara zabava.

Lupul, se pazia insa tare de rasboi cu Armasa-rul, si numai de bot cat cauta sa-1 apuce cu mes-tesug. Dupa multa silinta, la urma o si Mel Cacinimic nu se afla in lume, pe care neparasita

89

vointa sa nu-1 nimereasca". Armasarul, vrand sa-1stropseasca odatit cu picioarele de dinainte sipornindu-se asupra Lupului, cand sa-i prabu-seasca osul capului in creeri, acesta cu o repedefereala ii scoase loyitur'a in desert si patrunzan-du-i vrajmasii colti prin nari; si impreunanddinte cu dinle, falai cu falca 10 inclesta. La vi-teji indrazneala cu socoteala se chiama vrednicie,iar cca fail socoteala sa chiama nebunie".

Durerea, dand pinteni Armasarului, caci du-rerca aduce in graba vartutea duhurilor, iardesnadejdea vitejie inimilor", ca si cum ar fifosl peste simtirea sa, ridica capul si pre Lupde mai sus decat sine 11 arunca. Intamplarilepureed Intai cu fapturile, iar apoi urmeaza gan-durile si simtirile". ,Si asa de tare 11 busi in pa-mant, incal i-a zvananait cowl pieptului cu su-net ca de caldare crapata. Vazand aceasta var-tute a Armasarului, Lupul socotl deci, ca de-1 vamai ridica odata 0-1 va mai tranti in acest chip,nu-i va mai ramanea nici un os nezdrobit. Is-pita, °data facuta, este a inteleptilor; iar demulte on poftita este a nebuniilor". Iar tine,peste stiinta, cu sorbirea dintai se arde, sufla inlingura cea de pre urma, de doua, trei on ".

Deci, Lupul, lasandu-se de botul Armasarului,se dete putintel lute() parte.

Herghelegiul de toate acestea nici simtire nuluase, caci era tare cezluit cu mladitele vitei.Cad de multe ori, ce nu biruieste omul, biru-ieste pomul, 0 Imparati, cari au dus toata lumeaIn robie, de vin In robie au fost rapiti, ca apoide muiere sa fie biruiti".

Asa dar Lupul, dupa acest rasboi aspru, 10

_arunca chiteala sere chipurile ine§te§ugurilor,si, singur cu sine, vorovi §i socoti astfel:

Mie, acum, de atatea zile flan-land §i obositde atatea nopti de' priveghere, oarecum mi-ascazut vartutea. A§ijderea nepuind in mate cevamancare de atata vreme, iar stomahul, In loculhranei, sangele insu§i mistuindu-11), urmeaza sa-mi fi venit mare u§urime la trup §1 sa-mi fi lipsit duhurile. Foamea, in toate zilele, neinvata a fi muritori". Iar de n'a§ fi fost a§a deusar, Armasarul nu' m'ar fi ridicat a§a de sus.

Atunci Lupul, ducandu-se la un mal, i§i in-dopa burta cu lut 2), parca ar fi fost came de-carlan §i. se Mai ca un sac greu indesat. Dinfire are Lupul darul sa-§i umple intai matele,apoi stomahul cu carne nemistuita, pe care apoio bora§te cand vrea".

Dupa aceia purcese care herghelie. Armasa-rul, dupa obiceiu, ii ie§1 iara§i inainte.

Lupul acum de lut ingreuiat, socotind ca cugreu ii va fi a face vre-o fereala sprinlena depicioarele Armasarului, nascoci lucru de me§te-§ug ca acesta. Toata simtirea.meri dark

mintii este a ne-lesnire la nevoie", A§a se culca pe

coaste, intr'o parte, i§i lasa picioarele de dina-inte teapene, I.§i casca gura, 1.§i ranji dintii, i§ispanzura limba afara, i§i intoarse ochii cu albu-§urile in sus §i-i arata paienjeniti. Mu§tile atunci,ii intrara in gura, iar el le rabda pe toate, ca §icum ar fi fost mort. Caci multi vazand, ca viata

1) CunoVintele medicale ale lui Cantemir se vad a fi destulde insemnate, dad. cunoaVe fenomenul consumarii a Ins4 re-zervelor organismului, pe timp de nemancare.

2) Lutul galben Inseamna peste tot aur.

'94

91

le aduce primejdie de mnoarte, asemanandu-semortilor, de moarte au schpat si pre altii aucalcat cu piciorul pe cerbice".

Armasarul vazand, ca Lupul nu navaleste vraj-mhseste, ca intaia oard, ci se lipeste ca starvudde phmant, incepa de departe a sforal pe nari,iar apoi se apropie cu indrazneala de el. Dupilobiceiul dobitbacelor, dupa aceia incepit a-I a-dulmeck. Lupul, la randul lui, in gand numaicat se chibzuia, cum sa-1 apuce, cum sh sara lael. Tot mirosindu-1 Armasarul ajunse si la botulLupului. Atunci Lupul, cu toata greutatea lui, se-sprinteni. de nhprazna cu cat putii mai mull.pe shracul Armasar, de nari it apuch. Acesta despaima si de durere incepit a svarli cu picioarelein toate partile. Dar svarlitura nu spori cu mainimic lucrului sau, caci greutatea cea indesath aLupului, atarna greu la pamant capul si genun-chile Armasarului. Catava vreme Lupul nu fad'altceva, fara numai, se lash, sa atarne, ea opiatra in jos.

Armasarul, privind icoana mortii in oglindavietei Si pierzand nadejdea, se slain de toate ma-dularele. Mai mult era groaza mortii, decat demuscatura Lupului. Caci dupa cum apilpisiaimbarbaleaza cateodata inimile, tot asa, de multeori, curma toate nadejdiile reteaza toate pu-terile, ca cu palosul". Iar Lupul, mai faril veste.lasandu-1 de nari, it apuch de Ie, si spargandu-ibardahanul, ii varsa matele la pamant.

Dupti ce Lupul, cu acest mestesug, intoarsepe armasar in tantar i it baga pe poarta intu-nericului (caci moartea dobitocului nu este alta.fara numai lipsa de lumina vietei" incepu in-

si

92

data a varsa lutul, inghitise mai inainte, pesteArmasar Si a-i Ingropa carnea in acel loc"1).

Ca acestea, multe, o fratilor, poarta Lupul incapul salt plin de intelepciune. Ele sunt adevarateizvoare de §tiinta §i semne de multa cuno§tinya.

Dup'd aceste dovezi, pentru a Lupului filosofie,cu totii alesera iara§i pe Lup a pofti de fata §i

in§tiinta mai cu adevar pentru firea Struto-camilei 2).

Deci, dupe ce adusera pre Lup in miiloculTeatrului. Corbul, care avea puterea Vulturului §iindemnarea Cucunozului, spre adeverinta vredni-ciii Struto-cantilei 11 Inv Ata pe Lup, in acest chip,logica dreapta.

Cine in lume este atat de intelept §i caruia,alts intelepciune, sa nu-i trebuiasca? Cine din-tre rnuritori este atat de invatat §i caruia sa nu-ilipseasca invatatura9

Deci, o prietene, aici §i pe tine, pentru aceastato -am chemat, caci iata ce au facut.

Cu totii au ales stapana vrednicia Struto-ca-milei, care, cu titlul acesta, este vrednica de sta-panire. Aceasta a fost porunca Vulturului, vointaCorbului §i sfatul Cucunozului.

Lupul Insa tacit; caci tacerea, capul filosofiei

1) Aceasta a doul poveste lnseamni ca Lupul va sti sA cum-pere cu our (lut) pe cel mai vajnic stApgnitor ajungAscopul. Deci diplo natia lui este de temut. Se face aluzie probabilla Sultanul ticAlos Mustafa si la vizirul Daltaban, cari cnrandvor §i cAdea.

Nu este exclus ca Bogdan fl reusit cele doul lovituri,ascunse sub aceste naratiuni, chiar inainte, sub alt dorm.

2) 0 naul Incercare de ispitire a gandurilor lut Bogdan, decare aveau mare teamA.

SA

cg

ii sl-ti

93

este". Dupil multa tacere cumpaneala totusiraspunse:

Cand gurile privighetorilor tac, atunci in-cepe a titii greierul". Eu, deci, vesnica." multumireva dau, cdci, acum, de lucru, ce nu stiam, m'aminstiintat.

Intre pasari era si o Brehnace bdtrand, careera deprinsa in multe mestesuguri stiinte. Ca-tre alte pasari ea zise:

Aveti patina 4-Abdare, pentru ca, luandu-1la o parte, o sa fac cu Lupul oarecari cuvinte defolos.

asa, luandu-se cu Lupul in singuratate, ast-fel

Vrere-as, iubite prietene, sa pot st1 pricinaadancei tale taceri. De mine sä nu ascunzi, deeste in tine vre-o stiinta, caci altfel ar fi sa se,clateasca Republica noastra, sa se curme sase rumpa'. totul. Caci nu atat neprietenii aducstricdciune Republicei de dinafara, cat neim-preunarea intr'un gand a cetatenilor dinauntru".

Lupul raspunse:Bine stii cinstite prietene. Propositul a fost

socotil, Inteatata adunare, a nu se arata adeva-rul; iar, de build voie, numai eu sa-1 stiu, si nu-mai catre alt iubitor de adevdr sa-I spui.

Brehnacea raspunse:Adevarat, ca coapta este socoteala ta. Caci

acela, se zice, a fi bun carmuitor, care socotestedin liniste furtunile, si din furtunit liniste ago-niseste".

Lupul, raspunse si el.Vaz ca sufletul de filosof, nu, numai cum

ce s'a facut, cerceteaza, ci pentru ce s'a fa-i

si

ssi

94

cut asa". Deci, de vreme ce eu urechi bine ascul-tatoare am aflat, nu ma voi lenevl a povestl.

Intaias data, pricina acerb mele a fost camai iute s'ar auzl voroava intre ciocanele calda-rarilpr, decat intre multe gloate a barbarilor".

A doua, si cea mai Brea, a fost, ca nu este so-coteala, ca tuturor O. se dea stiinta, pentru ceiace nu stiu.

Asemenea, pentru ca., nu stiinta despre Struto-camila se silesc a afla, ci 'pre cat cineva esteimpotriva lor.

Caci acel apofasisticos cuvant El a zis, asaurea, asa porunceste" arata, ca vor sa aleaga.aceia ce Ii este for mai placut; asa ca voroavamea n'ar fi fost pentru urechi ascutite, ci captu-site. Cad. .,mai cu suferire si cu cuvenire este ase face cuvinte in munti hormurosi, in codri urn-brosi, in stanci pietroase, in pesteri intunecoase.on intre pereti si ziduri cu edera.' acoperiti, decatintre oameni, carora nu li place a auzl adevarul".

Dar de vreme, ce acum singuri amandoi neaflarn, ceia ce e inodat, nu ma voi sii 1 a dez-lega.

Cu mare nevointa numele meu si al filosofieimele s'a adus iarasi in publics, pentru ca, asupramea, vre-o ura sa poata aduce Vulpea. Aceastaa fost si pricina chemarei mele si a aratareifiintei Struto-camilei. De aceia am tacut acolo.

Aici insa, pentru ca o ceri, ma voi sill a-tidejghioga 2) pre scurt numele si firea acesteiStruto-camile.

1) A se sii =a se teme, a se feri, a se da ladarAt.2) A desghioca =a scoate boabele, freca.nd dol porumbi, until

de altul.

S5

Unul dintre talcuitorii Firii, zice, ca numirilenumerelor si cunostinta for sunt masura necu-noscutei Firi. Altul zice, ca sunt Melia si luminafiintii lucrurilor 1).

Dec numele Struto-camilei este facut din douiinumere: din Strut si din Camila. Asijderea dindoua feluri: din dobitoc si din pasare. Deci,impreunand hirisiile acestor doua dihanii, vomputea cunoaste firea jiganii noastre. Asa dar Ca-mila este dobitoc in patru picioare, mugitor $idin fire oranduita spre ridicarea sarcinelor. Cateste despre partea pricinii facatoare, in pantecese zamisleste si se fata in vreme cazuta2'. Iarcat despre partea materiasca, este ca si alaltedobitoace: din came, sange, oase, vine, piele sipar. Forma se deosebeste insa cu mult de a ce-lorlalte dobitoace. Unele sunt numai cu un ghibaltele cu doua. La cap sunt mici, dupa mamina(namila trupului. La picioare sunt inalte si lagenunchi botoase. Talpa e lata si Vara unghii.Copita e ingemanata si ca gasca este impielitatape dedesupt. Coada li-i scurta, masurata dupalungimea trupului. Cad coada la dobitoc estepentru apararea de muste). Parul e cret ca laArabi, dar moale ca bumbacul. Sunt flocoase deIn grumaz la piept. Coama purcede dela gusa in.jos. Sunt mai mari ca altele la stat, dar mai micica Flint Elefantul . Iar cat este despre firea sa-varsitului. ea este oranduita spre ridicarea sal--et nelor.

Par, lucru la Camila de socotit, ,,este putinaI) Credintete stiintelor oculte. (Numerile prin ele insAsI au

un Inteles ascuns).2) La termen fix.

96

mancare §i marea ei rabdare la sete. Cad acelaeste mai trebuitor, care la vreme de nevoie estemai rabdator".

Iar, dupa marimea trupului §i mic§orimea su-fletului, ramane de socotit, numai prostiinea du-hului. Un copil de 7 ani, on chiar un magaru§,poate in§ira mai multe camile §i 1B trage dupasine Incotro ar vrea.

A§a dar jumatatea acestui dobitoc aratandu-sea fi Camila, jumatatea, ce ramane, sa cercam ao afla in Strut.

Strutul ar fi o pasare mare, cu pene, pedes-tra, nezburatoare, cu doua picioare §i ouatoare.Hrana ei, In loc de graunte, iarba on came,i-ar fi piatra, foc §i fier.

Despre partea materiasca se vede a fi dincame, sange §i alte lucruri de materie diha-niasca. Din pricina facatoare, ar fi din ou za-mislita. Iar cat despre pricina formei, parte iieste de pasare, iar parte de dobitoc, caci estepedestra §i nezburatoare. Talpa ii este ca deCamila, cu copita Impreunata, iar nu cu unghii§i cu degete despicate. In spiriare are ghib deCamila. La grumaz este lunga §i intoarsa; la pi-cioare Ina lta §i la genunchi botoasa. La cap estemica §i la bot intoarsa. Nu are plisc de pasare,ci bot de dobitoc. Coada li este intoarsa in sus.E creata §i stufoasa. PA§e§te rar §i departe. Princer §i lin pasii clate§te.

Pentru pricina savar§itului, firea a tocmit a§a,ca n', silit'o la nici un me§te§ug. De este de cre-zut fns. cuvantul altora, in stomahul ei ar mis-tui fierul §i ar topl otelul. Unii ar avea chiardrept treaba, gainatul ei a-1 strange, peptru came§terii, a doua oara fierbandu-1 §i materia in

97

forma ei d'intai intorcand, sh aleaga fierul eelvechi §i vestit, zis meschiul. IRA. aceasta soco-teala nu se pomene§te la oameni cu temei §i decilasam lucru in prepusul acelora.

Iar not acum putem a§a dar zice, ca jiganiaStrufo-camila, dobitoc nu este, pasare nu este;Camith nu este, strut nu este; de aet nu este,de apa nu este. Ea ar fi Trag-elaful firii, cal`eeste in ambele Monarhii, §i este §i nu este; caciIntre cludateniile firii se afla, dar nu este nicintr'un neam.

De aceia, iubite prietene, insemnare mare nuare, Idea numai a fi Himera Jiganiilor, Irmafro-ditul pasarilor §i Trag-elafull) firii.

Deci acum, cu ce obraznicie oare, cineva arIndrhzni a-1 ridica spre o vrednicie? Caci mailesne ar fi, cineva, injugand gandacii, pamantulsh are, decat a a§tepta vre-un bine sau folos dela acela, care, nici lin fire, nici din Invathturh,nu are vre-un dar la vrednicie". De aceia, euiintind gandul unora impotriva, In tacere m'ain

lasat la aceasta adunare. Voi indr5zni insia' aface un pronostic, de nu cumva voi ie§1 proorocmincinos.

De acum incolo se va intiri silogismul Cor-bului §i se va plini sentinta Cucunozului; iarStruto-camilei ii vor rAshrl coarne ca ale bou-lui 2) §i ea se va sul in scaunul vredniciei. Cad.,furtuna, cand vrea sh tranteasch, intai ridica;iar norocul, intai rade, apoi plange. Numai eh,

1) Capra=cerb, animal inexistent, dar care ar fi existatlntr'o epoca anterioara.

2) Domn al Moldovei.7

98

vremea va arata, precum ca silogismul este so-fistic, sentinta rasuflata, iar Struto-camila dinodihna in necaz, din fericire in pricaz si din ceeste, in ce nu este, va trece.

Brehnacea dar se mill. tare de adulmecareaLupului, ea care §tia sfaturile dintre Corb si Cu-cunoz. Lupul era filosof adevarat i plin de in-telepciune, cad semnul intelepciunei este, cadin cele vazute si auzite sa adulmeci cele neva-zute neauzite; iar pe cele viitoare sä le judecidin cele trecute". Tacerea lui nu fusese din piz-ma, ci din dreapta judecata; cad tacerea saugrairea la vreme a inteleptului este multora pildasi invatatura; iar holbaitura nebunilor este sicura, i altora scarandavitura".

Dupil aceasta Brehnacea, despartindu-se deLup, se impreuna intai cu Cucunozul, caruia iipovesti toata filosofia Lupului, sentinta ceaadevarata, ce a dat, cu privire la Struto-camilii.Dintr'ansa iese, ca mintea Corbului este gresita,

ca, de ceia ce s'a apucat, sax nu o va scoatela capat, sau de-o va scoate, peste putin se vastrica totul. Iar, in loc de lauda, hula vaCad o mie de lucruri vrednice, de abia dobith-desc lauda; iar numai unul scarnav, aduce gro-zava pata in veci ,numehti". In veci, din gurunoroadelor, nu o va mai putea scoate. Caci dinfire asa este, ca binele se tufa prea-lesne, iar maulcu anevoie; laudele sa scriu pe hartie, iar hulelepre tabla de arama".

Aceslea si altele vorovi Brehnacea dare Cu-cunoz, socotind a-1 intoarce din vechea socotealai apoi a-1 aduce, pe calea dreptatii, .i pe Corb.

Dar in zadar, de vreme ce Cucunozul zicea, ca

si

$i

$i

luai

99

Pardosul, Vulpea, Ursul si Rasul sunt gata a in-tali sentinta lor.

Cat despre Lup si Ciacal, pot ramane de so-coteala lor. Ciacalul este prea mic, iar Lupul, deva ramane la sf at nemutat, la vremea alegerii, Iivom afla treaba In alta parte; iar dupe aceia, denu va vol, linistit la barlogul lui, sa stea. li vaigasi Pardosul ac de cojoc.

Brehnacea Insa zise:Eu as sfatul, frate, socoteala aceasta s'o pa-

rasesti, si amandoi la Corb sä mergem, sa nesilim a-1 desbara de acest lucru. Caci mai delaudat este a Impaca o inima turburata, decata turbura o Republica. Turburarea este a nebu-nilor, iar Impacarea a inteleptilor". Mai cu sea-ma, ca Pardosul, cu toatil semintia lui, credinpn'are, si precum Ii este pielea cu multe picaturipatata 1), si mai mult Inca ii este inima vargatacu viclesuguri. Asta din minte sa nu-ti iasa, pen-tru ca eu, de varsta mai batran, sunt, ca tine, siam umblat prin taxi mai straine si mai late.

Cucunozul acestea toate Insa le lua drept bas-me de batranete. Caci basmul, la prosti, tinelocul Istoiiei; si tot o socoteala are, ca si margh-ritarul la porci si sfatul bun la inima rea". Elzise:

Socotesc, ca nu arati, ce doreste cinstea, cice doreste odihna batranetei. Noi insa, cum vomputea darul norocului in para focului, vom a-runca". Deci, cred, frate, ca ar fi bine, ca sa nuto Imblanzesti din cuvintele Lupului, ci sä mergicu not impreuna la Corb, sa.-1 instiintam de lau-

1) Me0equgari 0 viclepgurl.

100

daroasa filosofie a Lupului. Caci. nu mai putinscuturg lenea stalpii Monarhiei, decal cataramamadularele trupului".

Brehnacea; cu toate ca suferi cu greata voroa-vsa Cucunozului, se duse totu§i la Corb7 inainteacaruia acesla povesti cuvintele Lupului, din fira par, ba mai adauga §i minciuni apostrofurilingu§itoare ca dela dobitoace.

Corbul li raspunse:Fericit ar fi acela, o prieteni, ai carui ne-

prieteni sunt fara putinta; dar de trei on maifericit acela, caruia vajma§ii nu-i pot fi cu a-jutorul sfatuintei".

Deci, cu aceasta am socotit §i voi tine pangvoi savar§1 lucrul inceput, adica, s5. se Intareasc5Silogismul, o data pus la mijloc, §i Struto-ca-mita spre cinstea epitropiei ridicandu-se, vred-nicia-i sa i se cunoasca de toti. Iar aceasta sa-var §ire o socotesc folositoare; una, ea sfatul esteal nostru §i nu al dobitoacelor, §i deci titlul in-telepciunei va ramane Monarhiei noastre; alta,pentru ca, punand peste Leu pe Struto-camila,Ii vom lua on sub stapanirea noastra, on vomputea scorth intre madularele dobitoacelor luigalceava neparasita §i tulburare neodihnita. Dinsangele acestora apoi not ne vom ingra§a §i pu-terile ni se vor inoi. Cad norocirea §i marireaunora nu se poate, fara nenorocirea §i mic§ora-rea altora".

pang ce vom ispitl pre cele mai de fruntedintre jiganiile cu doua picioare, taina din su-fletele noastre, sa nu alba de ea nimeni §tire.Cad lucrurile grele, pre cat stint mai tainuite,pre atat iese mai u§or".

Disk

101

Din monarhia Dobitoacelor, se alesesera maide frunte cinci: Pardosul, Ursul, Lupul, Vulpea§i Camila (pentru aceasta din urma se scornitoata vrajba si rascoala diptre cele doul Monar-hii, caci mutand'o din. Camila in Pasare 1) §i a-daugandu-i la urechi ciute §i coarne bourate, limutara §i numele InStruto-carnila). Mai era prelanga aceasta si Ciacalul, insa despre el nu prease tinea socoteala.

Aceasta alegere se Meuse Inca de pe vremeagalcevei-cu Vidra §i cu Batlanul. Caci In gurilemulte, putine sfaturi de isprava sunt".

Ace la§ lucru se face si in Monarhia cealaltasi astfel putini fury alesi sa tractuiasch treburile.Cad voia gloatelor proaste este ca umbletul ca-lului neinvatat §i desfranat2), care din netoc-mita repegiune, de multe on se (la cu capul injos in rapi adanci".

Asa dar si despre partea sburatoarelor se ale-sera Corbul, Cucunozul, Brehnacea si Uliul, canlucrurile mai pre amanuntul incepura a scutura.Caci In lucrurile cele grele, int'ai sfetntcii apoisfaturile trebuiesc a se aseza".

Cele ale jiganiilor erau usor de asezat, devreme ce acestea numai ale for se siliau a spri-jini. Despre partea pasarilor nu era insa totasa, cad la ele toate erau cu viclelug. Una sespunea in voroavit Si alta avea fiecare in inima.

Dintr'acestea numai Brehnacea, precum sevede, sau din plecare, sau din a Lupului var-toase argumenturi, cunostea adevarul. De aceia

1) Din moldovean, muntean.2) NeInfranat.

102

si cu Mare indrazneala se puse impotriva Cor-bului. Dar Corbul din rautate, nu stia a se cal.O! cat mult mai fericit acela ce cade In boakiPara leac, deca't acela, care se sloboade in ran-tate desfranata!" Cad Corbul nu se silia de fo-losirea cea de obste, ci de dorita sa poftire, sicauta sa se slujiasca numai de tiranie.

Ispita raspunse chiar si dupa gand, atuncicand Camilii saraca giuruira, ca pre langa urechiii vor creste coarne, pre Tanga peri si pene; asaca, din dobitoc o vor putea-o face pasare. Iar do-bitoaca creza, ca dupa giuruinta se va plinl sifapta. Caci la muritori credinta se povarnestetare, acolo unde mai dinainte impinge pofta".

Insa urma era sa arate, ca adevarata este nu-mai parimiia 2 veche, anume ca: Camila cer-cand coarne si-a pierdut si urechile" ' . Caci:,,fine pre pamant nu este indestulat in ceva, niciin ceruri nu va cunoaste fericirea". Ori cum insa,ar fi lost sa fie, Camila se dete in partea Cor-bului.

Dupa aceia ispitind en totii pre tins, aflara Cael nu pofteste alteeva decat sa nu fie dodeit 3de albinele din stiubeie si sä locuiascii neban-tuit in barlogul lui. Altmintrelea \Teri dobitoacelear sbura, veripasarile s'ar incornora si s'ar pe-destri, nici sa is aminte nu-i este. Cad: firea,care si-a socotit fericirea in ceva, alalte ale lu-mei toate le are de batjocura".

Hulpea, la randul ei, jiganie pururea in doul

1) Cimititurd, zicAtoare.2) Poftiad domnia 0-a pierdut §i mo0a,3) NecSjit.

Ii

103

Inimi neispitita pentru unele pricini, se giu-rui 1) Indata iii partea zburatoarelor. Caci: i-nima vicleana simte mare fericire, and soco-teste ca pentru fapta viclesugului se cinstestepre ea si agoniseste ucenici". Insa Hulpea seaseza cu tocmeala, ca nu cumva Lupul, cat vafi lntre vii, sa se instihyteze de unire; cad eapurta mare grija de Lup, sä nu-si piarcla priete-§ugul cu el.

Pe Ciacal, eel putin, nici nu gasira cu tale a-1jnai ispiti, de oarece, dela (Mitsui nu nadajduiauvre-o impiedicare. Cad: de multe on la muri-tori se vede nebunul puternic, si in frttn tea sfa-turilor, iar bietul Intelept pe diriafara praguri-lor". Si precum bogatii socotesc, ea cu avutiaau castigat §i minte; tot asa §i celor saraci li separe, ca lipsa avutiei li-a pierdut mintea". .

Iar pentru Lup, socotira, ca va fi nemutatneclatit din socoteala sa. Caci: sufletul eel in-telept nu ,5tie a se muta din socoteala sa, faranumai din rau spre bine". De aceia 10 zisera sanu-0 desveleasca care dansul gandurile, ci sa-iarate in fata, ca toate, dupa pofta lui, se vor face.

Lupul, dupa seine, vedea el ca tovarasii luinu poarta duhuri bune, insa iii punch socotealaintealta parte, adiga, ca atunci, cand lucrul arven1 la iveala, Rasul, Hameleonul Veverita,in glas mare, ar tine partea cea dreapta.

Asijderea, vazand, ca Pardosul nu se afla defata, creza, ca acesta nu voia sa priiasca2 unoraimpotriva altora. Dar Lupul se gresi in socoteala,

1) A se legs cu juramant.2) A folosi.

$i

si

si

104

caci Corbul, pre Pardos, prin carp ascunse, demull 11. intorsese in partea for si cu giuruinte 11facuse vicleanul cel mare al neamului sat'. Caci:sula de aur patrunde zidurile, iar lacomia Isivinde neamul si mosia". Ise fagaduiserti aces-tuia ca, starvurile cele mai grase, sa be ImpartaVulttirul si Corbul cu dansul.

Asijderea pre fiu-sau sä-1 faca Coracopardall ,adica sa-i dea glas, si aripe de Corb, cat si pes-triciunea Pardosului. Cad, pofta moaie piep-turi mai vartoase ca diamantul; lacomia topesteinimi mai Impietrosite decat cremenea; si aurultopeste, ceia ce nu poate focul".

Iar Rasului, ii giuruira adevArat lucru de ras.Sa-i intoarca jumatate din cele 53 de capusi desange 2), de can 11 pradasera pasarile in vremedt foamete3), si aceasta numai cate 5 capuse pean. Asijderea, Ii mai fagaduira, cite cacareze 4ar face Camila afara din grajd3), sa be poata luael si imparti gandacilor 6). Caci lacomia delaaur la gunoi se Intinde". Jigania aceasta estetoata pestrita pe sub pantece, iar numai pe spi-nare arata tot un par 7).

Veveritei i-au giuruit asemenea un sac denuci 8), §i un harar plin de hamei 9), amestecat cu

1) Pardos facut Corb.2) Pune. piffle de bani3) Domnia lui Duca.4) Cati bani ar strange RacovitA V. V.5) Afara de trebile tArei.6) Datornicil dela Tarigrad.7) La nume, om bun ; far la faptl, viclean sl rAu.8) Voie libera (fall desatta).9) CAmarasia ocnelor.

105

fag. Asijderea, sa-i puie la loc coada, pe care i-otaiase Vidra, cand stapanea 1). La aceasta po-doaba tined mai mult, cad.: uncle. lipsesc creerii,acolo covarseste coada".

Insrarsit Hameleonului ii giuruira, ca-i vpr daIn seams tot felul de vapsele si de flori FireaIui fiind, schimba pururea fats, chute° yap-seals Intr'alta, el socoti aceasta mare cinste.

Catre acestia, mai adaosera si pe Guziul orb,care intrase in dragostea multor jiganii cu fru-musetea fetei sale Helge. Frumusetea ei in-torsese mintea multora, cad: taria. vinului nuloveste in cap mai mult decat frumusetea innima". De pe urma ca'reia si parintele Guziu,macar ca orb si slut, era intampinat, si fiecare,de ferea maim de sarutat, i se arunca la picioare.Iar, cel ce mana acestuia saruta, socotia, pre in-sasi Helge sa fi imbratisat.

Poama aceasta multi dinti ascutise 3), dal: cumzice cuvantul: Norocul nu lmparte cu oborocul, ci,unora varsa, iar altora nici pica". Vrastnicii dinneamul ei, ziva sinoaptea se chinuiau cu brateledeschise, cu sufletele topite si inimile arse, as-teptand tine va avea fericirea si cui va codesnorocul. 'din ceas in ceas, de s'ar fi Intamplataltuia acest noroc, fiecare gatia sabii, cutite siotravuri, data nu pentru acela, ci pentru sine,

Norocul Insa tot si-a jucat jocul si toti ibov-nicii Helgei au ramas, de au ars ca Finicii Inpara focului4). Caci: norocul nu she nici a jell,

Boieria, din care era mazi2) Vole liberA minciunei gi viclegugurilor.3) Dupa maina ei multi nadAjduiau.4) Cel ce se pedepsegte gi sa mangAie in necazul

i-

1)

sau.

a-si

$i

106

nici a se milostivi". Si precum, de frica Vulturu-lui, pre Iepure-1 marita dupe broasca, tot asaau maritat §i pre Helge dupe Camila.

0 Doamne, §i toti cei ceresti, cum, ai putut su-feri lucru ca acesta? Unde este cumpana ceru-lui, cu care trageti si asezati fundul pamantuluit0 dreptate sfanta, pune-ti indreptariul si vezilucrurile strambe ale norocului! Ghebul, gaiul,_pieptul flocos, genunchile botoase, picioarele ca-taliges), falcile dintoase, urechile ciute, ochii pu-chinosi, muschii suciti, vinele intinse, copitele la-boase, ale Camilei; cu trupul sulegeac, cu pelitaalba, cu ochii mangaiosi si negri, cu degetelesubtiri, cu unghiile rosioare, cu vinele molceluse,cu inijlocelul iscusit §i cu grurnazul rotunglor,.al Helgii!! Ce potrivire! Ce asemanare! Ce airt-turare!.0 noroc orb si surd, o tiran neniilostiv si pa-

gan fail de lege! 0 judet stramb Si fatarnic! 0pravila stramba si fare canoane! Ascultati mor-tilor §i priviti viilor! Se impreuna Camila cuHelge, se cununa Filul2) cu Soarecele, §i se iaude 'liana dealul cu valea! Ce ureche a auzit, cc-ochi au vazut sau ce gura din veci a povestit lu-cru ca acesta?

Taca deci pripitorile, undo canta ursitorile:cad neam cu neam nu cauta potrivealrt, ci facnumai ce vor".

Norocul deci, in acest chip asezand pre Helgedupe Camila, Tintarii s cu fluere, Greerii cu

1) Picioroange.2) Elefantul.3) CantAreti de multi, fete 0 nevcste, cari poartA dental.

107

surle, Albinele cu cimpoaie, incepura a cantscantec de nunta. Muvtele din aer vi Furnicele depre pamant, ridicara vi ele mari danturi. Iarbroavtele toate, Impreuna cu brotaceii1), cantara'din gull cantec ca acesta, toenail In versuri:

Prundul Eufratului margaritar navte,Camila din iarba cele scumpe paste.MAna Afroditei eununa impletevte,Eufratul Europei 2) nou lucru scornevte,Din cele cu solzi 8) Helgii ivevteNorocul ce vrea toate biruievte.Cununa Impletita norocul o tinde,Capul fail creeri, cu mana o prinde.0 Helge fecioarA, frumoasa nevasta,Nevasta fecioarA, fecioara nevasta4A CAmilei raget talcul nu InteleagaSA mearga 'n Atena, de este s'aleaga.Fecioara nevasta, nevasta-fecioara,Peste vase vremi 5), roada sa-i coboara.Fulgerul, fierul, focul mistuiasca,Patul nevapsit 6), nu se mai slAveasca

. . .''Impreunarea Helgii §i a Camilei isprAvindu-se

in acest chip, cele cinci jiganii Ivi deters cu vi-clevug cuvAntul catre tot neamul zburatoarelor,ca va fi ava, precum voia le va fi.

Asemenea inimile prostimei socotira a Indu-piece, vi aleserA, bun ritor7), pe Papagaie.

I) Tiganii allutari VI cobzari, Acestia Iocuiesc in Brosteni,(probabll Broscarie, mahalaua tiganeascA din toate tArgurile).

2) Duntrea.8) Din Galati, unde este belsugul pestelui.4) Pans a nu se marita era nevasta, tar dupt miritis a iesft tats.5) El Hind sterp, ea sA purciadt grea peste 6 ant.6) Semnele fecioriei neaflate, nearAtate.7) Orator.

. . . .

108

Discursul Unirii

Papagaia, cuvantul de obge, astfel imprastia.Invointa .sufletelor unirea inimilor, crest

lucrurile din mici, marl.Adunarea aceasta, o cinatitilor dinteamb.e

este a prea inaltilor nostri Mpnarhi. Dismsa pof-teste si se trudeste a ImAreuna si inimile celoraici adunati.

Eu voi indrazni dar a prooroci, ca in curandaceasta se va Intampla, de vreme ce marii Im-parati spre linistea cea adevitrata staruiesc, iarinttleptii nu vor sa sminteasca ceva peste soco-teala omeneasca. Sunt deci semne bune, cä sevor primeni zilele de tier .in veac de our 1 si ca-lea sgrimuroasa in una neted'a se va istovl. Inskpentru aceasta, en totii trebuie sa ne apucilm sisit facem o cantare din mai multe sunete, sau oharmonie, on o simfonie din mai multe organe2).

Toti ascultatorii ziserk ca, cu dragavor asculta.

Papagaia, dupes aceia urma:Aceste doua Monarhii, vestite si nebiruite,

o iubitilor, suet fietecare in, sine bogate, dese inorase, ticsile in sate, nenumarate iu supusi, iaraceasta prea stint este.

Devi, ceia ce peste hotar fitecare ar poi-0, nu

I) Vremea turburata intOorsa in fericire.2) Cunostintele muzicale ale lei Cantemir erau foarte marl.

A scris prima teorle a mpzicei orientale, si a compus la Consto-tinopoli o samA de arii, cari si azi aunt populate. In special,romanta, dedicates Sultanului, la investirea lui cu caftanul, estecelebra.

parti,

si

inima,

109

ar face-o pentru a ldr lipsa, pi pentru addogireasupu§ilor. far aceasta pentru ce?

Pentrti unirea inimei a floi Nonarhi, a carorvoie mai mult 3,oruneA este. Iar voia aceasta afor spre care sfar§it? Spre alcatuirea a doua firiinrr'una. Si aceasta in ce chip? (Cad doua firi ase unl, ete lucru peste putinfa"). In chipul pu-terei sufleteVi, care poate lucra in doua inimi.

Cu acest fel de putere duhniceasca darn, Vul-turul-Leu §i Leul-Vultur, duhurile §i le vor im-preuna §i monarhice§te de ele se vor sluji. Au,zic atuncea, nu vor putea ei aveA puterea pestelucrurile a toga fires? Vulturul de sus privind,Leul (lc jos adulmecand, ce neprieten ar puteaveni §i nu l'ar mistul Deci pre nebiruitele speteale Leului rasarind, neostenitele aripi ale Vu ltu-rului, se va birth pre tot nestatatorul. Toti vraj-ma§ii §i toata viclenia se va spulbera, ca praful,§i se va despica, ca panza paiajettului.

Cine dar in lume, o prietenilor, ar putea fiatala de scamps la minte, care sa soeoteasca, eaeel Impotriva, va putea scapA de sub bratulLeului, pri aripa Vulturului?

Ace, tia dar, in acest chip unindu-se, vor daStatul cel mai fericit, iar norodul, farrt prepus,va avea cinstea slava, biruinta odihna.

Deci on tine ar poftl a fi parta§ acestei nepo-vestite fericiri, trebuie, nu numai ale trupuluimani srt intinda, ci §i cele ale sufletului.

Iar de acest lucru, Intelegandu-se toate diha-niile, sa venim la scuturarea lucrului celui depre urma.

Liliacul, pasarica cea cu prepus, iubitorul nop-tii, fugatorul zilei, vazatorul Intunericului §1 or-

§i

110

bul luminei, este aevea, precum ca, nu putina zi-zanie, a semanat In brazda .adunarii acesteia.

Vidra asemenea, nu cu picatura, ci cu vadra,§i-a varsat veninul nebuniei In vasul Intelep-dunii

Asijderea Strutul, macar ca peste voia lni,Insa nu o stance mica a aruncat la mijlocul caiiacestia

'Coate acestea la tin loc, de nu s'ar fi Mani-plat, ar fi fost foarte minunat; dar, de vreme ces'au Intamp lat, nu incape alta, fare numai leacul.

Iar, Baca strigara cu totii, antidotul toapsecu-Iui (toxicului sa.-1 arate, Papagaia astfel Incepii:

Suitt putintele, o prieteni, retetele stiinteimale. si mici chitelile ierburilor si doftoriilm-mele. Caci doftorul bun 10 are stiinta in cap§i ierburile in camp". Din cele ce voi avea, a leversa inainte, nu ma voi tagadui.

Pre cat dar pentru Liliac, asezamantul ii este:precum galceava din nimica s'a scornit, sa ra-male neturburat mai departe, caci turburare Sta-tului ca aceia. nu cred ca va mai aduce.

Vidra. dupe sfatul Statului, s'a ras din cata-logul jiganiilor. Iar pentru veninul ce-I va maiputek rtspandi, doftori se vor gasi usor si decigrija despre partea aceasta sa nu ducem.

Mai ramane, ca savarsitul lucrului sä se face,adica liotardrea Stru(ului sa se aleaga. De carelucru, trebuie sa se stie de toata lumea, ea, pre-cum Inca de mull Silogismul Corbului prin in-vointa si porunca marelui Imparat, Vulturul, arasunat, asa si acum toata adunarea sburatoare-lor, va, poliefte §i poruncefte, ca Strufo-cdmilei,sa i se dea mai marl aripi si mai lungi pease. ,Si

111

mai mull chiar, sa se faca Camila sburatoareStrut fAtAtor

Acestea, data le ritorisi Papagaia, toate cetelesburAtoare strigarA: Faca-se, faca-se; pli-neasca-se, plineasca-se!" Iar chiotul for parca erahuetul Marii, on a puhoaielor rApezite din dea-luri".

Unora, de fericire, li se parea ca au si doban-dil totul cu glas de bucurie se desfatau; altiiizbandiau cu cantece cu versuri; iar altii, cari.gasiau voroava Papagaici mai dulce decat mie-rea §i mai pAtrunzAtoare decal unsoarea, nu maimArturisiau nimic cu gura, ci dadeau doar dinmani si din cap in semn de minunare. Caci ,,demulte oH, bucuria mare astupa glasul".

Mai erau si unii, cari, furati de soma, de peurma mangaioasei ei voroave, se trezeau deodatasi ca ametiti de vin, se sca'rpinau pe piept oH pefrunte. CAci yoroava dulce si aleasa prieinuiesteinimei bucurie ochilor dormitare".

Dupa aceia, revarsandu-se in mintile luturoraceasta comedie a Papaaiei, se Rica mare ta-cere intre toti, $i se uitara, unul in ochii altuia,ca sa vada, tine va incepe sa rosteasca ceva.

Insfarsit Cioara, rupse amorteala, cate-va Inecaciuni, clAncai ragal din grumaz caindesat de duh de trei ori: Car, Car, Car".

Toate celelalie pasari InsA, zisera: Macar des'ar sfars1 cuvantul, dupa cazania Papagaiei!

Intre jiganii, cele mai lacome, cascand, ade-verira glasul Cioarei; altele se arAtara cu adanciitacere. Cei de jos o faceau din siiala; cei de susmarturisind intr'adins.

si

dupa

5fsi

si

ci

112

Duph care lucru, etc totusi strigara: Faca-se!Facci-se!"

,Iar intre pashri, Brehnacea, zise catre Cucu-noz:

Glasul Cioarei, a talcuit spre bine gurilelingusiloare. Numai pre cat este a mea proastasocotealit, s'ar puteh ca glasul Cioarei spre o-car% sil fi talcuit. Cad intre Corb si Cioara pu-tinh dragoste este, din pricina multor starvuri.

Cucunozul, care dela inceput n'apucase nici instanga, nici in dreapta, zise:

Apoi parerea, parere naste". Cioara, sa-raca, s'a socotit de multime, barbarh la limbaiiar tu, de ntranete, vii, sh o incarci de ocara.Multimea race cu ea barbarisme, iar tu sole-cisme. Pentru aceiap ti se cade a sti, ca Cioaraeste de loc din Atica, in Cara Elada. In fiecarean ea isi scoate cuibul in platanii din fata

lui Apolon. Acolo a invhtat dela Preotii a-cestuia, invtgaturile for cele de taina. A de-prins filosofia cereasca, din care stiinta adevaruideprinzand, a strigat in limba aticeasca: fericitceasul, in care s'a zan slit cu gandul, si cu faptas'a savarsit!"

Irish fie varvarismeala Brehnacii, fie soleciz-marea multimii, fie aticizarea Cioarei, on bris-muirea Cucunozului, glasul Cioarei pre cat setalcuia mai mult, pe atat se incuia in lavirintulnecunostintei. Cheia accstuia, cand se va aflh,va fi sh asteptam.

Lupul, intre toate jiganiile mai socotit si gri-juliv, vhzand desfranarea sburatoarelor si price-pand viclesugul unora din dobiloace, isi zidlra'spunsurile sale in cele mai ascunse taine.

rapt-

113

Deci, in vreme ce toti, de nebunieFacd-sel"; Lupul, din Intelepciune, tá-

teatIar, in aceast4 vreme, ,Pardosul viirgat RA-

sul picat cu negru, impreuna cu toti ai lor, cain,ebuniti de urgia pizmel, Incepura a gtrigh:logismul Corbului este vartos, sfatuL Cucunozu-lui este intelept, ritorica Papagaiei este minu-nata! De alum Inainte, numai p omonie 1), nu-mai o stapanire p monarhie! Iar tine ar clatisentinta intr'alt chip, partea ii va fi, fierulfocul!"

Apoi aclaoga Pardosul:De vreme ce adunarea adevereste buzele

Papagaiei, socotesc cu tale,, ca, precum in Mo-narhia Pasarilor, duph." Vultur vine Corbul, totasa si in Monarliia noastra, dupa Leu, sa" fiestapana, Struto-chmila. Iar acesteia, dupa aripiledale ei de Vultur, sa i se puie si cap de Taw 2),pentru ca intre coarne sa alba semnul biruintei.

Ursul Int 6r1 cuvantul Pardosului, Vulpea itadeverl, asijderea ceilalti pa.'rtasi la viclesug.

Insa cumpAna, In care-nu incape dramul strain-maim, care imparte fietecarui dupa

ale sale fapte, nu rabdara mult pe doi dintea-cestia.

Ursul, Indopat cu miere preste mAsurk &Lutalui plata dela toate prisacile stiubeile, pur-c.eseIn mate cu izvoare de apa, si crapa curftnd denapraznica boala 3).

1) Omonie --Impreunarea inimelor.2) Semnul crucii Intre coarnele Bourului.3) DropicA, hidropisie.

8

racniau:

Si-

MIME, si

1i

114

Isijderea Vulpea, din pricina grijei viclesu-gului, se muta intai in milanholie, apoi in Lusaen sange. In urma i se intinsera sl i se usearatoate vinele si i se 41 pielea de oase. Peste pu-tin isi bora aburull).

Acestia toti insa socotira, ca a venit vremea,ca, in graba, pre Lup, straja sä trimeata la bar-logul2) situ. Intai 11 sfatuira, apoi i se laudaracu pedepse.

Asa ea Lupul, vrand nevrand, se arata bucu-ros de aceasta porunea si en Ciacalul impreundse dusera la locurile lor.

Iar cand Lupul se despartl de omofilii sal, sus-pina catre Ciacal

Blem, frate Ciacal, de vreme ce la straja netrimet, blemati sa nu stam. Otravile acestea vorindulci cornul Inorogului si vor curati botul Pi-lului 3).

Dupil aceia Lupul, samAna in urma lui pielre,de rdsarira stand si munti.

1) MU.2) Casa sa de la movie.3) Fi lul silnorogul.Andob vi Dimitrie Cantemir.

§i gemit.

Partea III

Dar alegerea Struto-camilei (Mihai Racovild)trebuiefte intarild fi de Turci. In acest scoppleacd foci la Adrianopoli, uncle Rdsul cumpardprin mijlocirea Camilopardalului AlexandraMaurocordat) Firm anal.

Cantemire0ii sunt declara(i periculofi ordineipublic(' ,si se holdrafte goana necurmald i ne-miflocild contra lor.

Dar Liliecii se declare(' nemultumiti cu nouastare de lucruri, iar Ganganiele se adund In a-celaf scop. Liliacul (Marco-Pseudo beiiadea) fiameninld chiar en furtuna.

III

*) IarA celelalte jiganii toate, cari in crasma16comiii beau vinul viclesugului cu paharul

dacA vazura pe Lup lipsind din mijloculfor (acesta se afla acum sub fundurile ph'mantu-

) lath intreg pasagiul acesta in wrsuri :lara celelalte jiganii toate, carile, in carsma lacomiii

cu paharul rautati!, vinul vicle$ugului bea,Data pre Lup din miilocul for lipsind, ii vazura,

Precum acum sub fundurile pamantului se afla,Li se parura.

«Caci chipul neiubit de fata, nu ca ghimpele 'n picior»«Ci ca sulita patrunsa prin mate sta»

Si ap: Ridicatus'a nourur de pe fata soarelui,Luatu-s a negura de pe' f fa pamantului !

Cu marl racnete strigh.Luatu-s'a piedica,LipsWe pacostea,Nu se vede vrajmasul,Dusu-s'au pizma§ul !

Unul catre altul spuind, ca de un bine prea mare sebucura,

$i ca o fericire nespusa se desfata.«Caci, lucrurile lumesti cu muritorii asa a se juea s'au

obi§nuit,«Ca, cu cat sunt mai deprte,«Cu atata sä se pars mai desfatate,«Si a caror inceputuri sunt prea marl des-

mierdari

rau-Valli,

11T

rilor), strigara cu. maxi racnete: Luatu-s'a pie-dica, lipseasch pacostea; nu se vede vrajma§ul,duca-se pizmawl".

Un9.1 spre altul spuind acestea, se bucurau ca

«Acelora$ sfar$itul sä fie cu grele intristari»..*

* *

Dupa ce, cu totii Impreuna cuvant isi dedera,Si We soroc Isi pusera,Pentru ca la inceputul AlfeiSi la sfar$itul Sigmei,La cetatea Deltei,

Nu de apa lui M. $i apa lui A. a cura sfarsesc, $i apalui T. a cura $i a se mari Incepe,

Cum mai curand sä se adune, pentru ca acolo capulCamilei sa vanda $i a Bourului A. cumpere.

«Caci mai lesne este firii Camilei coarne sa nasca,«Decat din inima rea, cuvant sau gaud sa izbucneasca»..

** *

A$a dar cu totii, dupa sorocul dat,Si la locul Insemnat

Se adunara,Si la ziva push', la cetatea Deltei se impreunarh,

Unde Pardosul pe Camila de capastru purta,$i rasul dupa dansa,

Ca gandacii prin balige $e primbla ;Caci fa ras ca acesta, cacaraza Camilei mai de mare

pref este,De cat castanul la gliganii muntelui Olimp.

** *

Acolo dad, intai ca a tuturor inimile mai cu dinadinssa ispiteasca,

Apoi ca nici unul sa nu cumva parta$ vicle$ugului anu fi sä lipseasca,

Socotirk

118

de un bine prea mare si se de,sfatau ca (de ofericire nespusa. Cad Lucturile lumesti, asas'au obisnuit a se juts cu muritorii, Ca, cu catsunt ele mai desarte, cu atat sa para. mai desfa-

$i doi, cite doi, pre numele cerescului Vultursi Taur,

Pentru ca sä jure, in capistea ieparhiii adusera ;Unde unii de buns vole,lar altii de frica. $i peste vele,

Sub groaznic juramant a se lega le cautaCAci precum intre frttmosi,

«Mai frumosi,«$i intre grozavi,«Mai grozAvi,«Asa intre drepti,«Mai drepti,«$i intre vicleni,«Mai vicleni,«Se afla».

Adeca, precum cu invointa, olAcerea $i alegerea tuturorsilogismului Corbului,

Sfatul Cucunozului$i sentinta PardostlluiSA se intariascA,

$i capul Camilei in cel de Bou sil se primeniasca,$i in epitropia leului sl se psifiseascA.

** *

La care lucru toti fratii vlclesugului,Feciorii fail de legii,$i pArintii theovofiii :

«FacA-se, FacA-se !» strigarl.«Toti voim,«Toti priimim,«Cu toti asezAmintul«$i cuvantul«Acesta intarim,«$i adeverin !»

119'

tate, §i, cu cat inceputurile for suet mai cu dez-mierclari, cit atat sfar§itul sa ii fie mai cu in-tristari".,

Dupa. aceasta cu totii impreuna 10 detera cu-

Din launtru crAparA.*

* *

Acum a tuturor voie uninduse,Si toll sub argumentul Corbului supuindu-se,Cu totii, in toate partite se imprg*tiara,Si prin tofi muntii §i codrii, unde coarne tle Bour

lepAdate ar gasi$i cap de Taur aruncat ar nemeri,

Cu toatI nevointa cereal*$i nici cum undeva macar nu se aflara ;De care lucru cu totii in mare intristare aflandu-se,

Ce vor mai face 4i ce vor mai lucra,Nu §tia.

*a *

$i aciim mai toata nAdejdea pierdea,De nu §i-ar fi adus aminte Rasul de un hrismos,Pe care Camilo-Pardalul Inc mai denainte it invAtase,

Zicandu-i :«Eu, odinioarA prin pustiile Etiopiii, in sus pre apa

Nilului utnbland§i pentru ca din izvoarele Nilului cu gura apA sA beau

in inimA avand,Dupa ce peste muntii, ce se chiami a Lunei, am trecut,Si la baltile, unde se nasc crocodilii, am sosit,BAlfile de jur, imprejur, cutreieram, pentru ca garla

Nilului sA aflii,La capatul for am aflat un ora prea frumos

$1 o cetate prea frumoasA./Drawl dar 4i cetatea lui in acest chip era :Billtile acelea, unde in capete se impreunA qi vArsa-

turile apei Nilului priimia,Intre dansele de ce inainte mergea,

120

yant 'si Isi pusera soroc, pentru ca la inceputulAlfii si sfarsitul Sigmei, la cetatea Delteil) (undeapa lui M. si apa lui A. sfarsesc a curge (cura)iar apa lui T 2) incepe a curge §i a se marl) sä

1)e aceia in laturi se despartia$i ostrovul latia,$i precum se vedea,

Ca la 700 mile, in lung i in lat, tot uscatul intre balticuprindea

Iar pe marginea baltilor, de jur imprejur, ca cum cuzid ar fi ingradite,

Cu tlealuri i munti goi erau inconjurate,Ap incat, numai, unde baltile in garla se varsa

$i in matca Nilului se revarsa,Muntii impreunati nu era ;

Unde, ca dintr'un hele§teu, ca pe stavila morei apa cumare repegiune se slobozia

$i apa Nilului spre rasarit a cura repeziaA5a darn despre rasarit baltile i muntii se avea ;Ina despre apus, adica din cotro Nilul venia,$i anapatele baltilor ingemanandu-se se despartia,

Intr'alt chip era ;Ca pre cat muntii acei din stanga i din dreapta se

inalta,(Ca i a muntilor inaltime, ca la cinci mile se socotia)

Pre atata locul de dindos se ridica,$i cu varfurile muntilor de tocma 'n campul despre

apus in lat i in lung se Intindea ;Prin mijlocul caruia, apa Nilului, din izvoarele, de unde

ieia,Sore baltile, ce-1 sprijinia,Lin i frumos curea.

Ina, pre o parte i alta, pe esurile acelea, de apaatata campul cu otava inverzia,

cat ochilor, peste tot o tabla de zmaragcf mereu a fise parea,

4) Udriul, Adrianopolis. Cetate triunghiulara.2) Marita, Arta, Tunge.

121

se adune, pentru ca acolo s5. vanza Capul Cami lii§i sil cumpere pe cel al Bouruluil). CAci mailesne este sa nasca firea Camilei coarne, cleatdin inima rea cuvant on gaud bun sti izbuc-neasca".

In carele tot chipul de flori, din fire rgsgrite,Ca cum cu mana in grading, pre rand $i pre socotealg

ar fi sadite,Cuvios se imprgstia,

Si cand Zefirul, vantul despre apus, aburia,Tot felul de bung si dulce roirosealg de pe flori scornia,

Asa eat nici ochilor la privalg,Nici ngrilor la mirosalg,

Sat se putea da,lard pe malul &lei, tot felul de pomet roditor si de

copaci frunzosi,Si umbrosiDe-a randul,

Ca cum, pre Oa de-a dreptul,$i unul $i altul, de departe, ca cum cu pirghelul ar fi

fost pusi, frumos odrgslia ;A caror umbre, jumatate pre lina apa Nilului,far jumgtate pre mangaioasa fata cgmpului

Se lash.larg roada pomilor, si la frumuseta,

$i la dulceatg,Nici Asia a vgzut,Nici Europa .a gustat ;

Cgci tot in acelas porn, mugurul craps,Frunza se desvelia,Floarea se deschidea,Poama lega,

Crestea,Se cocea,$i se trecea,Tot deodatg ;

1) SA cumpere domnia.

122

Asa dar cu totii, dupe sorocni dat, se adunarala locul insemnat. In ziva pus la cetatea Delteise impreunarat unde Pardosul party de capastrupe Camila, iar Rasul se primbla dupe dansul,

Nici dupe vremi viptul umbla,Ci in toata vremea

Toata poaina,$i coapta si necoapta se afla.

**

(Cetatea Epitimi)lark unde apa Nilului de pre sesul, ce despre apus venia,$i din varful muntilor in garla cea de jos se vat*

Cetatea sty,A carei nume, cei din loc imi spusera, precum Epi-

timia o chiema.WI faptura $i ingraditura cetatii era asa :Din marginea malului, unde Nilul ca pre sipot in balti

se versa,Spre apus, spre o parte si pre alta de apa, ca la zece

mile zid grosSi vartos

De piatra, in patru colturi, cioplita era,Carele, dupe ce dela pamant ca la zece stanjeni se

ridica,De aceia stalpi marl si grosi de marmura porfira in

sus se Malta,Fietecare stalp de cinci stanjeni de inalt, si 30 palme

de gros,La radacina insa mai grosi, iar in sus de ce mergea,

Mai subtiri $i mai sulegeti era.lara fietecare stalp sub radacina patru lei de arama,

ca aurul de luminoasa avea,$i tus-patru cu dosurile la un loc, cu capetele spre

camp $i apa cauta,De-asupra a caror stalp se rezima.Asijderea, in varful fiecarui stalp, si mai sus de loc,

patru zmei incepea,

*

123

ca un gandac prih hangar.. Caci, la Ras, cacarazaCami lii este mai de pret. decat castanul la Gli-ganiP) muntelui Olimp.

Acolo dar, socotira, fxitai, pentru ca inimile

A se impletici, $i dupa ce, ca la trei cofi in sus seridica,

Capetele iii despartia,Si putintel cam in loc be pled,

$i doi spre un stalp, iar doi spre alt stalp, ce le eradin potrivA, cauta.

* *

Deci precum a Lei lor,Asa si a Zmeilor,

FAptura asa de minunata era,Cat nu Zmei si Lei a fi se parea,Ci inteadevar vii si cu duly a fi se vedea.

lar din cerbicea a patru Smei arc sclipuit de marmurain sus se ridica,

Si cu mestesug peste apA intinzindu-se, spre stalpuldin potrivA se lass

Si in cerbicea iarasi a patru Zmei se aseza,asa dintr'un capAt la altul un sclip, in chipulul po-

dului, peste Nil, se incheia.Asijderea din capetele stalpilor zid de marmura in sus

se ridica,Cat cu inaltimea sclipului se atocma ;

Carele pre din luntru cu var, praf de carAmidAsfaramaturi de piatra, umplut era,

$i tot locul din luntru pre ata de tocma atocmit era.lar din fata pArnantului, ca la un strat de om, zid cu

zimti jur, imprejur inconjura,Pentru ca celor din lAuntru umblare

primblareFara primejdie sä fie.

Tot numarul stalpilor 730 era.

1) Gigant.

$i

si

Si

124

sa ispiteasea; apoi, ca :sa nu lipseasea nici unul'Arta§ la vielesug, sa jure, doi eate doi, pre nu-mele Vulturului §i Taurului qi 1i §i dusera in ca-pi§tea I) eparhiei2). In eapiste cautara a lega. pe

Adica de o parte 365, si de cealalta tot atatia;lath oat cetatea 24 mile inconjura;

20 mile amandoua laturile,$i patru mile am1ndoua capetele.

** *

Cetatea dar asa era,lar orasul si casele orasului ce era,

IntrInsa, pre amanunt, cine poate povesti ?Caci fapturileSi urziturile

Acelea, toata socoteala muritorilor covarseste.«Caci ce au facut muritorii,«De care sa nu se mire muritorii ?«$i ce n'au facut muritorii,De care sa se mire muritorii ?

Pre scurt Insa de unele nu ma voi lenevI.Camilo-Pardalul zicea

Dintre doi stalpi impotriva pang la ceilalti stalpi ulitadreapta,

$i tot trite° masura de lath,Se ducea.

Jar la capatul ulitei, de o parte $i de alta,Poarta era,

Care se inchideaSi ,se deschidea ;

Jar din pragul a fide are poarta in gios scara,In chipul teatrului se lass,Si de ce se cobora,

La temelie, se mai latia,

1) Templu.2) Vlah Serai.

:

.

125

totii sub groaznic jur5mant: unii de vole, iar pealtii de frieh. Cad, precum ,,Intre frumosi, maifrumos este, a§0. §i. intre vicleni, mai viclean seafla". Juramantul trebuia sa IntareaseA Silogis-

Care $i drum la suire in cetate, si popreall zidului sisclipului era.

Deci ate arce la sclip, atatea uliti in cetate,$i cati stalpi la zid, atatea porti $i scan.

La zid era.** *

beosebi de patru uliti, cari deadieptul din gapgt incapat mergea,

$i in capete cerdace frumoase, afara din zid, asupraapei scoase avea,

In carile judecatorii imparatiii, pe rankce avea,Intr'un ceardac, cate 90 zile judecatile $i alte treburi

ale Publicei cauta,Caci Impar Atia aceia, nu Monarhie, ci Publics este$i in 90 zile, 9 oameni, fietecare in 10 zile slujba

obstii ispraveste ;$i asa cinesi dupa randul seu si in ceardacul sau oran-

. duindu-se,In 730 zile randu-1 puindu-se,

larasi dinceput randul apuca.Dar de acestea lasandu-ne, la cuvantul nostril sä ne

intoarcem,«Caci perioadele mad in voroava«$i celui ce voroveste, la cuvant sminteala,«$i celui ce povestirea asculta, la auzire invaluiala

«Face.*

**

Asa dar ulitile, portile si scarile cetatii se avea ;Iara casele, ca cum tot intr'un parete ar fi lost,

Nici mai afara ce alta iesia,Nici mai inluntru intra,

Si asa randul caselor de dedesupt era.

126

mul Corbului, sfatul Cucunozului si sentinca Par-dosului §i sa se primeneasca capul Camilei in-tr'unul de bou, iar apoi sub epitropia Leului sase psifiseasca 1).

tar al doilea rand, cerdacile ca turtele in sus se ridica,Inalte, cat de jos de-abia la varf sageata etiopiceasca

a ajunge putea.Paretii caselor pre dinafara tot din marmure scumpe$i tot felul de scrisori ieroglificesti inteinsele sapate

avea.$i toga dihania, precum vie la par, asa sapata cu

floarea marmorei se aseamana ;De care 1ucru, nu cu mana pe perete sapate,Ci vii pe niste campi imprAstiate,

larl predin luntru stalpii cei fara pref, marmurile celescumpe

$i tot mestesugul lucrului fipturei ce avea,Cuvantul a le povesti vrednic,$i gandul a le formui harnic,

Nu este.Acolo chipul Bozilor sä fi vazut !Icoanele Imparafilor tuturor sa fi privit !

Unele de amnia 5i poleiteAltele de argint si de our prinite

$i varsate,$i vasuri in minunat chip lucrate,

Sub dansele alcatuite,$i alte lucruri minunate,In multime nenumarate,In frumsete neasemanate,

Se vedea,Carile nu numai ochiului privala,

Ci si mintii socoteala,Amefia$i uluia.* *

fail in mijlocul orasului era o capiste a Boazii Pleonexii,

I) Voteze.

$i

*

127

La care lucru toti fralii viclesugului, fecioriifara-legii parintii teovoriii1) strigara: Faca-se! Facd -se! Cu to(ii o mini! Cu to(ii d primim,cu fo(ii intarim asezanuinful acesfa"!

Care cum era facuta,Si cum era zidita,

De pre atata vei putea cunoaste, ca toga alalta acetatii si a orasului faptura,

Ca zgura langa our si ca stecla langa diamant seasemana..

Ce $i pre aceasta in scurt si pre cat voi putea,A ti-o perigrafi ma voi nevoi.

Din fata pAmantului urzitura temelii, ca la doi cotise inalta,

dintr'o materie de metal varsata a fi se vedea,Care metal, de cat custoriul mai scumpa $i mai grea,lar de cat argintul mai ieftena si mai usoara a fi

se !Area.,Lumina capistei in lung de 30 coti, iar in lat de 24

coti era,bra de inalta, pink' sub poalele cele mai de jos, 55

de arsini masura.Deci cat mesteugul varsatului temelii celei de metal,Si cat' iscusita $i ascutita mintea varsatorulur $i tipa-

ritorului ar fi fost,Florile si frunzele, cari una sub alta varate,$i lozele, una cu alta, frumos impleticite,$i serpii, care printre frunze si printre loaze se vara,$i coadele cu zmicealele iii imvAtuciia, arata.

Asijderea tot felul de pasari.De jiganii, de lighioi $i de pasari,Peste tot locul se arata ;Unii in pomisori cuiburi faces,Altele acum facute pe ottA clocia,Altele hrana puisorilor iii aducea,Unele muste prin aer gonia,

I) Nefrica Dumnezeirei.

§i

Si

isi

128

Deci VoiA tuturor unindu-se §i sub argumentulCorbului supuindu-se, se Impra§tiara cu totii intoate pArtile, prin munti §i codri 1), unde ar pu-tea gasi toarne de Bour lepadate2 , sau ar ne-

Altele lacuste prin pajiste prindea.Caile, puii clostii sa apuce, se slobozia

Starcii ca prin apa umbland, piticii si pestii a prindechitia.

Pajorile $erpii, cari prin frunzele ederei se sipuria,Ca sa i apuce clonfurile i3i vara.Brehnacea de sus, iepurile sub stanca varat, cand va

iesi, in unghii sa-1 apuce, pandia.Mata, care pre Soarece,pe sub frunzele din copaci cazute,

precum umbla simtind, nici cu urecheaasculta,

Nici pasul prea cu liniste spre sunet muth,Nici cum l'ar apuca $i cum mai fara veste s'ar

repezi, cu picioarele cumpanindu-se,se gata ;

Vulpea prin pomi prin copaci gainele $i pasaruicelescocioria,

$i unele acum vanatul dobandind, cu coada barzoiata,spre barlogul fincilor sai, cum putea,

Mai tare se ducea.Lupul, dupa turma oilor pre piept, se taria,Ciobanii, unii ca de somn adormitand in carlige

rezemati,Altii, ca de ploaie $i de vant rece cu glugile peste

cap lasate $i pre un cot la parnant lasati era.lark' dulaii unii in picioare sta,$i ca cum de departe mirosul Lupului ar adulmeca,Altii pre branci lasati $i capul printre picioare dinainte

intinzandu-$i dormia,$i ca cum, in vis, Lupul in of ar fi dat, parandu-li-se,prin somn ca cum ar scanci ar brehAi se vedea;

1) Casele marl si mid ale Turcilor.2) A avea domnia.

si

si

129

merl cap de Taur aruncat. Insa incercara .cutoata truda, dar nu aflard nimic, nici cum Si nicimacar undeva; de care lucrui aflandu-se, toti, cumare Intristare, nu mai stiau, ce vor face si cevor lucra.

lar la alte turme, ca cand Luptil oaia ar fi apucat,ciobanii chiuia,

Cu mana Dural !or, pre Lup arata,Du Mil gonia,

Lupul cu carlanul in gull fugia ;Alfi ciobani de la alte turme in tampinare-

Lupul intealta parte siuvaia,Si, ca cum spre o padure, care inaintea lui aproape

se vedea,Nazuia.

Asisderea alalte turme de dobitoace salbatece, Corbiisi Bourii prin dumbravi, Capreje prin

stand, Ciutele pre sesuri,Unele cu vitelusii dupa dan$ii, altele, acum spre Mat,

pantecele in jos le tragea.lar, Intr'un loc, lucre foarte frumos la priveala

se arata,Unde vanatorii maiestrii spre vanarea Fililoc punea,Antai o groapa adanca larga saps.Apoi, din fundul groapei, un garlici stramt, pang

in fata pamantului scotea,In gura a carui garlici un harbuz punea,

Dupa aceia fietecare Vitiator? ate o doba in spateluand, in padurea cea mare infra,

Unde Filii umbland se vedea.Dupa ce, pe furls, in padure infra,

Fietecarele intr'un copac Malt se urea,Apoi din toate partile, in dobe lovind, padurea se

rasun a,Filii, de sunetul dobelor spaimantandu-se, la marginele

padurii spre camp iesia,Unde la gura garliciului peste harbuz nimeria,

9

si

130

$i erau cat p'aci s5. piarda toata nadejdea, denu-si aducea amintr Rasul de un hrismos1), pecare Camilopardalu12) it invatase Inca mai demull 8).

Vanatorii din copacl, vazand precum Filul la harbuza nimert, dobele a bate parasia,

Filul, cu botul harbuzul clatind, harbuzul spre garliciin jos a se pravall purcedea ;

Filul, dupa harbuz, pentru ca sal princla urmand,in groapa cea larga, care in fundul garliciului

era sapata, infra,$i, alta grija nepurtand, harbuzul sa manance

se nevoia.Vanatorii, indata din padure iesind, cat mai curand,

cu pari alte zavoare,Ca rele acolo mai dinainte gatite avea, gara garliciului

astupa ;Dupa aceia, prin cateva zile, pre Fil cu foame domo-

lind, cu l'autug de grumazit scotea,

$i unde voia Etiopianului era, acolo 11 ducea.Cad mai tare $i mai vrajmasa jiganie

de cat foamea alta nu este.* *

Aceasta dar si altele multe mai ciudate

1) Oracol.2) Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Porjii, cel

care incheiase paces de la Carlov:tz gi pusese bazele Europeimoierne fa patle noastre. El era urmcsul faimosului Panaio-takis, I ifiinjAtorul Fanariotismului si protectorul, la care recurgeSpatarul Milescu in momentele de disperare. Avea a trecere

menso la Poarid.3) Povestea aceasta ascunde mijlocul de a parveni la Su-

blima PoartA, adicd cu bout; astfel cum ajunsese gi AlexandruMavrocordat.

Dupa cum noteazA Cantemir, ea inseamnA gandul, invAjAturasi avania Portii O tomane, din cari I I scolea veniturile.

gt

131

Cetatea Epitimi l)

Eu, alta data, umbland, in sus pe apa Ni-lului, pentru ca aveam la inima sa beau cu auraapa dela izvoarele acestuia; dupa ce am trecutmuntii Lunii, §i am sosit la baltile, unde se nascCrocodilii, dupa ce am cutreerat aceste balti, de

Si mai minunate,In temelia capiOei, sapate,

Se vedea.Zara de-asupra temeliii, pans sub strainile cele mai

de jos, patru pereti dinpatru marmuri de porfira

incheiati era,Adeca fietecare perete dintr'un marmure_ sta,$i incheietura, in colturi, pe uncle,. sau cum s'au irn-

preunat, un ochi muritor,Ce aceiai mai gi cel nemuritor,

Precum n'ar fi putut alege,Indraznesc a zice.

Tot paretele de sus pans jos, neted i de cat Dia-mantul mai luciu era,

Atata cat ziva lumina soarelui, ca printr'un prea curatcristal inluntru patrundea,

$i lumina din luntru cu cea dinafara una se facea,Atata cat nu mai puting lumina in capige decal in

aer era.Ina noaptea, pe din luntru, candele, la numar, de

cat numarul mai multe, i de sus pansjos pre langa perete frumos

oranduite avea,Si fitecare candela, 5 oca de nard lua,[ ,Caci in capigea Pleonexii undelemnul maslinului

nu ardea".]Carile, dupa ce ochiul cerului se inchidea,

1) Cetatea lacomiei

132

jur imprejur, cu gandul sa descopar garla aceluiNil (care se varsa in capatul baltilor despre a-pus); la capatul acelor Mill si In gura aceleigarlc am aflat un oras prea frumos, cu o cetateprea frumoasa.

Si perdeaua noptii peste fata pamantului se trggeaToate se aprindea,

Si deosebit lumina,tar cea din launtru capistii fAcea,

Prin straluminosi paretii ei, lumina candililor p5trun-land, peste toata cetatea,

ca soare lumina,Si ca luna intr'alte stele se arata,

L.Caci la 'Data casa in cetate cate tin cerdac de aceamaterie de marmure se aflal

$i asa tot orasul, precum noaptea, asa ziva, cu strajaIuminei se pazla,

Nici alta straja sau paza trebuia.Deci pad la strasinile cele mai de jos, precum s'a po-

menit era.** *

Iar de acolo, in sus, inspre r5sarit, seapte $i despreapus asijderea seapte inalte $i cu

mare mestesug facute, tune, avea.I tuna cea din m'jloc drept asupra isimeriii auta,$i and soarele, in zodia Cumpenii era,Cu razele, tocma in tuna din mijloc lovind, ras5ria ;.

Asijderea cand apunea,Tocma in tuna cea din m jloc, despre apus lovind,

apunea.Asijderea alalte tune, fietecare in dreptul zodiii Cerului

din mestesug puse era,$i asa soarele in ce zodie se afla,

In tuna acelei zodii rasaria$i in varful turlei, peste acoperemant, semnul zodiii,

de our curat, $i cu iscusit mestesung facut,pus era.

133

Orasul acesta §i cetatea erau astfel:BA' lille, cari se Impreunau in capete si pri-

meau varsAturile apei Nilului, de ce mergeau, dece se despartiau. Cam 700 mile, in lung si in lat,tot uscatul era cuprins de ele. Iar, de jur impre-

Turlele dara de prin prejur, asa fiind, in mijloc erao turla mai inalta si mai groasa,

-Care cu acest mestesug facuta era,Ca cu umbra ei ceasurile in celelalte arata,

Ca si alalte tune dupa masura gnomonuluipuse era.

tar in varful turlei celei marl, chipul boazeiPleonexiii in picioare sta,

Care, cu mana dreapta despre polul artic,Spre polul antartic,

Cu degetul intins ceasurile arata.Deci, cand umbra varfului degetului in mijlocul

turlelor celei mici sosia,Dupa numarul lor, ceasurile se intelegea.

** *

fail dinaintea usii capistii o Camara, care pe 7 stalpiridicata era,

Inainte se intindea,$i fiecare stalp in &put unei planete facut era,Ca precum numarul planetelor, asa chipul for sa arate

avea.lath' sclipul camarei, carele in varfurile acelor 7 stalpi

se ridica,Jumatate de sfera cerului inchipuia

$i de fiecare stalp, pe sub sclip, cu frumos mestesug,cununi de marmure intoarse era,

Care le drumul a fietecare planets, precumeste, arata.

. ..... ..........

134

jur, erau inconjurate de munti goi, ca de un zid..Numai unde Motile se varsau in garla, numaiacolo. muntii se despartiau. Acolo, ca dintr'unhele§teu, pe stavila morii, apa se slohozia spre

Lebada, indata cu mine impreuna sculandu se, inluntrutcapistei infra,

Unde in mijlocul capistei Boaza Pleonexis intr'un scaunde foc_ sedea,

Sub a carui picioare un cuptoras de arama plin dejaratec aprins a fi se vede3,

Jar de jur imprejur Mai, de tot felul de materii ar-zatoare, cu mare pail vartos ardea.

La chip vesteda $i galbagioasa, ca cei ce in boalaimparateasca cad, a fi se plrea ;

Cu sanul deschis cu poale in brau dinainte sumese,.ca cum ceva intr'ansele a pune

s'ar gati, sta,Cu ochii inchi$i si cu urechea plecata, ca cand ce in

poala i s'ar pune, sä nu vada,lar ce materie ar fi, care s'ar pune, auzind

sa inteleaga ;In !dam dreapta cumpana tinea

In care, de o parte, in locul dramului piatra, ce-i zicah4rtatos pusese,

lar de alts parte, chipul a tgata lumea pus a fi separea,

Insa cumpana din dreapta la patkant atarna,lar cumpana din stanga ca pan' in aer juca.[,,Caci unde nesatiul stapaneste, acolo toata lumea de

cat bobita strungului mai mica estellar in maim stanga tinea o leica, a carei tievie pans

jos la picioarele scaunului ajungeaSi de-asupra cuptorasului celui de amnia, intro gaura

ce avea,Se sprijinia.

Deci pe cat socoteala mea ajungea,Prin leica, printr'aceia toate cele se punea,

Trecea,

Vii,

si

135

rasarit, Nilul repezia. Asa dar Nilul venia dinspre Munti inalti ca de cinci mile, iesia. din iz-voare, se ajuta din balti curgea apa lin si fru-mos spre. §esuri, unde inverzea campul cu otavAsi cat vezi cu ochii, faced tot o mare de smaraaAcolo tot chipul de flori, ca de mani sadite, se

Si in cuptorasul eel de amnia se topia,De-aceia,

In para aprinzandu- se. scaunul in care Boaza sedea,Se fAcea.

* *

Kara dad mai aproape chipul Boazei ne apropiem,Ca cand mai dinainte ar fi stint,

$i ca cum, din ceas in ceas asteptand, ni-ar fipazit,

Intai ochii,Ce avea inchisi, de cat a Puhacii mai marl si de cat

a Matei mai luminosi steli ;tar dupa ce darurile, ce purtam, bine cunoscil,

Ca sa nu le vada ochii inchise,lark cand le vom arunca pentru ca sa auza, urechea

puse.Deci cu lutul, eel galben in cumpana aruncand,

Preotul, care pururea Boazei slujia,!Al carui nume nu tiu minte, dar pre cat mi se' pare

Filohrisos it chemajIndata din cumpana lutul lua$i in leica, ce tinea in mana stanga, it arunca.

Carele indata ca ceara se topi,$i ca untdelemnul in cuptoras $i in para scaunului

se amistui ;Ca, pre cat putem cuuoaste, sub fundul cuptorasului

gura Tartorului eraSi din fundurile pamantului focuL nestins in fundul

cuptoiasului lovia,De unde atata putere de fierbinteala $i de vapaie,

ca pre o cahla izbucnia,

si

136

Imprastiau si cand zefirul aburia, starnia totfelul ,de dulce miros, asa ca nu putea satura o-chilo,r narilor. Iar pe maluri se odrasliau totfelul de pomi roditori si de copaci frunzosiumbrosi, asezati de-a randul, ca si cum ar fitrasi cu ata,si departati unul de altul, ca i cant].ar fi fost pusi cu pirghelu. Umbra for se las&mangaioasa, jumatate pe apa ling a Nilului, ju-matatc pe fata campului. Iar roada pomilor, niciAsia n'a vazut, nici Europa n'a gustat, asa fru-moasa dulce. Toldeodata mugurul crap., frun-za se desvelia, floarea se deschidea, poama leg.,crested, se coca., §i se trecea. Viptul 1) nu umbladupa vremi, ci In aceiasi vreme se afla poamacoapta i necoapta.

lar acolo unde apa Nilului se varsa, statea ce-4alea Epitimia, a carei nume, mi-1 spusera eeide loc.

Riptura ingraditura ei erau astfel:Pc marginea malului, spre apus, pe acolo, pe

unde Nilul se varsa,ca printr'un sipot, de aman-doua partite, era zid gros i vartos de piatra cio-plita, cam de zece mile de lung. Dupa ce Zidulse inalta dela parnant de zece stanjeni, dupaaceia veneau stalpi mari de marmora porfira,fietecare stalp de cinci stanjeni inalt i de jur

Care, nu numai lutul galben, ci si caramida rosiea amistui putea.

Caci focul din cuptorul Pleonixii, nu ceinfa, ci ca-tinta materiii cerea ;

Asijderea, nu de multime se otereste,Ci, de cel ce ar ramane, jelind, se galbeneste".

1) RoduL

siai

1i

si

137

Imprejur gros de 30 palme, la radacina lush maigros decal la varf. Sub radhcina, fietecare stalpavea cate patru lei de aramh frumoasa si ca au-rul de luminoash. Tuspatru se irnpreunau 'cudosurile, doi cautand cu capul spre apa, doispre uscat. Asijderea In varful fietechrui stalp,-incepeau a se Irnpleticl patru smei, iar dupa cese ridicau in sus, ca la trei coti, isi plecau doicate doi, capetele in jos. Faptura for era atat de,minunata, In cat se parea a fi vii si cu duh. Iar'din cerbicea celor patru smei se ridica in susarc de marmora sclipuit, frumos sclivisit, si, in-'tinzandu-se cu mare mestesug peste aph, se lashspre stalpul din fata, si se aseza in terbicial)celor patru smei din potriva. Astfel dinteun ca-pat -pang la altul se incheia un sclip 2), in chipde pod, peste apa Nilului, Asijderea, din capetelestalpilor, se ridich zid de marmora, umplutvar, prat de caramida, sfararnaturi de piatra side marmora. Iar din fata pamantului, ca la unslat de om, era inconjurata de zid cu zimti (ere-neluri , pentru ca sa fie celor din nauntru plim-bare, lard primejdie. Numarld stalpilor era de7303), adica cate 3654) de fiecare parte, iar togacetatea avea in inconjor 24 miles) (dela un stalpla altul fiind doted mile).

Aceasta era cetatea. Iar orasul si casele tinele poate povestl pre amanunt? Fapturile si urzi-turile acelora, covarseste toga socoteala muri-

1) Cap.2) Bo AA, arc.3) Nurnarul zilelor noptilor unui an.4) Doi ani.5) Lune le de zi noapte.

a

cu.)

gi

ni de

138

torilor. Caci ce au facut inuritorii, de care sa_nu se mire, §i ce n'au facut de care s5. se-mire?"Insit, pre scurt, I voi pomeni de uncle ziceaCamilopardalul).

Printre stalpi, se ducea ulita dreaptit totintr'o m.5sura de lata; iar la capetele ulitei erauporti. Din pragul a fietecarei porti se 'Asa in josscara., in chipul teatrului, care pe ce se cohora,pe atat se latia. Acestea erau drumuri de starein cetate proptele zidului. Deci erau atateaMite In cetate, atatea porti in zid si atatea scaripe Tanga zid, cati stalpi erau.

In afara de acestea mai erau i alte paint u-lite, cari, deadreptul, din cap in cap, mergeau siaveau la capete frumoase cerdace, scoase din_zid afara, deasupra apei. In ele cautau de trebu-rile Publiceii judecatorii Imparati, cari, cu ran-dul, cate 90 zile, judecau in fiecare din ele. Im-paratia aceia, nu era Monarhie, ci Publics= . laracesti judeca."tori, In slujba ispraviau cate-9, In cate zece zile. Diva 730 zile, fietecare

randul, apuca iarasi din inceput. Dar,lasand acestea, sa ne intoarcem la cuvantul no-stru. C,Ici perioadele marl in voroave lac inva-htiala, celui ce voroveste si celui ce asculta".

Asa dar acestea erau ulitile, portile si scarilecetatii. Acura casele. Ca cunt tot intr'o paralelaar fi fost, nici una nu iesi'a mai in afara, nicimai Induntru nu intra. Asa erau la randul de-dedesupt. La al doilea rand, se ridicau ceardacele-in sus, ca turlele, atat de inalte, bleat, de jos.

1) Republica.2) Nestatornicia stdpanilor.

si

$i

sisi

abstii,ph-

nindu-si

si

139

,deabia putea ajunge la varf sageata Etiopienilor.Paretii caselor erau pre dinafara tot din mar-mord scumpa i aveau pe ele sapate tot felul descrisori ieroglife Si tot felul de dihanii, cari se-manau, in floarea 1 marmorei, precum erau vii,$i cari pareau a fi imprastiate pe niste campii,si nu cu mana spate pe parete. Iar pe dinauntrunu este cuvant vrednic a povesti nici gandharnic a formul: Stalpii, cei fara pret, marmo-rele cele scumpe si tot mestesugul lucrului Sifa'pturei. Acolo, chipul Bozilor2 sa fi vazut,coanelc tuturor ImpAratilor sä fi privit, unelede aramd poleite, altele de argint si aur varsate,

vazuri in minunat chip lucrate si alte lucruriminunate Si nenumarate, in frumusete neasemd-nate!

Astea loate, ametiau si uluiau nu numai A o-chiului priveala, ci si a mintii socoteala.

Iar in mijlocul orasului era o capifte a Boa-Pleonexiii4 , pe care vei cunoaste, cum era

facutd si in ce mestesug era ziditd. de pre aceia,orice alta faptura a cetatii si a oraSului, se

asemana cu ea, ca zgura langa aur i ca sticlalangd diamant. Dar si pre aceasta ma voi nevol ao perigrafi 5) pre scurt.

Urzitura temelii, dela Tata pamantului, era cala doi coti de inalta si se vedea a fi dintr'o ma-terie de metal varsat, mai scamp si mai greu deeat cositorul. mai eftin .si mai usor ca argintul.

1) Culoare.2) Zeilor.3) ZeitA.4) imparatia tureeascA;Ucomia, la care toll muriiorii se trichina.5) Descrie.

ai

rei3

140

Lumina capistii era de 30 coti in lung, in lat de24 coti; iar inalla se masura de 55 arsini. Mes-lesugul varsatului1) mintea varsatorului au.fost atat de ascutite, 'Meat se aratau flori frun-ze, una sub alta varate; loaze2), una sub altafrumos impleticite serpi, cari iii invalatucuiaucozile printre frunze 'One. Se mai aratau a-sijderea tot felul de pasari, de jiganii, de lighioipeste tot locul; unele facandu-si cuiburi In pomi,allele clocind oua, aducand hrana puilor, prin-zaml muste prin aer, on la.'custe pe pajisti. Asij-deri SE vedeau: gaia, slobozandu-se sä apuce puiiclostii; starcii, umbland prin apa si chitind \saprinda piticii pajurele, varandu-si don-tii sa apuce ce se sirupiau prin frunza e-derei; brehnacea, pandind de sus, sa apuce inunghii iepurele varat sub stanca; mata, slintindsoarecele cum umbla pe sub frunza, cumpanin-du-se, gata sa-1 apuce; vulpea scociorand princopaci gainele pasarile; Lupul, tarandu-se peburta dupa oi; ciobanii, unii adormitand rezi-mati in carlige, altii, lasati la pamant, cu capulin. col cu glugile peste cap lasate, ca de ploaie;dulaii, stand, unii in picioare adulmecand mi-rosul Lupului, altii pe brand si prin somn scan-cind, ca si cum lupul ar fi dat in oi; iar, la alteturme, ciobanul chiuind, ca lupul ii apucase oaia,indemnand dulaii dtkpa lupul cu carlanul ingura, tocmai cand alti ciobani ii ieseau intru in-tampinare.

Asemenea se mai vedeau turme de dobitoace

0 Turnatului,2) Lujere.

pestileterptf,

yi

141

salbatece, cerbi Si bouri prin dumbravi, capreprin stand, elute pre sesuri. Iar 1ntr'un lo; searata la priveala lucru foarte frumos: Vantitoriipuind maiestriii) spre vanarea fililor. Intai sa-pau o groapa adanca larga, apoi in mijloc Sipe costis puneau in harbuz (pepene); dupa aceiafietecare vanator lua cate o tob5. la spinareintra in padurea cea mare pre furls; se urea inporn si lovea in toba de rasuna padurea.spaimantandu-se, ieseau la camp Si nimereau laharbuzi. Varatorii vazand aceasta incetau cu ba-terea tobelor. Filii, ca sa prindA harbuzul, sepravaliau in gropi si se nevoiau a-1 =Inca. VA-natorii ieseau atunci din pAdure, astupau guragropilor, Mau sä se domoleasca Filul catevazile de foarne, apoi 11 legau cu un lain de gru-maz i '11 duceau unde voiau. C5.ci 6rai tare simai vrajmaya jiganie deal foamea nu este" 2).

Acestea dar se vedeau sapate §i varsate in te-melia capi§tii, cat §i altele mult mai minunate.Iar deasupra temeliii, pang sub stra§ini, erau pa-tru pereti incheiati din patru marmore cle porfir,§i inchietura for n'ar fi putut'o alege nici ochiulnemuritor. Tot paretele, de sus pang jos, eramai neted decat diamantul §i atat, incat, luminasoarelui, ca printr'un cri§tal patrundea Inauntru.In noaptea, pe dinauntru, avea, oranduite fru-mos, pre lungul peretelui, de sus pand jos, can-dele, la numar mai mare decat orice numar, §ifietecare tragand cat6 5 oca de our arapesc §i

1) Curse.2) Vanatoarea Elefantului InseamnA mestesugul Porlii spre

lucrarea lAcomiii.

gi

gi

142

luand intr'ansa pang la 1 oca de nard. Ca'ci incapistea Pleonixei undelemnul maslinului nu ar-dea". Candelele acestea, dupa ce ochiul ceruluise Inchidea si perdeaua nopii peste fata Oman-tului se tragea, se aprindeau toate si pAtrunzandprin strAluminosii pareti peste toata cetatea, lu-minau ca soarele, si asa tot orasul era-. prccumnoaptea asa si ziva.

Iar de acolo in sus, despre rasarit $i apus, ca-pistea avea seapte turle1 inalte si Mettle cumare mestesug, iar la mijloc 'Inca Tina' , in care.soarele cand rasAria in Zodia Cumpenei, loviacu razele inteanSa. Celelalte tulle asijderea eraufielecare in alta zodie a cerului, si soarele in Merasaria pe rand, . Tula cea mare era mai inaltasi facut5 cu. asa mestesug, ca cu umbra ei arataceasurilc peste celelalte. Iar in varful acesteitulle sta in picioare chipul boazei Pleonixii, carearata ceasurile cu degetul intins spre polul an-tartic, si cu znana cealalta spre polul artic.Umbra degetelor arAta, printre tulle, ceasurile .

Tar Inaintea capistii se Intindea o camarA ri-dicata pc seapte stalpi, , si fietecare stalp erafacut in chipul unei planete 6 , iar sclipur eiinchipuia jun-lat.:Alen (le sferA a cerului.

Alalte zidituri si lucruri iscusite, earl erau dejun Imprejurul capistei, tine le mai poate povesti?

Eu dark (zice Camilo-Pardalul asa, ca cel1) 7 zile si 7 nopti ale saptamanei.2) Poarta cea mare a vizirului sau Haznaua.

-3) Aurul, avutia de pretutindeni se strAngea acolo.4) Pofta de a strange avere, In toate timpurile.5) Cetatea Tarigraduluf, pe 7 munti.6) Drumurile si strazile acestei cetAti.7) Bolta.

1

143

strain, mirandu-ma de toate care le vedeam, sinu tata de cele vazute, ci de care mai intaiin'oi minuna, $i de cele a caror inceput on sfar-sit nu pricepeam, chiteam 1) de s'ar afla, tine sami le arate.

Si dupa ce, de multa cutreerare i oboseala,zaceam sub umbra unor frumosi copaci, se a-propit de. mine o Lebadd Htronc12 si dupabona ziva, ma Intreba, de unde sunt ce tautpre acele locuri.

Eu, dupti ce ii spusei, precum ca sunt dinmarginile Etiopiei ca. In gAnd mi-am pus sabeau apa nelnceputa din izvoarele Nilului 3 eaimi raspunse:

Greu aspru lucru, lungs i primejdioasacale, de vreme ce eu, abia dupa ce mi-a crescutpenele aripile mi s'au facut vrednice de sb-u-rat, m'am ridicat In aer, si am sburat deasupraapei, pang ce soarele de trei on sferitvartejirea, iar apoi am sosit la acest loc. La taleca aceasta deci, pene trebuiesc, caci inaltimeamuntilor si latimea cafripiilor iti stau ;:mpotrivilfirei tale.

Acestea auzind Camilo-Pardalul dela Lebada,isi muth invatatura din teorie in praxin4 si isischimba calea indelungata In odihna mangaiata.

Catre Lebada Insa grad:Eu, o prietena, nu bag in seamy atal osle-

1) A pandl.2) Panaiotaki Tergimanul, faimosul InflIntAtor al Fanarlotis-

mului qi predecesorul lui Alex Mavrocordat la Marea Drago-manie.

3) Inceputul si invatatul4) Practical.

In-

si

.

si

ti-a

Manna

144

ninta cdii, cat §ffinta lucrului. Cu multd pica-ciune insa, mA rog, c5. ce ai §ti mai cu adeve.Huta pentru firea Nilului §i a izvoarelor tui, sAnu la§i neIn§tlintat, pe eel cazut acum la prafulpicioarelor tale.

Lebada zise:Prietene, este lucru obi§nuit Intre filosofii

no§tri, cand cineva vrea s faca voroav5. pentruNil, Intai sA mearga In capi§te §i s5. faca jertfaBoazei locului, apoi sa se spele pe mani §i peobraz cu apa Nilului 1), iar la urmA sa voro-veasca.

Carnilo-Pardalul la acestea raspunse:Cu dulce suflet pofti a privl chipul Bo-

zului §i a mA favall la picioarele lui2), dar cejertfa3) poate aduce sArAcia mea Pleonixii, §i ince chip poate sdtura mina mea stramta4 gru-mazii ei largi.

Lebada zise:Pentru aceasta nu to intrista, &del Pleonixia,

chic ce-i aduce, prime§te,Camilo-Pardalul raspunse:

Eu n'am decat aer peste mine, tarana submine, §i duhul in mine 5).

Lcbada zise:Dintr'aceste trei, care mai indemand iti va

fi, is -1 cu tine §i sA mergem la capi§te.Camilo-Pardalul, socotindu-se in sine, I§i zinc:

precum aerul nu se prinde, a§a Si sufletul nu

Pregatirea catre lacomie (Poarta).2) A intra in slujba Portii.3) Mita, mazda, daruri.4) Saracie, slabiciunea averei.5) Camilopardalul credea sufletul muritor.

as

1)

ca,

145

se scoate. Deci 1ua putifitel lut 1-) si zise catreLebada.

La capiste sa. mergem.Lebada si cu el intrara deei In launtrul capis-

tei. In rnijloc, Boaza Pleonixa sedea intr'uri6scaun de foc 2), sub picioarele .caruia se vedeaun cuptor de arama, plin de jaratec8). De jurimprejur ardeau faclii, cu mare para si tot felulde materii arzatoare4). La chip era vesteda sigalbicioasa5), si se pare a fi, ca cei ce -cad inboala Imparateasca8). Ea sta., cu sanul deschissi cu poaiele dinainte sumese in beau, cu ochii

cu urechea plecatd, ca s5." audil nurnai, cei se pune in poala. In mina dreapta tine cumpana 7), in care, deoparte, in Tocul dramurilor,era pusa piatra, ce se chiama ahortatos si anevs-plahnos8 (caci ea are doua numere), iar dealta, 'Area pus chipuL a toata lumea. Cumpanaatarna insa din dreapta spre pamant, iar dinstranga spre cer. In mana stanga Linea o leica8(palnie , a card teava merged pana la cuptor.

Dupti socoteala, tot ce se punea in leica, treceaIn cuptor, se topic si din para for se faced scau-nul Boazei.

Iar, de ne apropiem mai aproape de chipul

1) Aur.2) Apzamantul, viata poftel pedeapsa lacomiii.3) Sprijinirea lAcomiii in avutia trecatoare.4) Pofta lacomiii neastampArate:5) Lacomia boleoe de ravna tuturor.6) Galbinare.7) Judecata socotelii dreptAtii8) Pentru mita nesaturatA gf nemilostivA.9) Punga sau voia lacomului. Lacomia lnseamnA pesfe tot

Poarta, ImpAratia turceascA.10

gi

146

Boazei, ca cand ni-ar fi paZit, ii~ stellce avek Inchisi, mai mari ca cei al Puhaciimai luminosi ca ai Rlatei. Iar, dupa ce vazit da-rurile; ochii Inchisc puse urechea, casa auda, cand le vom arunca in cumpana3 ,Deci, lutul, cum it aruncai In cumpana, Preotul,care slujia Boazei (pare-mi-se FilohrisosA .11

lurt indata in leica x1 arunca. indata caceara se topl si se mistul ca untdelemnul in cup-tor.

Pupa cum putui cunoaste, sub scaun era !JuraTartartzluit) si din fundul pamantulul. lovia f o-cu nestins in cuptor, asa isbucnia vapaia,ar fi mistuit si caramida rosie5 .

Dupa a,ceia preotul ma intreba, cafi pofta.

Eu, dacil ii spusei, el ma Intreba daea mi-amai ra'mas- ceva lut.

Eu nisei, ea, la mine, nu am.Nu sta; alearga si ada cat mai maltiEuc cu multa graba, intorsei cu lm-

zunarele pline.Preotul Imi zise: Prietene, scuturii-ti i pra-

ful, ce a mai ramas!"Iar, dupa ce ma sculurai, din fundul Capistei

imi veni la urechi, un glas subtire, ca de Corui.Iar preotul Imi zise: 0 prietene, de trei on le-ricitt Hrismos, minunat ca acesta, am ascultat-prea putine.

I) Lacomii se fac a nu vedea si a rut primi darurile.2) lima vor al auda, cat II se O.3) lubitorul aurului, robul qimijlocitorul pentru aducerea4) Nesatful lacomiii.5) Arama gi alte daruri mai proaste.

.i

te mi-ar

mA

rubel.

ochii.gi

iarasi1 St

iScolo,

si ca.

si

147

Eu it rugai, sh-mi arate hrismosul. El zise:Acesta este:

In pamantul negru, tine lut galben gasesteAce la in Loath pofta nu se oboseste,

Cine lutul galben pentru ziva neagra scoate,fantana Nilului in casa-i a avea poate.

In dragoste to -am luat, fiul meu to numestelTuturor si'n tot lucrul numele-mi pomeneste.Data luai astfel hrismosul, ne coboraram cu

Lebada la marginea Nilului, si dupa invataturaei, ne sptdaram pre maini si pre obraz si facu-ram si alte ceremonii. Lebada incepu apoi inaest chip a povesti despre Nil, fantilnile lui,adaugirea si scrtderea lui.

Dela cetatea aceasta, spre apus, se intinde1700 dt.. mile campia pan6 la muntii Atonotapasi, ca cum i-ar Milt in cloud, Nilul intrkiniliuntritmuntilor. Muntii acestia cuprind in lungis togamarginea despre oceanul Apusului si Amiaz5zi;margine, care in limba noastrii se chiamil CAM-ron, si se talcuieste: riemnblal. In lAtime, acestimunti cuprind 893 mile.

Deci, (lupii ce Nilul intra in munti, da Instand dese, de nu poate vasul, cat de mic, sitmearga in sus, mai mull de 3 4 mile. Asa ca.,pe apa, Muntii nu poate cineva sa-i covarseascil.Asijderea, pre uscat, Muntii sunt atat de as--

pri si de uscati, incat, nu toclar nisi caprele salbatece nu se pot urea

pre clantiii. Penele si aripele, nu cu putinaii pot strabate.

La mijloc, muntii se largest, ea o cununii siinconjoaril lacul acela de 600 mile. Iar in ca-

I) 1.6comia l'a luat pe Camilopardal fiu de suflet.

Camilo-Parda-

oste-MI,

-148

patul dinspre crivat, pe unde iese garla Nilului(garla care vine dela amiaza-zi, din radacinamuntilor), in loc de apa, izvoraste tiny cleioasasi lipicioasa, care numai 40 zile se varsil §i seridica cant muntii. Nilul, atunci oprindu-se acurge, tot lacul umple, una cu varful muntilor.

Iai dupes ce soarele se coboara in zodia ra-cului, Una acea ingramadita si intarita la fier-binteala soarelui, incepe a se muia si a se top'ca omatul (zapada); deci si apa eland Joe decurgere, din lacul muntilor, incepe ct1 repezi-ciune a se risipi si, precum in 40 zile crescuse,,asa se risipeste tot in. 40 zile,

Aceasta este, o prietene, pricina cresterii sidescresterii Nilului.

.Dar mai vartos Inca ti se cade a sti, ea dinvarful muntilor pang in marea Rosie, Nilul ma-soara 53 mire ceresti, adica 5015 mile. Insa, nupentru aceasta, cei vechi au numit Nilul intreBozi, si l'au cinstit cu sarbatori §1 jertfe pe fiecean, ci, numai pentru minunea, ca, cu toata curge-rea lui ling, drumul 11 calatoreste numai in 40zile. au socotit, c5. este Impins de un ,

care este mai repede pre fund de 4 on decatla fata.

Deci, asa slobozand din helesteul muntilorapa cea stransa acolo, acopere si pricinuiestebelsugul Liviei si Egiptul.

far povestea izvoarelor si fantanelor lui esteaceasta.

Pe marginea oceanului, dinspre miaza-zi, esteo Tara, care se chiama Zangvi, si se intinde dela

I) Energie, fortes.

duh

149,

coasta Cafaronilor, pre mare, spre miaza-zi. In.caphtul acestei tari cunt ni§te munti, ce stau pemarginea oceanului, §i pe sub a caror rad'acinkiese ur,; cot de mare de 120 mile. Iar in mijloculcotiturei, cam la 15 coti, in coasta muntilor, sevad o multime nenumarata de gauri. Toedcoasta acelor munti este astfel potricalal5.1) §igaunoasa. Deci, cand cre§te oceanul, trece pestegaunAsiturile acestea, caci oceanul §ease lunicre§te, ease descre§te in acele locuri. Astfel, apaoceanului umpland toate aceste gauri iese pepartea cealalta a muntilor, se coboara in lacul,ce se chiama Zaflan; lac din care purcede garlaNilului. Caci, dupd socoteala de ob§te a filoso-filor no§tri toate apele' dulci ies din marea a-mara §i se Iimpezesc tot acolo". Iar materia ceagroasti, sarata §i amara se 14mure§te, ca printeun_limb 2 , trecand prin grosimea muntilor, §i a -a-tator pietre, §i se pritoce§te de iese dulce §i. lim-pede. A§ijderea Nilul, dela lacul Zaflan, 'Anala loctrl, unde ne aflam, trece, nu prin putinecataracte §i prin putine pietre.

De aceia §i cetatea Epitimi este inaltatii pre7 stalpi a), iar and nabu§e§te Nilul, se suie panlla u§ile ei. Aici se inalta mai mull, deat in Li-via, caci Vara colo se cheltuieste in multegarle, iar, in potriva tarei, ce se chiama Congo,se soarbc in pamant4 , ca la 400 de mile, apoiizbucne§te in lacul, ce se chiamA Medra5 , iar

1) Ciuruita.2) Alambic.3) LAcomia imbogatita se mandreste.A) Furtisagurile, cari f-ac veniturile lacomilor (Turcilor).5) Cheltuiala Vizirilor.

si

150

de acolo cull spre oceanul despre apus, si t1ecegrin Cara Nigritilor 1)f ca la urma sA se despartade apa Nigris si sa se desarte In spre apus, pedinaintea oraselor Gomvut si Gvinea 2). Acestlucru acum de zurand s'a intamplat a i se faceproba. far despre despartirea apei - Nigris de Nil,WA cum s'a invatat.

Tree filosofi gimnosofisti3 poftira sa priveascacataractele Nilului 6), cele, de dincolo de muntiiLunei. Incingandu-li-se pofta. aceasta, cu vase depiele de fil au purees pre apa Nilului in jos,CorAbierii, Insa de osteneala adormirA, si nuauzira huetului apei, la locul uncle Nilul Sesoarbe In pAmant 5) si asa, !Ara veste, s'au sorbitcu totii sub ph.'marit. Unul din filosofi, a ramas3 zile .i 3 nopti sub samara corabiei, a cAreiusA se inchisese sub puterea apei.

Dupa trei zile, cativa pescari 6), din Intamplare,arunand navodul In lacul Medra, in loc de mte,pre filosof, din fundul corabiei, scoaserA. Acestabe spusc toat5. Intamplarea si cum au ajuns dinNil in lacul Medra. Astfel, pre sub parnant, s'aInvAtat a despArti apa Nigris deNi17).

Dupil ce isprAvi acestea, LebAda sburA, WAa se sti incotro se Buse.

1) Ciata haciambiloi.21 Saraiul ImplrAtesc pi Harems].3) Tref-vizirl at vremii acestia.4) Opreala veniturilor.5) Furtisagurile.6) Strang-Stott dgjdillor, cefterdari, Wild.7) Us Vizir a aflat cele ce se cheltuiescs-fira tint din vent-

turtle Statului.

151

Aceasta este povestea, auzita de Ras dela Ca-milo-Pardal. -Rasul mai zise:

De vreme ce nu gasiram coarne lepadateprin munti §i codri socotesc, ca sa mergemcu toti impreuna la locasul Camilo-Pardaluluisi sa -1 rugam a ni talcul hrismosul Pleonixiii 2 .

Sfatul place catre toti viclenii.Sa mergem, strigara toti!

Dupa ce mersera acolo, ducand i pe Camilacu ei,.Camilo-Pardalul zise:

Vi se Bade a §ti, ca printre fiii Pleonixii maprentunar, si ca am cumparat cu lut galbeninvatatura in cetatea Epitimiii, Deci, asacade, sä o

Auzind aceasta pasarile i dobitoacele se ra-cA nu inteleg, iar Rasul raspunse:

Te poftesc sa ne spui, ce insemneaza inva-latucitele tale cuvinte.

Camilo-Pardalul zise: .

Boul rasloarna tarna, plugarul samanas sta-panul mananca". Cuvintele votia sfinte, Cu ta-blite rotunde se cumpara4).

Atunci pricepit Rasul, ce insemna lutul galbengiurui Camilo-Pardalului, pe tot anul, cote

cinci piei de jder, uinplute cu tarna albs 5), nu-mai sa le talcuiasca hrismosul Pleonexii i sea

poata gall coarnele.Camilo-Pardalul in'sa poiti ca semnul adeve-

I) Investirea doniei Moldovei. .

2) Inv Mature, cui si ce sA se dea mita.3) Aur.4) Bani.5) Pungi cu lei, si blani de sobol.

sttvand.

cull,

152

rintii sa-i fie muruit in alb cu negru 1 , ceia coRasu-i

Camilo-Pardalul apoi se duse de intreba peArrajitorii2) locului, de se cade $iganiilor a setalcul hrismosul.

Vrajitorii facurd i ei un hrismos, din carenumai Pardosul Rdsul prickpurd, ca si aces-tora li trebuie plata.

Merserd deci cu totii la Vrajitori imbu-nara cu multi mita.

Unul dintre ei, dupd aceia raspunse:In sesul cela jos, se and munteie cel mai

inalt, In rediul eel mic, este copacul eel mare s .

Sub radAcinele for se gasesc coada Pdunuluicornul Bourului"4).

Asa dar acestea afland, cu totii pusera coar-nele Taurului in capul Struto-Crunilei toatedobitoacele i se inchinard zicand: Intru multiani buni s5. traiasca!"

Dupa aceia, Inchizand pe Struto-Camild in-tr'o aura, ii oranduird mancarea bilutura cumdsura. Sub numele lui, alta dihanie incepit Insaa manta si a se desfAta, cu toga pasunea ma-noasa, cu toata oaia grasa si vita frumoagas .

Dup5 aceia dadura Aire in toate olaturile, delucrul ce s'a ispravit. Adica, precum ca din gal-ceava Liliacului se scornise cea a Vidrei, dintr'a

1) Zapis, hArtie Ia mina sA -i dea.2) Cei ce au putere Ia poartA.3) Omul, chipul cel mai puternic: mai cu trecere.4) Cuca, pe care o pune Domnul pe cap si Caftan' de

Domuie, dat de ImpArat.5) CamAtarii oamenii de afaceri, cart exploatau tArile'pentru

datorlile domnilor..si

11,

.i

si

si

153

Vidrei, se atatase cea a Struto-camilei, si precumse intarise Corbului, s'au ales,dupri truda stetnicilor ambelor monarhii, hota-rarea Struto-camilei si in capul Cami s'au a-sezat coarnele descoperite. A mai ramas a searia coada Paunului si a se aseza Struto-camilei,iar de nu s'a fdcut aceasta, numai clatirea mun-tilor si holbura copacilor 1) a oprit'o. lush si a-ceasta se afla in 'build nridejde.

lar dupa ce aceste vesti fury trimese tuturor,ambelc par i zisera cdtre Monarhii lor:

Daca cuvanful nostru va fi placut Impara-tilor nostri, sa intram de iznoava la slat, pentruca, nu cumva mai mult prelungindu-se lucrurile,sa lash' vre-o Intamplare Impotriva, si sa facacele de apoi mai rele ca cele d'intai. Caci ni-cdieri asteptarea nu se lauda, decat numai la a-legerea prietenilor; si nicdieri nu se huleste gra-ba, decal la alegerea sfaturilor". Din aceasta pri-cing inteleptii au drept axioma: Tot lucru sase incerce cu graba, dar cu ingaduiala sa se a-leaga dc bun on de rau". Asijderea pierdereavremii bune este samanta vremii rele". Nici ca-latorul intelept nu se Ingrijeste de ploaia si ar-sitil la drum, ci de cele trebuitoare".

Imparatii, dandu-le puteri depline, cu totii seadunara deci.

Pardosul Incepit sfatuirea sa, care fu pldcuta.Liliacul, fietecine poate pricepe, ca este o

lighioand fara folos, care nu poate sa aduca pen-tru ambele parti decat scandal si price (pricing).

1) Zorbalacul, rezmerita din Tarigrad, care aduse pe AhmedIII in locul ticalosului de Mustafa.

ca

154

Dacii alegerea neamului pentru Strut a lost. atatde grea, cu atat mai vartos va fi lucrul pentru el.

El, asemenea cu strutul, este pasare ouAtoaresi cu pene, Ins are si hirisii (insusiri) ca jiga-niile. Intai, fata ca dobitoacele; al doilea, la capeste ca soarecele; al treilea, la aripi ca /albineleeste: al patrulea, nu seamana la fire cu nimeni,de vreme ce aripele sunt in picioare; al cinSilea,orbAcaieste ziva, iar noaptea, ca Puhacea 1 , za-reste puricele ascuns in praf.

A mea socoteala ar fi dar aceasta:SA-1 intrebam pre el, in ce Monarhie ar urea

sLi se supuie, i acolo sA-1 mutam. Almintrelea,nefiind deprins in tropurile ritoricesti nu se vapuleA dovedi cu cuvantul on a murti cu o prov-1im5 2).

Astfel, chemanct pe I,iliac de rata, Moimata,,(care, zice-se, ar fi avand, dupli pravilele eticesti,loata stiinta) -se Mai avocatul lui.

Ca un lucru Ears pravila firii ce este, care'fare la trup aLcatuire, la viata socoteala, la sbu-rat sau niers randuiala, nici local, nici hrana a-dunaU, undeva, si care nici singura nu OR ceeste, nici sA in.trebe nu poate, ticalosul

acesta de Li liac, vine azi, cu capul plecat, lamila marilor ImpArati si se roaga, ca oricarel'ar primi in monarhia lui, si in gunoinl curtiilui este bucuros a se tavall, numai s'a nu ramaiede izbeliste lepadat.

Ins tine de buns voie a prima robin? Caci...macar ca puterile unora covarsesc pe ale al-

1) Bufnita mare.2) ProblemA.

i mise-lul

155

tora, totusi, pentru slobozenie, se indeanma larasboi furnica cu soarecele, soarecele eu mata,mata cu dulaul si dulaul cu Leul".

Asa cal atunci cand credeau capul Liliaculuiplecat, deoclata glasul ascujit si malt al acestuiase auzi.

Sfatul oricat de prost dar nebagat In sea-ma, a sfaramat multe cetati". De aceia yeti sti,ca voia mea este a nu fi, nici sub talpa Leului,nici sub unghia Vulturului, si nici in aer, on pepamant nu pofteSc a focul.

Au doara in apa, n'ai vrea saIntrebA Moimata.

Nici acolo, cad nu mi-i firea.To ti rasara atunci de lighioaia cea proastii",

care nu mai are deck a patra stihie: focul. delocuit. Dar poate are- dreptate, cad lacasul sa-racului foc este si viata lui para", iar Liliaculpoatc de nenorocire este impins inteacolo.

Asa dar, fie-ti voia Liliaculei" ziseraLiliacul raspunse:

Voia sloboda, nu celor slobozi, ci celoropriti se da'". Locul meu, pe care firea uii l'adaruit, nu voi, dar, nici ea, nu mi-I poate luaindarat.

Iarasi cu totii rasarti: Si unde este loculaceia?'"

Liliacul raspunse:Locasul meu este in toga lumea si preste

tot locul. Precum pestele in mare, asa nu areinteleptul In lume mo *ie ".

Meimata zise:Liliacul saracul vant samana si abur vii se-

cera

Jocuiesti 1"

Loll.

156

Iar Liliacull) o curma:De multe on unii samana altii secera,

precum arata:

Povestea Dulfului cu a Corlibierului 2)

Ial o.Eu, ()data, locuiam pe malul marli, In borta

unei starrci 3). Intr'o zi, s'a facut eclipsa de soa-re 4), asa ca toate jiganiile catre culcusul lor tra-sera. Singur eu, cu ochi cutreeram toatemalurile. Nad4jduind in noapte nepurtand decigrija neprietenilor, m'am departat cateva milede mal. De o data SOarele scaPa din umbra Lu-nei, lmi scurta noaptea si lungl ziva altora. Ran-dunelele, vesnicii. mei neprieterli, vazandu-ma a-tunci, incepura a ma bate din toate partile. Euma feriam de ele mereu orbacaind, cand (MAWde un lucru moale intins. Scapai de unii ne-prieteni, dar dadui peste altii, cari ma Invatiltu-

I) Cine este acest Lilac (Pseudo-Beizadea), adicl flu dedomn), nu se stie. Se zice a fi unul din hi. lui Grigore Ghica,a carui Irate ar fi Post ginerile lui Alexandra Mavrocordat (CA-,milopardaIu1). Pentru a complace deci atotputernicului Dragoman,Muntenii sl Moldovenii se bat ca sA-1 alba printre ei. Cum ins&Tasbate partida lui Brancuveanu cu Racovila, bine Inteles, Marcopseudo beizadeaua, se supAra §i respinge cele douA supueniicu dispret; ba amenintA cu furtuna, dupa cum IasA sA se lute-leagA povestea, ce urmeaza.

2) Patima suferitA de avutul mandril dupA cuvantn1 cel bunal sAracului.

3) Ascunderea lul Marco in casa Muftiuluf, care rAsturnasepe Vizirul Daltaban, si care va rasturna noul regirn, schimband§i pe Sultanul Mustafa cu Ahmed III

4) LipsA de bani.

Si

sisi

Si

157

cira ma legara cu funii 1). Cu intunecarea Soa-relui ca sunt Invent In vetrile unei corabii.Acolo deci ascultai voroava Dulfului cubierul.

Dulful trecand pe Lang corabie, pe gaura ceare deasupra capului, pufnia atata apa, Incatstropii in corabie sariau.

Corabierul zise:Bre, pore pestit peste porcit, lie! Cui

arati aceste pufnete? Au sameni vant stropiidrept graunte arunci?

Dulful raspunse:Pufnetul meu, Intorcandu-se in furtunk

stropii in garle se vor Intoarce: iar samantavantului i _grauntul apei sunt moartea cora-biilor".

Corabierul zise razand:Rana acum n'am auzit, vantul sa alba sa-

manta si marea graunte.Dulful zise:

Eu vantul am semanat grauntele apei incorabie am aruncat; cine va secera cine vatreera, vremea va

Nu dal* insa bine cuvantul CrivAtul Incepita sunk marea Incepii a se umfla, valurile sefacur4 cat muntii, (cad era §i timpul iernei, candsoarele se intoarce din tropicul himerinos -sprecel therimos).

Corabierli, cand vAzura volbura, care li vineasupra, unii Intinsera funiile, altii stransera ve-trilele, cad groaza mortii uluieste mintea

1) Temnita robilor de la Catarga. Tersanaua, unde au incbispe Liclac.

sivazui,

Cori-

sisi

sisi

alege.si

si,

si

15a

primejdia farii de veste amorteste toate simtu-.rile". Unit deci la adanc, altii la margine, eau-tara mantuinta; iar altii aruncara fiarele i) cora-biei, ca sa o sprijineasca pe loc. In acest chipimpleticindu-se In soeoteala, valurile incepuranabusl corabia agfel, In putin, vantul semanatde Du lf, se face In garle pe deasupra i Inlaun-trul vasului, pe care 11 muta din fata apei, In,fundul marii. Cad ,,Corabierul, care in linislenu socoteste cu furtuna si nu calafatuieste gau-ricea, care pisteste, afla. In abur, vifor i in pi-catura, apa MI% mAsura.".

Inteacest chip si voi, o pit=dele mele de baiguiri, pe, voi va aratali deguitori.

Deci, cat pentru alegerea locasuluiprecum in borta pietrei nu incape branca Lett-lui, tot asa in intunericul- noptii ochiul Vulturu-lui nu vede. Cu care chip, eu sant Mai aciuiaLdecat Leul si mai tericit cleat Vulturul.

Deci cu Leul ve-cin, iar cu Vulturul partasi me-reu fi; dach Intr'adevar tirania2 ar lipsidreapta judecata ar fi sa se faca. Caci precum,unde Urania stapane§te, acolo dreptatea se iz-goneste, asa i unde dreptatea imparateste, nicinu se numeste strambatatea".

Acestea zicand, Lilbacul ie i afara.

1) Ancora.2) Acest Marco lasA sit se intrevada epoca Fanarioth, epoca

de exploatare, dar pe ordine superioarl celei din epoca descrisain acest roman.

ei,.

A

si

piietenilor,Atiindlitli-

sa sail: .c.A.

as si

159

Dupes iesirea lui, cu totii Incepura ridicasprincenile, nasui 'Asa{ la pamant, cu u-merii ridicati, cu buza intoarsa, cautara unulspre altul.

In mijlocul acestor lucruri, insa, Vulpea, care,pentru slabichinea, ce i se intamplase, nu pu-Luse a se afla la adunare, trimise scrisoare caaceasta:

Vulturrilui §i Leului, marilor monarIii pleea-ciune i hmanduror stihiilor Inchinaciune.

Cu 'plecatele mele stove indraznesc a va facestire, slabiciunea tamplata mie intr'acestevremi. m'a impiedicat a ma afla la adunarea deobstie; socotesc insa spre folosul do obste a a-rala pe hartie adevarul.

dar a 'venit vestea, precum ca Lilia6u1 a-colo en rhulta obraznicie a facut multe scrasnite.Inorogul si Filul, nefiind chematt, nici la aduna-

-rea d'intai, nisi acum, pe Lup aceasta l'a suparat,sbarlit parul si a inceput a sufla pe nari.

Pentru aceastal socotesc, ca fares zabava, salasati pc. Liliac, a tral dupes pravila lui. Dupesgsta larasi la scaunul Monarhiei sa va inturnatii cautati ca Ivorogul i Filul nici prin scrisori

cu Lupul sa nu se mai ajungh.Cat despre miselosul meu stat, veti sti, ca (WO

uscarea vinelor, viind aici, hrana mi-a lost nu-mai lapte de iepure pui de cocos fierti, dupes(Hata doftorilor. Intr'o zi insa stomahul mai toc-mindu-mi-se, m'am nevoit cu oarba lacomie puiulintreg a-1 dar ea in laringe mi s'a oprit.L'as stupi afara dar nu ma lases slabiciunea,

dar nu pot de uscaciunea gatlejului. De

inghili,

inghili

a-si9i, cu

4

ca

di

160

aceia asteptand scurtarea zilelor mele, rog delacerescul Vultur deplina fericire si lungimea ani-lor stapanilor si Imparatilor mei.

Indata dupes ce scrise aceasta carte adunariidela DelIci, se duse la 'barlogul Lupului si acologasindu-1, cucernica si plecata i se arata.

Bucura-te, vechiul meu prieten, si credin-cios lovaras! Am alergat, cu toate ca picloarelenu ma tin, intai, ca sufeream a fi lipsita de pri-virea si voroava to filosoficeasca; al doilea, pen-tru ca mi s'a cuprins inima cu Infocari si inadu-siri, la adevarul ce am aflat si de necazul, ce tis'a facut de viclenii nostri tovarasi.

Paul acum Insa tot mai nadajduiam pentrumonarhia Leului, dar acum toata nadejdea mis'a curmat, de vreme ce mintea si IntelepciuneaSfatului Intreg, care esti tu, o vad lipsind delaadunare. Cad precum la multe madulare tre-buie un cap, asa si la multe gloate trebuie ominte".

Asijderea am auzit, ca Strutul s'a pus epitropLeului 1) i ca acest Strut capul si-a schimbat, sialtul, ca de Bou cornat si bourat, si-.a pus inloc. Mai mull, c5. dupes Indemnarea Pardosului,a Rasului si a altor jiganii, de curand parasite,am Inte les, ca silogismul Corbulid. s'ar fi adeve-rit si intemeiat. Neamul Liliacilor i-ar fi dat denesuferita rusine, amutindu-le gura cu argumen-turi nedezlegate.

Aceste lucruri, nadajduiesc, o iubitule prieten,nu vor ramane tot astfel, cu atat mai vartos, cucat Filul si Inorogul la adunare n'au venit, cu

1) Doran Moldovei.

161.

toate ca Intru monarhia noastra, sunt cei mai defrunte. Eu, ticaloasa, sunt cu tine cu trup, cu su-flet si catre noi avem prepus si pe Ciacal, carela multe treburi ni-a lost cu credinta.

Deci socotesc cu tale, sa scriem Filului si 1-norogului o carte si sa-i facem stire de gandu-rile noastre. _

Vulpea dupa aceasta se jury pe viata ei, stiindca prognosticul doftorului nu-i dadea trai panala sfarsitul lunei. Dar si la sfarsituf vietei silin-du-se a fi tot capul rautatii, se mai nevoid Inca amanji capul Lupului In sange 1).

Insa Lupul, copt la creeri, pricepand nouileviclesuguri ale Vulpei, care in gura miere za-minteste, iar in piept dospeste otrava" raspunse:

Vechea pravila este, o soro Hulpe, ca pot.-tele si voile Imparatilor sunt pravila nemutataascultatorilor". De care lucru si aceasta alegere,tie vreme ce asa a fost porunca marilor Impa-rati, bine s'a ales. Deci scurtandu-ti voroava Cunoi, to dii la locasul tau, iar vremea ne va arata,pre tine si pre mine, tine sa fim.

Iata insa, ca din intamplare, soli atunci Cia-ealul, care se avea in dragostea Lupului.

Acesta zise:In asta noapte, umbland prin padure dupa

hrana si pandind pasarile, prin spinii unui gardde prisacti, auzii mare vazaiala si mare glogo-zeala printre albine 2).

Voroava li era aceasta:Cu ce socoteala oare, de doua on pana acum,

I) A-I compromite si aI suprima cleci.2) Tama

I I

162

pre noi nu ni-au chemat, sburatoarele §i tara-toarelc la adunarea si alegerea monarhilor lor?Pre Corb l'au ales epitrop 1) sburatoarelor, iarpe Struto-camila celor In patru picioare. Oarepre noi nu ne-au socotit In seama sburatoarelor?Agonisita si chiverniseala noastra s'au lenevit acunoaste ci n'au eautat decat la miccorimea sta-tului nostru? Daca ester aca, sa-i facem pre totia cunoacte, ca si noi suntem sburatoare subsoare.

Iar una dintre albine mai zise:Eu, azi, iecind dupa miere la camp, mi s'a

lntamplat cu viespile 2) a ma bnpreuna. Acolo,una aduse stire de o mare adunare a mustelor 2$i tantarilor, in care era vazaiala tare:

Sculati fratil sa dam Vire viespilor, Muni-lor 2) si gargaunilor, sa-i ridicam si la prisaca al-binelor sa ne adunam. Acolo, sfatuindu-ne, sacautam cu ce privilegiu Vulturul stapan este atuturor sburatoarelor. Precum auzim nici Lilie-cii nu s'au Invoit a-I priml pre el. Dar noi, s'4fim mai prejos decat toti? Cata vreme ne voinlash. In tacere spre robie si supunere vesnica?Caci pentru slobozenie si mode, a muri cu cin-ste, este mai cu folos si mai laudat, decat a till,cu necinste, prin multe veacuri".

Acijderea printre dobitoace am Inteles ca ar fioarecare dihonie, de vreme ce pe Fil si pe Ino-rog nu i-au chemat la adunare. Pre Lup l'au

1) Domn muntenesc.2) Selmenii, Darabanii §i alti lefegii (soldati).3) Cfocolmea, add slugile boieresti.4) Curtenli, Aprozil si ceilalti asemenea.

163

scos si la barlogul sau l'au trimis, de pe urmaPardosului; pe Vidra, din amandoua izvoadeleau ras'o; iar acum, din iubita Corbului, mai u-rata ca moartea ii este acestuia; iar Vulpea, devicleana, lipseste si ea dintre dansii. Din acestelucruri putem pronostica, ca toate se vor schimbaIntea it chip si Statul nItealta haina se va 1111-braca.

Vulpea apoi Meia carte, si &WU stire Sinoade-lor. Uliul in taina chema atunci pe Pardos, pepRas pe alti vicleni, carora li ceti banuelile Vul-pii. Aratand sfatul acesteia, Pardosul apoizise:

Vulpea despre Lup, orice scrie e de crezut,caci Lupul parul iii schimba, dar din fire nu-siiese' . El, care pururea este obisnuit a faramaoile, a spinteca tot dobitocul si a inecI §i boil;acum cauta sa vada lucrurile, aduse la omonie.Socoteala mea este dar, ca Lupul sa se scoatanu numai din adunarea Deltei, ci din toata

Iar pentru Fil i Inorog, se von aflaloace iarasi foarte lesne.

Rasul apucand cuvantul zise:Precum am socotit, Filul, crede ca cinstea sa

masoara dupa marimea trupului i ca deci epi-tropia i s'ar cadea lui. Dc aceia venise aici.Insa afland de alegerea Struto-camilei, s'a Intorsla locu-i.

Dupa sfatul meu, cred ca. Filul, data i se vada de mancare bautura nu Va mai astepta all-ceva; iar Inorog domolit, nici ca s'a vazut! Deciimpotriva lui cu totii sa ridicam vanatoare princodri i munti, pana it vom afla si de corn it

lu-mea. mij-

sisi

si

si

164

vom apuca. Pre el II vom Inchide intr'o ogradilstramta Inconjurata cu apa lath. 1), iar acolo,eI deprins la loc larg, de necaz in curand va ca-dee la milanholie, la buhabie, la sliibiciune, laboala si la moarte.

Dar la lucrul acesta tine va putea duce?Rasul rspunse:

EuMona 2 din bland afland Insa de aceste spur-

cate sfaturi, Indatii dete de stire Inorogului. A-cesta, auzind de viciesugurile cc i se gAtesc, ISipuse nridAjdea in firea si picioarele lui.

1) Ostrov (insulA) de mare.2) Atanase Popazoglu, grec influent din Tarigrad.

si

Partea IV

La Adrianopoli to(i partizanii lui Racoviia ho-ddrase ninticirea Cantemireftilor.

Rasul (Mihai Ruset) is insarcinarea sa dis-truga pe Inorog. (Dimitrie Cantemir).

Noroc ca o mare revolu(ie izbucnefte in Tur-cia fi care strica toate planurile conjura(ilor. A-ceftia abia scapd de acolo, mai ales, ca si VidraConstantin Duca) se amestecd fit ea.

Totusi Struto-camila scapei dela Stambul, sivine in Moldova unde este instalat Domn.

Se face si tratat cu Broncoveanu la Iasi, princare voinfa acestuia devine lege. Se prevad inacest tratat fi inimicii: Cantemireffii si Constan-tin Duca.

Tratatul este sarbatorit la un banclzet. Peslebenchetuitori sosesc Ganganiile, cele anunfate deMaxut lui Bogdan. Urmeaza rasboi, din care ies

partizanii lui Racovifa.Constantin Cantacuzin-Stolnicul propane din

you pacea, care este respinsa. Mai mutt 'Inca, sedecide- urmarirea dusmanilor Mira incetare.

ifi

ridicolz

IV

Asa si inteacest chip asezandu-se sfaturile a-manduror partilor, acestea rAmasera cu mareura asupra Filului si mai ales asupra InoroguluiDeci, wand nevrand, uricile 1 Liliacului

Dupa aceia, toate pasarile de came manca--toare i toate jiganiile de sange varsatoare, isideter ii beliag i cuvant, pentru vanaloarea 1no-rogului §i cu toate, in toate partile, se oranduira.sa-1 cerce, sA-1 afle, sa.-1 prinda, sa-1 lege si sd-1judece, dupa a for lege tiraniseasca.

Dupa aceia, intinsera si tot felul de laturi,curse 2), mreje 3) alte mAiestrii pe toate pote-cit, s' caile, iar cerul i pAmantul, neputand privimulta vremc atata strgmbatate, scornira dintoate partile atata holburi, vifore4 cutremure.tunete i trasnete, incat rasturnara muntii inalticu varfurile in jos, desradacinara toti copaciigrosi 6), inalti frunzosi, astupara toate caile

1) Vechile privilegii ale lui Marco, pseudobeizadea ; Probabilaverea lui din familie.

2) Ciausi, miubasiri. armasi.3) Firman, poruncA stApaneascA.4) RascoalA, sculare asupra ImpSratului Zurbaleaua, de care

s'a amintit mai sus.5) Poporul Tarigradului.6) Poporul Udriului (Adrianopolului).

Moira.

si

,

si ci

167

cararile cu neguri grele nori Intunecosi si In-chisera toata fata pamantului cu stanci pohor-nite, cu dealuri risipite cu paduri secuite. Ata-tea fulgere, atata piatra din nori, atati aburi dinpamant, atata fum se amestecau peste tot, Incatparea ca elementele (stihiile) se lupta Intre ele,ea se Meuse o groaznica netamorfoza in toatafaptura, ca cerul cu pamantul, apa cu focul iiideslantuisera rasboi cumplit, sit ca totul mergehspre pieire.

$i mai Inainte de a incepe aceasta, se Mei' sfatintre toate Dealurile maxi Muntii inalti, si sehotara rasboi asupra cetatii Delta. Se ridicaradeci fora veste acestia, cu cei §eapte hatmanilai lor, cu gloatele for cu mari huete $i na-prazna se rasturnara asupra celorla1 i.

Iar pricing acestei ridicari faramari era a-ceasta.

Muntii se jeluira intre ei, de greutatea cetrag In spinare dela stanci copaci 9). Fiecarezise catre aproapele

Tana cand, frate, ne vor acoperi varfurileplopul, chiparosul §i paltinul, copaci fara roa-ctil; pang cand ni se vor urea in cap? $i pangcand acestia ne se vor ocara batjocori, inal-tandu-se $i marindu-se, ca si cand" not n'amavea vre-o seama? Caci certarea Intr'ascuns cutoiage e mai de suferit, decat ocara batjocorain aratare".

De aceia trebuie sa ne legam toti inteun gandyi intr'o inima si sa ne juram Inteun cuvfmt. sa

1) Cei 7 munti ai Tarigradului.2) Tarigradenli.3) Locuitoril, Adrianopolului.

i)i

$i

$i

§i

sau:

1i

si

168

facem, ceia ce pana acum nu s'a mai vazut iiiPolitia1) noastra, adica sa aducem cu rasturnareanoastra prapadirea mandrilor si trufasilor. Cacidata moarte este aspra si amara din fire, (sea aneprietenului este placuta si dulce".

Deci, unde ne sunt radacinele, acolo sa ne mu-tarn varfurile; si unde ne sunt varfurile, acolosa ne nautam radacinele. Asa toate stancele pie-troasc si toti copacii crangosi si frunzosi vor rd-mane sub noi, vor fi pururea mai mici decatnoi, si vor cunoaste, ca nu li s'a cazut a ne bagain toata hula si ocara, pe noi cari i-am crescut,branit si purtat la san. Caci calcaiul nu se poateinalta peste cap; iar piciorul, mdcar ca are cincidegete, nu se cade a apuca slujba Plainer.

Asa ca Muntii plinira lucrul ()data cu cuvantul,caci cei 7 voivozi trasera toate dealurile si hol-murile dupa ei, si cu totii chitindu-se deodatadin temelie, se pohornira unii peste altii, de seinspaimanta lumea pana'n margine.

Pe vremea aceia, aflandu-se adunarile Dobi-toacelor, ce urmariau pe Inorog grin acele lo-curi, acestea nu avura bine inteles paguba pu-tina si nu patira putine lucruri. Mai vartos, toatemaiestriile, laturile si cursele, intinse pentru va-narea Inorogului, se rupsera, si nu fury bumsde nici o treabd. Cad muntii pravalindu-se, ceide pe ei nu pot scdpa cu viata, ca si calatoriipe marea infuriate, cand se ineacd vasul".

Iar, intre turburarile acestea ale muntilor,lnorogul, viata isi petrecea lin si fare grija, ptseampii lacasului sau si se nevoia a adulmeca, ceva iesi la urma urmei, pand cand, dupa rastur-

1) Ora',

169

area muntilor asupra stancilor si copacilor, in-lelese, ca biruinta va ramane acestor munti-stAnci asupra Deltei, o parte din locuitorii aces-teia ramanand sdruncinati, o parte cAzuti siluati In robie. Asijderea, de oarece Dobitoacele§i Sburatoarele sunt locuitoare intre stanci si_nouri, vor avea si ele sa cada in robia celor 7voivozi 1).

Filul, la randul sau, (acesta in taina se dusesela cetatea Delta, dupa cum s'a pomenit), dupa-ce vazit acolo lucru impotriva lui, se sill catreInorog. Filul nu se dusese la acea adunare cu.gand bun asupra Inorogului. Insa ochiul cerescle vede toate, si cumpana nevazuta le indreaptatoate". La inturnare deci, caindu-se de gandulsau gre§it asupra Inorogului, marturisi in guramare: ca prietenul dobandit cu our este maipre jos, decat cel din legatura firii".

Iar, dupa ce adunarile acelea cazura in robie-5i fury adusi la locul celor 7 munti, in valea, cese chiama Grumazii Boului 2), Inorogul apucA aispiti lucrul din capat, iar Fi lul din coada. Ino-rogul c4uta pricina dintai, iar Filul fapta acesteipricini. Inorogul se nevol a risipl monarhia Pa-sarilor, iar Filul epitropia Struto-Camilei. Filulinsa se lasa curand, caci funia noun cu anevoieA rumpe". Inorogul, §tiind toata rautatea in ca-pul pasarilor si tot pricazul In glasul si Silogis-mu: Corbului, ca sä poata afla leac pentru a-morteala glasului lui, cerca pe toti vrajitorii §iDoftorii vremii aceleia si insfar§it gasi doftorul

1) Venirea Moldoveollor la Tarigrad..2) Ntunele Bogazului (stramtorii) de la Tarigrad.

170

cel bun si leacul cel nimerit1). ,,Nusnai, unde ce-rul nu se apleaca, pamantul In zadar se ridicii".Dupg aceia, cum se va arAta la locul cuvenit,Inorogul 'Asa pentru alta vreme a Mini mijloculimpotriva viclesugului Corbului, care acum ie-sise la iveala. deplina.

In aceiasi vreme Vidra sosi si ea nu sloboziputine fumuri2) spre Inadusirea jiganiilor. Iar,cum tocmai atunci Dobitoacele se nevoiau a-sitaia pretul pentru a scapa din robie 2), Vidra,cu ale sale amestecuri, le adaose pretul indoit,atat Incat Pasarilor, nu numai penele, ci tu-Ieiele li s'au jupuit, iar Dobitoacelor, numai perilci pielea li s'a belit. Asa Vidra, lovind In toatepartile ca vantul In trestii, ti plea. pe toti, iarapoi se duse tot In apa garlelor4), de se aciuli.

Iar, dupa fel de fel de 1ntamplari sbuciu-mari, robimea dobitoacelor dandu-si pretul, isilug iertare dela c,ei 7 voivozi si se scula, 01 seduca la locurile ei. I se porunci insA, in urmafor sa lase pe Ras, pe Dulaii ciobartesti, pe Co-teii de casa pe Hameleon, ca sa vaneze latu-rile $i toate maiestriele, cari le intinsese asupraInorogului. Iar ei, Intre 10 pusera vicle-

cu cuvant, ca si mai mare, goana 5i vana-toare sa &ease&

In vremea for cu hrismosul dela #0r,u-mazul Boului, hrismos talcuit de muff de Ca-

1) Probabil Aga lenicerilor, stApan in Cospoli, care at fiincercat a da jos pe Brancoveanu gi Racov1tA si a da cele doutitronur4 fratilor Cantemiresti.

2) Intrigf.3) CheltuialA, care li s'a adaos din prickle revoltei la Tarigred.4) Satele din jurul

si

1

dan0i,§ug,

si

si

si

iesirii

Cospolii.

171

aflasera §i coada Paunului §i coar-nele Boului §i cu ele Impodobise frumos preCamilei1).

Sä fi vazut cineva lucru de ciudeasa §1 prestetoata ciuda mai ciudat §i mai minunat! La ie§i-rea for dela cei 7 munti, Camila cu coada Invarful capului! Se Implinia acolo zicatoarea:mare ciuda duc to car, mai mare va fi daeomsoli. Ceilalti toti erau cum erau, dar toata mi-nunea se cuprindea In Camila! Caci precumsoarele acopere, cand se lumineaza, toate ste-lele: a§a §i vita pasarita covar§ia pre toate Inmascarada". Aceasta, Inteadevar, In loc de peri

flori, era imbracata In pene ro§ii2) langa carialaturasera aripi negre, ca de corb; la grumazulei, cel cohait, prepusesera capul Boului cel bou-rat; iar de cornul cel drept, alaturea cu capul,in loe de tercel, ii legasera coada paunului cearotata.

A§a dar Jiganiile §i Dobitoacele, urmand peStruto-crunila, sosira la sala§ul Monarhiei lor,uncle bagand'o pe aceasta In obi§nuitul §opron8),ii varsarA Inainte, In loc de ospat, pilitura defier cu prund amestecata. Iar alte jiganii varsa-boare de sange nevinovat, deschiserA pravalii decarne, injunghiind, taind §1 zugrumand. Cad a-colo, unde jiganiile pazesc oile, ciQbanul, pas-cand iarba, se Invele§te, in loc de land, cu gerul".

A§a ca tot dobitocului Yi sosise vremea pieirii. Intot ochiul, ce be privia, be fanguia cu lacrimi de

I) Scoaterea caftan-alai de la Sultanul Ahmed III prin mIlloculleakerlior revoltati.

2) Cabanita de Domnie.3) Curti le, scauaul Dotna Bor moldoveni.

milo-Pardal,

si

172

sange. Undeva viers de veselie nu se afla, fara_numai raget, muget,' suspine, obidA, vAitAturiolecaituri.

sAraca, se cam miry ea de chipu-i, insase umfla oarecum in pene si aripi. De sete, foamei alte nevoi, bicisnice se cam vaiera de asemenea

cu jale; insa se stapania, se supunea, glasul iiiamutia, mana iii ciuntea, de picioare se ologia,de ochi se orbia, duhul i§i inadusia sufletulin co§ si. In toate ceasurile isi omoara. Asa ca,de fricA, nu putea nici sA se clAteascA, nici sagrAiascA, iar din gura ei nu se auzia altceva decat bolbaitura, pe care o invatase dela mosistrAmosi, §i articule din piept fArA glas, cariclocotiau : r.r.r.a. a. a.c.c.c.o.o. o,v,v,v,a,a,a, $i precan Lupul, filosofand, le talcui: rau, rau, rAu, ah,ah, capul, capul, capul. oh, oh, oh, vai, vai,vai!! 1).

Pe vremea aceia Isi dada si Vulpea pieleasi carnea cioarelor, caci de viclesug nici

pAmantul nu o priml. far a viclesugului sa-manta se samAnA vara dulce, iar iarna Hisareamara".

PAsarile i Dobitoacele toate asa dar, 'Aran-du-li-se lucrurile for ispravite dupa porta, soco-tirA a intari si a adeverl neprepusa stapanire aMonarhilor for cu zapise, urice hrisovuri.Deci hirograful cu iscAliturile de obste, pre careit deter% acestor Monarhi era astfel:

AdicA not pAsArile vazduhului si dobitoacelepamantului, scriem §i marturisim, cu a noastraaceastA scrisoare de ob§te:

1) Clientele se puse pe prang, iar RacovitA stAtea priveAAfttindu-se, cu silabele numelui Raco...va I

si

Camila,

si

nariloi

si

alsaw.

173

Ca am gandit de buna noastra vole, nesiliti denimeni, nici asupriti si am sfatuit sfat bun silucru de cinste, spre folosul de obste, pe careapoi l'am Intarit cu iscaliturile noastre, precumca de azi inainte, noi, cu ton, veri sburatoare,yen taratoare de pe pamant, sa fim supusi aicelor doi monarhi: Vulturul i Leul, inaltatiputinciosi.

Asijderea ascultatori urmatori, fara nici oingaimeala si fara leac de cracneala, la oriceni-ar porunci ne-ar Invata puternicii epitropia celor (lona slavite imparatii: Corbul Struto-camil a.

Dupa aceasta, sa ne aflam Intr'o pravila si inunirea legilor, sa priim on nu atot prietenul,prieten, atot neprietenul, neprieten; sa ne tinemIn toatil evtihia distihial) tovarasi nedespartiti,.sa nu punem nici fel de profasin, sau alt chip defereala sovaiala, Intamplarilor vremurilor; cidimpotriva, sa facem, sa zicem, sa ne aratfimpentru folosul de obste, cu sfatul, mice s'ar in-t ampla.

Asijderea, ne giuruim cu strasnic si in veci sla-tator giuramant, pre numele si viata marilor Im-Oran, dam cuvant pre cinstea Monarhillornoastre, ca oricine vre-odinioare s'ar afla impo-trivmc, neascultator, on viclean epitropilor im-paratilor nostri milostivi, sa-1 scoatem afara dinceata, neamul, cinstea adunarea noastra,sa-1 cunoastem neprieten ob tii, eretic legilorcalcator pravilelor; si atat, cat vietile noastres'ar tavall intre muritori, asupra unuia ca acesta

1) Fericire nenorocire.

si

qi

Ii

1i

1i¢i

si

si

si sisi

174

st nu ridicam inima vrtjmasii, ci pururea sa -tavem gonit izgonit din tircalanull) unirii noa-stre, iar ura, st nu se opreasct numai in lucruri,bucate avutie, dar st se lateasca' atata, incatst-1 silim a se Intoarce in pulbere cu neam cutot, din biltran pant la lanar si din sugar pana'ngolas.

Asijderea, pentru trei neprieteni de moarte,st fie mai cu dinadins In stire (adica pentrulnorog, Fit §i Vidra, cari s'au aratat pururea ne-induplecati In rautate Si neobositi in vrajb5), etptstrile lute la picior, jiganiile repede la alergat,i dihaniile la adulmecat ascutite, pururea sit fie

gata si fart preget, pant ce acei trei vor cadet insilte, sau curse, sau in co14i on unghii, si ca, ceIi se va cAdea prinzatorilor pentru aceastrt faptt.

vor lua plata.Mai zicem Inca adeverim cu totii Mgt

duim din tot sufletul si inima, ea toate capitolelei punctele, pe cari le-au cerut Imparatii nostri

dela noi, sa pazim in veci neclatite, nehetejite sinesmintite.

si mai cereal, ca st avem in vialt, neschimbatnemutat stapan. pe epitropul ce avem; iar,

dupt viata lor, on pe care din odraslele lor cerescul Vultur i Leu ar pune in scaunultor lor, si -1 primim ca mostenitor epitropiei, asaet, In veci, semintia lor sit nu lipseasct din tro-nul stapanirii, ci sit traiasca cat lung, on catsoarele cu fericire sit vietuiasct. Fie! Fie! Fit!

Pentru dart mai bunt credintA §i deplina ade-verinta, plecati am pus hirograful nostril la pra-

1) Cerc, mot.

si

isisi Si

parinti-

si

5i

gi

175

fut pragului si la scauiasul talpilor milostivilornostri imparati.

Datus'au in anul Monarhiei pa'sarilor 29.000iar a Monarhiei jiganiilor 30.100; In anul epi-tropiei Corbului 1500, iar a epitropiei Strata-eamilei 100.

Cotio-fana,/uricariul de omdt, pis.Brehnacea, Soimul, Uliul, Coroiul, Raraul, E-

retiul, Cioara, Cotofana, Puhacea, Caia, Pardo-sul, Ursul, Vu 1pea, Ciacalul, Bursucul, Basal, Ve-yerita, Jderul, Sobolul, Ca Mete, Coteiul, Ogarul,Mata salbateca, Mata de cask Guziul, Nevastuica,Soarecele.

Pasari le si dobitoacele supuse.Lebada, Dopiia, Vaca, Gasca, Rata, Curca, Ga-

ina, Paunul, Vrabia, Porumbelul, Turturica,Grangarul, Pitigoiul, Cintizoiul, Fasanul, Potar-uichia, Prepelita, Carsteiul, Randunica, Lastunul,Ca lul, Bout, Oaia, Capra, Porcul, Magarul, Ca-mila, Zimbrul, Cerbul, Ciuta, Caprioara, Iepu-rele, Colunul.

Si alte pasari, dobitoace si jiganii, eke ne a-flam In cer sus .i jos pre pamant, ne legam prinaceasta Si ne giuruim ca cele scrise le primina sile adeverim

Hirograful dupa cell trianisera cu referendarulElcovan 1) la mana Imparatilor, acestia, la ran-dul lor, trimisera, cu mare cinste, Adunarilor.itrisovul, care se citia In acest chip.

Io Vulturul si Leul, inonarhii vazduhului si

1) CAlAra*, olacar la Tar !grad.

176

pamantului, iar in aceste cloud' stihii aftocratorili obladuitori, ai tuturor Pasarilor i Dobitoace-

lor, facem stire sburatoarelor, pana peste nourisi mergatoarelor, phyla peste marginele Oman-tului, ca imparateasca noastra inima:

invoind cainaltele noastre vrajbe sa se impace:ca toate turburarile sa se prefaca in liniste; cafietecare cunoasca hotarele §i supusii, faranici o scandala; asemenea ca tori sa se alcatu-iasca intr'o unire,

am dat de stire tuturor, prin repezii nostri a-lergatori, i-am chemat cu porunca si i-am adunalla obsteasca adunare, carora le-am aratat, CA,precum closca puisorii sai, asa este si nebiruitanoastra putere, si ca cine urea, sa pofteasca o-crotirea aripilor noastre, pentru ca neprieteniis5. nu poata intinde mana asupra lor.

Asa dar, cu totii vazand buna noastra vrerei pricepand folosul obstesc, s'au plecat porunrii

noastre; iar nemasurata noastra milosardie, dinscaunul inallimei sale, plecandu-se spre umi-linta for milostivindu-se, zice din rostul monarhi-cesc §i intareste cu hrisov, ca-i vom avea preloti in toata dragostea vom tine in toata cu-viinta. Asijderea, ii vom apara de tot pizmasul,cu nebiruita noastra putere. Tar pc unii ca aceia.earl, Indraznesc sa fie niste obraznici neascultd-tori poruncilor noastre, poruncim, sa nu vadiirata noastra in scurta for viata, iar silmantia 101-,4 nu incapa Senatori niciodata, ci sa se afle pu-rurea Iii imparateasca noastra urgie $i de spatsnoastra ascutita sa fie goniti. Insa de vor da

1) Autocrati.

sa -$i

yi

177

Fars ramasita darile de preste an, sa fie feriti detoate aceste.

Asijderea, poruncim, ca ,ponturile (punctele"$i capitolurile, cu cari toti s'au legat inch delaadunarea dintai, sa le tie neclatite ei si urma-sii lor.

Asa dar, poruncilor noastre monarhicesti safagaduiasca ascultare, iar Intr'alt chip de vorface, sa-i fie aceluia prada casii, saracia avutiei,izgania 1) mosiei, si In urma, sabia despartitoareintre cap si trup.

Aceasta seriem si intr'alt chip nu va fi. Datu-s'a in anul monarhiii Vulturului 29.000, iar inanul monarhiii Leului 30.100; in anul epitropieiCorbului 1500, iar a Struto-camilei 100.

Vulturul monarh, Leul monarh

Lebada vel-logofat, povelil. Boni vel-logoftit,povelil. Co(ofana, uricar, pis2 .

Ponturile capitulurile impeirdleVi

1. In veci sa fie Corbul si samintia lui epitropimparatiei Vulturului. Toata pasarea domn sa-1vunoasca.

2. Peste veci Struto-chrnila si semintia lui e-pitrop Leului sa fie. Tot dobitocul si jigania sa-1tie domn.

3. Silogismul Corbului, facut in Barbara.] inveci sa ramaie neclatit. Asijderea, filosofia Lu-

I) lzgonirea din tail.2) Scrie (slovoneste), urice (hrisoave)3) Un silogism unilateral, deci fals.

12

,

173

pului sa nu se profeseasca in scoala dobitoace-!or, ci acea caineascai).

4. Cu Filul si Inorogul sa nu aiba nimeni prie-tesug, cuvant on corespondents pe tan* on dingull, ci vrajmasie, goal* vanatoare si moartecumplita sa-i dea.

5. Vidra sa fie gonita din ambele monarhii.6. Lupul sa nu fie slobod a iesl din barlogul

sau si sa nu aiba Impreunari2) cu Ciacalul.7. SA nu fie oprite Pasarile a face cuscrie cu

dobitoacele.8. Sa fie, fail Impotrivire, Pasarile intr'ajuto-

nil Struto-dimilei, si Dobitoacele Inteale Corhu-lui.

9. La a neprietenilor pricini, ss aiba a dacheltuiala Mari le dour parti, Dobitoacele oparte.

10. Dad le de peste an, de bunt voie, ftira lipsasä le numere, cumpaniascas), sr le bage In pungi.A. le pecetluiasca si In Camarile Slavii noastre,fara sminteala, sti le trimeata.

Acestea toate tine ar gandl intealt chip, sauar smintl cea mai mica oranduiala In asezainfint,sa stie prada casii pant la trei neamuri si pus-teirea mosiii

Asa dar zapisul supusilor, uricul Imparatilorsi ponturile legaturilor, alcatuindu-se In acestchip, fiecare Monarh porunci mass mare supu-silor sai. Cad dupit izbanda, cea a limarghiii4

1) A lul Diogene.2) Intalnid.3) CAMAreascA.4) LAcomia la mAncare.

179

urmeazd. Gralceava Impacata se sloboade in vin".Dupd porunca lmparateasca deci toate se ga-

tirA. Fel de fel de mancAri chipuri de bauturise asezard pe mese si fietecare se orandul dupdneamul si felul sAu. Cad chrpul Intai al trufieiIn procaterdia1) mesei se zugraveste". Tar la ma-sa, la care se ospAtau ImpAratii, nu se ardta al-tora loc de sezut, fara numai Corbului §i Stru(o-ccimilei, cari se aveau mai In cinste, pentru sluj-ba ce purtau. SSi ca si cum mai alesi ar fi fost,dupd acestia se adaoserd Brehnacea §i Pardosul.

Deci acestia toti asezandu-se la ()spat, desfd-tandu-se in veselie si desmierddri si plimbandadeseL paharele pre masa, In ceruri inaltau, cunespuse laude, pe Monarhii lor. Cad Vinul in-blind in stomah, aburul la cap trimite; si aburulvinului in cap invaluindu-se, scoate la ivealagAnduri acoperite si cuvinte negandite". Iar laurmA, intrand In cele dinduntru2), se landaucine de viteaz, cine de credincios, cine de vartos:a5ijcierea cine e vrAjmas altuia.

Rasboiul GAnganiilor 3)

Pe cand Inca balbaiau acestea, si stropii vinu-lui aruncau, unul In obrazul altuia, iata. cAde naprazna $i fara veste vdzura venind toate

1) Capul2) Afacerile for private.3) Revolta poporului este probabil inventat de Cantemir,

pentru trebutn1A. Nu este exclusl lnsa revolt(' ReizeOlor, maiales a celor Basarabeni, cari pe timpurile de decadentA se ames-tecau necontenit §l de n3ulte on cu arma In mend, In treburilepublice ale Moldovei.

mesei.

si

180

neamurile mustelor, §1, neimbiate, ineepand a se-ospata. Cad, dupa cum s'a pomenit mai nainte,cand Ciacalul, auzise de dupa gardul prisacii sfatul_albinelor i al viespilor, a doua zi chiar, viespile,indemnand pre gargauni, pre tauni, pre tantarisi pre alte cete de mute musite, se adunaracu totii la albine si zisera: .,Sculati frati, si onundo vom afla acele adunari, cari an ales preVultur monarh tuturor sburatoarelor, acolo sale facem a cunoaste a noastra elefterie" 1 . Caci..,nu toate sburatoarele se mananca, nici toti ccimarl slapanesc pre cei mici i nici orice poftanascut6 din parere se implineste" 2 .

Neamul deci al mustelor, sburand, se duserai aflara ospatul; iar acolo, de manic, nu de

foame, intrara in bucate, ca focul In paie, si cascanteia in iarba de pusca.

Aceasta vazand Senatorii sfetnicii din am-bele parti, statura in mirare, intrebandu-se,ce-o fi, Isi faceau semne din umeri, din ochi sidin cap. Dar, eel ce sa raspunda, nu se gasia.

Albinele, viespile mustele insa nici vrand sase uite la ei, ca la masa lor, se pusera sa ma-nance. Apoi imprastiara tot pe jos, ca sa fie sipentru furnici, cad acestea urmasera pe mu-te, zicand ca, de vreme ce sa (ma, sunt ele shu-ratoare, si mai ales, ca unele mai fac aripi.

Iar Vulturul Leul, de manie, se umplura.ca basica de vant, unul piuind, altul racnind,poruncira cetelor for a fi gata de rasboi.

1) Libertate.2) Tot ospatul siresbelul acesta sunt, scrise In versuri rimate

sI aunt reproduse In prefatA.

$i

si

si

sisi

sisi

sisi

181

Clue swat acestia, strigau ei, cari de fricanoastra nu s'au cutremurat? Au, este cineva subsoare, a carui ochi sa nu se tampeasca de stra-lucitoarea noastra slava? Au, este duh, de pefata pamantului pana in tircalamul Lunei, caresa puie gand de Impotrivire nebiruitei noastreputeri?

De indata deci, in unghii sa-i farmati, in coltisa-i zdrumicati, In labe sa-i spintecati, cu 1utu1tarna sa-i amestecati §i ca praful pulberea invant sa-i aruncatil!

Dupil aceasta porunca a Imparatilor, cu totiise lasara de masa veselie Si se apucara de armesi de rasboi. Cad precum dupa rascoale urmea-

veselie, asa dupa veselie, yin ar-mele si galcevele". Toate jiganiile cuinplite isiascutira coltii, Coate Pasarile rumpatoare isitocira pintenii. Cocoarele buciumara cu bu-ciumele, Lebedele cantara cantecul cel de peurma al mortii. Paunii se vaitara in gura mare;$oimii se plimbara ca hatmani; Ulii ca serdariCoroii, capitani, pe dinaintea gloatelor si a bu-lucurilor; Puprtza ii aseza ca la alai; Ca-iele fluierara; Brehnacile se inaltarA sus pentrustrajtl, iar Vulturul, deasupra tuturor, porunciaImparateste. Intr'acest chip iesirA cu mare darjiepre meideanul baadiei.

Iar, dupa ce Puhacele 1) detera semnul batalieidin pustile cele marl; Cucuvaiele din cele inici,indata rasunara preste tot sunet, buhnet, trasnet,plesnet, vajait duduit. Aripile Vulturilor, Breh-nacelor, Rarailor, Soimilor, Uliilor Corbilor.

1) Buhl.

$isi

si

za liniste si si

si

$i

ciausii

si

sisi

482

Incepura a despica, cu mari vajiituri, aerul; iarLeii, Pardosii, Dulaii, Ogarii Coteii, a-runcand tarna cu unghiele In vent, spulberarapulberea la cer cu neguri astupara razele soa-relui.

Varsara deci manic, aratara vrajmasie, tunara,detunara, trasnira, plesnira, racnira,din Coate partile, cu mare urgie, marile Jiganiise repezira asupra micilor musculite. Dar pre-cum zice cuvantul: Ftitara muntii i nascura unsoarece". Deci, pe cat aratara groaza, pe atatramasera de batjocora. Cad, mustele ridicandu-se In slava cerului, nu le putura ajunge coltii,nici brancele Jiganiilor; iar Pasarile, cu aripilelor, In sus si in jos sburand, cu greu le puteaulovi. Chiar spre batjocora, incillecau mustelepre jiganii si le sburau pe sub unghii fare pri-mejdie, iar cand cadea vre-una cumva in brancavre-unei jiganii, aceasta nici n'avea cum sa o fa-rame. Caci precurn la uncle marimea este nu-mai aratoase de multe ori, tot asa micsorimeaeste mai vrednica de cum se arath.". Inca maimull, acele albinelor, al viespilor §i gargaunilorse infigeau in talpile dobitoacelor §i le pricinuiaugroaznice dureri, cari Ii patrundeau pang la i-nirn a.

i asa mustele, dupe ce obosira pre Pasari, seasezara la °spat, nebagand fn seamy nici preLei, nici alte jiganii. Cad precum orbul denoapte nu se grije§te, asa i cel slab, de cel preatare nu se siieste; ca celui ce n'are de ct., fipradat, nu-i pasa de pradatori, ori udului deploaie". Iar cand jiganiile se apucara sa le Ileanavala, atunci mustele se aciuiara prin nari, grin

piuira

Ur8ii,

si

gi

gi

1i,

1E33

urechi, printre vine si pre subsiori; iar dupti cele pArasiau, jiganiilor nu le mai ramanea, decalsa se dea cu curul de pamant. Caci intre muri-tori alta fericire mai mare nu se poate, decAt dinpizma rea a neprietenului, sa se Intainple bunsfarsit lucrului. Asemenea nu poate cineva panmai mare nenorocire decat, din pizma sa, savada venind fericirea neprietenului".

Iar dacA jiganiile trudite si ostenite in desert,se asezara la °spat, ca stomahurile sa -si /nth-reascl, multimea tantarilor de pre tot pamantul.adunati Imprejurul mesei, ca praful si ca fumulsa vara cu aerul pAnA la plamanii lor. Astfel, sA-riau, trantiau, suspinau, strA.nutau. Iar la urma,din falnice §i trufase, lasarA sprincenele jos detot si Isi mutarA gandul Intealta socoteala.

Intre pasari, dupa cum stim, era si Brehnacep,care intotdeauna Inv Ata spre cele mai linistitelucruri. i precum filosofia Lupului cAtre Cticu-noz, adeveria, asijclerea socotl, ca lucrurile vorputea aduce si mai cumplite rascoale Republicei.Catre tot teatrul deci tinA voroava ca aceasta:

Lucrurile sunt, In lume, de doua feluri: flin-testi si IntamplAtoare. Adeverirea for se poatedeci face In douA feluri.

In cele fiintesti Inc,epiitul si sfdrsitul sunt.dupa cum firea be Intocmeste.

In cele IntamplAtoare, Inceputul poate adeseacineva sa greseascA, si numai sfarsitul arata peacest Inceput.

Asa, data sbatem graunte Intr'un ciur cu 0-chitui maxi, nu stim, care din ele va trece maiintiti, dal: stim cA toate vor trece, cAci greutatea

184

le tragc pe toate, iar cele mai marl imping pecele mai mici.

Ca si cele intamplatoare sunt §i lucrurile mu-ritorilor. Loc statator ele nu au. Numai ca, ca

cele din fire, in sfera nestarei lor, mai suntdate. sa incunjoare nesfarsit tircalamul acesteifiri. §i cel mai tare sa fie pricina celui mai slab.

Deci pana la cuvantul, ce voi grai., o pilcIA voiarata asupra acestui lucru, pilda privity la ba-tranete, de mine. VA poftesc deci ascultatori säfiti.

Povestea Tircalamul Firii" *)

Odinioare, intamplandu-mi-se pentru hrank asbura peste crestetul muntilor peste campii,

*) lata transpunerea exacta :

Odinioara, intamplandu-mi-se, pentru hrana, a sburapeste crestetul muntilor si a ma primbla cu ochii pestecampii, zarii un Guziu, intr'un mosunoi, ce, de cu vara,ca sa i fie hrana peste iarna, culesese de prin tarinigraunte si cu multa osteneala, in misina lui, le stransese.

<Pe cand i i tragea viata cu liniste cu odihna, oFurnica dete de aceasta misina. Ridicand un graunte, eait duse la musinoiul sau Vazand celelalte furnici pe a-ceasta cu dobanda si prada, se luara cu toate dupadansa, cum ajunsera la casa bietului Guziu si deterade gramada de graunte adunate, indata incepura a oprada, a o incarca si a o cars.

(Guziul, sarmanul, lipsit in vremea aceia de tot *-tom' $i blestemat simtindu-se de rAdacinile curechiului,pe cari le stricase mai inainte, scapa toata nadejdea, darnu scapa, $i cu foametea, din ghiarele mortii.

filar Furnica, care era intai pricina prazii, pe urmA afoamei mortii Guziului, de belsugul, ce avusese peste

§i

$i

$i,

si

si

185

zarii un Guziu, ce de cu vara adunase graunte.Intun mosuroi.

0 FurnicA dete de misina Gruziului. Ridica ungraunte duse la musunoiul sau. Celelalte fnici, luandu-se dupa dansa, facurh la fel.

Guziul, saracul, rAmas fara ajutor blesteinat

iarnA, Ingra$indu-se, se intraripa cu aripi ca pasarile $isbura cu mare slobozenie, ca mu$tele, in aer.

«De cu primavara, in spinii de langa mu$inoiul fur-nicilor, se intarnpla faca cuibul o Pc saruica mica,$i apoi sa $i scoata puii. Aceasta era obi$nuita a-$i hrani$i a $i creste puisorii tot cu furnici mititele, caci alt -mintreli nici nu sunt lighioi mai marl, pe can sa le poataprinde, nici puii ei sa le poata inghiti on amistui.

«lute° z', uitand indestulata nafaca $i trecand hota-rele firii sate, prinse Furnica cea mare $i cu aripe. «Caci$i Furnica, atunci 1$i gase$te pieirea, cand indobAnde$tearipe». Dupa cats -va lupta truda, biruind'o, aduse demancare puilor sal.

«Furnica, cuprinsa de primejdia vietei $i de amara-ciunea celei de pe urma suflari, zise catre PasaricA, cuduios $i mi$elios glas : <Nici to o lacoma !, nu vei ra-mane fail plata». Dar Pasaruica, nebagand in searnacuvantul ei milos $i jalnic, o imparti puilor, dupa ce ofact* farami, faramiele.

Eu, auzind din gura Furnicei cuvantul cel cu moarte a-mestecat $i Oland patima ei, ma pusei cu tot dinadinsul aoglindi ; ca sa cunosc in ce chip are sa fie rasplatirea asu-pra pasaruicei, cand va iesi izband $i sfar$itul asupra

«Deci Pasarea, daca omora Furnica $i o imparti pui-lor, ca dupa obicei, se duse indata la camp, ca sa prindaalt vanat $i puilor hrana sa-I aduca.

«A$a, lipsind ea la camp, un 5oarece urcandu se inspini, afla cuibul cu puii Pasartrcii. Acesti pui, fiindInca gola$i $i fara tuleie $i neavand Inca puterea aripelorde zburat, se facura prada $oarecelui, care inecandu-i,unul cate unul, ii cars mancare puilor sai. Iar, cand5oarecele se intoarse, pentru ca sa is $i pe cel de pe

$i

<

sg-5i

al

ei.

186

de curechiul (varza), al carui radAcina o stricase,nu scapa din Mica mortii. Iar Furnica, din bel-sugul, pe care 11 avusese toata iarna, ingrasindu-se, mai dobandl $i aripi de sburat.

Dc cu pritnavara lush*, langa musunoiul Fur-nicilor, in - spinii din apropiere, se intampla, ca

urma pui, iata ca sosi $i maica lor, din camp, cu hranain gull. Acvasta, cunoscandu-se saracita de puisorii ei,$i vazand pe pradator, in cuibul ei, gata a-i incolti $ia-i rani puiul, limas Inca cu suflet, incepu a ruga pe$oarece cu mare umilinta pentru viata lui. Lass -mitiranule, pe unul ! Cruta-mi vrajmasule, macar pe acestmai mic 1 Nu ma lasa, asa de tot arsa $i infocata ! Fie-timild de lacrimile $i tfinguirile mele ! Nu-mi pierde toataosteninta tineretelor ! Nu ma desparti de toata nadejdeabatranetelor mele ! Adu-ti aminte, ca $i tu esti parintea fii $1 nascator a nascuti ! Socoteste durerea inimei, cucare patimeste maica pentru rodul pantecelui sau! Eu,imi cunosc pacatul meu $i acum ma privesc in oglindafara-legii mele ! Pentru aceasta imi iau astazi plata ca.zuta ! Dreapta izbanda asupra Furnicei, se face asupra-miintreit ! 0 ticaloasa, jalnicul ei glas n'am ascultat ! Tre -cand peste putintele $i hotarele firei mele, trag ce trag-$i pat ce pat ! la pilda mea asupra ta, o nemilostivule !§i cu pedeapsa sosita la mine, to invata a scapa de ceaviitoare, dela tine ! Cad este peste peste firea acesteia,ca, precum mie mi-a rasplatit intreit, asa tie sa nu-tirasplateasca inzecit ! $i precum eu, pe puii Furnicei, i-amfacut fara mama, asa $i tu pe mine. maica, m'ai faeutfara pui ! Asijderea, precum tu m'ai facut pe mine, maid,a privi astazi moartea *masa $i jalnica a puilor mei,asa, maine sau poimani, va face a se olacai $i a se sa-raci pre puii tai de neagra $i cumplita ta moarte ! §iprecum tu ma desfecioresti pre mine, asa $i altul prepuii tai va desparinti !

«Astfel ticaita Pasaruica cants, cu olecaioase viersuri.si cu miloase glasuri, pamintea $i moartea puilor sal.

<Dar $oarecele, neinduplecandu-se, nici de viersuri,

18T

o Pasaruica sa-$i faca cuibul si sa-si scoata puii.Aceasta era obisnuita ali create mititeii numaicu furnici. Intr'o zi prinse si Furnica cea marecu aripi. Aceasta, luata de primejdia vietei si deamarAciunea celei de ,pe urma suflari, zise carePasaruica: Nici tu, nu vei ramane, o la-como! Ma plata".

nici de lacrimele fierbinti si suspinele duioase ale Pasa-ruicei, omora pe cel mai mic pui si-1 duse, cu mareveselie, la cuibul sau.

oVesel acum el de belpgoasa pradg, ce dobandise,facandu-se $i mai semet $i mai indraznet, incept' maitare a umbra $i mai fail sfiala a se urea prin toti spi-nisorii, socotind ca tot spinul isi va avea cuibul, totporumbreriul puii de pasare. Cad precum apelpisialucreaza de multe on marl vrednicii, asa iftadia singuraisi reteaza capul cu sabia sa". Cad, intr'acea data, uneimate sdlbatece, sorecaind, pentru hrana, prin spini, iivent la urechi sunetul umbletului $oarecelui, si, dupaobiceiul ei, incepand a se pitula si a se sipuri, zariprintre frunze pe acest $oarece. Mata, sarind atuncifaM veste asupra lui, acesta isi pierdi Arita. De oarece, cand mintile se uluiesc de spaima, atuncea se im-piedica si picioarele a fugi, $i se invalatucesc in toateierbusoarele". Mata, mai intai apucandu-1 in brand, iarmai apoi in %lei, i se lauds cu mormaituri trufase simandre.

«Soarecele, el; printre putinele olecaituri ce fact', eraintai acesta: Cine face, faca-i-se ! Cine Inghite un-dita, fier de corabie borasca ! Osanda Pasaruicei m'aaflat V. El nu incheia insa bine cuvintele, ca MAOa siincept' a-1 fierbe in oala stomacului, a-1 praji in tigaiamaiurilor $i a-1 scoate in vazele mafelor.

«Dar Mata insasi, dandu-se cu totul vanatorii $oare-celui nici stia, nici se gandia, ce o astepta. Cad in-tr'aceia un Duldu ciobanesc, umbland pre Tanga spinipentru paza oilor, adulmeca mirosul Matei, ii lua urmadupl miros si dede, dupa urma, de MAO. In scurt, Mita.

188

Eu, auzind cuvantul acesta amestecat cu moar-tea, ma pusei sa vad, ce rasplatire va fi asupraP asaruicei.

Indata, deci, dupa ce /mparti Furnica puilor,Pasaruica se duse alts hrana, la camp. .

Pe cand lipsea, un $oarece, urcandu-se pc

nu inghifise Inca bine soarecele, $i sosise $i ea In Ol-die Dulaului, in cari, Uri a mai avea vreme lid decuvant, nici de gand, i ce zdrumicara toate oscioarele$i i se desirara toate matisoarele.

«Darz apoi Dulaul. cu coada barzoiata neridicandpiciorul, dupa obicei, nici la un spin, nici la altul, niciprin minte nu-i trecea, precum si el altuia se gatia a ficolac si yang. Pre acea vreme un Lup, lingusindu-sedupa oi, cu mare mestesug si mulcomis, cuzit asupraDulaului fara %este.

«Lupul, vazand asa singur $i Med ajutor pe vechiulsau neprieten, se navrapi asupra-i, sä-I farame. Dulaul,macar ca dadit de tire Ciobanului cu latratul pentruvra'jmasul obstesc, $i macar ca se lupta cu toata vartutea$i cat ii era prin putinta, !ma ajutorul zabovind, biruintaramase la Lup, care facandu-1 bucati, bucatele, intinsecu el masa viermilor.

«Ciobanul, !Ana a nu sosi la locul batalii, Inca dedeparte vazu, cum un Pardos (Leopard), frumos la piele$i vrajmas la inima, asupra Lupului alerga, cat ce putea.Speriindu-se, el se ascunse dupa spini, pang a vedea cum-se va ispravi lupta dintre ei.

Pardosul, indata ce sosi la Lup, fara veste, se si apucala lupta cu el. Acesta nesprijind lupta mult, Intr'o cli-peala fit biruit, trantit si omorat.

<Dar cum scoase Pardosul duhul cel de pe urma dela Lup, $i Ciobanul, de dupa spini, II patrunse prin inimacu sageata palestrei (arc-balista).

Pardosul, snit de moarte yi parasit de toate pute-rile, gill cu glas."-de moarte $i cu cuvinte de sange in-tr'acest chip : «Guziul, pentru curechi ; Furnica, pentrufurtisag ; Pasarea, pentru lacomie ; oarecele, pentru

-dupa

ai

189

spini, afla cuibul ei. Puii, Hind gola§i §i neputandsbura, fury prada lui. Dupa ce ti ineca, unul cateunul, It card mancare puilor lui. Cand sa is pe.cel din urma gola§, iaca §i Pasaruica cu hrana inguru. Vazaptdu-$i mititelul Inca sufland. Incepase rugs cu mare umilinta de Soarece

semetii ; Mata, pentru pizma viclenie ; Dulaul, pentruvrajma$ie $i mandrie; Lupul, pentru veche dumanie ;eu pentru obraznica barbatie; viata ni-am pus ; iar Cio-banul, pentru pielea mea, capul i$i va da»

(Acestea Ciobanul, nici ascultand, nici in seams bagaud,macar ca trist pentru Dulaul, ce pierduse, era veselpentru pielea Pardosului, ce agonisise. 0 despoie decipre loc, o arunca pre umar $i se intoarse spre of $i sprestana. Pe drum tusk ie$indu-i intru intampinare un-0,stean voinic, vaza pielea de pe umar $i veni de iiBete buns cale. Apoi ii cer$1 cu plata $i cu cuvintebune sa-i vanda acea piele.

Ciobanu , manios pentru pierderea Dulaului $i semetpentru uciderea Pardosului (caci cine a mai ucis dedupa spini Pardo$i, cu Palestra ? ?), i se Ora, ca deacum inainte va prapadi, tot cu o loveala, $i lei $i pa-ralei, $i tigan $i o$tean. De care lucru, nici luand bunsziva omeneasca, nici bland la cuvant raspunzand, cumse cadea, zise osteanului sa-$i pazeasca calea, caci alt-mintrelea sa $tie bine, ca in camp ca acesta, cine precine poate despoia, aceluia ii poarta pielea. 5i, adaoga

Vezi aceasta palestra de umar spanzurata ? Nu avinde, ci in dar s'a invatat a cumpara".

0$teanul, oterindu-se de cuvantul aspru al Cioba-nului $i infrangandu-se de batjocura ce i se facea, nuputa mai mult a auzi $i suferi raspunsurlle trufw, ciindata strangand calul in darlogi $i intetindu-I din pin-teni cu picioarele, repezi asupra lui, $i patrunzandu-isulita prin tata stanga, nu-I desparti numai de pieleaPardosului, ci $i de haine $i de numarul zilelor. A$aCiobanul prapadl impreuna ca marfa $i viata, iarOsteanul, incalecand pe cal $i imbracand pielea Pardo-sului pe deasupra scutului, purcese pe drum.

si

si

:

isi

..Lass -mi

sr

190

tirane, macar pe unul! Cruta-mi, duvnane, macarpre eel mai mic! Nu ma lasa aqa arsA $i infocatade tot! Fieti mild de lacrimile $i tanguirile mele,nu-mi pierde toatA dsteninta tineretilor, nu madespArt1 de toata nadeldea batranetelor! Adutiaminte, ca $i to e$ti parinte! Socote$te durereainimii, $i patima maicei pentru rodul ei! Eu, pa-catul $i faradelegea mea, le cunosc, $i azi imiiau cuvenita plata. Intreita asupra-mi nu se faceizbanda asupra Furnicei. Glasul ei jalnic n'am

«Asa mergand el $i gandind uneori la sangele, ceMeuse, iar alto on cantand de inima buns $i de izbanda,ii sari de-a laturea drumului un lepure. Osteanul, bi-zuindu-se bunatatei calului, socoti, ca $i pre iepureprecum pre cioban, in sulita va putea lua. Caci cinealege oasele, poate manca $i pestele cat de mare ; iaraoasele nealegand, piticul, cat de mic, ii este spre ineca-rea grumuzului". Si asa, cu sulita bourata, lua pre bietuliepure in goana. Cum it birui din cal, $i-1 ajunse, in cli-peala aceia sa ridice sulita, sa $i chibzui.

depurile, insa, vazandu-se in atat de mare primejdie avietei, iar firea neputand a I ajutora mai mutt, alerga laobi$nuitul mestesug $i cu multe siuvaituri $i cohaituri, olua la fuga spre niste locuri maluroase $i tarmuroase.

«Osteanul, avand ochii infipti in dosul iepurelui, nuavea nici grija, nici pail de rautatea locului, $i asa inrepegiunea calului, sosind asupra unui mal lnalt, nu maiputim avea nici vreme de chiverniseala, nici loc de fereala,ci sbura, in chip miselos, din tarmurile malului fara aripi,$i, din calaret alergator se -lath dobitoc fail aripi sbu-rator, pans cand greuimea fireasca, repegiunea $i usu.rimea mestesugiasca biruind, cazit cu capul in jos (cacum nu poftia), in fundul povarniturii (ca cum nu vrea),asupra pietrelor colturoase $i simceloase (ascutite) (cacum nu gandia), $i ca vai de capul lui. Acolo, os prinos patrunzandu-1 $i madular prin madular zdrobindu-si,cu groaznica si strasnica moarte isi lua, ceiace i se cadea$i ceia ce-1 astepta, adica osanda cea dreaptb,

191

ascultat. Azi, trag, ce trag. Ia deci si tu pildamea, o, nemilostivale! si cu pilda mea to Invata!Caci, precum mie intreit, asa, sa nu-ti vie, tie,inzecit. Caci firea pricinilor asa este. Precum eu,pe puii furnicei i-am facut fara maica, asa si tu,ai facut o maicit fara pui.

Apoi cu glas jalnic canta:A lumii, cant cu jale, cumplita viata,

Cum trece si se rupe, ca cum ar fi o ata.Tanta sl batran, imparat on sarac,

Parinte si fiu, rude si alta stat,In ziva, ce nu gandeste, moartea 11 inghite

Iar viilor ramasi, le lasa cutite otrAvite.Tiranul, tarna, tarna o astruca,Izbanda, In ce-1 afla 11 judeca,Unii, se zic, fericiti, in viata

Dupa moarte-s toti sloi de ghiata.Dar Soarecele neinduplecandu-se, nici de ver-

suri, nici de lacpimile fierbinti si suspinele du-ioase ale pasaruicei, °moil si pe col mai micpui si cu mare veselie 11 duse la cuibul sau.

Yesel acum, el, mai indraznet se Mai. Umblayi mai tare si mai fail Inca prin spini, socotind,

tot spinul isi are cuibul.0 Mata salbateca, Insa, soricaind dupd hrana

$i ea prin spini, simti umbletul $oarecelui.Pitulandu-se, dupa obicei, zari pe col ce umbla

prin frunzc, 4i fara veste sari preste el. oare-cele isi pierdii toga sarita. Cad cand se uluiesrmintile de spaima, atunci si picioarele se impie-clica se invalatucesc". Asa ca. Mata, apucandlntai in brand., apoi in falci pe $oarece, cu maretrufie se lauda.

Soarecele, intro putinele olecaituri, ce mai fAcii,

vet

192

zise: Cine face, faces -i-sell). Cine inghite undita,her de corabie borascal Osanda pasaruiceiaflat". Si, nu incheie bine cuvintele, Mata in-cepa a-1 fierbe in oala stomahului, a-I praji intigaia maiurilor, a-1 scoate in vasele matelor.

Iar aceasta, la randul ei, dedata cu totul vana-toarei Soarecelui, nu sties, nici ea, cc o asteaptd.Un Du lau ciobanesc, umbland pe langa spini,pentru paza oilor, ii adulmeca mirosul. Dupesmiros ii lua urma, dupes urma, dete cu ochii dedansa. In scurt, NIata nu inghitise Inca bine $oa-recele, ca si ea era in falcile Dulaului, cari toateoscioarele ii zdrumica toate matele ii desires.

Du Mill, darz cu coada barzoiata dupes a-ceasta, nici macar piciorul la spini nu ridica.Nici lui, prin minte nu-i trecea, ca, i se gatia a tivantul altuia.

Pe acea vreme, inteadevar, un Lup, lingusin-du-se cu mare mestesug dupes oi, deodata cazaasupra Dulaului. Vazandu-1, asa singur, pe ve-chiul neprieten, sa navrapi asupra-i, sa-1 farame.Dulaul, macar ea, cu latratul, de stire dada Cio-banului $i macar ca se lupta cu toata va'rtutea.fa biruil de Lup facut buciiti, bucati.

Ciobanul, nici el, nu sosise bine si vaza anPardos, frumos la piele i vrajms la inima, a-lergand asupra Lupului, cu care la lupta se a-puca, pe care in clipeala ochiului 11 tranti 5i11 omora.

Nu ispravise bine insa nici Pardosul en Lupuli Ciobanul, de dupes spini 11 sageta cu palestra.

(arcu-balista prin inima.

1) Aceasta ar fi legea firli.

m'a

ssf

si11i

ssi

t

si

193

Pardosul, ranit de moarte si arasit de toateputerile, cu glas de moarte astfel gral: Guziulpentru curechi; Furnica pentru furtisag; Pasa-rea pentru lacomie; oarecele pentru sumetie;Mata pentru viclenie; Du Mil pentru mandrie'Lupul pentru dusmanie; eu pentru barbatie o-braznica; ni-am pus cu totii viata. Iar Ciobanul,pentru pielea plea, capul isi va da. Acesta, niciin seamy bagand ceva, trist pentru pierdereaDulaului, dar vesel de pielea Pardosului, se in-toarse cu ea spre stand. Pe drum, un ostas, ie-sindu-i inainte, si vazandu-i pielea pe umar, iicera, sa i-o vanda. Ciobanului insa, manios sisemet, (tine a mai ucis astfel un Pardos?) i seOra, ca si lei, paralei si osteni va putea, descum, rapune la fel. Ca lea sa-si pheasca, ras-punse deci osteanului.

Ostasul, oterindu-se de cuvantul Ciobanului siinfrigurandu-se de batjocora ce-i facea, nu putitmai mult suferi, ci, strangand calul in darlogi ciintetindu-1 din pinteni, se repezi asupra lui, sipatrunzandu-1 cu sulita prin tata stanga, nu nu-mai de pielea Pardosului 11 desbraca, ci si denumarul zilelor. Ciobanul, asa dar, isi pierda siel viata, iar osteanul, de-a calare en piele cutot, purcese la drum mai departe.

Asa, mergand el si cantand, ii sari deodataun iepure dea laturea. Bizuindu-se pe bunatateacalului, socoti, ca va putea lua in sulita pe ie-pure, ca pe cioban. Dar tine stie a alege oasele,poate manta si pestele mare; iar tine nu, seineaca si cu cel mic". Asa si el, lua in goana peiepure cu sulita bourata, si, ajungandu-1, sechibzul, sa-1 is in ea. Iepurile insil, vkandu-se

13

194

In primejdie de moarte, alergL la obi§nuitul luime§te§ug §i cu multe §uvaituri, o lua la fuga ea-tre ni§te locuri maluroase.

0§teanul, dupI el, cu ochii Infipti In dosul Iui.In goana nici se pazia de a locului primejdie, cisosind la tin mal malt, §i, neavand vreme de fe-reala, se Mee dobitoc sburator §i cu capul in josse duse in fundul povarniturii pietroase. Acolo,cu groaznica moarte, i§i lua osanda

. ,

Dupes aceasta poveste, Brehnacea, se apuca asfar§1 cuvantul inceput.

A§a dar, lucrurile muritorilor au In Winetoate o rasplata. A§a §i adunarile noastre. Prici-nuite de vointa Vulturului de a fi Monarh pestetoata firea, ne-au facut batjocora tuturor lighioi-lor. Prodromul acestora fusese de inult Liliacul,care dobandise biruinta. Actin). §i aceste muscu-lite ne arata, cat trebuie sä fie de vartoasa drep-tatea. Iar cartea Vulpii, nu mirosia ea a pojar?Nu se aducea oare ea aminte, ca. Filul este maimare detest Camila §i Inorogul decat Zimbrul?Acestea atunci nebtigate In scama, au Inceputacum, ,val dupes val, a ne lovi.

Pentru aceasta dar sfatul batranetei mete este.Pe Liliac sh nu-1 mai claim, de unde s'a a§ezat

Pe Vidra sa o chivernisim in garle cu hrana.SI poftim al mu§telor priete§ug. Pe Fil §i Ino-rog, sa-i lasam a locul, unde vor voi. Caci tinetrece gardul strain §1 sa suie in pomul altuia, laIntors, gardul i se face zid; iar, la mancare, poa-ma i se face piatra". Altfel, de nu va fi Filul onInorogul; alt dobitoc va izbandi astipra noastra,

195

i atunci nici borlele din stanci, nu ne vor puteascull de furtuna.

Pi lda i sfatul Brehnacii, macar ca erau caaurul curat, alcatuit cu margaritare, totusi: i-nima impietrita, nu cuvantul, ci pedeapsa o po-toleste". Corbul i Cucunozul, deci urmand ve-chiul cuvant, zisera: Pe cel bun it vad, it pricep§i it laud; dar pe cel ran 11 urmez ".

Corbul chiar raspunse:Pi lda i sfatul aduse, le-am inteles. Dar

pilda este a desidemoniii, iar sfatul al microp-sihii1). Ele in Monarhia noastra nu pot avealoc. Cele intamplate, la randul lor, nu pot aducescadere numelui Imparatului nostru. Mustile, fiindream .obraznic, s'au aratat precum sunt, sezandla mass, nechemate. Monarhul nici nu a socotitvre-o data in numarul supusilor sai pe acestespureaciuni.

Lasa-ti-le sa umble pc acesle lighioane moji-coase, not avem hirograful nostru, iscalit (le toti.

Pentru a avea insa odihna, sä savarsim celeneispra.'vite.

Pe Lup, sa-1 pazim in barlogul sau. Pe Fit,inconjurarn cu hendec 2). Pe Inorog, din

munti, cu tot lelul de maiestrii, coboramCorbul, Cucunozul, Pardosul Rasul adeve-

rira acestea.

Micimei de suflet.2) pant.

sa-1sa-1

i

Partea V

Se incepe urmarirea lnorogului (Dimitrie Can-temir). Acesta fuge la un mare personagiu turc,unde nu poate nimeni patrunde. Urmaritorii a-tunci recurg la o stratagem& Trimit pe Came-Aeon (Scarlat Ruse!, Capuchehaia), sa invite peCantemir la o convorbire prieteneascd. Cu acea-sta ocazie vor sd-1 prineld in cursd.

Cameleonul se duse, cu gdndul cd de nu-1 vorprinde oamenii Seraiului, va caded in mom Bo-stangiilor (Crocodilii), catre cari acest Cameleonavea o polifd de pldtit. Pe acelaf Cameleon Can-temii. it scapase altadata din mare incurcatura.

Cameleonul it convinge deci pe Cantemir savie la intOlnire. Cantemir va veni, dar cere sdvorbeascd Midi 'Mire patru ochi cu $oimul,(TomaCantacuzino, postelnicul), ceia ce acesta admite.

Cameleonul anuntd pe $eful Bostangiilor (Grd-dinarilor) cd vandtul este siqur

V

Asa dar Corbul, nemutat din sentinta ceduse, neinduplecat de marea pizma, se apucd.cu tot dina(linsul de goana vanatoarea nespu-selor dobitoace. Caci: Pizma indelungata se a-seamana cu calul siriap nedomolit; care, ca sdlepede pe eel de pe dansul, se dd intai pre sinede mal".

Deci dada porunca cdtre Du lai, Ogari$i Cotei, ca nici un munte inalt on vale adanedsd nu lase necercetata nescuciurata, i prinmaiestriile intinse, sa aducd pe Inorog. Iar de nuvor Implini porunca: Clontul Corbului tie aciocani si in ale sale, ca si in cele straine".

Acestia toti prin urmare, se imprAstiara intoate partile si nu lAsara nici un loc, pe varfulmun(ilor on pe fundul rapilor, necutreerat i ne-.adulmecat.

Inorogul vazand in ce primejdie de moarte seafla, se urea deodata in simceaua 1) unui munteasa de inalt, incat era peste puttntd vre-unei ji-ganii umblatoare on pAsari sburatoare a o privi.Cad la suis era numai o potecd aceia atat destramta, in cat usor se infunda. far in varfulmuntelui, locul era in chipul unei poiene, cu ape

1) Ascat4 (alegoric: curte de om mare).

da.-$i

$i

$i

pi

pi

198

dulci si racoriloare, ierburi §i pasuni crescatoare,pomi si livczi roditoare §i gradini de flori pur-latoare. Acolo se ascunse de vederea oimilorInorogul, care cu toate desfatarile, dar: Inimii,cuprinsa de grija, tot. dulcele Ii este amar si totlargul str'aml.".

Intr'acest chip, neca'zand in vederile gona§ilor,acestia pierdura toata nadejdea vanatorii. Amor-titi, Coteii de cehnit, Ogarii de scancit, Du Ylebrehait si $oimii de piuit, tori facura §tire Cor-bului, Ca Inorogul nu se poate prinde. De estecu putinta a se afla alt chip decat acela intre-buintat sa nu se ingaimeze §1 sa alerge la acela.Caci altfel sfarsitul va fi fara folds.

Corbul, cand auzi asemenea ve§ti, se infocacu mare urgie si dete raspuns cu aspre cuvinte,invinuindu-i de lenevie si nevointa. Asemenea se'AIWA cu pedeapsa de moarte, data lucrul dupaporunca nu se va plini.

si ceilalti, luand raspuns ca acesta. seintristara mult. Cad: croncanitul Corbului, sevede, ca este spre chezi rai tuturor pasarilor".De cum vor face si cum vor drege, stand si mi-randu-se, Isi pusera la urma soroc sa se adune,si sfat sa faca pentru nevoia, ce le sta asupra-li.

Deci, dupa ziva pusa, adunandu-se la locul in-semnat, dupa ce pusera la mijloc multe cuvinte,cernute in ciur si in darmon, alesera la urnasa-si piard:1 sufletele, dar scape trupurile.Hotarara, sa trimita sewn de pate si prietenieInorogului, si sa.-4 coboare la cuvant prieteuescto gura potecei, In marginea apei. Acolo, ei so-cotiau, ca apa fiind mare, dela spate sa-1 is sisa-1 goneasca prin inreji §i siltii, cu cari Impa-

sa-si

$ohnii

199

nasera ei rnalurile, pans l'or prinde. Pentru a-ceaft fara de lege, juramintele acOpeiira

$oimii insa zisera:Cine 11 vo. putea afla da juramantul no-

stru, cel framantat cu zahar dospit cu toxicamar?

Cu totii ramasera uimiti i tacura, cad: candsocoteala esle intemeiata asupra rantatii, atunceanu numai ascunsul inimii se pedepseste, ci totlucrul, pus impotriva dreptatii, se iveste aspru ".

Si ar fi ramas cu totii In labirintul neafiarii siin ratacirea nenemeririi, de nu s'ar fi aflat inMunti jigania Hameleon. Cad: precum nu poatelipsi fn orice adevar organul dreptAtii, tot astfele si cu cel al strambatatii". Firea acestui Hame-leon este, dupa cum s'a pomenit, a se schirnbain toate fetele. Si, cu toate ca nu este la trup maimult decat un soarece, Insa la invointa rauluieste mai putincios decat un balaur; si cu toate canu fusese chemat la sfat, totusi zise, ca slujba a-ceasta o va implini.........

Iar povestea Hameleonului era aceasta:Odinioare Hameleonul umbland prin prun-

disul 1 apei (apa aceia putea fi Nilu12), unCrocodi12) mare si groaznic iesl si In falci 4) 11

lua, pentru a-1 inghiti. Hameleonul, macar ca inrata tuturor tontilor se schimba, aici in nimicnu-si pu1i folosl. Cad: la vederea ochilor, toate

I) Casele de pe marginea Bosforului.2) Stramtoarea §Illmanul, care merg panA la Blaherna (Bosfor).3) Haseki, pristav al Bostangiilor.4) Inchisoarea Bostangiilor, Caihana.

sisi

si

vicle-§ugul,

. . .. ...

200

simtirile chitelele se incuie". Insa norocul luifa, ghiftuirea Crocodilului, care ii dete vreme a_face o rugaminte.

Hameleonul dar, cu mare umilinta ca celce-si vede moartea cu ochii, zise 6u toata jalea:

O, Domnul Stapanul meu! 0 pricina.mortii vietei mele! 0 puternicul puternicilor!0 biruitorul biruitorilor! Pleacati auzul spre pa-,catele mete, pana a nu ma face sdreanta princoltii tai. Caci: de multe on unde nu patrundesimciaua sulitii, domoleste cuvantul domolat".

Crocodilul, oprindu-si falcile a-1 zdrumica, itintreba, ce i-ar fi cuvantul?

Hameleonul zise;Uscaciunea posmagului I) se gateste, spre

potolirea foamei, si nu spre desmierdarea me-sei". De aceia indraznesc a zice, ca dintr'o fa-rama mica ca mine, In vreme de sat, ce desfatarevei putea simti? crede-ma, domnul meu mi-lostiv, ca din uscatele mele oscioare, nu-ti vaputea altceva, fara numai greata stomahuluiplin. Deci, de este in 'Brea Crocodilului vre-o

sa se arate acum catre micsorimea mea;iar eu giuruiesc, ca peste putine zile s5 i aduc unvanat mare, gras, frumos, care va potoll, oncata foame vei avea. Si, de nu ma voi tine decuvant, stapanul meu stie, ea viata mea este inprund, ca deci, data nu o masa indesturata,dar, o gustare frunzarita, tot voi fi.

Crocodilul satul lacom pentru mai tarziu,lasa oul de astazi pentru gaina de maine,zise Hameleonului, ca de va fi intr'alt chip sau

1) Pesmete.

ies1

si

si

si

201

de va pune alte pricini, 11 va pedepsi cu fel defel de munci, printre cari aceia, ca-i tea smulgelimba lui cea lungs iar apoi Ii va zdrobi madu-larele fara mill

Ne vom zabovl putintel asupra acestei lungimide limba a nameleonului (care este lucru demirare) dupa care ne vom Intoarce iarasi la po-vestea noastra.

Jigania aceasta se naste In partile calde si seafla, cei mari la Barbaria 1), iar cei mici i InAsia, la Zmir2). Chipul lui samana mai mult abroasca; dar numai capul, caci spinticatura gu-rei se readuce pestelui, ce-i zice lacherda. Gru-maz n'are; gura, spintecata mult, Ii ajunge pang.la umeri. Ca si pestele deci, n'are grumaz, iarcapul i se tine la un loc cu spinarea. Dela cappant la coada spinarea Ii este, ca a porcului:grebanoasa §i garbova. Peste trup, par sau altfel de piele, nu are; ci are solzi marunti si lavarf ascutiti ca Sagriul. La ochi nu are, de jurimprejurul luminei, ca alte jiganii, albusuri; cacipe unde ar fi trebuit sa fie albusurile, are solzi-sori foarte marunti. Tot ochiul ii iese afara, inchipul unor melci. Ca si la broasca ochiul Insa,pe ce merge dela /If:Willa in sus, se astute mai'mult. Iar in varful ochiului se vede, ca un fir demac, lumina ochiului galbenind. Cand vrea sacaute intr'o parte, on Intr'alta, nu intoarce capul,ci melcurile ochilor, cari 1 sunt slobozi In toatepartile. Picioare, are patru; Inca bratele celordin fata seamana cu a Maimutei. Are cihci de-

I) Tripolitanla.2) Smirnat

202

gete §i lung§oare. Cand vrea sa prinda ceva,palma i se deschide §i se inchide intre doua §itrei degete, ramanand Fleoparte degetul cel mare..Coada lui este lungs, cat a §oarecilor celor marl.Cu dansa prinde, nu mai putin ca cu mainele,ce are de prins. Cand vrea sä se suie, sau sa secoboare pe vre-o varga subtire, precum apucacu brancele, a§a. 1§i Impletice§te §i coada de jurimprejurul vergei. Cand scapa cumva din maini,ramane spanzurat de coada. Limba nu-i este maiscurta decat coada; poate chiar sa fie Si mailungs. Iar In varful limbei, este daruit cu un soide vase 1) on de clei. Cum vede o muses de de-parte, intinde limba, o atinge §i aceasta ramaneincleiata. In viata lui nu s'a vazut sa aiba alterhrana 2), decat ceia ce-i der aerul §i vAzduhul 3 .

A§a. Hameleonul, pe care ni s'au intamplat avedea, vreme de un an a trait intr'o cusca faremancarc bauturel; iar nzoartea nu s'a intanz-plat decal de nesuferiala gerului.

Mu§tele, pe can le prinde nu le inghite toate,ci uncle le der alai* multe incep chiar a sbura.Glas sau cant& nu are, fall numai are sunetulunor foale cand rasufla. Floarea (culoarea luidin fire este alba, picata cu negru, precum suetsolzii Costra§ului 4); iar altmintrelea se poateschimba in once fel de floare vrea. Cand semanic se face verde, cand se intristeaza se facenegru, cand se vesele§te se face ro§u amestecatcu galben. A§ijderea, §i fall pricing, In tot soiul

1) NApAstile, pe can le scornesc asupra patImasilor.2) Agonisita cea dreapta.3) Dobanda.4) Un peste.

si

i

203

de fete se schimba, si aceasta dupa floarea, ce-ista inainte 1). Pricina puterii. ce are, adica dea-si agonisl, din nimica, Erni si fete in diferitechipuri 2), multi se trudesc a o arata in multechipuri. Pre cat Insa not i-am putut luck seama,ca este aceasta. Graunfele cele marunfele, cari le,are, ca f i Sagriul, peste piele, sunt vapsite fie-care in patru fete, adica: alb, negru, rosu f i al-bastru. Aceste vdpsele sunt din fire statdtoare.Deci, cdnd vrea sei se face negru, intoarce torisolzisorii cu partea neagrd in sus. Asijdereacans urea sd se facd ros. TO solzii lui sunt ro-hznzi si se intone prin piele, in chipul sferei, f iprecum fi este voia asa ii mut& Cdnd urea sa semute in alte fete, deceit cele patru, amestecei sol-zii in chipul zugravilor, scornind and' floarc din.cateva flori amestecate

Deci sa ne intoarcem la cuvantul nostru, pen-tru firea si chipul Hameleonului, atata fiind de-still. .

Asa dar Hameleonul, sub groaza cuvantului(tat 3), (precum s'a spus mai sus), fiind legat si,strans. si auzind de voroava Inorogului, socotiindata ca, din doua lucruri, unul tot va puteaispravi.

Unul, ca, el. mic la trup si sprinten la suit si-coborat, se va putea urea, on unde va fi Inoro-gul. Deci Inorogul, dupa juvamintele viclene, ce-i-va dq, aomirindu-se, se va Incredinta si se vacoborb la marginea apei, ,In prund. Dulaii, a-

1) Se face pArtag, cu care viclean se intampina.2) Agi muta viclegugurile.3) Chezagie pentru datorie.

204

tunci, II vor putea yank iar el se va arata a fifacut mare slujba cAtre Corb, slujba care nu eranici ea fail nadejde de mare plata.

Altul, ca de nu vor putea Dulaii stapani pre.Inorog (caci §tia dihania vicleanA, CA Inorogulnu este putin iute de picioare), §i de li va scapa.acestora din gura, alt loc de nAzuinta nu poateavea, fAra numai cu inotatul apei1), caci pote-cile ar fi sa fie pazite toate. A§a cA vanatul a-tunci trebuia sa se arate Crocodilului, iar elputea a§a sa cape de robie.

In scurt, navrapia, cu a Inorogului curatie,sa se faca tare in slujba Corbului sau a Croco-dilului.

Cu care mijloc, vazand, cA i se dA pricina, se-apuc5 de lucru spurcat ca acesta §i primi, ca elsa fie organul fara-legii, vasul otravei, linguravrajbei, tocul minciunilor, siltia amagelilor, cursavicle§ugului, vapseala strambAtAtii §i vanzatoruldreptatii. Caci: rautatea mo§tenita este una sin-gull, §i n'are alt stop, decat, impotriva binelui,.sa lupte, fail a cauta altceva".

$i 'Inca §i mai vartos gramadia fara-lege pestefara-lege, de vreme ce uita de binefacerile cevazusc dela Inorog. CAci odinioare Hameleonul,inghitind aerul putred §i otravit, care se chiamkSam 2), lovit §i topsicat, 1§i tragea sufletul de preurma. Inorogul, vAzandu-i patima, se milostivi deel, intinse cornul cel binefacAtor spre trupul im-putit al Hameledhului, §i spalandu-1 §i curA.tan-du-1 de toata putregiunea, 11 intoarse iar la,

1) Trecerea cu calcu1.2) SAricia al datorille.

205

viata 1). Dar jigania spurcata, de mult, in scoalaCamilo-Pardalului, ascultand Rica, poate inva.-tase titlul de deasupra Acest titlu este:

Lucrul celor fricosi si neputinciosi este a ras-plan binele, cu bine; asijderea si pentru rau, curaul rasplAti. Chiverniseala celor politici §i In-telepti este insA, sa nu cada in frica fricosului, cipentru binele cel mare, mai mare rau sA. faca".

Asa dar Hameleonul, se apudi a slujl catremai sus pomenitele jiganii.

Aces lea, toate, giuruira Hameleonului muntide our ,cu pietre de antraxa0, de va aduce laindeplinire cuvantul cu fapta. Cad: cuvantulraului, tuturor rAilor este bun si placut". Si pen-tru a nu zabovi mai mult, scrisera si o carte, pecare o dadura la maim. Hameleonului.

Aceasta cuprindea:Soimul, Ogarii, Du Mil, si Coteii, slavitului

Inorog, sanatate!Iata catre voi trimelem pre al vostru si al no-

tru prieten, cari, and aceastA carte a noastra,celelalte, eke din rost ar zice, sa alba crezare;cad nu ale lui, ci ale noastre cuvinte iti aduce.

Asijderea facem in stire, ca, de vreme ce totdobitocul intr'un gand inima a ales peStruto-cAmila epitrop siesi, si de vreme ce auprimil si silogismul Corbului, ceia ce adeverestezapisul cu iscaliturile, rAmane ca si to sa nu fii'Islet de celelalte dobitoace, ci sa te intorci in-tr'un acelas staul cu de. Spre acest lucru, notindrAznim prieteneste a te sfAtul, si te indemninn

1) ImbogAgrea.GiuruIntA, care nu este de implinit.

portii.

a

lute°,

2)

si

2C6

pentru binele si folosul tau. Deci, de-ti va fi voia,precum este si a noastra, coboara-te din muntisi vino, unde putem vent noi, ca sa putemacolo, mai pre larg, fata catre rata, a avea vo-roava. 5i sa nu-ti intre in gand ala socoteala,caci pre numele cerescului Vultur si pre ariastelescului Leu, ne giuruim in tot adevarul,in inima noastra, nu este gand rau si viclean.Asa sa ne fie Vulturul cu blandetea i Leul cumila, cat gandim sa facem ceva rau asupra ta.

Si cu aceasta rugam cat mai curand raspunsu-lui sa ne invrednicim".

In acest chip cartea, scrisa pecenuita, o de-tell in mana riameleonului, care luand'o, in-cepit a se sul la munte, nu numai cu brancele Sicu labele, ci tarandu-se cu coada.

Tar, dupa ce cu anevoina, ajunse, unde locuiaInorogul, i se arata cu cainesti cucirituril hul-pesti magulituri, zicandu-i:

Bucura-te, domnul izbavitorul meu!"Iar Inorogul:

De unde to luasi jiganie dobitocita si do-bitoc jiganit? In gura ta este veste de bucuriein inima ta gand de adevericiune?

Toate bune, adevarate fericite", raspunseCameleonul. Traiasca domnul meu milostiv in-teani multi si buni! Toata neprietenia sa nuscape simlirei cornului stapanului meu; iar im-potrivinicul sa se fats praf pulbere sub alpileimparatului meu. Scotand apoi cartea, i-o dete,cu multa plecaciune.

1) GudurAturf.

cA,

si

di

di

gi

di

207

Inorogul, data ceti cartea, intelese cele cecuprindea inteansa, zise catre Cameleon:

Precum rana veche greu este a se tamadul,tot asa, ba Inca si mai mult este a se uita vraj-masia de multi ani". Dar chiar, de s'ar i aflaleacul, acesta tot lass semn grozav locului bete-git; asa cum si neprietenul vechi, chiar de s'arface prieten, faptele vesnic roman de pomenire".

In carte, mai mult ca aceasta neavand a scrie,ii vei pall prin urmare Soimului din partea,mea sana'late. Asijderea, ca ce pofteste dela noteste primit, vei mai spune, ea de cuvantuldat i juramantul legat, m'am Incredintat, puindpururea nadejdea in dreptate. mai tareeste dreptatea unuia singur, decat strambatateaa zeci de mii". Ii vei mai spune ca la locul prun-dului ma voi cobora; insa, ca poftesc, singur cusingur dansul, Impreunare a avea. far pentru a-ceasta lrebuie ca Dulaii dela locul Impreunariisa lipseasca, i nici stire sa nu alba de acesi loc.Iar tu, pomenindu-ti binefacerile mete, cuvantulacesta sa.-1 acoperi cu tainuirea.

Hameleonul, Incepa atunci:Pre viata mea, o domnul meu si pre cre-

dinta mea, de voi descdperi, de voi grai sail (levoi face semne de instiintarel Sa-mi vie in capurgie, in ochi orbie, in maini ciungie ma-nanc cu venin roada gandului meu! Pre viulLeu, pre viul Vultur, ca de ce m'am apucat nuin voi parasi si nu ma voi lenevi a sluji pedomnul meu!,Asijderea despre Soim, sit' nu portinici o grija, cad pre cat cuvantul ii este de la-inurit, pre atilt ii sunt si mai curate inima su-

rlaci

55

208

fletul, si mai spalate din Loath. imaciuneal . Caci:la omul 1ntreg, cuvantul poarta icoana sufletu-lui, si fapta ascunsa comoara inimei". Eu dar,dupa porunca binefacatorului meu, ma voi In-toarce pe curand inapoi, si toate cuvintele talepre amanunt le voi povestl $oifnului. Iar ce cu-vant de raspuns voi lua, fara nisi un preget, ladomnul meu 11 voi aduce.

Dar dupa ce Hameleonul ies1 dinaintea Ino-rogului, mergand pre tale, isi muta chiteala cupasul, precum Isi schimba pielea §1 gandurile sivarsta. Iar juramintele, oprindu-se in lot, astfelle intorcea si le talmacia. Precum stomahul,din bucate bune, dobandeste venin greutate,asa si juramantul se primeneste in inima vicleanain rau viclesug".

Pre, viata si pre credinta m'am jurat, ca nu voidescoperi nimic catre nimeni. Insa, gandul ini-mei mele era, ca astfel, mai lesne, sa-mi pot facepofta, adica sa-1 intep in dintii Dulailor on sa-1inec in falcile Crocodilului.

Asijderea m'am giuruist, sa slujesc cu dreptatedomnului meu, insa acum adevaratul meu domeeste Crocodilul, de care sunt legat.

Astfel mergand Hameleonul, ajunse la $oim.Bucura-te si iarasi bucura-te! ii zise. Toate

curg dupa voia marelui tau suflet. Si pe scurtsa-ti povestesc, ca sa nu treaca vremea in desert.Caci: proimiul lung la voroava, se potriveste cacapul porcului la trupul ratii".

Deci pe neprieten, ca bun chiez ti-1 aduc lamans. S'a lasat dupa cuvinte, s'a Incredintat vi-

1) Necuritenia.

si

si

209

clenelor giuraminte, i fara prepus, se va scoborila prundis, la marginea apei. Acum deci poti po-meni invatatura stramosilor tai: ca mijloacele,nu se cearca, la sfarsirea neprieteniei, emu, cu cesi cand". Deei, mai multe nu cugeta i porunca

ca mai curand sa-i astern vrajmasuluiasternut spre somnul vesnic, acoperamant deodihna neasteptata sa -i gatesc, cu un teas mainainte. Insa, sa §tii ca Inorogul a mai cersit, caDulaii, Ogarii i ceilalti Cotei sa nu se afle lalocul Impreunarii, ci singur cu singur impreuna-rea s5 aiba loc.

Lucrul acesta sfatuiesc, dupa proasta mea so-cotea15, sa faci dupa cererea lui, ca nu cumvaadulmecand mirosul Dulailor, sa prepuie de vi-cle$ug si la -prundis sa nu se coboare. Altfel sanu porti grija, ca de se va cobora, aflu eu ac decojocul lui.

Soimului insa, vazand inima curata a Inoro-incepif a i Ise pleca gandul Intr'alt chip. $i

macar ca, it gonia cu neastamparata vrajmasie,in sine insa socoti, ca vanatoarea aceasta covar-5este toate fara-legile. Astfel, punand primejdiiledin ambele parti in cumpana dreptei socoteli, a-ceasta spurcatA fapta tragea mai greu decatfrica Alonarhilor; batjocora vicleniei, mai multdecal lauda prinsorii Inorogului. De aceia, seAce, ca $oimul astfel ar fi raspuns Hameleonu-lui: Ballanul ar fi scos cuvantul).

,.Eu iti foarte multumesc pentru slujba ceai facut; iar cea care de acum fagaduiesti sa faci,

stii, ca nu o primesc".Noi, cand am fAcut sfatul dintai asupra Ino-

rogului, pe temelii prea rele am asezat totul.14

da-mi,

sa

ai,

gului,

210

Acum, cu prostimga, cu dreptatea i cu credinta,care o arata, incredintandu-se in juramintelenoastre, se ridica toata Erica noastra de el.

Deci, am socotit, until cu altul impreunare aavea, fara duhul viclesugului. Iar, de nu se vaputea ajunge i'ntre noi la un tiunct de prietesug,atunci numai ne voin intoarce la punctul undeeram, §i ne vom cauta fiecare de ale noastre.

Catre care Hameleonul zise, adaugandu-si ve-ninul:

Pravila, care ai poinenil'o este adevarata,dar mai este una si mai adevarata. Cu aceastapofi sa-ti slujesti cinstea, poti sd biruiesti i peneprieten. Intriacest chip sunt inijloacele, canfara arme, sau alt chip de mihanie 1), ci numaiprin dulceata cuvantului, prin patrunzatoareasulk a aurului, prin plecata capului, prin jura-mantul ceI frumos, sä aduci pe neprieten sub le-gaturile izbanzei si in obezile biruintei.

raspunzand, zise:Asa ar fi, dupa cum zici, cand el ar vent cu

gand rau asupra noastra. Dar acum, noi che-mandu-1 in numele pacii, cum vom lucra lucrulvrajbii? Deci, de aceasta data, trebuie lepadatetoate, §i cat mai curand, sarguieste-te Ino-rogului Inchinaciune i plecaciune, i spune-i,precum ca maine, in prundis, la marginea apei,este sa ne impreunam. Acolo 11 voi astepta prie-teneste. Asijderea ii vei spune, ca grija sti nuaiba, caci, pre alti tovarasi, de langa mine i-amdepartat.

Hameleonul, iqind de acolo, Incepa a invalui

4) MecanicA.

$oimul

du

211

si a wavall acestea. Caci: precum lumina soare-lui aduce la ochii bolnavi Intunecare, asa si cu-vantul de linlste, la inima saltatoare, aduce tur-burare".

Oare ce poate fi aceasta minte nestatatoarede ieri pang azi la $oim? CAci voroava Imi a-rata semne, ea osteninta mea Ira ie§1 in zadar.Cu scoborarea Inorogului plata mea nu va maifi, nici la Monarhi, nici la Crocodil,

$oimul, parca a trecut din scoala fizicit inscoala etica; ca cum toata viata, numai in ca-noane, ar fi Invatat si toata hrana, numai cudreplate, §i -ar fi aflat!

Asa ca", gandul meu Inceput, tot it voi ispravi.Astfel bolboraind din buze, alerga Int:di la

Du Jai, Ogari si Cotei si le povesti total din fir apar. Apoi, Impodobind minciuna cu flori, ta-dauga, cum ca $oimul ar fi zis, ca unghiile luipre cornul Inorogului nici nu Indraznesc a sepune. si e5, nici el, organul rautatii, nu se poateface. Numai en binele de va putea, va face cevacu clansul.

Dad) aceasta este si s'ocoteala voastra si dacaCu totii v'ati mutat mintea despre folos spre stri-caciune, sa stiu si eu, ca sa nu-mi mai cheltuiescostenelile. Iar de cunoasteti altfel, chipul meste-sugulni ascundeti-I in fundul inimei, lucru pen-tru care plata va veti lug dela Vultur si Corb;iar Soimul altfel va fi sä ramaie de ocarA, pentrumilostivirea lui fata de Inorog.

Auzind Du FAH de aceasta, nu intrara in usoaresocteli. Ar fi facut ei ceva, dar Impotriva $oimu-ltd. nu puteau, de vreme ce toti erau sub poruncalui. Tolusi hotarara, sa lucreze Impotriva aces-

212

tuia, socotind ca Monarhii, pentru slnjba adusanu vor tine in seams nimic din cele spuse contralor. l'entru aceasta pusera vartos legamant dejuramant, ca Inorogul sa le vie la mai* iar

sa nu aiba §tire de nimic. 0 minune mare!calcatorii de juramant se jurau a nu ailed. jura-mantul!) Mai mult, socotira chipul vicleniei maisubtire, caci tot prepusul Inorogului asupra

ar fi sä cada. Cum ar zice cuvantul: Cuclestele sa tie jaratecul sarpele, cu mana al-tuia, sa scoata din borta".

Iar dupa aceasta detera slobozenie rautatii Ca-(ca cum calului fara zabala i-a fi

dat pinteni) anume, sä nu ramaie piatra necla-tita, pana ce Inorogul nu va fi bagat in siltiastrambatatii lor.

Hameleonul, ascultand cu mare dragoste,traturile Dulailor, voios iesi dela dansii, cu po-runca ce-i detera. Vrand sa se intoardi la Sohn,ca sa-i descante cate ii cantase mai inainte, in-tampina In tale pe Bat lan (dupa para caruia Vi-dra se izgonise din sobor). Acesta intrebandu-I,de undc vine, Hameleonul raspunse ca veni odi-nioare dela Inorog, care va avea impreunaremaine cu $ohnul .i care n'ar fi venit, de nu -1 in-credinta el cu juraminte. Dar acum Hameleonular duce multa grija, ca nu cumva, calcandu-siVanatorii cuvantul, sa faca Inorogului vre -ufi vi-clesug, iar el sa-si piarda obrazul in lume.

Aceasta samanta de minciuni o samana dareBat lan, ca apoi sa iasa la iveala in toata lumen.Iar cand vorbed se umfla ca o capusa, de cre-deai ca crapa. Caci: rar mincinos nefalnic".

Apoi Intreba el pe Bat lan:Dar tu, unde tnergi?

Soi-mul

Soi-mului

la-

§i

§i

meleomilui,

213

0 zise:Catre Soim ma due §i eu; caci de cu,rand

sunt trimis cu porunca Corbului, ca sa fiu pentrupaza garlelor.

Hameleonul zise:De vreme ce la Soim to .duci, te rog, sa nu

pomene§ti ceva din cuvintele mele care dansul,cad porunca, ce mi-a dat, a fost sa tiu lucrultainuit §i acoperit de toti. Iar data tie ti-am des-tainuit ceva, este ca te-am tinut mereu de bunprieten. Caci: precum curvarul, dupa stampa-rarea poftei, arde in focul caintei; a§a. §i netai-nicul, dupa slobozirea cuvantului, se chinuiestein prepusul descoperirei".

Batlanul zise:Pentru aceasta poarta-li grija ta, nu a mea.

De acolo Hameleonul, ducandu-se la Sohn, in-tfadest chip ii vorovi:

Eram sa ma duc intins la Inorog, dar, ve-nindu-mi ceva in minte, m'am intors dela mij-locul caii. Zic dar, ca de vreme ce ai socotit a fia§a cinste§, §i a face, nu ce pofta porunce§te, ciceia ce dreptatea pofte§te, sa-ti fie §i in grija, canu cumva vre-un Dulau, ne§tiind schimbareasfatului, sa adulmece pe Inorog §i vre-o strica-ciunc sa aduca. Cad atunci, nu numai eu,pierde cinstea, ci ocara se va atinge §i de tine,de care nu te vei putea spala cu toata apa ocea-nului. Caci: ocara descoperita este ca pielitaArapului; dansa nu §tie nici cum a se inalbi".

Soimul, §tiind ca Dulaii nu pot face ceva dincapul lor, raspunsc:

Nu MO aceasta in socoteala, cad eu stiupana unde pot alerga Dulaii.

Hameleonul atunci, impleticind urmele min-

mi -al

214

ciunei cu pasii viclesugului, intr'un suflet alergala Crocodil, care care zise cu multe felurischimonosite cucirituri:

Bucura-te, domnul i crutatorul meu! Amvenit sa-ti vestesc veste bunk prada belsugoasasi vanatoare satioasa, eu, nerascumparatul taurob. SA stie domnul meu milostiv, ca maine di-mineata Inorogul, jigania cea vestita dorita decoltii tuturor Dulailor, se va pogora din muntila prundisul apei, unde toti Cainti ii vor fi pazi-tori potecilor. Cum, a se da Inapoi, nu va maiputea, el va trebul sa aleaga inotatul, ca sa scapede urmaritorii sal. Deci, el cazand in apa, nupicioare de inotat de ar avea, ci aripi de sburatsi tot n'ar putea scapa Domnului meu. Acum masui in munte la Inorog, ca sa-i Insemn ceasul co-borarii lui, de care fara preget Iti voi da de stire.

Crocodilul, veselindu-se foarte, de vanatul ce-ifagadula, ii jurui a-i da carte de iertare. Insa iicera, ca nu cumva iasa cuvantul in desert.

Hameleonul se afurisl cu man juraminte, cad:facatorii raului, sand multi se afia intr'un gand

asupra aceleiasi rautati, nu se amagesc, unii prealtii, ca nu cumva sa piarda faradelegea mare,cu viclesugul cel mic".

Asa dar, Hameleonul, dupa ce fierse, cat putii,minciunile catre toti, §i apoi le coapse, sat* pi-pa,ra, inghiti si bora; se afla intr'un duh la Ino-rog, caruia, dupa obiceiul politicesc, inchinan-du-se, zise:

Am implinit toate duph porunca Domnuluisi crutatorului meu. Ba, am mai adaos prestecele cazute, atata cat vechea dragoste pofteste,Tot, ce spre binele tau este, am grait catre $oim.

sa-i

st

si

st

215

In semi, a lauda nu mi se cade, cAci: gura, .caresingura se lauda, pute". Am ridicat toate prepu-surile tale. Pre Du lid i-am departat de §tiinta lo-cului Impreunarii. Am stricat, pe unde au fost,maiestrii i siltii, totul. Am mutat toate piediciledin cararea poticnelii tale. Am pus surdeaua subfocul Incepaturei, §i cireaua pe jaratecul savar-§irei. A mai ranMs una singura de facut, adickcans ai vrea, atuncea sa poti avea lmpreunarea.

Despre $oim, sa §tii, ca, atat i-am uns sufletutci i-am muiat inima, hick asteapta cu mare dorpriveala strAluminatei tale fete si mAngaioaseletale voroave.

Inorogul, macar ca nu avea, aca crezute,, JurA-mintele for (caci in inima n.eprieteneascA., careprepus nu Incape?) insa bizuindu-se dreptatii,.apoi evgheniei 1) 5oimului, dand o parte de so-cotealk cAci neamul vechi ci cel de ruda bunkprimeste cu anevoie path de ocara" iar $oirnul,era de neam persiesc, care este cu mutt mai bunca cel evropeesc"), dete cuvant, precum Inde-seara la prundi§ se va zobora.

Hameleonul, luand acest raspuns, se Inapoievesel. Intai, dete ctire Crocodilului; pre urma.povesti DulAilor buna veste; insfarsit; vent si la

caruia spuse adunarea de lndeseara. Laacesta mai adauga Inca si capacul viclesuguluideasupra tingirei, rugandu-I ca nu cumva sa iasasfarcit rau ImpreunArii.

I/Antal-And deci aca lingura vrajmasiii in zea-ma fara-legii, fAtarnica lighioana Isi cera ierta-dune dela $oim, ca SA se duck la culcusul sau_,

1) NobletA.

$oim,

216

spre odihna, de oarece slujba 1st Implinise, §iera tare obosit.

Si deci Cameleonul, iesind dela Soim, se dosela stratul culcusului sau, somn fara somn s5somneze

0, decal dormire ca aceasta sä dormi, mai.bine sä fi muritl 0, deck somn ca acesta sa fisomnit, mai bine sa to fi sculat mort! 0 fapta.spurcata si lucru scarnav! Vino dintele sarpe-lui, alearga coada scorpiii si marturisiti, de seafla la voi, toapsec ca acesta de pe limba Ca-meleonuluil (Caci otrava limbii covarsestp cui,mult pre tot toapsecul, cat de cumplit, a toatanjigania"). Masoara-te minciuna si vezi minciu-nä mai mare ca toata minciuna! Cumpaneste-teviclesug si cunoaste viclesug, mai grew ca tot vi-clesugul! Taraste-te boala si vezi boala mai Un-ced6 decat toata boala! Sai moarte. si ,gustymoarte mai amara deck -toata moartea! Spune,de este rautate mai mare In tine, decat aceastarautate! 0 rautate, rautate de trei on rautate!

Pa rtea VI

Convorbirea are loc, lard ca sd ,tie Came leo-nul.

Dimitrie face istoricul vrajbei dintre el §i Brdn-coveanu, istoric pe care ram pus la 'inceputurRomanului.

Relatarea ava un excelent efect asupra Postel-Ricului Tema. Acesta se legd cu Cantemir sd re-pare nedreptatea domnului sdu, Brdncoveanu.Se tnsdrcind deci sd face pace. Si cera un termende grafie.

VI

Inorogul bizuit pe dreptate §i sprijinit pe cu-N-Ant juramarit, se cobora, la locul numit, inprundis, dupa ce faclia cea de obste iii duse lu-mina sub umbre, iar fata pAmantului se incinsecu brawl Intunericului. Acolo, dupa putinA vreme,tieni ci Soimul. Inorogul ii dete Inchinaciune, cucinste plecaciune, aratandu-se pre sine fericit;iar ciasul, in care se impreunau i 'mai fericit.Pofta inimii i se Implinise; pofta, dupA care,mull& vreme, i-a saltat inima. Flea acijdereamultumita cdrului, cA-1 afla sAnAtos acesta.

si el se aratA in multe chipuri, precumca vesnic cu gand bun a fost pentru Inorog, cutoate poruncile stapanilor. A cum.panit insa ast-fel, c nici stapanului sa nu faca viclesug, nicidreptatea s'o caice.. El s'a slit deci, ca, vrajbaspre pace si uraciunea spre aragoste, sa le aduca.Mai are buna ci vartoasa nadejde, ea, ceia ce s'aInceput, cu amara neprietenie; sa se pliniasca,en dulce fratie. Caci: precum caldura soareluidin graunte putrede face spice verzi, tot as tfel sisufletele Intelepte, prefac vrajrnAsia Imputita inflori mirositoare ale dragostei".

La acestea Inorogul 4i rAspunse cu laude,

Soimulpe

219

cucerl cu tot felul de cuvinte dulci. In scurt a-junsera si la dialogul cu. pricina vrajbei

Inorogul intreba in acest chip:Toate lucrurile firesti, cate vede, lumineaza

incalzeste soarele, .nu pot, nici fi, nici macarnu se pot Inchipul, fora pricinuitor. Una singuraeste fail pricina, i iii este sie clatitortire 2), aceia este voia muritorilor. Catre acea-sta, multe din afara pot sa. se intample si potsa: i se adaoge, cum ar fi cele Indemnatciare spreclatirea ei, adica cele tragatoare, Impingatoare,asupritoare, ridicatoare,lesnitoare, Ingreuitoare,usuratoare, Vtitoare, stramtatoare. Insa, oricealto luta de facut, de bine sau de Tau, de sea"-dere sau de folos, ea singura este volnica sta-'Ana a §i -o alege. Atata cat, vazand, i intelegand.binele, din voia ei este volnica a urma, a alegesi a face lucrurile.

De asemenea Inteaceasta mare Si puternieaMonarhie, sunt in piepturile muritorilor douachipuri, cunoscute tuturor. Unul, aproape cerese,

altul mai de jos. Intaiul este binele, al doileaeste raul; ambele Mud a toate mostenitoripurtatori. Altmintrelea, de ar avea clatitorul dinafara n'ar mai fi nici voia sloboda.nici nu s'ar mai cadea lauda binelui si hula rau-lui. De aceia ne-am obisnuit a intreba, care arfi fost pricina oricarei clatiri2), iar nu, ea sa

1) Inceput Istorii, adicA expunerea.2) CauzA de efect. Cantemir revinc de mai multe orl asupra

cauzalitatil, liber arbitrulul sl al rAspunderilor morale. Chestiuneaa font puss atunci de materialisti $i va forma obiectul discutiunflor tot sec. XVIII pane la morala lui Kant.

3) Clatire==actiune.

1).

biruinta, si

si

§isi

a

dSi

fi

220

putem acoperl rAutatea, sA tagaduim voii pute-rea de a fi sloboda.

Deci as pofti si eu, iubite prietene, ca sA §tiu:care a fost pricina goanei vrAjmAsesti asupramea? Iar data rAutatea nu purcede din singuravoie si inimA a muritorilor, atunci, cum si de cesA fi fost?

$oimul raspunse:Nu stiu si nu pot gral, cum au lost cele

d'intai Inceputuri. Caci: .precum nu toate avutelesunt folositoare; tot asa, nu toate stiutele aducvre-un folos, de se vorovesc". Iar din ate stiu,cea mai de aproape este a jigania cu talpA degfiseA si cu colti de stiuca, adicA Vidra, (Nuipeapestelui on pestele vulpii) inainte de a fi izgo-nita din Monarhia Dobitoacelor, se ava In maredragoste cu Corbul, atat cat, and crangaia Cor-bul din varful copacului, Vidra raspunda dinfundul 'Acid si cand Vidra Inghitea solzii pes-telui, simtiau grumazii Corbului.

Deci Vidra, tiind pe acele vremi epitropia, tri-mitea pururea jalobe si grele OH catre Corb,precum a. Inorogul, Filul, Lupul, Pardosul, WA-sul, Veverita si alte jiganii nu vor sA se supuieascultaril ei, ci umblA In tot chipul a turbureStatul Monarhiei si sa aduca spre risipire trupulPublicei.

Deci Corbul, auzind unele ca acestea, se tal-bunt si tinit pe prietenii Vidrei drept prietcniilui, iar ,pe neprietenii acesteia, drept neprieteniilui. Asa cred, a s'au scornit inceputul racelei.

Inorogul:Am Inteles, si precum zici, asa este. Numai

221

li se cade a §t1, §i mai de mult, pricina lucrului.Soimul:

Cu drag inima, a§ poftl sa ma Instiintezipentru acest lucru.

Inorogul:Nu ml voi leneyi deci, a-ti povesti dintru

incepul.

Originile CantemireOlorVei sti darA, ea odinioare Monocheroleopay-

flalis1) era cel mai vestit §i mai ales dintre toatejiganiilc pamantului. Vrednicia lui era stiintalumii, si crescuse lnteatat cat §i numele lui cuslay&

Acesta era, din parintii lui, nascut oaie 2). Deci,la Inceput, era si la chip si is fire mielusel.

Dup6 ce cresca cu varsta, iesl in fruntea in-tregei turme, §i a tuturor aretilor. Impotriva luinu sta, nici in cap nu se lovia, vre-un berbece 3).Iar °data de cunostea puterea fruntii lui, a douaoarri nici ca o mai a§tepta.

A§a el ajunsese de ocarmuia mai bine turmadecat paFloral. Un Lup, vrajmas lacom, si defoamc §: mai vrajmas si lacom, veni cu !Maeciiscate. sa-1 farame, s1-1 spintece §i sArl inghita

Berbece Berbecele, vAzand pre Lup, ca vineasupra-i cu a§a mare repeziciune §i fiind zivaindesearil, cand ziva se Ingana cu noaptea,11 luadrept un arete $i socoti, ca vine, ca dupa obicei,sA-1 loviasca in frunte. Aflandu-se in aceastA so-

1) Constantin Cantemir V. V., tatal.2) Din oamenli buni, dar de jos.3) Bun viten.

--

pc

222

coteala, era in afar% de groaza frica Lupului.deci in intampinare, .fara nici o spaima,

ca pre un arete lovl in frunte, asa de chibzuit.i tare, incat -coarnele, prin tidva patrunzindu-iLupului, toti creerii ii varsara afar:a. Lupul, ast-fel lovit, viata pre moarte iii schfinba, fara adoua rasuflare1).

Duhurile lui cele fele, pang in ziva, cunoseandvitejia ce facuse, si care macar ca fusese din in-tamplare, it mutara totusi din oaie in jiganiedin Arete in Lup 2). Caci: Intamplarile fericite,pururea s'au vazut a muta obiceiurile

Asa dar, berbecele, boierie ca aceasta luand, serezletl de neamul sau, incepir a cutreera campii,codrii muntii3), astfel multa vreme petrecitin strainatate. Odata, pe acolo, nimeri inteunloc, unde erau multi Pardosi. Neavand clupacatava vreme, cu ce-si sprijini viata eaci Pardoii pe celelalte lighioane incepii

a se ispitl cu dansii de lupta4). Ca.ci polta bi-ruintei ispiteste Coate, nevoia invatia toate; maiales, cand lipsa soseste in primejdia Decii se intampla lucru cu fericire, atunci, cand, in-taias data, cu cel mai mare Yards:A, se apuca deluptii. 14 birui omora; nu insa cu pu(ine pri-rnejdii ale vietei. Luand duhurile acestui Pardos,se Mar, precum se Meuse din Arete, Lup. dedata aceasta, din Lup, Pardos.

Dupd aceasta mare si primejdioasa biruinta,Pardosul nou simtl mai inalte $i mai puternice

1) Lupta cu Tatarii.2) Si-a schimbat numele In Cantemir.3) Capuchehaie la Tarigrad.4) RAzboatele cu Suedezii, in tare leseascA (Polonia).

imputinasera

giIegi gi

it

.i

fir))

gi si

sivieter.

223

duburi In sine, decal Tele ale Pardosului, si seapucK de luptil cu Leul. Cad: cand pofta cinsteisi a biruintei a se marl pofteste, nici in latul pa-mantului, a se Indestula nu poate",

Leului insa, prea .vartoasa jiganie, nu-i fit preaJesne a lua duhurile.

Asa ei, in toate zilele de lupta, se ispiteaudesprindeau ea la o scoala, pana cet Pardosul

ca numai lipsa iutelei picioarelor sisprintenelei ii impiedica biruinta.

Pardosul; cunoscand, dect Intr'acest chip pri-cing neizbandei sale, adaose eAtre duhurile Par-dosului st, greuimea sprintenia Inoro-gului. Iar apoi, intearrnandti-se si cu cornul Mo-,nocherului, dobandi dintr'o data biruinta asupraLeului 1), In care indata si fara nici o impiedi-care se si muta. Cad: precuni alearga nouriidupii vaniuri, asa si truhurile se plead. dupa bi-ruinta",

Firile, duhurile si puterile acestea, Mielul decistrangandu-le In sine, In doua firi impart%Unul, Proratolycoelef as; altul, Monocheroleopar-dalis. Catre acesta din urna, deprinzandu-se maimull, In fire si 1p -nume cu acesta ramas.

Asa dar, bound toate firile Inteuna, adica blan-detea oil, Intelepciunea Lupului, cunostinta Par-dosului, greuimea Filului, iutimea Inorogului sivarlutea Leului, In sine nebetejite si nesmintilele feri, si, din zi In zi, le Inalta si mai sus. Astfel,ca dobandi toga cinstea,lauda si puterea tuturorjiganiilor.

Si atunci jiganiile7 vazandu-I atata de vrednic,

1) Dobandi domnia peste toate dobitoacele.

si sa

pricepu,

Filului pi

sla

a

224

Inteun duh 11 rugara, sa le fie obladuitor, purta-tor §i pAzitor.

Monocheroleopardalul se feri catava vreme saprimeasca viata tuturor, in mana sa, insa, panela urma, it biruirA rugamintele, pe acel ce lup-tele cu atatia lighioane nu-1 putusera birul. CAci:precum raspunsul moale frange mania, tot ast-fel §i rugamintea porne§te crutarea". Lua deciin mana chiverniseala tuturor §i ocarmuind cata-va vreme cinste§, frumos, drept §i cu Intelep-ciune, pre toate dobitoacele, Indrepta, ocrofi, pazi§i stapan11). Caci: atunci inflore§te Publica, candstapanii miluiesc §i ciarta. in dreptate, jar supu-ii §i slujesc din dragoste".

Cat a tinut stapanirea lui, nici ochiul neprie-tenului, nu s'a veselit, nici buzele vrajma§uluin'au zambit: Dar, precum de multe ori, cele ce-re§ti au zavistuit pre cele pamante§fi, a§a §i eln'a putut ramane neranit §i neprafuit de intam-plarile tArnei2). Fiind Inca In puterea firii sale,spre paguba tuturor, s'a mutat catre loca§urilede sus 3). Iar cel, ce se 'Ann a fi Leul intre dobi-toace, se duse sa lumineze In ceruri 4 . In unniasa lasA doi mo§tenitori, pre Fil §i pre Inorog.

Filul, care era mai mare §i la stat §i de varstaera, pentru anumite pricini, trimis In munti laGrumazul Boului3). Pricina trimiterei nu o vompovesti, caci: voroava, ne la locul sau §i in vre-

1) TWA domnia cu dreptate gi cu cinste.2) Zavistia oamenilor.3) S'a mutat din viata trecAtoare In cea vegnicA.4) SfAnt ceruri.5) °static la Cospoll.

asculta

51

225

mea sa, este ca rafturile de our in capul maga-rdui".

Iar Inorogul fiind acolo de' fatA, toate jiganiilesupuse nesupuse fl aleserh mostenitor Orin-telui chivernisitorul lor. Insa, cum zice cuvan-tul: Fericirea prea grabnicA, curand oboseste".Pe acea vreme, Inteadevar, se intamplase a lo-cul Vidra la locul prundisului1), unde ne aflarnnot acum. Aceasta intrase In dragostea MonarhieiPasArilor cu multe chipuri de lingusituri cumijlocirea Corbului. Acestuia deci, prin scrisori,intr'acest chip, instiintare dete: CA de vreme ceMonocheroleopardalul dintre vii a lipsit si decis'a ridical toata Impiedicarea poftei noastre, sa

sa te nevoiesti, te rog, sa-mi dai iniestapanirea asupra Dobitoacelor. Eu voi aveagrip.' a face, ca, toata vita grass, toata carneasaoasa, sa se dea stapanului meu in mancare,iar tot sangele cald sa'tio,s, in bautura.

Corbul, Intai pentru lacomia firei 2) apoi pen-tru ca purta pizmA zavistie asupra Dobitoace-lor, insfarsit, pentru ca, pe fata sa Mreana3), a-lesese sa o dea femeiei Vidrei, dada §tire tuturorDulailor, can cu latraturile for 'Apra spaimaprin toate locurile in toate Dobitoacele. Aces-tea, ca sa -si crute capetele, plecara. In vreme cetoate se Imprastiau §i fiecare se aciva, uhde pu-tea, Corbul afla vreme, sa faca toate dupil voialui, i sa urce pre Vidra, din ban' in scaun, asaca Jigania Imparat tuturor Dobitoacelor sa fie.

1) Pe malul Bosforului.2) Pofta thee' numelui.3) Fata lui Brancoveanu.

15

sisi

si

silesti si

si

si

si

si

226

FiAcandu-se dar schimonisere de stapanire caaceasta, Dobitoacele toate pribegira in toate par-tile. Cele mai multe Insa, ne mai puland 'suferlviforul Instrainarii, I§i plecara capetele, §i seplecara sub tirania Vidrei. Caci: coliba in ta-rina sa Si bordeiul In pamantul sau, socotira afi mai frumoase decal palaturile in strainatate".Lupul §i Pardosul numai, ramasera departe, Intars campiilor §i multa vreme, adica pana lastapanirea 'Filului. Din aceasta pricind Pasarilede sange varsatoare aveau mare pizma pe ace§-tia doi.

Inorogul, parasit de ai sai §i vazand tiraniaVidrei, latindu-se In toate partite, se sculd §i §eduse §i el In Muntii Ina lti, dela Grumazul Bou-lui 1), unde se afla §i Filul; iar apoi se a§ezaraarribii In acest prundi§.

Vidra, §tiind, ca stapanirea apucata cu sila,este sä se tie cu tiranie, mijderea, §tiind pre mo§-tenitorii cei drepti Intre vii, Ii para pe ace§tiacalre Corb, cu tot felul de amestecaturi. Ea zi-cea:

Filul §i Inorogul, ramanand vii, §i voi §inoi, nu vom putea sa petrecem viata cu lini§te.

Corbul, macar ca Meuse de curand lucru spur-cat, se caia ram In sufletul sau. Vidra nu-§i sta.-tuse mull cuvantul dat. Umbla, mai cu drag prinfundul apelor, decat la iveala §i fierbea ganduriimporrivnice Corbului.

Afland deci Corbul de una ca aceasta, se ne-caji tare, Insa, de ru§inea lumii, nu puta de totsa se pocaiasca. Cad: inima Ingra§ata in rau-

1) La Tarigrad.

227

tati se vitioneste de gandul caielii, si se omoaracu pocainta". Deci se face', ca nu vede, cele 'cuefaced Vidra impotriva-i. Insa: cand izbucnesterabdarea din inima pizmatoare, atunci, nu vred-nicie, ci rautate, se naste".

Corbul Incerca deci sk scoata sarpele din born.'cu mana altuia. Insa, precum mai sus s'a pome-nit, Inorogul, ducandu-se In munti, afla acolo peFil si Isi pusera lucrul pe cale bunk. Adunanddupd aceia pre Dobitqacele raslete, obstird sfat,cantandu-le hrismul Pleonixii dela capistea Epi-timiii:

In cinci zeci de lacramoaseVrem, acelor lacramoase,Ochii umezi sk le stergem,La Movie apoi sa mergem.Vidra peste, Corbul starvuri,Cerce '11 yartopi, nu prin varfuriSa se urce fara cale

sa-si cate ale sale.Vrajitorii Epitimiii, intelesera talcul acesta:

Adich 50 de capuse (care sunt pungi de pieleumplute cu sange) pline de sange strain, vor saaduca jertfa Pleonixii, pentru ca, mantuindu-ide sub tirania Vidrei si vrdjmasia Corbului,.sa-iduca'. Boaza la Movie si din robie scotandu-i, säIntoarca voia cea rea §i lacrimile in veselie sibucurie.

Deci primind Vrajitorii jertfa, citira descante-cul baiguirii1), cu care, bagand Intai pre Corbin somnul nesimtirei, pre Vidra pogorara din

1) Lucru, fAcut In tainS.

Si

228

scaun. Aceasla, neputand rarnane mai mult inacele parti, se scula cu Mreana §i cu rudele ei,lindinile, paduchii, lipitorile §i careen") §i seduse la garlele Grumazului Boului. Iar Inorogul,ramaind, de bunil vole, pentru straja, in Munti,trimise pre Fil la mo§tenirea parinteasca.

Corbul, luand aceasta in §tire, incepa a slobozlcu mare manie §1 urgie cuvinte laudaroase. $isemet de averea lui, zicea:

Pentru ce a scos Inorogul cuiul, pe care eul'am batut?2). Pentru ce Filul luat, ce e alsau, §i asupra gandului meu a ridicat gand? A§a!!Lasa ca le voi arata eu, ca Monarhia Pasariloreste mai tare, ca Vulturul sboara mai pre susdecal toate §i ca Corbul, cu glasul sau mene§tctot 'qui!

$i, ce sa lungesc mai mult voroava, lubiteprietene; Corbul, macar ca era bucuros de s'arfi gramadit chiar tot focul Iadului asupra capu-lui Vidrei, insa i se parea, ea raul nefacut demana lui, era adevarata risipa. Mai socotind §iadaogirea altora din scaderea Vidrei, l§i boratoata ura, asupra Filului §i Inorogului. $i macara 4700 ani, de lupte §i jertfe impra§tiasera im-preuna pe la capi§tele Boazilor3), insa Corbul,rau de gura, mai rau a savar§it lucrul,, Cu Vidra§i-a dal mana, §i iara§i Du laii §i-a intartat, iara§iOgarii §i-a asmutat, iara§i Coteii §i-a bagat inMunti §1 vii, iara§i a speriat pre toate dobitoa-cele .§i In toate partite le-a impra§tiat. $i a§a preVidra, iara§i au trimis'o, ca tirania sa is la loc.

I) Staid cei, cari nu aunt de tarn.2) Domnia lui Duca.3) La Viziri.

§i-a

§1

229

Filul, intelegand aceasta, dete intai stire Lu-pului si Pardosului,si iarasi pribegl, scapand dinintinse mreje, la tara Campiilor

Inorogul pand atunci se potolise in inunti, inlocuri tari.

Filul, asijderea, viind la Grumazul Boului, nutrase putine asupreli din partea Vrajitorilor, devreme ce Corbul sta, ca sa nu-1 lipseasca numaide hrana, ci si de viata. Vrajitorii totusi, dinpricina vechilor jertfe si mai ales a celor noi,se plecara voii Boazii Pleonexii dadura in-sfarsit voie sa mearga la ale sale.

Vidra dar, asezata la 'Epitropia Jiganiilor,puse pe Batlan la garle pentru paz5.2). Acesta, nudupa multa vreme, pars pe Vidra de vicleanacatre Corb §i vadi, ca aceasta vroia sa tulbure,Monarhia Pasarilor i sa i-o rapiasca.

Asupra parii acestia sosira Lupul, Ursul,Vulpea, Ciacalul Struto-camila. Ei fugisera laCorb, cu lacramoasa jalba ca aceasta:

Mare strambatate ai lucrat cu noi, o pone-grite Corb! de vreme ce in scaunul tiraniiai ridicat pre Vidra; jiganie, ce nu are nicineam In fire, nici socoteala in minte, nici vre-unasezamant statator in lucruri. Caci: Ce este maipoftit, dar mai greu ca stapanirea"! Aceasta dar,cu tirania ce face, si cu lacomia ce lucreaza, n'aImprastiat numai oile in Munti si Paduri, n'aizgonit numai caprele vai vartoape, n'a arsnumai cu foc vacile hergheliile 3), n'a smuls

1) Polonia. Tara lepasca.2) Capuchehaie.3) Weariful (bit).

iara.i

in

si ii

1i1i

si¢i

230

numai gainele de pene, ci, acum mai vrea, sa.rada §i solzii pe§tilor 1) pe sub apa. De aceia §inot am venit la glasul tau, ca sa-1 ridicam, pe ti-ran de deasupra noastra §i iara§i pe stapanitoriiMomeni2) la locul for sa chemAm, caci numaia§a socotim, ca se va aduce pace §1 lini§te. Caci:cand oala fierbe §i da peste margini, se vanturaapa cu lingura; cand focul Insa ramane neclatit,varsarea este peste putinta lnsa a o potoll. Decila Infocari, la cari vanturarea Jingurei nu spo-re§te, potolirea §i stangerea focului trebuie§te"..

Corbul, atatat de para Batlanului, §i aclun in-tartat de jalba acestora, le dete cuvant, ca precat va putea, se va sill, a-i mantul de tirania Vi-drei. Aceasta pizma Corbul §i-a izbandit la adu-narea dintai din Cetatea Deltei3), §i Vidra a fostizgonita din ambele Monarhii (precum s'a spusistoria la locul ei).

Corbul link cu toate ca vazuse cate pacaLe M-euse, nu se poen lnsa cu izgonirea Vidrei, ci, cuaceasta pricina, gandi sa grAmadeasca §i maimarl §i mai grele pacate. Asa patirna§ilor uncuvant le dadea, iar, In inima lui rea, puriA altgand. Adica, din pricina pizmei celei vechi, nupoftia de loc binele Filului §i Inorogului, ci so-cotia mai degraba sa aleaga pe Struto-Camila4)(precum s'a vazut), pentru care lucru s'a slujitde faralege §1 vicle§uguri destule. Iar, cele ce aludrat mai pre ascuns, acum O. ti be arat prescurt.

1) Face chiar i bani cAptuOti (fali).2) Mopenli (raze§ii adict Cantemire0ii.3) Excluderea de la cap. I §i II.4) Cap. I §i H.

231

Vei §ti dar, iubite prietene, ca, vAzand Corbulexe§ala, ce f Acuse cu Vidra, §i staruinta jiganiilorasupra Inorogului §i a Filului, socotl, ca, a li sepune Impotriva, ar fi sa ridice mari galceve. Caci:

1)cuvantul ImpotrivA sabia ascute; iar rAspunde-rea lint mania frange". Ada ca pre Lup, che-raandu-1 In taint, Ii zise:

Cunosc bine, o prietene, c5. ati tams multeasupreli despre partea spurcatei Vidre, iar, de vaputea aceasta, va mai aduce Inca multe asupravoastra. Insa, noi, pentru ca sä indreptam gre-§ala §i sa ne rascumphram pacatul, pacea sh nenevoim a o pogora, pre cat ne va vent in mana.Pentru acest lucru Irma, am de cerut dela voi,ca sA fiti mijlocitori, §i si alcatuim acea paceintro noi, Fil §i Inorog. aceasth pace, sa fieIntru tot adevarul §i curata inima. Cad: dealtpacea zugravit5.1), mai fericit este rasboiul crunt".

Lupul, auzind aceasta dela Corb, §i Incredintatta este din toga inima, se bucura foarte mult §irAspunse:

Acest lucru se va face prea lesne, de vremece eu sunt adeverit, c5. Filul §i Inorogul suntplecati dreptatii §i pacii; iar, 4ndath ce cuvanlulpAcii vor da din gura, le va rAmane pecetluit §itiparit In inima. Cad: ascunsul inimii, cand ecurat, I§i este sie §1 icoanA §i oglindA, in care sevcde pururea, ce §i cum este totul". de vremcce §i pofta to s'a plecat spre chipul dreptatii §iImbrali§eaza pacea, pentru acest lucru sh le fa-cern §tire. Vei cmioa§te apoi, ca cele graite demine au fost dupa voia adevarului §i nu din dra-

1) ImbroboditA.

i

,Si

232

goste. Insa pacea aceasta trebuie§te staruita a§a,ca Vidrei sa fii Impotriva, de acum incolo, §i forsa le fii intr'ajutor.

In putine cuvinte sa cuprinz insfar§it toataistoria. Pentru ispravirea pacii s'a graft, s'a ras-puns, s'a trimis, s'a Intors §i puindu-se toate celetrcbuitoare la mijloc, s'a mantuit prin chipuride credinta, far apoi, cu mari juraminte §i bles-teme, s'a legat dintr'ambele par i. Cad: la vi-clean parola dumnezeiasca §i basmul poeticesctot o cinste au". In acela§ chip §i Corbul, Invreme ce se faceau juramintele cele stra§nice, i§iIntindea toate maiestriile vicle§ugului prin toatelocurile §i cu mari juraminte §i multe jertfeispitia pe la Bozi §i Vrajitori, ca sa faca EpitropMonarhiei dobitoacelor pre o pasare, a careinume, trai §i loca§ sunt Imputite §i scarnave. Poti§ti §1 numele ei, o prietene, o chiama Pupciza 1),nascuta In Cara gemanarii §i crescuta in satulfurcei. Si §i-ar fi Inchis batranetele In curtile fu-nelor2) de nu §i-ar fi dat puturosul duh mai detimpuriu.

Dal sa ne Intoarcem la cuvantul nostru.Corbului insa nu i s'a primit nici jertfa, nici

Vrajilorii, dupa placere, nu i-au vrajit. De aceiaI§i muta socoteala Intr'alt chip de rautate §1,luand in taina pe Jigania cea proasta, ce-i ziceStruto-camila, o ispitl cu multe maguliluri §i In-velituri. Laudandu-i chipul, statul, umbletul §1cautatul in multe tropuri 3) ritorice§ti §i zican-

4) grec din Ceatalgea, probabil unul din clientela decAmatari al Domnilor.

2) Spanzuratorile i-ar fi pus capAt vietei de nu muria la limp.3) Impodobiri retorice.

Vergu,

233

du-i, ca firea a Idea° spre valva stapanirei, aIn§elat'o, iar dansa S'a increzut, saraca. Deci, s'apomenit apoi cu silogismul, adeverind'o devrednica, cat §i cu coarnele Boului §i coada Pau-nului. A fost push. astfel epitrop Leului §i stapa-nitor Dobitoacelor, unde §i pand azi stapane§te,cu minunea a toatd lumea. Cdci: de multe oncei gre§it iese nemerit §1 eel nemerit gre§it".

Adz dar Corbul, la acea adunare din cetateaDeltii, nu a dat ajutor Mo§nenilor, dupa cuvan-tul dat cu juramant, (cad. Filul ajunsese chiaracolo §i avusese cu tine impreunare), ci, cu totmijlocul, a silit pe toti sh. primeasca pe Struto-camilb.. Acest lucru, dupa cum §tii, ispravindu-1,a Inceput apoi §i mai cumplita goand asupradreptatii; goand, care, precum vezi, §i pand azise traganeazd.

Ma dar, o prietene, acestea an fost pricinele §iacesta a fost pricinuitorul vrajbilor, rascoalelor,goanelor §1 rasboaielor, cari se lucreaza §i pandazi, in Monarhia Dobitoacelor.

Iar acum, puind sfar§it voroavei, nadajduimdacd fa'gaduisem scurtimea §i am ta-

rdganat lungimea istoriei. Insa: Stiint4. lucruri-lor nu se na§te din pareri, ci chiar din aratare,care dared forma potrivitd, dupd materia ceare". Cdci: voroava laconiceasca este laudatala me§te§ug, jar materia adevdrului 'se lalcuie§tecu indelungata voroavd".

Soimul, intelegand acestea bine §i pre ama-nunt, se minima mult §i zise catre Inorog:

Vechiul, §i adevaratul cuvant graie§te: cadreptatea biruie§te toate, §i adevarul este maitare decal toate".

s

iertaciune,

234

Ramane acir deci, ca vechile rautati sd se surpe§i sa se arunce noile temelii ale bunatatii. Cad:thutarea mintii, schimbarea socotelii §i nesta-rea cuvantului, sunt laudate, numai atunci, canddin rau spre bine, se lntorc".

Inorogul zise:Inceputurile bune, izvordsc din inima bun&

§i neprepusd". Aceste 1nceputuri deci, vii sA lepui dela tine, on ai poruncd dela altii?

$oimul raspunse:InteadevAr, eu, dela mai marii niei, po-

runca nu am, insa cunosc inima 1ntregei noastreMonarhii, adica ca aceasta pofte§te, prin oricemijloc, a se duce spre o a§ezare lini§tia. $i devreme ce grAim adevArul acum, st spunem, ca,de gonit, s'a obosit toata. lumea, §i ca grijile igoana de toate zilele ne picureaza sudori desange. CAci: osteneala clAtirii, umeze§te sudoripe trup; iar grija neincetata tope§te vlaga inimii"..

Pe langa aceasta, mai este o pricing, care maIndeamnA care ispita lucrului. Aceasta este cre-dinta, ce are Corbul in mine. Care acesta a§adar, aratand adevarul lucrului, 10 va pleca, Braprepus, gandul, ce a avut despre tine.

Inorogul zise:Lucrul acesta, mi se pare oarecum de ne-

crezul §1 peste putintA, caci, precum §tim din ba-trani Corbul pui albi scoate, iar firea li intoarceIn negreala for ". Deci §i corbul batran chiar des'ar vapsi in alb, §i cu o ploaie poate sd se spele.Cad: fiintele rAman, cum au Inceput, chiar des'ar schimba in toate ciasurile". $i chiar de amzice, ca se poate albi. Corbul pe din afar §itotu§i pre dinla'untru tot negru va ramane.

235

Dar pentru a nu se zice, ca inima mea se In-greto§eaza de cuvant bun, WA ca sunt gata apaz1 hotarele priete§ugului, ca qi cele ale neprie-te§ugului.

$oimul raspunse:Adevarat este asa precum zici, insa de

multe ori, boala, fail nadejde, pre leac, s'a dat".De data aceasta ispite§te lucrul §i cu Aline §i veicunoa§te, ca., macar ca sunt u§or la pens, dar lacuvant sunt greu stritator.

Inorogul zise:Cu buna seama cuvintele aces tea to arata

se" fii poftitor de bine, insa pravila stapaniloreste. afa voi, afa poruncesc, afa sä se face". Deci,ori unde asemenea sentinta are putere, acoloeuvantul adevarat §i sfatul cu cale nu au loc.Precum zic unit: Ispita, pane" la a treia oara,estc a inteleptilor; tar, neparasita, este a nebuni-lor". De aceia ispite§te §i to de dotia, trei on §ivezi, de iese pof tele strambe, dupe" zisele drepte.

Dupe" aceasta, ti se mai cade a §ti, o prietene,ca ispita este intelepteasca, numai cand suntsemne de ie§irea acestei ispite; tar altmintrelea,cand cineva Incepe ispita afara de nadejde, sezice ispita aceia nebuneasca. Cad, ce socotealaar ispiti a cunoa§te cele de peste ceruri, sau celedin centrul pamantului §i ce nadejde i s'ar de",ca va putea astfel afla ceva, acolo unde simtirea§i socoteala nu Incap. Cad axioma filosoficeascazice: toga cuno§tinta §i §tiinta purced din sim-tire inainte mergatoare". Deci de ai povata caaceasta, bine; de nu, nu. Fara povata, la ostroa-vele fericitilor, parase§te-te a merge"1).

1) Fara §tiiata a afla locul adevArului.

236

Soimul zise:SA fie foarte adeverit, ca inima buna imi

arata nadejde. Si de mult am avut semne bunedesprc aceasta calatorie. Acum nu-mi mai rh-mane sa §tiu, decat, cu ce chip ai putea uita pa-timirile, ce ai tras. Si aceasta intreb, pentru aputea da raspuns la cele trebuitoare.

Inorogul zise:Poftele mele sunt putine §i drepte. Putine,

pentru ca sunt doua; drepte, caci cer pe ale noa-sire §i nu pe cele strAine. Intaia este dar: caFilului sa nu i se opriasca dreapta lui mosle-nire parinteasca, sau Corbul, sa-§i is aripile delaStruto-camila. A doua este: traiul lacasul meu,veri In. varfUl Muntilor, veri in fundul vailor,veH In camp, veH in padure, sau on unde imiva fi pofta inimii mele, sa fie afara de orice grija.

Fhcandu-se aceste doua, inceputul priete§ugu-lui poate fi; iar cu vremea §i dragosteia adeva-rata. Zic, cu vremea, cad, tine ar spune, ca eine-va se poale intoarce cu toatd inima din urd spredesavar§ith dragoste, acela este mincinos §i vi-clean. Caci, precum intrarea patimelor, a§a sesocote§te §1 id§irea. Mai mult, obiceiul invechitse uith cu anevoie. Caci: sufletul, care, prealesne, se mutg din ura in dragoste, la cea, maimica pricing trece din dragoste in urh". De aceia§i: vremea pierdula este buna, cand este pentrualegerea prietenilor".

Iar pentru vremea luarii raspunsului, socolescdi 1500 de minute sunt chiar de prisos. Deci,Vara znava, fa, Ca sa nu ramilie in prepus preamult nici priete§ugul', nici neprietewgul.

fi

Partea VII

Cameleonul, ducandu-se la $oim, f i afleind deintalnire, schimbd de tactic& Vazand pe TomaCantacuzino, incantal de Cantemir, se prefacea fi f 1 el de aceias parere.

Dar intors acasa, comunica lui Brancoveanu(Corbul) necredin(a trirnisului sdu Toma. Maiscrie eu f i Batlanul (Dimachi), capuchehaia luiBrancoveanu, a trecut cu .oimul.

Brancoveanu (Corbul), primind cele cloud seri-sori, rdspunse lui Toma, ca nu urea pace, iarCameleonului, ca doreste urmarirea lard cru-(are, pand la omororea lui Cantemir. De aseme-nea recheamd pe Toma f i Dimachi. Pentru exe-culla ordinului se trimite Uliul (tefan Cantacu-zino, paharnicul).

VII

In vremea deci, in care Inorogul vo-roveau, Hameleonul se duse la locasul sau. A-colo, In vasul uluirii, deschidea vetrile gandurilorsi inotand prin marea socotelilor celor rele, in-tindea, spre toate vanturile, funiile chitelor. Asa,tavalindu-se in valurile viclesugului, it chinuiau,somnul fara somn si odihna fara odihna. Iar a-ceasta, intr'atat, incat somna cu ochii deschisi sivisa cu toata fantezia desteapta. Visul lui Inchi-puia pareri ca acestea:

Visul Cameleonului

Hameleonul, Bind fire a se hranl cu vant sia paste aer, i se 'Area prem.= ca umbla pe mar-ginea unei ape, unde erau niste hingiuri dese sighimpoase si niste copaci frunzosi si umbrosi.Grosimea si desimea umbrelor for parea sa cap-tuseasca intunericul si soarele sa-1 34.21 Lea salipseasca.

Asa dar, orbacaind el prin ceata aceia intu-necoasa, i to Ora, el vede, departe, o zare defoc. Apropiindu-se de dansa vaza, ca focul eraatat de mare, incat varful parei patrundea nou-rii cerului, unde cele doua stihii faceau groaznicetrasnete, vrajmase fiind una alteia. In mijlocul

si oimul

239

focului \raga o jiganie groaznica, care aducea lachip cu soparla, lush mult mai mare. Aceasta ji-ganie, plimbandu-se In toate partite prin parkpastea cu nesat jaratecul si de mare lacomie, In-ghitea spuza, fara ca, In ceva, sa o betegeasca,infocata vapaie.

Hameleonul, vazand mancarea asa de dulce aSulemendritii (cad asa o chema), i se scorni foa-mea In stomah. Cad: de n'ar fi simturile In-demnatoare, de multe ar ramane pofta sufletuluineclatita". Incepand dar foat-nea, i se Intoarsgramaru.ntaiele stomahul 11 chinul foarte tare. Elincepu deci a se van: Vai matele! Vai marun-taiele!" si a se vaiera: Vai vintrele! Vai/pante-celer.

Salamandra, atund, din mijlocul focului, iizise:

0 sarace! Ce poate fi acest chin, si aceastalacomie spre bucatele mele.

Hameleonul, mai pe urma, abia, raspunse cuglas lanced:

Simt simtire nesimtita si pat patimire ne-patimita, o Imparatul focului! (Cad i se parii,ca Salamandra este bozul focului I).

Hameleonul, cel ce amageste pe toata lumea,de data aceasta s'a amagit pre sine. I se Ora,

fara primejdie, poate mistul focul 2). Dar celrau, rau pateste", cad, In locul foamei, arsura YiInmulti suferintele.

Salamandra zise:0, ticalosule! Au nu stii, ca stomahul nu poate

1) Slava lumii.2) Desfatarea lumii.

si

91

ca,

240

sa mistuie orice bucate, nici gatlejul sa primeascaorice bautura nici alts jiganie nu poate pastefoc ca mine? Caci: tine pentru pofta desfra-nata, covarseste oranduiala firii, acela se pedep-seste In focul lacomier. Acuma, tu, nu fa maimulti zabava, ci alearga mai curand, cearca,acolo, uncle vei afla oua de sarpe2), sa le bei ne-zaticnit. Mancare ca aceasta, cere bautura caaceia.

Hameleonul, cu marl lesinaturi, Incepli a cu-treera toate malurile, toti campii, si a scocioratoate bortile copacilor. Caci: La cei bolnavi, sa-natatea este mai de pret ca toate". Insfarsit, dupamulti truda si osteneala, i se Intampla sä afleouale unui carpe, ce se chiama Ohendra 2), pecari le si sorbi fara Ingaimala.

De Indala ce bau ouale, i se parh, cal i s'a po-Lola arsura matelor3). Ins5. dupa fire si dofto-rul, dupa doftor leacul dupa leac i tama-duirea". Boa la nu s'a mutat In chipul sanatatii,ci intr'alta forma mai rea. Ouale Ohendrii, inVantecele calduros, incepura a face zamislire, iarembrionatii pui de Ohendra, dupa firea lor,ramara pantecele Hameleonului, ca sa iasa lalumina 4). Caci: tine inghite cu lacomie acul cu-satorului, boraste fierul aratorului (plugului) ".

asa bietul Cameleon iarasi sa bait de moarte.Puii Ohendrii, iesind deci din pantece, i se Im-

pleticira peste trup, i se incolatacira de grumazi,it muscara supsera sangele, in locul lapte-

1) Minciuni scornite.2) $arpe, care craps and 1i iese puii din burg.3) Pedeapsa rAutatii, ascunsa In anima.4) Viptul (produsul) minciunilor ; ocara, care vine peste voie.

fd-

si $i

ai ii

241

lui, pe care nu-1 aveh. Durerile ii furs asa demarl, fuck tarziu fsi aduse aminte de Cornul I-norogului (caci si alta data fi daruise viata, tototravit fiind, ca si acum, de toapsecul si veninulsearpelui). Asa dar alerga Inteun suflet, la mun-te, ca doar va aflh (undeva pe binefacatorul sau.I-1 descoperl intr'un munte prea fnalt, inconjuratde prapastii si hartoape groaznice. Tocinai a-tunci i se Ora, ca, o pasare neagra mare dinvazduh 1), vine, cu marl vajiituri, vrand sa sepule pe cornul cel luminos al Inorogilui.

Inorogul, atunci clatind capul, pashrea nu putha se lipl de corn. Catva timp, facandu-se rasboica acesta, Inorogul lovl insfarsit pasarea cu cor-nul In curmezis. Cateva pene ii sburara din a-ripa 2) si pasarea se pravall In prapastie 3).

Hameleonul uita de dureri la aceasta priveala,caci: cand puterea sufleteasca se infige in pri-vala intelegerii, atunci toate simtirile trupului a-mortesc". Dar patima simtirilor dureroase seintoarse. Si pentru ch. Hameleonul nu se puteaurca, unde sedeh Inorogul, fi striga:

Milosliveste-te asupra ticalosiei mele!Inorogul zise:

Ce fel de patima to chinuieste?Hameleonul raspunse:

Inlai foamea, apoi focul m'au parjolit; iarmai pre urrna puii, ce am nascut, m'au prapadit.$1 daca milostivirea to asupra mea nu va ajunge,raman pieril si prapadit. $i se ruga apoi, ca sa-1mantuiasca cornul lui.

1) Corbul.2) Scaderea puterii.3) Trecerea de la mandrie, la ocarA.

16

242

Inorogul rAspunse §i el:Puterea leacului meu sluje§te spre otrava,

care vine din afarA, iar nu spre veninul, care sena§te dinAuntru. CAci: Iputatea bolii o tamA-duiesc doftorii; dar, bolii suflete§ti, nu-i §tiu, a-potecarii, leacul". Totu§i, pre cat pot socotl, re-teta leacului tau 1) este aceasta.

SA fierbi In laptele aspidei, corn de camila,coama de §arpe, ochi de guz orb §i unghie depe§te, pana ce nu va ramane decat de zece onzece dtamuri. Cu o parte din aceasta alifie, candva kadea soarele ca Luna, sA to ungi pe rana.Iar partea cealaltA, storcand apa din fArimi§uride marmorA §1 din pilituri de aur, $a o amestecicu ea, §i fAcand'o §erbet, sA o bei.

Hameleonul, auzind leacul, Si socotindu -1 debatjocora, se jelui:

Vai de mine, dar tine poate afla lucruri ne-vazute §i neauzite ca acestea!

strigand a§a se de§teptA

Trezindu-se, talcul visul, dupA placerea lui, Inacest chip:

Apa: vremea nestAtAtoare. Padurea: multimeagloatelor turburate. Negura soarelui: invaluirealucrurilor. Para focului: vestea mArimei poftei.Salamandra In jaratec: statul adunarii, care sehrunia spre izbandirea inimilor. Lupla apei cufocul. vestea celor doua. Monarhii, cari va trecepeste sari. Foamea: pofta cAtre un lucru. Man-care de jaratec: agonisire de laudA. Leacul Sa-lamandrei, adicd out fearpelui: mijloacele, ce

1) Neputinta intoarcerei firii spre bine.

Si

243

se nasc din intelepciune. Puii farpelui: socotealadin Wand. Leacul Inorogului: cercarea nepriete-nului de a strich bucuria biruintei.

Dar parlea dela urma nu o puteh pothvi.Totusi, vesel de talcuire, se scula si se mirA,nu-i venise veste dela 5oim despre sosirea I-

norogului. Dar, mangaindu-se, Isi zise:Viclesugul, ce port in mine, nici pielea de

pe mine nu-I simte. Ce s'a IntAmplat, ca Inorogulsl nu fi venit la prundis, doar nu o fi descoperitviclesugul?

Apoi se culca iarasi cand se destepta, zivaastepth a se lumina cu gaud intunecos.

Deci Inorogul §i cu Soimul, dup6 ce sfarsiravoroava lor, prin multh vreme a noptii, se intur-nark tine -si la ale sale. Imbratisandu-se, sarabuns 10 detera si se sarutara prieteneste.

Iar, child maim cea de aur1), cu degetele detrandafir2), culege flori din varful muntilor 3) simanunchele albe, alege, din cele negre*), Hama-leonul purcese, dui:a obicei, la cercetarea straje-

Cutreeran.du-le Inteun suflet, neafland ni-mic nou, 1si dovedi sie, ca, de buna sear* Ino-rogul nu se coborase din munte. Cad:. vicleanulchild nu are pre tine viclenl, atunci se viclenestepre sine, furandu-si cele din san, 4e pune inpunga". 5i asa, socolind, ca vremea cleveteleiceasul zavistii sosise, se duse la 5oim. Catre a-cesta, curmand pe jumatate darea bunei dimineti,

1) Soarele.2) Razele soarelui de dimtneatA,3) CAnd lovesc razele soarelui In varfurile muntilor.4) Cand se InganA ziva cu noaptea.

ca

si

si,si

lor.

rosil.

244

i nesllirsind bine caderea .in inchinaciuni, se in-china cu capul viperii, cauta cu ochii vulpii, seclatina cu trupul Dulaului, ca si cum ar fifost turburat de vre-un duh rau, Incepii a im-prastia, Intr'acest chip, cuvinte amestecale custropi §i cu bale spumate, din buzele lui, lasatein jos.

Vazut'ati lucru nestatator de cuvant i cla-tilor ca frunzal Vazut'ati cucosul din varful tur-nului, invatalor al vanturilor ?I) Eu, de mult,vream sa ti-1 cantaresc, cate dramuri trage latrup Si la minte, sa ti-1 dovedesc, ca niciodatiladevarul n'a iesit din gura lui. Ma siiam Insa, ati-1 arata, vazandu-te incins cu atata sete si a-prins co atata pofta de impreunare. Acum insa,i-ai vazut singur usurimea mintii, nestarea cu-vantului i toga prostimea firei vei fi cunoscutLeul de pre unghii si tot circalainul lui, de peo singuri parte. Pacatosul de mine, dupd cumam spus, ma feream a-ti spune adevarul, ca sanu cad in prepus de zavistnic clevetnic. Caci:pre cat este de uracioasa minciuna la urechiledrept auzitoare, pre atat de primejdioasa este a-deverinta la auzul stramb ascultalor".

Acum deci n'a venit la locul insemnat i dupacuvantu: dat. A luat juramintele in basm, ru-gamintele in batjocora. Din pricina aceasta aslua indrazneala a zice, din inimA curata, adeva-rul. SA-1 faci a cunoaste neprietenia, caci priete-nia n'a vrut sa invete, §1, in laturi §i curse noi,vAnandu-1, sa-1 fad sa priceapa acestea. Caci:precum nu se aseamana obrazele, unul cu altul,

1) Cel ce dupa vreme 1§1 mutA void §i priete§ugul.

§i

si

ti

si

245

si stelele nr lumineaza, una ca alta, asa se aflaviclean mai viclean si mester mai istet ".

Soimul, se miry intreba, de cine graiestein aces': chip si cui scorneste aceasta puturoasahula?

Ham eleonul zise:Dar, Domnul meu she bine, cine este in

lume, vrednic de toata hula si a carui nume estescarandavos1) pomenirii.

Soimul raspunse:Nu inteleg.

Hameleonul zise-- Au, nu mi-a varsat atatea sudori crunte a-

magitorut si sifarul acela? Au, nu inselatorul a-cela, m'a bagat Inteatatea cumpene de moarte?Nu, din pricinA. lui, am cazut rob la mana. Cro-codilului, dela care si azi, cu pret greu, sunt legatsh' ma platesc?

Dar lasa, ca imi voi implini eu visul in cu-rand, asa cum ram talcuit. Cad visele, niciodatapre mine, nu ma imagese.

Dela tata am invatat talcuirea for si alcatuireavrajilor. Si el Invatase dela babele Scitilor, toatemestesugurile geomandiei 2), chiromandiei 3) sinecromandiii 4), umbl'4nd cu corabierii pe Ia Her-sonezul Crivatului3),

1) Gretos.2) VrAjitul pe crApaturile plmantului.3) Ghicitul in palmA.4) Vraja asupra trupurilor moarte; se tine'de pAcat la toate

limbile (popoarele).5) Cramul tAtaresc (Crimeia).

246

*oimul, intelegand, ca aceste varsaturi le bo-raste asupra curkeniii Inorogului, zise:

*tergeti gura, o prietene, de este cu pu-tinta, inghite-ti stnpitura1) soarbe-ti boratura,caci Inorogul a statut si la cuvantul dat, $i a ve-nit, aseard, si la Impreunare. Dupa voroava,m'am mirat chiar mult de inalta lui Intelepciune§1 adeverit am ramas, ca, toate cite le spui, nusunt, decal din zavistie veche, spuse. SA Insa,ca. Sabia zavistnicului nu are manunchi, celcc o apuca cu mina, nu poate sa ramaic ne-rAnit".

Hameleonul, pe deoparte iii schimba deodatAobrazul in multe fete, ca nu cumva *oimul sa-iafle vechea pizma, sa-i incerce viclesugurile,sa-i talcuiasca allfel visul; pe de alta parte,. a-'erg, ca un cal desfranat, sä. imbrace minciunain haina adevarului, viclesugul in cAmasa drep-tAtii, sa-si stearga urmele de vulpe vicleana.

Asijderea cauta, de, nu cumva, ar putea cap-tusl i zugravi acestea toate cu mestesugul cu-vantului. Caci ce alta ceva Invata pre ucenici In-valatori; cuvantului, fail cat sa faca din adevarminciuna $i din minciuna adevar Iar eu am chel-tuit destul unldelemn Intr'aceasta Invatatura,am tinut destula vreme scaunul acestei scoli2)celorlalte lighioi, si am avut deprinderea cartilor§i scrisorilor amagitoare.

5i asa, schimbandu-si fata dupa fata, incepavoroava dare 5oim:

Dragostea prea mare §i liubovul Oubirea)care trece peste hotar, iii fac marl prepusuri din

1) Scuipatul.2) GramAtic, scriitor de cArti.

§i,§i

stii§i

§i

§i

§i

247

pricini foarte mici", precum maicele prepun co.-conilor lor, pentru cea mai mica mutare a sail&tatii, tot soiul de primejdioase boale, de unde §icuvantulz sh nu vie In capul copilului, ce-i me-ne§te maica-sa"; Asemenea dragostele Afrodi-tei1), can in locul adevarului, scornesc hule §i

prepunand celor iubiti, de aceasta,- dra-goste inchipuita §1 facandu-§i inima rea din a-ceastil pricina2).-----

A§ijderea, eu ma aflu cu Inorogul In dragoste,§i toate prepusurile mele sunt isvorate dinteansa_Sh am deci iertare, cAci am crezut in descoperi-rea maiestriilor noastre de cAtre el §i de acolonevenirea lui la Impreunare. Pentru aceia, ca sa_poti pricepe adevhrul, ziceam, ceia nu-i doresc§i graiarn, cele ce nu are. Iar acunf, In§tiintandu-ma din ambele parti, a ie§it cele ce §tiam dintruinceput, iar nu cele ce prepuneam. Inima meadeci a luat deplinh veselie, caci lndointa mi s'aridicat de pe suflet.

Adevarat este, Domnul meu,. ca, precum zici,Inorogul este, la lucruri staruitor, precum este §ila cuvant, stAtator. SA fii deci adeverit, ca, pre-cum voroava lui te-a In§tiintat, a§a §i faptelelui iti vor arhta, cat de straluminata este buna-tatea lui.

Eu 'lush, care datoresc cornului §i antidotuluilui, atata binefacere, luck, fara ele, viata mi s'arfi curmat, Imi arde inima In para mare, cam'am lipsit de priveala lui, la Impreunarea voa-

1) lubostele (iubire) spurcate, curvesti.2) Aici sunt intercalate tanguirile Afroditei, pe cari le repro

ducem In PrefatA.

manii,

.

248

stra; de aceia a§ vrea sa nu fiu scutit, la a doualui venire, de aceasta priveala.

$oimul, curat la inima, IncredintAndu-se cu-vintelor viclene ale Hameleonului, ii spuse, capeste cateva zile sunt iara§i, ca sa se impreune.

Hameleonul, raspunzand repede, zise:Dar eu §tiu, ca visele mele nu ma amagesc.

Soimul:Ce vis este, rogu-te, acela?

Hameleonul povesti visul l deci, cum s'a pome-nil mai sus.

$oimul, patrunzand adancimea lui, zise:$i aceasta cum ai talcuit'o?

Hameleonul, se sill deci mintea $oimului acaptu§i:

Padurea: grija. Salam,andra in foc: neprie-tenie veche. Foamelea: jale. bindle qarpelui: ye-nirea Inorogului. Naqterea puilor: nadejdea ve-nirei lui. Pastirea cea neagra: veste §i nume rau.Leacul dela arm& veselie §i bucurie.

Astfel Hameleonul, carpind §i inadind visul,acoperia vicle§ugul cu cuvinte late. Soimul InsA,incuie visul In tacerea lui §i a§tepta sa vie is-pravitul.

Dupa aceasta, Hameleonul, ie§ind dela Soim,§1 cum I§i pierduse vanatul, l§i mura buzele demare necaz §i mainele §i le frangea. Alerga de-graba la Dural §i Ogari, cu rata posomorilta §icu inima franta. Ace§tia, vazandu-1 astfel, it In-trebara.

Ce poate fi aceasta, o prietene? Chipul itiarata urgie §i fata bicisnicie. Au, ti-au menit vra-jile ceva spre chezi rai? Au, ai simtit ceva impo-triva poftei noastre? Sau, de nu ti-a venit tie

249

ceva rau, to temi, sa nu-i vie cuiva ceva bine?Cad: zavistnicul poarta mahnire indoita, candse teme, ca lui, sä nu-i vie un rau altuia, unbine".

Noi nu to -am vazut pans acum, asa de infun-dat! Ti-a legat cineva limba, ca clopotul? Gura,cea ca dubla, ti-au astupat'o? Cine inghetatvoroava, cea ca puhoiul ploilor ? Glasul, eel ca tune-tul, tine ti l'a amortit? Multimea cuvintelor, celeizvoratoare ca 'Acura, tine ti-a oprit? Spune-nedeci, cat mai curand, ca sa ne facem partasimahnirii, sau mangaitori. Cad: cuvantul man-gaios la intristare, este, ca numele doftorului, lazacerer. Iar: uncle este hick:dup., acolo na-dejde, unde este nadejde, acolo Inceputulmangaierii". Asa si doftorul, macar ca nu scoateboala, Insa numele lui face minuni, ridicand na-dejdea bolnavului.

Hameleonul, pufnind din nari, izbindu-se inpiept, aruncand din main, §i din picioare, cadulaii turbati, Marna Imprastiind §i spumand dingura, zise.

0, fratilor, ma afla in mare stramtoare ainimei! De oi grai, oi muri; de oi tacea, oi era -pa". mintea nu-mi poate nemerl, pe cad, dinamandoua, sa aleg. Sa incep tremur; sa nu in-cep, de necaz, ma cutremur". SA zic, ma tern;sa nu zic, nu rabd". Am sosit la teas, ca fatatoa-rele. Sa fat? durerile i chinurile ma inspai-manta; sa nu fat? imi crapa pantecele. Sa stricdoua? tocmesc unai sa tocmesc doua? stric omie. Sa-mi spuneti deci inainte de toate; sa stricdouA, sa tocmesc una? sau, tocmind una, sa striccloud? Altfel nu voi deschide gura.

si

ti-a

sisi si

Si

250

Du Mil, chtva stand la ganduri, raspunsera laintreb area aceasta, far. baiere:

La toata incepatura unui lucru se socotesc-doua savar§ituri; §i pentru care din aceste douatrebuie, se incepe, lucru. Unul din savar§iturieste, on cum ar fi, lucrul, sa se faca; altul Insa,este a se face bine on rau, tare on slab §i a§amai departe. Deci, care din acestea vrei, spre a--cela iii a§eaza lucrul.

S'apoi, mai §tim §i ea, a se strica, este mailesne, decat a se face un lucru. Un copac vinedin fire In 40 ani §i se usuca in 40 zile. Pirami-dele Egiptului, colosul Rodosului, raiul Babilo-n.ului, capi§tea Efesului, care abia s'au putut is-pravl cu vremea, §1 cat de u§or in nimic s'au in-tors. Cad: tot lucrul muritorului, muritor este".A§ijderea: un nebun arunca o piatra in fundulmarii, §i o mie de intelepti nu sunt vrednici sa oscoata.. Sau un copil cu un beti§or strica o miede oale, §i 1000 me§teri nu pot lipl una la loc".

Deci, dupa care chip pofte§ti, alege sa to apucifacerea, tocmeala on stricarea.

Hameleonul raspUnse:Adevarat Ca: sufletele prietenilor, cu simr

patia, ce o au intre ele, 1§i nemeresc gandurileunul altuia."

A§a dar, dupa sfatul vostru, urmeaza, ca, intaisa stric douh, ca sa fac unul.

Veti §ti dar, fratilor, ca pieirea a doua capeteeste viata a capului al treilea; adica, cu moarteaInorogului §1 a Soimului, viata Corbului va sta-rui. Alimintrelea, nu este putinta, precum vetilige lege mai pre urma.

Du laii, auzind numele Soimului, se turburara,

Intai:

251

'eaci li aveau fried. 1 atunci, mai addne, Ince-purr'. a Intreba pe Cameleon.

Hamelconul zise:Lucrurile au mers dupa talcuirea visului

meu. Iar acum viclesugul, aratat de oim catreStapanul sau, a mutat lucrul spre mare rau.

Du laii, neprieepand InvAluitele cuvinte ale Ca-meleonului, 11 socotird pe acesta Imbdtat de aerfierbinte, sau, fiind schimbarea lunei, turburatde boald. Mai ales, auzind de vis, se apucard a-Iiscodi. Caci: stiinta on cdrui lucru, tot mai bunkeste decat nestiinta".

Hameleonul zise:oimul s'a aratat a fi vrajmasul amanduror

Monarhiilor, iar, pre mine, m'a tinut in rds sibatjocord, si toate slujbele mele mi le-a vanturatin praf.

Stip prea bine de coborarea Inorogului §i deprinderea lui. Toti Insa orbacdiau in intuneric..Intunericul mintii este mai greu decat al noptii,si pierderea socotelii este mai primejdioasti cacea a cdii".

Iar eu, care atata sudori varsasem, inselandu-1asteptand sfdrsitul, ma svarcoleam in pat, capestele pe uscat. Caci: precum pestele afard din.apd se Ineaca cu aer, asa si pofta incarca toat&gan circa".

Azi, dupa ce soarele si-a revarsat zorile, m'amdus la oin-ii. Acesta, cu mare manie, Incepa a ma.ocara. Asijderea, Incepa a Mudd, cu nespuselaude, pre Inorog, §i de ar fi putut, i-ar fi asezatscaun, mai pre sus decat lui Zevs, In ceruri. In-sfarsit, zise, ca Inorogul venise la Impreunare,si ca ar fi gasit, In mintea lui, multa Intelepciune

252

§i bunatate, iar la noi, numai strambiltate. Deciadaoga, ca, aceasta jiganie, trebuie a ni-o faceprietena.

Eu, dar, o fratilor! auzind aceste cuvinte otra-vite, ca §i cum m'ar fi ospatat cu oda de naparca,cu venin de vipera m'ar fi adapat.

Inorogul deci a scapat, §i pasarea neagra dinvis, asta Insemna. Rana poftei mele 4a ramanenestielit5.1), each rana poftii este mai obrinti-toare decat cea a fierului, §i mai burzuluitoarede cea mai mica pricing ".

Du laii, intreband de va fi altceva cu temei, casä faca §tire ambilor Monarhii, Hameleonul ras-punse:

feri, child soarele I§i intorcea fruntea cailorspre apus, §i carul spre coada ursului celui mic 2),plimbandu-ma incoace §i Incolo, pe margineaprundi§ului, ca sa-mi re§chir melancolia, imi ie§1In care Molia, care strica blanile. Eu, nu defoame, ci pentru zabava, luand'o pre varfulbei, ea, inspaimantandu-se tare de icoana mor-

Inceph a mi se rugh, cu mare umilinta.Cruta-mi viata, domnul meu, nu te aratit

aspru spre molatec trup§orul meu; ci intai as-culla cantecele mele, cari multora pot da saulug viata, dupa cum sunt intelese on ba.

Eu fi zisei: de moarte nu te teme §i de viatanu fii cu grija".

Ea incepu dar cantecul:Cu penele vantul despicand,Cu Biltlanul negru cuvantul puind,

1) Fara leac.2) Adica. dupa noul ciasuri, grin chindie (4 p. m.)

lirn-

lii,

Soimului

253

Corbul, d'inceput, cu rau tiranise§teSi nici din hegherie drept nu stapane§te.Iar in cuibul altora ouale, ce-au scos,Tare, laba $oimului, le va da jos.Cel cu un corn, iute, mai iute la minte,Ale sale le cere, cu sfinte cuvinte,In curanda vreme, dupa fulger, tunul,Rau li va detuna, din multi pang. la unul.

Cantecul acesta, acum l'am invatat, ascuns inni§te pene. Penele erau de 5oim amestecate cuBatlan1). Dupa cantec, ele Intre ele astfel voro-vira.

Batlanul puse cuvantul:Pre stapanul meu, Corbul, l'au trimes acum

de curand, pentru ca, impreuna cu stapanul vo-stru, $oimul, sa fie de paza prin munti §i garle.Nu §tim tine; dar, de-1 vor putea prinde, marerau voi sa -i faca. Insa nu se poate §ti, ce vorputea ispravi, de vreme ce, nu pare prea u§orlucrul acesta.

Iar penele $oimului zisera:Voi puturoaselor, cate cuvinte ati grail, cu a-

tatea nu §tim" le-ati amestecat. Noi §Lim Insa,ea stapanul nostru nu este nici nebun, nici luatde minte, ca sä se faca organul rautatilor §i cle§-tele faurului §i §tim, ca sfatul, din rau spre bine,l'a mutat. Caci: precum tocmirea madularelorsluje§te la frumusetea trupului, a§a §i ce6 a sfa-turilor la podoaba intelepciunii".

De vanarea stramba a Inorogului deci se pa-rasl.

Acestea fratilor am auzit dela Molie. $i taremi-e teams, a, pan& la urma, sa nu ne vaneze

1) Slugi le lul.

254

altii pre noi. Cad: ce este dupa perete, nu poatevedea ochiul muritorului; nici ce se va nastemane, nu poate cunoa§te". De aceia: trebuiecercat si scuturat, tot cuvantul ascultat, tot sf a-tul Intrebat si 4ot prepusul chibzuit".

Du 15ii, deci adeverindu-se de dovezile infor-muite ale Hameleonului, facura indata §tire Cor-bului. CAci: precum 'gra Du 15.ii de frica clatiriifrunzelor, tot atat de usor sunt crezatori laminte".

Jar Hameleonul le ,proceti o sentinta veche dinRetoria, pe care o muta in Po Rica, §1 care sunA.pc grece§te:

Nu este bine, o prietene, a merge pentru fie-tece pricina la mester, ci f5.-ti to singur fluerul,cad lucrul este destul de lesne.

Deci buna nadejde sa nu pierdem, de oareceSoimul mi-a aratat, cand va mai avea impreu-nare Cu Inorogul. Iar atunci vom lucra prin noiinsine.

Iar Du Mil trimisera carte ca aceasta Corbului:Monarhului monarhilor §i Domnului dom-

nilor, noi slugile credincioase, Ogarii, Du liiii,Coleii §i Itasul, stergand cu multa plecaciune pra-ful pragului puternicului nostru stApa'n §i ru-gaud viata dela cerestile puteri, Inftiinfam.

Va §ti dar Domnul nostru, ca aceste zile, cAl-cand prin ascutite stanci, de ni s'au basicat tal-pile, jar pielea si parul ni s'au jupuit, scociorandprin ,ghimpoase henciuri. Dupa multe prive-gheri, am cobork insfarsit pe acel neprieten lastramtoare si l'am dat In mina Soimului. DarSoimul, dupa ce a venit cu dansul fata in fata,nu stim de l'a fermecat acesta cu ochii, ca Vulpeapre Cucos, sau cu vorba, ca Sirenele, l'au amagit.

255

Atata §tim, ca, nu numai, nu l'au prins, ci s'a le-gat cu el de prietesug, ba ne sileste si pre 3aoi,sa ne facem partas cu el.

Asijderea Batlanul, s'a dat in partea lor.Catre aceasta ni-am adeverit foarte bine, a-

click ca Soimul schimbat penele, din pes-trite in negre, iar din negre in pestrite.

La acestea, proasta noastra minte nu poateafla all leac, decat sa se cheme, la Monarhie,

Batlanul §i dovedindu-se de viclesug, sase pedepseasca".

Cartea aceasta era mai neagra ca cerneala.5oimul, dupa impreunarea cu Inorogul, tri-

mise si el carte Corbului ca aceasta:Dupd titlu:

Bine sa §tie, Domnul meu milostiv, ca dupaporunca data, la Grumazul Boului venind, va-naloare am dat Inorogului, cu toti Du Fah. Insanici cum n'am putut a-1 aduce la mama. Apoi,,dupa porunca avuta, i-am trimis, cu Hameleonul,vorba de pace, socotind a-1 prinde mai usor. In-credintandu-se la cuvintele mele, atunci ui -amImpreunat la un loc si am scuturat tot felul devoroave. Iar incheietura for este aceasta:

El pofteste pace din toata inima, insa se arataprea cu anevoie a se incredinta, de vreme ce demulte on s'a ispitit aceasta, totdeauna a fostamagit. Lucrul acesta, eu, tagaduindu-1, el aratacu multe argumenturi, dovezi scrisori, ce aveala mana. N'am mai avut deci, ce sa-i raspund, cutoate cei ce pacea au de asezat, au sloboze-nie a gill minciuni spre linistirea sufletelor".

Intr'acestea, Domnul meu, sa §tii ca el altfelse zugravia la noi, iar eu in alt chip l'am cunos-

Soi-mul

$i -a

ai

ca.:si

256

cut. Deci slujba mea ma Indeamnd, sa zic, ca ji-gania aceasta este vrednica de prietenie, cacimana lui gata §i neferita. este.

Pentru aceasta, cu indrazneala ce o am delanegrimea ta, ma rog, ca raspuns sa am, pans In1500 minute, on ce ar fi pofta Domnului meu.sa raspunda. Pentru aceasta cuvant i-am dat I-norogului.

Corbul deci, luand din cloud par i doua seri-soH, cu doi ochi le cilia, cu cloud urechi auziapove§ti dimpotriva. Dar: minciuna, la cei man,Incapere are, mai mult decat adevarul, care ,eimpotriva".

Deci dete Dulailor raspuns, sa ridice pe Soim§i pe Bat lan, iar ei sa faca ce or putea, sa lemid In mana neprietenul.

Iar .Soimului raspunse:Cartea ta am luat, §i cuvintele Inorogului

am cetit. Si iata ce-ti zic: Nu se poate. Deci alta§tire catre mine parase§te. Inorogul, on cat s'arjura, neprieten va ramane. Te sile§te dar a-1prinde, cat mai curand, cu orice mijloc. Caci:pravila noastra sloboade a face oHce, pe ne-prieten a prinde". Asemenea in Monarhia noastraeste vestita axioma: e mai lesne a avea judecatacu mortul decat cu viul; iar de pacatul ascunseste mai u§or a te spala, decat de neprietenulvazut".

Iar de nu, cu Batlanul impfeuna, aici sa vii,dupa porunca noastra. Uliul, varut tau, va aye&atunci sä te Inlocuiasca.

Aceasta I j scriem.

Partea VIII

)5'oimul trimite pe Cameleon sd ceard lui Can-temir o mud intalnire. Cameleonul se duce fivine cu rdspuns, cd Inorogului ii este fried deCrocodil. $oimul, nebanuind pe Cameleon, itscrie, asigurandu-1, nimic nu ise va tntampla.

Cantemir va vent in chiar noaptea aceea.Cameleonul avertizeazd pc Crocodil.

Cantemir vine la intalnire, afld rdspunsul luiBroncoveanu fi se desparte de $oim, cu promi-siunea acestuia, cd vefnic ti va fi de lobos.

La wire este prins de Crocodil (Bostangii),cari it Inchid. 1 se cere o mind pentru plata da-toriei Cameleonului, spree a-I Asifel aflaCantemir de recuno§tinta Cameleonului.

Acest Cameleon, afldnd la randul lui de prin-derea Inorogului se duce la $oim fi-i fdca amarerenzontrante, pentru a-I fi compromisn

Jocul diplicitatii lui fa insa in fetes fiit dung&

17

cci

liberd.

$ohnul

VIII

Amanduror partilor, venindu-le raspunsurile,Du laii descoperirk catre Cameleon socoteala Cor-bului, §1-1 rugara sä fie aminte pentru venirea I-norogului. Pietrei din varful dealului, numai pu-Una urnire ii trebuie". Para. Cameleonul ce pil-zia alta?

Iar oimul, vazand, ca raspunsul ce actepta, nu-ivenise dela Corb, ba Inca §i mai mari faralegi iiporunce§te, socoll ca trebuie a descoperl tot a-devarul catre Inorog, ca acesta, cel putin, sa-1cunoasca neintinat. Deci oimul, nici cum pre-puind de cartea Dulailor catre Corb, puss latale de Hameleon, trimise acestuia §tire sa viecat mai curand.

Hameleonul se duse, sarind, la oim. Acestaii zise.

Du-te §i des §tire Inorogului, ca raspunsulmi-a sosit. Deci, on cand va putea, 11 poftesc ia-ra§i la locul dela intaia impreunare. Eu a§ mer-ge, acolo unde se afla, dar, zilele trecute, mi-ambetegit cateva pene, slobozandu-ma dupes o Po-tarniche 1 , §i doftorii mi-au poruncit cilteva zilede odihna.

1) Fata Stand,

259

Hameleonul, auzind porunca aceasta placuth,zise:

MA rog numai, domnul meu milostiv, ca nucumva sh iash ostenintele mele in zadar, adicaca Impreunarea sh nu se faces cu schderea cinsteiInorogului, dupes cum atatea i s'au fAcut. Ma mairog, ca obrAznicia mea sh nu se tie in socotealh.Eu Ii voi da stire deci, dupes porunca ta, iar el,chiar de ar fi sa dea soarele indarat, si tot s'artine de cuvant. Deci, sh nu fie cevaa vein, ca apoi sh ramaie asupra meaLoath ocara. (0, jiganic spurcathl 0, vas spurcati lingura scarnavAl Cum vrei qh caza asupra al-

tora cele ce stiai ch vor yen!)Soimul, neprepuind nimic de spurcatul lui vi-

clesug, 11 adeverl sh nu poarte nici o grija.Hameleonul, vazand, ch gandul 5oimului nu

se pleach spre 11111 Inorogului, ch tine la cinsteacuvantului mai mult ca la viath, iesi dela 5oim,se duse intai la Dulai, si le spuse acestora toate.

Apoi alergh si la Crocodil, catre care zise:Bucura-te, domnul meu milostiv.

Crocodilul:Ce poate fi arAtarea asta a ta ash voioasa?

Au, ai simtit vre-un bine pentru tine, on vre-uneau pentru altii? Cad: zavistnicul se bucuramai mult pentru 11111 altuia, detest pentru bineleshe.

Hameleonul zise:Amandouh partile, sunt adevarate. Si cum sh

nu ma bucur, de vreme ce prada ti-am apropiat,vanatul ti l'am Incuiat la stramtori, masa intinshti-am deschis'o bucate satioase ti-am gAtit? Inscurt, iath eh In asta seara Inorogul se va cobora

viclesuntir;,

si

Ct.11:.

260

la prundi§. La u§ile tuturor potecilor Du laii staugata sa .puie zavoare, deci alta tale de scaparenu-i ramane, fara numai sa se arunce In apa,unde, data domnul meu nu se va lenevi, catevaceasuri de straja ii vor dobandi prada.

Crocodilul se vesell, auzind acestea; Insa puseHameleonului Intrebarea de pricina vrajbei:

Eu, pre cat am putut intelege din cuvintelelumii, to §i cu inorogul aveati alta data maredragoste. Locuiall odinioara intr'un loc nedes-partiti, atata, bleat se !Area, ca sufletele voastreerau lipite. Acum Insa, din ce pricina aceastavrajma§ie de moarte? Voi sa-mi spui drept.

Hameleonul se ului tare de aceasta nea§teptataIntrebare. Cad: Mincino§ii se desvelesc in vo-roavele tocmite §i se uluiesc la Intrebarile far%veste". Dar: Mincinosul, tatal minciunei esteriar minciuna rata mincinosului". Deci Indata §izamisli basin spurcat;

Aceasta intrebare cuprinde lucruri ascunse,pe earl, cu moartea, nu le-a§ descoperl. Devreme ce, Domnul meu dore§te sa le afle, ma voinevol a le in§tiinta, pre cat 1mi va sta in putinta.

Vel §ti dar, domnul meu milostiv, ca parintelemeu era apar 1), care era obi§nuit a aduce apadela fantanele de sange, in fiecare zi. Dupa cem'am facuL §i eu mai mare §i am luat cofa inmana, §i coromisla pe umeri, am inceput a cer-ceta cu tata, fantanele acestea, la poalele num-(ilor celor izvoratori de vrajbe 2). Munlii ace§tia

1) Facea parte din partida cupArestilor, tare si mare subC. Cantemir V. V. I se mai zicea gi partida Grecilor.

2) Tarlgradul

,

261

se afla deparle, In Cara Pizmei ca un zid, ro-tunjesc tot pamantull).

A§a dar noi, mergand acolo adesea, ispitindapa cea mai crunta fierbinte (aceasta stingeacolo setea) ne-am urcat pe un munte prea malt,in varful caruia am aflat un put foarte adanc,sau chiar far. fund. Cu mare greutate dada ciu-tura de umezeala acestui fund.

Iar, dupa ce scoaseram vasul afara, vazuramca nu umezeala rosie era inteansul, ci alba. Gus-land, am cunoscut, precum ca este lapte $) ade--viirat mi-am adus Indata aminte, ca in acelmunte lapte izvoraste. Dar, indata ce gustai, dinfundul putului se auzi un glas tanguios:

Vai, tatasoarele mele! Vai, laptisorul men!Cinet e-a tras? Care dintre muritori? Cine te-abaut? Care este Indraznetul, care nu s'a temut apipal pieptul Biruintei1) si a suge de gurguietatale fiicei mele?

Tata, auzind acel glas, Incepa Indata a des-canta cantecul necromandiei asupra laptelui.

Laptele Indata se inchega, madularele meleincepura, unul dupil altul, a se lega. Dupa aceia,-vinele, intinzandu-mi-se preste oase, vazura'mpielea lipindu-mi-se de acestea. Toate partitetrupului incepura asemenea a mi se chili. Iar,apoi, deodata state inaintea noastra, In picioare,o fecioara4) frumoasa, care ne sageta cu ochii,Incorda arcul sprincenelor; sangera cu fata;

1) anima omului.2) Logodna.3) Victoria.4) FatA galAtiancA. Probabil fata unui Todiraqcu din Galati,

de care s'a vorbit, ca sl fi fost candidat la domnie.

gi,

sisi

li

si

BI

262

spinteca inima cu buzele; curma viata cu mij-locul; ridica, cu statul, mortii; masura, zilele incumpanA, cu cuvantul; Inturna sufletul cu ras-puns, dela mormant; iar, cu singur numele Bi-ruintei, biruia toata frumusetea.

Pre aceasta, astfel vAzand'o, in inima indalasimtii rana nesuferita, catre parintele meuzisei:

0 tata, de ce m'ai naseut sa vad lucru pri-mejdios ca acesta? Caci: ca rana dragostei, nicidoctorii n'au vazut mai primejdioasa". Iar decalai fi Invatat a Invia mortii, mai bine eel de anu ma naste. Caci: In statul vietei acesteia pa-timitoare de dragoste, mai poftita este moarteadecat viata".

Tatal meu, vazandu-ma legat infasurat asade tare in lantugul dragostei, zise:

Bozul dragostei, o fiule, este fiul Afrodilei,care nu se cunoaste dupa micsorimea varstei(este pururea copil), ci dupa taria arcului si as-cutisul sagetei. Cat despre aceasta fii pe pace,cad, cel ce cu farmecele necromandiii a pututface din lapte fecioara, din fecioarA nevasta vasti sa faca mult mai lesne. Numai Imi pare rau.,ca norocul tau este impotriva, caci fecioara a-ceasta este stearpa. Ar fi un leac pentru aceasta,dar cu anevoie poale cineva a se sluji de dansul.

Eu zisei catre tata:Pentru starpie lucru este trebuitor mai pre

urma, acum trebuie leacul suferelii mele. Caci:Inteleptii intai cauta nevoia, apoi treaba".

Si ce sa mai ocolesc, domnul meu, .cu voroa-val Tatal meu, descantecul dragostelor, descantain capul fecioarei smulgandu-i trei peri din.

§i

§i

§i

263

cosita, imi invalalucl, unul la grumaz, altul labrate, iar al treilea la mijloc. Cu acestia pareAa fi intrat §i sufletul fecioarei in trupul meu. iasa, ea, ridicand ochii dela pamant, ma fad' o-glinda frumusetilor ei. Caci: ochii dragostei, nuvad, ce este, ci precum li place". In scurt, dra-gostele biruira pe Diana Afrodita.

Iar a doua zi,"desteptandu-mA, parintele meuimi zise:

Eu sunt batran si de ani invechit, o fiule!SA pomenesti deci cuvintele mele. Intre jiganiilehunii, Inorogul are singur in varful cornuluimare vartute si are impotriva a on ce patimiremare putere. Deci, de te vei putea vre-odata im-preuna cu dansul, sä te silesti a te lega de prie-tesugul lui, caci el singur poate cu cornul luipantecele Biruintei sa deschida spre roada nea-mului tau.

Asa dar, tatal meu Aparull), dandu-mi aceastainvatatura, a ie§it dintre vii; iar eu vietuind multivreme cu Biruinta intr'un pat, nu m'am invred-nicit sa iau dela dansa urmAtor numelui meu siarlaogAtor neamului meu. Tarziu abia, dupa a-ceia, aducandu-mi aminte de Invatatura tataluimeu, nu m'am parasit a incerca toate pustiileArabiei, si ale lumii, pang nu am aflat locul I-norogului.

Aflandu-1, m'am lipit de dansul cu mare cinste,§i m'am facut tovaras si slugs neostenit in toateslujbele. N'am poftit alta simbrie on plata dela dansul, decal sa lipeascA odata cornul lui depantecele Biruintei mele. Iar, pentru ca pologul

1) Cuparul, tatAl lul Scar lat Ruset.

264

singuratalii sa se arunce sub acoperamantul ne-cuno§tintei, mai in toate zilele, la culcatul §i scu-latul sau, porunciam Biruintei sa se afle Tangadansul. Dar nici cum impietrita lui inuna nu s'amuiat spre muierea pantecelui ci.

Iar catid eu, vazand neinduplecarea lui, ii ce-rui simbria, el hni raspunse, ca el sit inchinaDianel §1 nu Afroditei.

Aceasta este pricina vrajbei, cu care pansmoarte nu -1 voi parasl. sSi, precum am buna na-dejde, azi imi va plan simbria inzecit

A§a dar, Hameleonul sfar5;ind basmul lui spur-cat §i napastuitor, se sul in munte la Inorog,catre care, plin de in§el.aciune, Inchinandu-se,zise:

Domnul of n, trimete sa'natate §i roaga,dupa fagaduinta data, in asta seara, sa poataavea dorita impreunare; caci are a-ti vesti toatedupa voie.

Inorogul zise:De Impreunarea bucuros sunt.

Insa In asta seara o pricina ma opre.te a-i face-pofta.

Noi sorocul priete§ugului puseseram pana la1500 minute, acum Insa venind raspunsul pestesoroc, urmeaza, socotesc §i invoirea legaturilor.Despre omenia §i Intregimea oimului nu prepuinimic, §i nici juramintele odata luate, socotescca cu vremea nu se pot rasufla; insa mi-a ve-nit la ureche dela buni prieteni, precum ea Cro-codilul ar fi pazind tarmurile apei, dela care-ceva, fara §llinta cuiva, poate sa mi se twit

la.

$oimului

265

Hameleonul, auzind din gura Inorogului nu-mele Crocodilului, se turbura foarte. Caci: pre-cat stiinta buns aduce turburarii mangaiere, totasa si stiinta rea aduce turhurare Shjury deci cu maxi blestemuri si grele juraminte,

. ca acesta ar fi ca neghina in graul) sau ca am-.gurul paduret in hultoana domestica2 .

Apoi iarasi:O Domnul meu! de vreme ce si -a venit la ure-

che una ca aceasta, sa nu fie din cele sunatevre-o una adevarata. (NIclesugul Inteleptului estemull mai cumplit decat cel al nebunului!"). Iar,cat despre partea urea, ma jur pre chip nezu-.gravit 3), ca n'am priceput ceva viclesug in vo-roava $oimului. Insa ma voi intoarce inapoi,fara a ma lenevi, si ma voi sill a to intoarce siPc tint din prcpusurile tale.

Asa dar Hameleonul se Intoarse in tale. Pen-tru pomenirea Crocodilului ii adusa multa in-tristare, socotind precum ca i s'ar fi descoperitlatul. Apoi facandu-si parigorie 4) singurisi zicea:

De Crocodil, de stir ceva Soimul, de stireii dadea. DulAii n'au avut vreme sa-i spuie. Eusingur nu i-am spits, caci nici pielea de pe minenu stic ce zace in mine; iar de to ar fi asa, m'asspanzura, de care brad ar fi mai Inalt in aceastapadure 5). Cu siguranta Insa Inorogul, pentrustiinta, spune ce nu stie.

1) Minciuna lntre adevArurI.2) Cuvantul du in anima buns.3) Sfanta naframl.41 Mangaiere.5) CasA din cetate.

linigtii'.

siesi,

266

far dupa linistea mangaierii acestia, i se scornsIt rtuna IntristArii:

Bine, stiinta nu are de Crocodil, dar are pre-pus. i tine are prepus, are paza; si cu paza bunspoate sa scape de primejdia rea. De acum tre-buie sa-mi cheltuiesc prin urmare toatA putereaviclesugului, spre a-1 scoate din acest prepus sia-I cobora la prundis, dupa voia mea.

Acestea gandind, sosl la Soim, eatre care ast-fel gral:

La Inorog am lost. Ceia ce mi-ai dat po-runca, i-am spus pre amanunt. L'am gasit galede cuvant, numai a aflat o pricina la venirea in-data. Dar $i aceasta este cu socoteald, caci zice,ca sorocul a trecut si deci trebuie reinoit. Maieste $i and pricina, care ii impiedica venirea. Arfi Inteles, precum ca un Crocodil ar fi sa pa-zeasca trecatoarea apelor, si, fdra stiinta ta, sanu i se hitample ceva. Pentru aceasta, am nevoit,cat am putut, a-1 scoate din prepus, zicandu-i sanu creadd una ca asta. Mai cu seams, din parteata si a Du lailor, cari sunt sub tine, sa nu creada,ca poate sa-i vie ceva. El insa mi-a raspuns, cain cuvintele mele nu se poate increde. Deci tre-buie to sa-1 scoti din. prepusuri ca acestea, cabate sa se ispraveasca cu bine si spre cinstea la.

5oimul, stiindu-se curat, se apuca a cerca lu-crul pentru altii. Chemand indata la sine preDu lai, Ii intreba de au cumva stire de umbleteleCrocodilului. Ei, ascunzand celalt viclesug, se ju-rara tare pentru Crocodil. Nu numai nu an fiauzit de umbletele lui, dar nici macar de nume.

5oimul, ister la multe, se arata insa, in aceasta

26'T

prost i lesne crezator. Deci, dand crezare Du-tailor §i pre Hameleon nici cum prepunand,.vandit bunatatea sa prea ieftin, cu scrisoareadeverl astfel pre Inorog.

Dupei hichinaciune.Cate mi-ai zis prin Hameleon, m'arn

tat. Pentru prepusurile, can ti-au scornit grija,sa fii adeverit, ca cel ce ti le-a plazmuit, nu-tieste prieten si nici noun. Fara grija deci, vinola impreunarea de folos si ma crede, ca, pre nu-mete cerescului Vultur si pre sangele nevinova-tului miel, ma jur, ca, in inima mea nici n'a fost,nici este, nici va fi viclesug, nici la altii n'amsunlit a fi. Din potriva, ma nevoiesc i ma silescnumai spre folosul vostru". .....

Hameleonul, luand acest raspuns dela Sohn,se intoarse indata indarat la Inorog, caruia ii maiaclauga, dupA citeala slovelor.

\'ezi, domnul meu, ca $oimul adeverestecuvintele mele. $i mai vartos, eu Insumi, am is-pitit si pre dansul si pre Du lai, si pre din afaraam iscodit, fara sa fi putut afla, cat negru subunghie, despre acest lucru.

Inorogul, macar ca grija lui nu era nascutadin fantazic, ci din prieteni era instiintata, detecuvant, ca indeseara, la locul cuvenit, se va co-bora. Caci: sangele, care este sa curga, cu ane-voie este a ramane in vine".

Hameleonul, plin .de duhul rautatii umflatde vantul faralegii, din varful muntelui, cu marebucurie, nu alerga numai cu picioarele vicleniii,ci sbura aripile diavoliii.

gS

§i

268.

Asa dar el, slobozandu-se eu atata agerime,Intai la Crocodil nimerl, pentru ca sa -1 adeve-reascA de venirea Inorogului intr'acea sears. A-poi alerg5 la Du lai, cArora le vestl sa aiba bunsnadejde, caci neprietenul s'a incuiat in labirintul.nestiintei.

De acolo, Inlorcandu-se la Sohn, II in dintsasijderea de venirea, fara prepus, a Inorogului,pentru indeseara. Apoi adaoga din inima cuvinte-cumplite si din gura zugravite.

Iata, acum, domnul meu, ca dupa ostenitu-rile mele sudoroase alergaturile mele fara pre-get, slujba, pe care am luat'o asupra mea, se vaispravi in asta sears, spre cel de obste folos.

A te rugs insa mai Indraznesc, ca nu ctunva,jiganiile, peste stiinta ta, fara socoteala, ceva im-potriva Inorogului sa faca astfel numele tutu-ror sa iasa de marl.

Soimul caul oarecum cu manie:Lass -1, rogu-te, ea destul iii sunt desarte-

cuvintele, cu can mi-ai mancat urechile. Ce fara-lege ar fi aceasta, ca, dupa atatea legaturi, sa se-faca lucruri impotriva? Du-te deci, de te culca,

sa n'ai mai multi grija in zadar, caci voi stia pazi cinstea mea.

Hameleonul zise:Faca cerestii, ca sa iasa toate dupa poftal

Te poftesc numai, ca sa ma Instiintezi de ceasulimpreunarii. aceasta, nu de alta, dar ca saam somnul linistit de Implinirea cuvantului

Fi-va, zise Soimul.Iar Hameleonul se duse in borta lui. Insa nu

s'a aruncat sa doarrna, pang nu s'a asigurat de

§i

§i

Siha.

269

strajuirea Crocodilului. CAci: toti viclenii suntgrijulivi in rautate, iar in bunatate trandavi".

Iar Inorogul, dupA cuvantul dat, se cobora lalocul oranduit, de Indata ce ochiul eel de obste

slobozi genele orizontului peste lumini. Acolososi lndata si Soimul.

Deci, dupA ce se isprAvira cuvenitele ceremonii,Soimul IncepA:

Impreunarea aceasla este a doua, iat, dra-gostea noastra, de atunci a crescut. Caci: incasa sufletului curat, nu se prinde paianjenulminciuner. De vreme dar, ce dintru inceputm'am instiintal de sfanta-ti dreptate, voi acum apune urmele credintei in cararea adeverintei sia calca asifel calea dreptatii.

Va §ti dar, iubitul meu prieten, ca dupii vo-roava noastra, am silit a face tot chipul spre aisprAvi cu gandul, cu cuvantuI si cu lucrul, totceia ce ar fi mai cu folos. Cad: voia slobodaeste o ImpArAtie mare, in care nici dreapta so-coteala, nici stramba asupreala nu poate aveabiruinta". Iar acum, luand raspuns peste toatanadejdea, am cunoscut, precuin cuvintele Cor-bului nu se asazA In vre-un teinei stAtator. Deaceia nu mai poti nadajdul nici vre-un lucru cuasezare dela el. Cad: de pre unghii se cunoasteleul, iar dupa cuvant, inima inteleptului, abia apoti iscodi". Iar pricina desnadejdii mele, este,ca din slovele Corbului se cunoaste toapseculraului; adica, fie ca'dere in viata, iar mie, sea-dere in cinste. Si aceasta, caci dupA porunca luidintai, Intelegeam pace adevaratA, iar acum, dupti,cartile ce-mi scrie, se cunoaste viclenia. Lucrul

isi

270

acesta este inimei mele foarte scarandavicios.Insa, sa s,tii, ca, nici nu ma voi face viclean sta-panului meu, nici calcator dreptului. Caci: voiadumnezeiasca, trebuie s'o cunoastem, cu multmai strasnica, ca porunca stapaniasca.'".

Deci, de acum inainte si mai bung. paza Ititrebuie. Sa nu mai ai nici in cuvintele cuiva in-credintare, de vreme ce si pre mine vor a maincarca cu toata greuimea necinstei, vanzand o-trava sub nume de doftorie.

Pe mine insa, sa ma numeri in catalogul ade-varatilor prieteni si ma jur inaintea ceresculuiVultur1), sa-ti fiu in viata mea binevoitor.

Inorogul, ascultand aceste cuvinte i nelungindmai mult voroava, lath $oimului multumita, canu a ascuns de dansul tot adevarul, i apoi gral:

indemnat a ma. numi frate; deci topoftesc a asculta povestea, ce-ti voi spune. Caci:lucrurile pot intra in palatul cunostintei printrei porti: prin pildele trecutului, prin deprinde-rea celor de acum si prin buna socoteall a celorviitoare ".

Deci, una din cele multe istorii este si aceasta.

Povestea Porcarului *)

Odinioare, frate, era un pastor de rainaloricare isi sprijinea viata cu simbria satului, in care

*) Iata transpunerea exacta:

Odinioara, frate, era un pastor de ramatori, caresprijinea viata, din zi in zi, cu simbria atot satul, in care

1) Dumnezeu.

M'ai

isi

271

locuia. Acest pastor, petrecanduli zilele in a§aviata proasta, invatase auzul cu altcevadeck cu grohaitul porcilor vederea numai cusatul acela prost.

Intr'o zi, cazand cu un strain in voroava, auzicuvantul, in urechi, de cetate. Iar, ca si cum arfi o cetate, nici cum nu incapea in mintea lui.

ocuia. Acesta, petrecandu-si zilele in viata proasta caaceasta, nu invatase altceva, nici cu auzul, fara grohaitulporcilor, nici cu vederea, fara prostia acelui sat. Introzi, cazand in voroava cu altul (caruia i se tamplase atrece pe acolea viind din cetate), suns numele cetatii inurechile porcarului. Cetatea, ce si cum ar fi, nici cumnu putea sa incapa in mintea lui. Fantazia lui, i-o zugraviadoar uneori ca pe un cuptor, alteori ca un cotlon, iaraalteori ca pre o sura de dobitoace. Cad fantazia la prosti,numdi cele vA2 ute poate a inchipui".

Deci, aprinzandu-se cu pofta ca sa se instiinteze, cum$i ce ar putea fi cetatea ; lasand ramator:i in camp pus-tiu luand in gluga oarecari farimusuri de paine, ceavea cu sine, purcese vartos pe drumul, pe care venisedrumeful. Asa calatorind el, intro zi pang in sears iiifach masul $i popasul ocolo, unde it apuca intunericul.Cad norocul cauta tot cu o orbime $i pre porcarpre olar". el aduse $i pre porcarul nostru aproapede portile cetatii $i de norocirea ce-1 astepta.

mparatul, care imparatia intr'acea cetate $i care sta-panea acelor olaturi, chiar in ziva, ce trecuse, iesisedintre numarul viilor. Nelasand mostenitor din trupulsau, se MU mare zarva $i dihonie, intre Domnii si Se-natorii acelei Monarhii, anume, ca cine in scaun s'ar sui.Cad la stapanire toti se socotesc vrednici, iar la supu-nere nici unul nu primeste de buns voie". In scurt, ne-socotindu-se nici unul altuia a fi cel de al doilea, ale-sera cu sfatul de obste, ca a doua zi sa iasa pre poartacetatii, care cats spre OsArit, $i on pe cine ar tampina-mai inainte, yeti din straini, veri din Cetateni, pre acelasa-1 ridice la scaunul lmparatii si la coroana Monarhii".

nu-si

$i

$i§i

si

272

Caci fantazia, de multe ori, i-o zugrAvia ca pe uncuptor, alteori, ca pe un cotton, iar alte ori, capre o surd de dobitoace. CAci: fantazia la prosti,numai cele vazute le inchipuie".

Deci, cum §i ce ar fi o cetate, aprinzandu-secu pofta, ca ssa se Instiinteze, lass ramAtorii Incamp si cu cateva faramituri de paine, ce avea

Deci, dupa sfatul de- cu- sears, sculanduse toti de di-mineata (cad nici norocul Porcarului nu dormea), aflaralangA drum, pre porcar, sculandu-se el Si frecandu-seInca cu mainele la ochii sai orduroi. Ridicandu-1 preel, indatA cu cinste, primenindu-I apoi din suc-mane rufoase in porfirt, it nezarl in lectica imparrt-teasta petrecandu I, dupa obiceiul locului, cu marealai phi la Curti le imparAte0i, ii fAcura, cerenroniile cese cad spre incoronare. De acolo s'a luat cuvantul :,.Sears ghiogar, dimineata Spatar".

Porcarului i se pAreau a fi Incrurile, earl aieveaadevarat se flcusera, uneori vis, alteori parere, alteoriiar ca o basna de poveste".

Iar unul dintre Senatori zise cAtre ceilalti : Celece face norocul, nu poate desface nici mintea, nici soco-teala". Insa : Oul cioarei, de s'ar cloci o mie de anide catre pieptul paunului, din goacea 1.1 va tot puide cioara, nici pui de paun". In care chip se va arAtacu vremea Imparatul acesta, nu la ce norocul l'a adus,ci spre ce l'a nAs ut firea. lar aceastA proor 3cie a rnea,sa nu o socotiti scornita din deprta mea fantazie, ciluati aminte cuvintele faptele lui. CAci, indatA ce laputerea Impailtiii s'a suit, s'a apucat, nu de omenie, cide porcie. Pre cati, in satul, in care p4tea porcii, aveaceva pizma, a statut ai °molt ori a-i izgoni, ori a-ipcdepsi cu alte feluri de pedepse. De oarece, spurcatlucru este, a izbandi stApanul nou, dupa pizma veche".

,,Si adevArat, ca ImpAratia aceia, !Ana mai pre urma,sosind la mare primejdie de poharnire cadere), de peurma tiranii lui, iar la urma rautatea, latindu-se ijde-rindu-se, in toate pArtile, ca un pojar (foc) in ffinul us-

si

si si

si

si

$i

iesik um

si

si

$i

273

in san, luandu-le in gluga, purcese pre drumul,pe care venise drumetul. Asa tot calatorind, In-tr.o zi pang in sears, popasul, unde 11 a-pima intunericul.

.,Norocul si pre porcar si pre olar calla tot cuo orbime". Tot el adusese §i pre porcar aproapede portile cetatii si dc fericire. r

Intr'adevar, Imparatul, care stapanea acele o-laturi si imparatia iu acea cetate, iesise din nu-marul viilor, in ziva ce trecuse. Curia nu lasasemostenitor din trupul salt, se Mai mare zarva'Mire domnii si senatorii acelei monarhii. Ceti:.,la stapanire, toti vrednicii se soeotesc; iar lasupunere, nimeui nu primeste de bung voie".

In scurt..nici unul, nevrand sit se socoteascaaltuia, ca eel de al doilea, alesera toti cu sf at deobste, ca sit iasa a doua zi In 'poarta cetatii din-spre rasarit si, pe on tine mai Inainte, veri din

veri din cetateni, ar intampina, pre acelasit -I ridice in scaunul Imparatiei si la coroanaMonarhiii.

Deci, dupa sfatul de cu sears, sculandu-se totide dimineata, aflara pe porcar, sculandu-se §i eldin pajiste si frecandu-si ochii urdurosi cu mai-nile. Ridicandu-1 Indata cu cinste si primenin-du-1, In porfira, din sumane rufoase, It a§ezarain lectica linparateasca, si petrecandu-I cu marealai pana la Curdle Imparatesti, ii facuril, dupaobiceiul locului, cele ce se cad ca ceremonii de

cat, se cunoscil tuturor a fi lucru nesuferit, si asa, scu-landu-se cu totii, si aflindu-1 in asternutul, in care setAvAlia, cu fel de fel de spurcAciuni, ii puserA sfarsit sizilelor si tiranii lui".

18

10 fats

straini,

274

Incoronare. De unde s'a luat §i cuvantul: Searaghiogar 1), dimineata Spatar".

Porcarului i se pared uneori vis, alteori basmde poveste, ceia ce se Meuse aevea §i adevArat.

Iar unul dintre Senatori zise catre altul:'Cele ce face norocul, nu pot desf ace, nici

mintea, nici socoteala". Insa: oul cioarei, de arfi clocit o mie de ani de pieptul paunului, totpui de cioarA scoate". In acest chip §1 Imparatulacesta va arata, ceia ce firea l'a nascut. Iar acea-sta proorocie a mea, sa nu o socotiti ca scornita.de fantezie de§arta, ci, sl-i luati munai amintefaptele lui. CAci, iata, Indata ce s'a suit la pute-rea Imp Aratiii, s'a apucat, nu de omenie, ci deporcie, de vreme ce, pre cati In satul, in carepa§tea porcii, avea ceva pizma, on ii omora, ori.

-Ii izgonia: CAci: stapanul nou, a izbandl duplepizma veche, este spurcat lucru".

Si adevarat, ca. Imp Aratia` aceia, sosind, depre urma tiraniii lui, la mare povarnire §i au-tatea, cari latindu-se In toate partile, ca pojarul infan uscat, se sculara cu totii §1 -i puserA sfar§itulin a§ternutul, unde se tavalia cu fel de fel despurcAciuni.

In acest chip, o frate, aratA §i epitropia Corbu-lui: ca precum el este Corb, tot a§a §i cuvintele,zisele §i faptele li stmt de Corb, §i, cu vremea,glasul Ii va fi §i menitor §1 izbanditor chezilor.Iar cand aceasta se va Intampla izvodul noro-cului, nu-1 poate a ceti vre-odata ochiul murito-rului".

1) Porcar cu ghioaga.

275

Asa dar Inorogul si Soimul, vorovind Incacatava vreme grin noapte, se despartira, imbra-tisandu-se si jurandu-si pre numele ceresculuiVultur, ca, pana la moarte, frati sä ramitie, si ne-despartiti, unul altuia sprijinire sa-si fie. Apoi$oimul se duse la locul lui, iar Inorogul, standca. dupa coborarea lui s'au inchis potecile, se'Asa in credinta valurilor sa treaca peste apa cuinotatul.

0 lucru jalnic si neajuns de socoteala murito.-rilor! Cum poate pronia cereasca, sa lase pre celcrept pe mana vicleanului, pe eel curat in latulspurcatului!!

Deci Inorogul, dandu-se pre seama nestatatoa-relor unde, (din multe chipuri de primejdii, cea -

mai mica a alege este lucru Intelep[esc") premarginea apei Moth in sus spre crivat. PrAdato-rul, lacom insa, pazia calea trecatorii. Sosinddeci acolo Inorogul, din naprazna Crocodilul,vajaind si sunand valurile apei, sosi asupra lui.

(0, furtuna In apa linal 0 faramarea corabieiIn liman! 0, Hameleon, mai diavol deck diavo-lul! 0, jiganie mai spurcata deck toate jiganiile!).

Inorogul, cum auzl hueiul apei, si vaza chipulgroaznicii jiganii, simtl indata viclesugul gatitmai dinainte, si se dete fara nici o impotrivirespre vanarea lui nesatioasa.

Crocodilul, gata sa deschida falcile si sa-1 in-ghita, auzi deodata dela Inorog:

Satura-te de sange nevinovat; Corbule, san-ge de care ai fost pururea flamand si nesaturat!

Isi Infrana deci falcile si cerceta, ce e cu nu-mele Corbului, adus asa la mijloc. (Spurcatul

276

Came leon, nu descoperise lot adevarul nici Cro-codilului).

Inorogul, tacit molcom, zicand din adanculnimii: 0, dreptate! 0, izbanda! Apoi socoti: ella vreme de nevoie, este lucrul Inteleptilor a sesluji cu cuvantul" vorovl:

Nu socoti, o jiganie, ca m'am speriat in cevade groaza chipului tau. Mai ales, ca stiu, ca nicitrupul, nici cornul meu nu poti a le inghitl.mai ales, ca din copilarie, sunt deprins sä ma joccu furtuna, asa incat, cred, ca de atunci, on ea

varsat toate sAgetile din torba, on Ingaduintamea este sa-i batjocoreasca ispitele.

Toti muritorii purtam in noi doi sorti: unulal mortii, altul al vietei. Pe amandoi ii purtamcu noi preste tot. Deci mice s'ar intampla, wandnevrand este sa, le urmam. Pe unii muritori groa-za mortii ii stApane§te, InsA de adevaratii Inte-lepti aceasta ve§nic s'a linut in batjocora. Bat-jocora zic, caci unora li aduce spaima, altora so-coteala. Unora spaima, caci traind nu se invataa muri; iar altora socoteala, ca'ci traind, se in-yap cu incetul a muri. Astfel fiind, ace§tia dinurma neingrozindu-se de mice intamplare, cu-treerand periodul firii, ocolesc §i se mantuiescdin robia furtunelor. Aceasta nu li se pare spe-rietura, ci mangaiere.

Deci, de vreme ce sorliul imi este :Oita, a§teptat§i nebagal in seams, cu cat va fi mai vartos ne-bAgat in seamy sortiul intamplator! Caci: nutrebuie nici a intinde vetrile asupra furtunei, niciin mijlocul acestia a pArasi canna; una este africosului, cealaltA a nebunului".

Am nadejdea, ca in curand, o sa-si is plata, cei

i-

si

i

si-a

277

carora li se cuvine, §i cari m'au vandut Mellortale.

Iar tu, jiganie, adu-ti aminte, ca ne aflammandoi odinioare, in marginea a trei ape 1), lacetatea, care este cheia a doua monarhii. Acolo,neavand cu ce-ti doinoll foamea, eu to -am aju-torat cu came de bivol §i to -am mantuit din guramortii. Deci, sau pentru binefacerea trecuta, saupentru nadejdea uneia its viitor, (caci piatra dinzidire, cu vremea tot la zidire merge"), nu tee uitaindemnarilor neprietene§ti, ci ma lase slobodmaini, cad altfel §i cu Dulaii voi trebul sa amrasboi. Gael: de inulte on noaptea rata zivatine In brate".

Crocodilul1 auzind aceste cuvinte vartoase aleInorogului, nu mai §tiii ce sa Nth. Una, ca poa-ma aceasta nu era pe grumazii lui, dun ziceaInorogul; alta, ca ii venea rusine de binele, cevazuse dela acesta; iar apoi §i manic. Cad: lacei ce nu §tiu rasplati binele, intai li vine ru§ine,apoi manic". 'ma pand la urmes binele biruindraid, it duse pre Inorog la barlogul sau, uncle ittint preste noapte.

Iar dupe ce negura_noptii se ridica §i seniuulse arata, Imparatul Crocodililor 2) trimise indatilpe un credincios al sau la Inorog. Acesta zise:

Primejdia de azi, maini sa.-ti aduca noroc.Sa fii cu inima bunk cad Dulaii, afland de prin-derea ta, in inunti au. fugit ca sa ridice maiestri-ele, ce intinsesera pe acolo. Deci, pane atunci,

I) Adrianopoli.2) Bostangi Bap, mai marele Gridinarilor.

a-

gi

278

cautii to tocmeste cu Imparatul nostru, chci salbine, ca el dela monarhia voastra nu urea decatdobanda si folosinta. Aceasta facandu-se, de aicivei slobod.

Inorogul raspunse:Eu, pentru aceasta data, rasplatire Impara-

tului vostru nu pot face, afara de putin praf, rasde pe cornul meu, cu care sa-i astamphr setea,ce .mereu it arde in apa.

Crocodilul se intoarse indarat cu raspunsul.Imparatul shu primi cu dragoste darul, chci:.,sula de aur1) patrunde zidurile".

Insa nu fit deajuns aceasta, caci Crocodilul,ce-1 prinsese, fact' para Imparatului asupra lui.Cerii sa-i plateasch tocmeala cu Cameleonul sianume: on vanatul, on 1000 dramuri panze-hri2). Altfel nu se invol a-1 slobozi.

Imparatul Crocodililor, inteleghnd povestea, iitrimise §tire Inorogului, de aceasta parA, zican-du-i, ca amintrelea nu poate a-1 slobozl.

Inorogul numai asa cunoscit viclesugul Came-leonului; care numai dela acesta singur pu-tea veni.

Deci, ca sa nu i se Intample si mai Hitt, detecuvant, si isprhvi lucrul totodata, astf elselpa nebetegit din siltiile neprietenilor.

Iar despre Inorog, pe cand se aflit inch inpopreala Crocodilului, vestea se imprastia prinurechile tuturor. Toti muntii si codrii rasunaude fapta, ce se Meuse, §1 toate vaile §i holmurile

1) Beni.2) Banl pentru o datorie dreaptA.

si i

27%

se cutremurara de huetul glasului, care ca o mu-zica tocmitA, pAred o harmonie tangaioasa. Nase mai auzia decat:

ELEGIE

Plecatus'a cornul Inarogului,Impiedieatu-s'au pasii celui iute ;Inchisu-s'au carArile cele neumblate,Aflatu-s'au locurile cele necAlcate;In siltiele (curse) intinse a cazut,Puterii vr5jmasului s'a vandut ;Surcelile iau uscat,Focul i-au atatatTemeliele, dela pAmant,In noun i-au aruncat :

*

Neprieten de cap,- Corbul,Gonasi neosteniti, DulAii,Iscoada neadormita Cameleonul$i toti in toate partile it pandesc.De traiul, de viata si de fiinta luiCe nadejde a mai rAmas ?

Nici una.

*

Toate puterile i s'au curmat,Toti prietenii l'au lasat,In lantuge nedeslegate l'au legat ;

*

Toata greutatea neprietenului,In opreala Inorogului a statut,lar acum, in cer sA sboare.

N'a scApa.

280

0 mie de capete de ar avea,Iarba n'a mai manca ;

*

Unul Lupul, $i acela departat,N'are cum ii folosi !Nu-I poate ajutori !De nu alta, in ai sA-I tanguiasca!Incailea sl 1 jeleasca !Incailea sa-1 olediasca I

*

Filul macar ca se afla in acea parte,Insa greuimea a sari nu-1 lasa,Grosimea in sine it apasa ;Iu stramtori primejdioase,In valuri asa holmuroaseSA se arunce nu indrazneste,$i micsorimea sufletului il opreste.De cu sears Filul tire a luat,De pretul taiat s'a instiintat,Ce ar fi putut $i i s'ar fi cAzut.In locul mangaiereiA dat raspunsul curmarii :1000 de ani la oprealk de ar fi,Un dram de panzehr ') n'ar gasi.

*

Ce mangaiere i-a Minas ?Nici una ;

Ce sprijineala i-a ramas?Nici una ;

Ce prieten i se arata ?Nici unul !

*

Munti, crapati!

1) PiatrA rad §1 nestimatA (aici dscumpArare).

Copaci, vA despicati !Pietre IA flramati !

*

Asupra lucrului ce s'a fAcut,Planga piatra cu izvoare,Muntii, puhoaie pogoare !

*

Lacaprile Inorogului,Papnile i grAdinele,

Cerneasca-se,Pa leasca se,Vestejeasca-se,Nu infloreasca,Nu inverzeasca,Nici se odrasleasca$i pe drumul for cu jele,Pe stapanul for negrele,

Suspinand,Tanguind.

Neincetat sA pomeneasca !Ochiuri de cocoare,Voi limpezi izvoare,A izvori vA parasiti$i-n amar vA primeniti !

*

Gliganul sAlbatec vier,$i-n livezile Ursului-tiOer

SA se faca !In gradini tarfelqte,In pomet betele0e,

SA se prefacA !*

Clateasea- se cerul,Tremure painfintul,Aerul trasneasca,Nourii plesneasca ;Potop de holbura,

281

282

Intuneric de negura,Vantul sa aduca!Soarele zimtii sa-si reteze,Luna siindu-se (ferindu-se) sa se ruVneze ;Stelele nu scanteiezeNici Galatea sa lumineze,Tot dobitocul ceresc,Glasul sa -$i sloboada,Fapta nevazutA,Plecandu-se, vadA !

*

Closca, puii-$i risipeascA,Lebada, lira- si zdrobeasca,Leul racniasca,Taurul mugeasca,Aretele, fruntea-$i slabeasca,.Racul in negru sa primeneasca,Capecornul, coarnele-$i piece,Pestii, far'apa s'inece,.Gemenii sa se desfrateasca,Fecioara sa se grozAveascg,Cosifa -i galbena s'o inegreascA,Scorpia acul sa-si tampeasca,Strelitiul, Pinta nu loveasca,Cumpana dreptatea nu mite,Aparul, topeasca- se de sete,Marte'n slAbiciune sa se primeneasca,Mercur intre planete, nu mai crainiceasca,Zefs, Mon irhia'n veci sa-si robeasca,Venera, floarea frumsetii 'si vestejeascA,Cronos, scaunul, de sus in jos isi coboara,Finicul, in foc de aromate moara !

*

Altarul jertfe nu primeasca,Paharul, bautura nu measteasca ;Chitul, crape, in apa Ariadnului,ilegurile, coada 'n gura Sirianului.

*

283

Mu3culi(a cu jale bazaiascA,1.mandoi Ursii greu mormaiasc5 ;Pletele Venericii plesneasca,Coroan:i frumoasa nu le 'npodobeasca ;Pegas de Andromeda sA se departeze,Perseu de Casiopeia sA se instrAineze ;Zmeul, capu'n coada sa-si impleticeasca,Chivotul iiii Noe in liman primejduiascA ;Porumbul f:unza cercand, rAtaceascAIn drept a se l'ntoarce nu nimereasca !

*

Singur cainele mare cu cel mic brehaiasca,Si de faptul scarnav sa se veseleasa !

*

Mute-se Articul,Stramutese Antarticul ;Osia sfereascA, in doua sa frfinga ;Toata usarimea in centru s'impinga,Stihile (elementele) toatA tocmirea sail piardS,Oranduiala buns in veci sä au mai vada ;Toate'n dreapta $i stanga s'invarteasea,De jele sä se uluiascA,De ciuda sa se amortiascA,Si dreptatea Inorogului sA povesteasca !

*) Semete jalnice, elegii caialnice si tragicestica acestea, sunand prin potecile tuturor muntilorsi prin vartoapele tuturor holmurilor, Hameleo-nul parca nici n'ar fi avut §tire de ele, si ca cum

*) lea si pasagiul acesta in versuri :

Sunete jalnice,Elegii caialnice

Ca acestea,Prin potecile tuturor muntilorSi prin vartopile tuturor holmurilor

284

s'ar fi uluit de lucru strain, cutreera incoace §iInco lo, intreband cu chip de Wog §1 cu fates delovit.

Ce poate fi aceasta? Ce poate fi sunetul acesta?Ce pot fi huetele acestea lacramoase? Oare ce

Sunand,Rasunand,

Si fatacinduse,Cameleonul,

Ca cum tire n'ar fi avut,Ca cum de strain lucru s'ar fi uluit,Ca cum de primejdie, fares veste, mintea si-ar fi:pierdut,

Incoace $i 'ncolo cutreierand,De unul $i de altul intreband,

Umbla5i catre toti chip de zalod $i fates de lovit arata.

Ce poate fi aceasta ?Zice.

Ce poate fi falnic sunetul acesta !Ce pot fi lacramoase huetele acestea?Ce pot fi cernite cant cele ce auz !Ce pot fi ponegrite stihurile,5i 'ntransa necrezute cuvintele,

Cari la urechi imi yin ?Oare, ce auz,Adevarat auz ?

Au demonul, ispitindu-ma, simfirile imi batjocoreste ?*

*

Apoi, dupes cats - va vreme, ca cum de nestiut lucru arfi infeles,

Ca cum de patima lnorogului altii i-ar fi spus,Ca cum auzind, cu amaraciune s'ar fi umplut-Si de vole rea s'ar fl otravit, $i cum zice cuvantul,«Cu o falca 'n cer $i cu una 'n parnant» la 5oim alerga,

Catre care ochii intorcand,Fafa in divuri si chipuri mutand,

285

auz, adevaral s5. fie? Au, demount ispitindu-ma,imi batjocoreste simtirile9

Apoi, dupa Maya vreme, ca cum i-ar fi spusallii de patima Iuorogului s'ar fi umplut dearnarricinne i ear fi otrilvit de voit-rea, alergala $oini, cu o falca 'n cer cu una pamant.

Voroava amestecand,Limba bolborosindu-i,Bale le mergandu-ii gura spumindu

Scrasnetul glasului articolul si intelegerea cuvantuluiastupa.

Intre cele brehaite,Ceste pufine cAptusiteCuvinte, abia 'ntelegea :

*

0 ! fapta nefacuta$i poveste neauzitA !0 ! lucru nelu,:ratSi viclesug spurcat!0 cinste ocarata$i mat% necinstita!0 ! $oime! de cumplit ran facator

$i de singe varsator !Ce poate fi care ai ispitit ?

Ce poate fi spurcat lucru carile ai isprAvit?$i in toata lumea de asfazi inainte pre tine de viclenitor,

lar pe mine de dilator,Ai Mit!

Unde-ti sunt giurAmanturile ?Ce facut legamAnturile ?

0 ! Zefs ! 0 ! Zefs ! Imaciune, care astAzi pe obrazelenoastre a cazut,

Cine in veci a o spAla va mai putea ?Ce ploie-a nouru'ui,Ce mita a seninuiui,Ce mare-a okeanului,

'n

si

si

'

ti-ii

286

Acolo, Intorcand.ochii, mutand fga in divuri§i chipuri, amestecand voroava, bolborosanC,curgandu-1 balele din gur1, articulul §i intelesulcuvintelor astupandu-i-le scra§nitul glasului, deabia lases sä inteleaga pu)ine vorbe ca acestea:

0 fapta §i poveste neduzital 0 lucru §i vi-

Spre curatirea acestora va ajunge ?Dar nu gandiam eu,Dar nu ziceam eu,Dar nu-mi prepuneam eu,Dar nu ma temeam eu,

De una ca aceasta ?Dar de vreme ce, o vrajmasule! sub numele cerestilor

vicle71:gurr,Ca acestea, a pune ai indraznit,

Alt organ, afara de mine, o ! ticalosule! n'ai pututafla ?

«Dar raii, rautatilor for parta, i cu totii tovarasi afi se nevoiescD.

Oh ! Cameleon ticaloase! Ce f!oare in chip imi veischimba,

Ca cineva sa nu te c.unoasca, cand tear intreba ?Ca de clevetea limbilor sä scapi,

Ca din gura siconfantilor sä te mantuiesti?De acum inainte umbrele iadului sa te inveliasca,lntunericul veacului sä te captuseasca,Ca razele soarclui sa nu te mai iveasca,Ca cunostinta cunoscutiler sa nu te mai vadeasca!

Unde te-i ascunde, sarace,Unee te-i supune blestemate,Unde te-i mistui, pedepsite,Unde te-i ivi, urgisite ?

4

lata, muntii striga,Valle rasuna,

lath, dealurile graiesc,Campii marturisesc!

*

287

clesug spurcat! 0 cinste ocarAta si oaara necin-. still! 0, Sohnu le, faator de rele si varsator de

sang& Ce ai ispitit oare? Ce spurcat lucru ai is-pravit? Cum ne-ai vadit In toatk lumea, pe tinede viclean si pe mine de vanzator? Unde Iti suntjurarnintele? 0, Zefs! 0, Zefs! Imaciunea I), care

Iata, pietree vorovesc,Lemnele povestesc !

lata iarba cu galbenireSi florile cu vestejire,

Aratand vadesc,Cu mult glas ritoricesc,Cu surde sunete tuturor vestesc!Asupra lucrului, ce s'a Icrat,

Toata fiinta se uluieste$i toatA zidirea a se ciudi nu sfarseste.

** *

Acestea dark toate sub numele tau se pun,$i sub titlul tau se scriu,/Wear, cA de bunk voie, pArtas viclesugului nu te-

ar fi aflat,Micar cA prin nestiinta organ rAutatil te-ar fi arAtat,

MAcar, a lucrul, ce s'a lucrat,Inima ca nuca ti s'a despicat,

Wear cA in viata ceata jelii acestia de pre suflet nuti se va mai ridica!

Oh! darA lucru spurcat la incepatura$i Inca mai spurcat la sevarsitura!

Dar cerestii, a caror nume cu al meu impreuna s'abatjocorit,

Viclesugul nu vor tace,Isbanda nu vor trece,$i dreptatea a rAsplati,

1) Intinare, murdArie.

288

azi a cazut pe obrazele noastre, tine oare o vaspalact Ce ploaie, ce roua, ce apa a Oceanului vaajunge la aceasta?

Dar nu gandeam eu aceasta? Dar nu spuneameu .aceasta? Dar nu ma temeam eu? Dar, devreme, ce una ca aceasta ai facut, alt organ de

Nici s'a lenevi,Nici va pesti.

* *

Soimul, dupg ce prin multa vreme, nu cu putina do-soda, bobanituri baiguituri caacestea dela Cameleon ascultand,

Mai mult a !Oda nu puttt $i in chip ca acesta vo-roava ii intoarse zicand :

Oh! Hameleon, Hameleon ! Jiganie spurcata I Ha-meleon !

0 ! Puterile ceresti ! Cate vapsele ai pe pieleAtatea pedepse sA ti dea sub piele !

0, pricaz de necaz !0, pacoste pricaznicA, Hameleoane IBalaur mic, $i zmeu in venin, Hameleoane IDomnul diavolului $i dascalul cacodemonului, Ha-

meleoane !Fundul rautafilor varful viclesugurilor, Hame-

leoane !Mreaja dracului si painjina tartorului, Hameleoane !

0, rAutatea rautatilor, si viclesugul viclesugurilor,Hameleoane!

0, duh spurcat de tulburareSi vifor necurat de-amestecare

Hameleoane !Cine pustiul, rgutate peste rautate pacat peste pleat

a gramadi tea invatat ?Cine ran! viclesugurilor si amagelile sfarsit, a nu face

te-a indemnat ?Au to gandesti, osanditule, ca cu cuvinte sicuite

Si cu voroave captusite,

$i

$i

$i

289

cat pre mine nu ai gasit? Ticalosule! Caci: raiise nevoiesc lumea s'o faca pArtasa rautatilor forsi pc toti sa si-i faca tovarasi".

0, Hamelcon ticAlosl cum iti vei schhnba chi-pul, ca sa nu te mai cunoasca cineva, sa scapide cleveleala limbilor rele si din aura sicofanti-

Gretoase $i scarmavele-ti fapte vei astupa ?Au cu acest chip socotesti, ca sub cApAtaiul altuia

puiul balaurului vei ascunde,Pre care in viclenie l'ai zAmislit$i in Mutate l'ai nascut ?

Au nu tn'am instiintat eu, 0 umbrele diavoliilor tale,Din deal peste vale

S'au lungit$i din zarePanA peste zare

S'au intins ?S'incA si acum chip de jele

$i fag de nemangaiereImi arAti ?

5i pentru spurcat lucru, care l'ai inceput$i a-1 sfarsi nu ai putut,Te faci ca te 'ntristezi ?

$i a sfarsi, zic, nu ai putut, de vreme ce rAutAtile tale,Nici inceput, nici sfarsit nu pot avea,

«lar, ved in lucruri grele, veri usoare»,«CumpAna dreptAtii tot va birui».

Care $i pre Inorog, din aceastA nevoie 11 va mantui.Aug nu tu, viclene. latul dracului

$i unJita demonuluiFAcindu-te,

Din malul rautAtilor pandind, de atata vreme a-1 vanste nevoiesti ?

Au nu tu, spurcatule, pentru muced trupul tau,Pe pretul nepretuit Crocodilului in dar ai vandut ?

Au nu stii,«CA rautatea statatoare»«Si minciuna, picioare n'are»

19

290

for sa te mantui? De acum inainte umbra iadu-lui A. te Inveseleasca, intunericul veacului sa tecaptuseasca, ca sa nu te mai loviasca razele soa-relui, ca sa nu te mai ive§ti la luinina zilei, ca,cei cunosculi, sa nu te mai vAdeascal Uncle tevei ascunde, sarace; uncle te vei mistul, bleste-

$i c'amandoua lesne se poharnesc?Au nu stii,

«Ch }mina viclesugului curand se vecheste»Si in toate partite destramandu-se, rusinea i se

desgoleste ?».Ce ocara este aceasta ?

(Ocara obrazul, si maiul, capul sa-ti bata 0Ce diavol spre aceasta te-a atatat ?Ce drac spre aceasta te-a indemnat ?

Caci : cadevarat, ca vicleanului inima sa destul drac»,15i sufletul sau de prisosit diavol este».

** *

Hameleonul, in tot chipul oblicit$i din toate partile Wit,

Simtindu-se,Incotro sä sovaiasca nu mai putii,$i ce alta sa mestesugiasca nu mai avii.

lar obraznicia calcan si nestidire meterez obrazuluifacand,

Cu mare nerusinare in cuvinte ca acestea rumpse :«Diavolul saraciii»«$i Cacodemonul robiii»«Aceasta a gandi»,

$i A grai»,«M'au invatat»«$1 spre tot dui a ispiti,»

«M'au Ind emnat».Numai, pre cat socotesc, impotriva monarhiilor ceva

macar n'am facut,Ci, mai vartos, spre placerea si folosul tor, cat am

putut,

291

male; unde to vei fv1, urgisile ? Iala striga 'nun-Eli, vaile rasuna, dealurile grilles; campii mar-lurisescl Iata pietrele vorovesc, lemnele poves-lesc! Iala iarba cu galbinarea florile cu vesle-jirea for vadesc, cu mull glas ritoricesc, yes-tesc cu sunete surde luturor I Asupra lucrului,

Am silit.«CAci, cea chiarA a vicleanului hirisie»

«Este»,«Ca viclesugul vrednicie»«$i rautatea bunAtate sA tie».

De care lucru, n'ar fi fost panel inteatata cuiva tausä park

Ales celuia, carele dreapta slugA Corbului, $i bunprieten amanduror Monarhiilor este.

In ce darA pang pan'trata am gresitCat sub atatea ocAri $i defaimari ma supui?Pentru binele de obste am silit,

Pentru prapAdenia neprietenului amanduror Monarhiilor,Cat am putut am nevoit.

CAci, precum zice cuvantul adevArului,Mai bine este sA piarA unul pentru tot norodul.Au socotesti, $oime, cA fiara aceia in veci inima spre

prietesug iii va intoarce ?Ba, dela mine adeverit sa fii :CA cine in lume ii va sluji,

Pre cat eu i-am slujit ?Si cine sub soare ii va prii,

Pre cat eu i-am priitNime, ma crede.

Caci, pentru atatea slujbe, de mine arAtate,Nu numai cA zAmislirea Biruintei" mi-au tAgAduit,$i in loc ce ar fi fost cu multamita de p Atit,

Nu numai ca slujba nu mi-au cunoscut,Ci Inca crocodilului, in veci rob sa fiu, m'a vandut.Eu dara, o Soime, acum aevea si fara nici o sialg,

mintea inimii mete marturisesc,$i ce este adevArul aceia grAiesc.

?

$i

9isi

292

ce s'a facut, toata fiinta nu Varseste a se ciudi.Acestea toate se pun sub numele tau, macar

ea de bund vole nu te-ai aflat pArtas viclesugu-lui; macar ca prin nestiinta te-ai artitat organal rautatii; macar ca inima ti-a despicat ca nuca,ceia ce s'a lucrat; macar ca, in viata, jalea dinsuflet nu ti se va mai ridica! 0, dar lucru spur-cat! Dar cerestii nu vor putea tacea, vor rgs-pl all dreptatea!

Soimul, dupa ce asculta baiguiturile Hamelco-nului zise:

0, Hameleon! Hameleon! jiganie spurcatd!Cate vapsele ai pe piele, atatea pedepse sd-ti deasub piele! 0 pricaz de necaz! Balaur mic si

«CI viclesugul pentru neprieten, iar slujba pentruprieten stiu,

Si cat nu stiu, a ma invata nevoiesc.Nici alt stapan, WA de epitropii Monarhiilor, cunos,: ;

lar pre JO cei cari acestora un tulei a le frangepandesc,

Eu aceluia cu zdrobirea capului nu ma indestulesc.«Caci pentru parul prietenu'ui, capul neprietenului a

zmulge, vrednicie ester.De care lucru pre unul ca acela, on unde, on cand

si on cum,Din gazda vietei in vesnica casA-a mortii, almuta a

mA nevoi, nu ma vor parasi,lard amintrelea visul meu, dupa talcuire, de nu se va

plini,lar ceiace precum to zici, de va

Adeca, ca in curanda vreme din 'Alcile crocodilului, Cava scapa,

Cuvintele mele pomenqte,CA viata lui, a multora moarte sarguieste

$i linistea lui cu vremea, Monarhiilor turburare va aduce.

ie§i,

si

si

293

zmeu in venin! Domnul diavolului §i dascalulcacodemonului! Fundul rautatilor §i varful vi-cle§ugului! Cine te-a Invatat a grarnadl pacatpeste pacat? Au, gande§ti, osanditule, ca cu cu-vinte sicuite §i cu voroave captu§ite, faptele talescarnave iti vei astupa? Au, socote§ti in acestchip, a ascunde, sub capataiul altuia, puiul debalaur? Au, crezi, ca eu nu m'am in§tiintat, caumbrele diavoliilor tale s'au lungit din deal pestevale §i s'au intins din zare panA'n zare, iar acumimi arati chip de jale §i fatA nemangaiata? $i cate mai faci ca te intristezi, pentru lucrul spurcat,pe care tu l'ai pus la cale? Au, nu tu, spurcatule,pentru trupul tau muced, ai vandut pre InorogCrocodilului? Au, nu §tii, ca: rautatea statatoarei minciuna, picioare n'are" ci se povarnesc re-

pede amandoua? Au, nu §tii ca haina vicle§u-gului curand se inveche§te?" Ce diavol te-a ata-tat? Ce drat la aceasta te-a indemnat? Dar a-devarat, ca inima vicleanului, destul drat este".

Hameleonul, vazandu-se dovedit din toate par-tile, i§i Wit din obraznicie calcan obrazului,rupse astfel:

Socotesc tusk ca ceva, impotriva Monar-hiilor, n'am facut. Caci: hirisia vicleanului estesa tiie: vicle§ugul, vrednicie; .i rautatea buna-tate". In ce dar am gre§it, incat ma supui la a-tatea ocari? Au, nu e§ti dreapta sluga a Corbu-lui?

Eu dar marlurisesc, ca alt stapan nu cunosc,afara de Corb, §i nu ma indestulez a fringecapul, celui ce ar vrea, un tulei, a-i smulge. Iar,(lava cumva va scapa Inorogul din falcile Cro-

§i

294

codilului, sä slii ca multora viata lui sarguieste,.si Alonarhillor marl turburari va aduce.

Soimul, ne inai putdnd suferi, zise:Piei de aici, jiganie spurcata i fatarnica

diu fata mea! Tot acela vei fi, cum ai fost, pand_cc besicandu-te, ca carceii, vei critpa plesnind_Pre Inoi-og pronia cereascd tot 11 va scapa.

Partea IX

Norocul it 'adz pe Inorog sd scape. Se refu-giazd apoi la Ministrul Franfei, unde afteaplaevenimentele.

0 nouei pard pleaca dela Du lai la Brancoveanu..Acesta trimise pe (Stefan Cantacuzino) inlocul lui Toma.

Cei doi Cantemiri recurg atunci la MehmetCelibi, care pentru bani, se insarcineazd sca-pe de Racovild Brancoveanu. El mai leicuseacelaf lucru lui Duca pentru Antioh; lui An-Wok pentru Broncoveanu.

Aceluiaf capitalist turc i se adresd fi repre-_zentantul lui Breincoveanu, cu cererea contrard:Acesta afla i Ballanul ii ceruserdmazilirea stapdnului lor.

Turcul se infelege cu Brancoveanu, dar Tomait scapd pe Cantemir, care fuge la Francezi.

In acest limp i se comunica lui Antioh (Filul)un Turc puternic a sosit, fi poate face orice.

Antioh ii cere mazilirea lui Racovi(a. I se cere

Uliu

sd-ifi

fi

cei Soimul

rd

296

sd se lepede de fratele & a, Dimitrie, ceia ce a-cesta promite. 1 se cere sd se impace cu Bran-coveanu, ceia ce admite iardsi.

Dar din naprazal, vine Mare Vizir, CaitlinAhmed. Dimitrie, este mare si tare. Oamenii tutBrdncoveanu propun atunci pacea.

IX

Asa dar lumea, dupa vrajba neprietenului ce-Igonia, menia Inorogului, tot ceia ce mintea poateafla mai rau. Nadejde nu-i credea nimeni de sca-pat, caci furtuna era greu de mutat intealt chip.

Dar. norotul, de multe ori, cu un ochi rade,-cu altul plange; cu o mana trage, iar cu alta im-pinge". In care chip, si cu Inorogul se vede,se juch. Caci, precum mai sus s'a pomenit, pestenadejdea prietenilor si a neprietenilor scapase,doar cu putina suparare, dar nebetegit, din fa-cile Crocodilului si din viclesugurile Hameleo-nului.

Ducandu-se deci, dupa aceasta, la locurile sale,isi facia path mai buna ca inainte. Caci: ca. sidobitocul, care cade in groapa °data, alta'. datade departe o ocoleste".

Asezandu-se acolo, dupa Primejdia trecuta, simintea i se aseza, puind chiteala lucrurilor salein cumpana socotelii. Isi aducea prin urmare a-minte, una eke una, toate dintr'un inceput. Po-inenea viclesugurile Hameleonului, cele facutesub magi juraminte; socotia vesnica vrajba sinemutata vrajmasie a amanduror Monarhiilor;--Tedea siiala 1) si slabiciunea prietenilor adevarati

I) Fereala.

cg.

298

spre ajutorinta sa, (caci focul Incearca aurul siprimejdia pre prieteni").

Pe langa aceasta vedea cumpdna lucrurilorfoarte potrivnica sie, cunostea si sortiul sau ra-mas pe loc, sa temea ca acesta sa nu-si fi Imp li-nit Inca toata mania impotriva-i. Privea, maiales, .pilda aratoasa in oglinda luminoasa a ne-prietenii, si ajunse &Ali aleaga viata intr'alt chip.

De fereald, asa dar, cauta alta aciuiala, ca a-colo sa poata astepta in liniste schimbarea vre-milor spre o alta fata. Si isi aduse atunci aminlede vechiul sau prieten, Cucoful EvropeilyViin-du-1, ca nu avusese nici un amestec la adunariletrecute, de vreme ce Pasarile Oceanului nu lua-sera parte la acele adundri; asemenea, stiindu-Iatat de bun strajuitor noptii, Meat nu poate um-bla jiganie vanatoare, sau cadea vre-o frunza,fare §tirea lui.

Cucosul acela locuia Inteun munte inalt simare, de uncle se vedea raspantia a patru cai 2 0putea tine straje In toate partite. Locasuri aveamulte si Intarite si cu tot felul de pomi roditori,de sub radacinele carora curgeau ape red. Buna-tatea locului ca acesta, oricat s'ar cerca, nu s'armai alla.

Inorogul scrise deci, carte ca aceasta. dareCucos:

Vechiului fi neclatitului prieten, Cucosului ev-ropeesc, Inorogul de Criv At8), sAnAtate zice:

I) Solul frantuzesc.2) Stavrodroinis la Galata.3) Inorogul de la Nord. (D. Cantemir).

299

Nevoia lucrurilor intamplatoare a scornitIntro muritori indemanare; indemanarea vine dinsimpatie; simpatia este fiica asemanarii si senaste din dragoste; iar dragostea intemeiaza pri-inta si tine necurmata bunavointa: Prietesugulintre muritori este dar lucre prea minunat, devreme ce chipul, de care mai inainte nici cunos-tinta, nici stiinta n'ai avut, II faci, de ()data, dinstrain, al tau; in scurt, to esti inteansul, si elIn tine".

S'ar cadelt deci cu aceasta pricing, ca priete-nia noastra, de demult intemeiata, sa dea acumroada dragostea, viptul. Caci: precum copa-cul Cara roada de alta nu face, .fara numai defoe, asa i prietesugul, fara cele ce urmeaza delael, nu face decal colachii i lingusituri".

De vreme ce micsorimea trupului men nupoatc afla salas in §eapte munti Si seapte vain ,i aceasta, nu din firea mea nestatatoare

ci din vrajmasia neprietenilor mei, carin'au lasat poteca necalcata, cale neumblath, valeneIncercatii, varf nesuit, munte necovarsit, campTiecutreerat si deal neinconjurat. Ca'ci: Rilutateaclesfranata este mai-repede decat piatra din ceraruncata". Asa in cat ear puled zice: m'as sul in.cer, dar acolo sunt caini; in fundul marii, m'ascobora, dar acolo sunt Du lAi; in munti, Cotei;In dealuri, Copoi; in campi, Ogari; in stufuri,Sampsoni. In tot locul sunt falci deschise, guricaseate si colti ranjiti, ca si cum ar fi fostnati si samanati.

1) Tarigradul.

ne-ak.ezata,

Impii-

si

si

300

Un corn, In loc de aril* impotriva a atatiavrajma§i, §i patru picioare de fugA impotriva aatatia gona§i!

Socotind bine, n'a mai ramas alt leac deck salas voia fortuneil), pans se va parasi ea singurade a ma prigonl.

A§a ca, pe mine, pe care nu ma uncap loeuri-lor, incapa-ma largimea maidanului dragosteitale. Deci sub acoperamantul acestei dragosteaciuindu-ma, va ramane, ca §i eu, la randul meu,.cand fortuna ma va servi, sA fiu dator a face ras-platire precum voi putee.

Cuco§ul, cetind slovele Inorogului, cad acestastia cants in glasul lui2), trimise indata pe untildin Cuco§ii sai, prin locuri tainuite, §i ii poruncipe Inorog la laca§urile sale sa-1 aduca. Inorogul,dupa multumita, se scull §i se sul la salasurileCuco§ului Evropei, unde l§i petrecti, catava vremeviata cu mare lini§te. Gael: in primejdiele mari,putina rAsuflare, o socotesc patima§ii drepl mareI ni§te".

far pricina ascunderei ace§tia a Inorogului afost aceasta.

Hameleonul, vazand cA Inorogul a scapat tea-far din falcile Crocodilului, §i ca el a ajuns vi-clean dovedit tuturor §i mai ales mascarit deSoim, din' ininiA rea, rAu gand purcedand" iiiprabu§1 asupra Inorogului toate rautatile, ca preiii§te dulai turbati. A§a ca, deindatA ducandu-se

1) Fortuna.Noroc.2) t1a latIneqte.

301

chlre Du lai si Cotci, cu glas spurcat astfel levorovl:

Inch de demult aveam prepus asupra. $oi-mului, precum v'am povestit povestea Moliii,el nu se aria cu dreapta inima In slulba stapani-lor nostri. Acura lath eh se vede, ca el §i cu Bat-lanul, au facut slaturi asupra Corbului. far prin-derei Inorogului, nu numai nu i-a tinut cap, cipre sub many inch s'a nevoit, pre cat a putut,si l'au urcat pe prietenul nostru in scaunul vie-tei. (Jigania era Invatata a domirl si pre altiidupa cuvantul ei). Ce asteptati deci mai mult?Ce mhrturie, mai adevArata, cercati? Ce vreti,sh vá desteptati, dupa ce va va le' in nedezle-gate legaturi? Nu stiti cuvantul prostimii: apdoarme, neprietenul nu doarme?" Sau, sh va scu-.lati, duph. ce tai va plini gandul ce1 raiz? Dar a-tunci, ce folos?

Acura deci, de ma credeti, de lucrurile Soimu-lui Batlanului, sh scrieti Corbului, ca sh ridice,cu un ceas mai inainte, piedicele dintre noi. Chci:.,iscoada neprietenul de cash se aseamlajt cuglavatina cantarului, care arunch cu micsorimeaci, mai marimi In sus". $i, sau sh trimita altii inloc, on sh lase lucrul asupra voastra. Caci a-tunci, am eu un mijloc de maestrii, cu care vomvede' sfarsitul, duph pofta noastra.

Boratura Hameleonului placit Du tailor, Vii, ne-cautand mai mult lnainte on inapoi, carte in-tr'acest chip scrise Corbului:

Corbului, mi/ostivu/ui nostru sthpan, Ogarii,Coteii i tori marii inicii Du lai, plecaciune 5isanAtate.

.

1i

si

si

302

Mai zilele trecute facusein scire pre scurtdespre unele spurcate socoteli ale $oimuluiBatlanului. Acum, adeverindu-ne Inca mai var-tos de aceleasi, Indraznim a da Monarhilor instiinta, ca dupa multe zbuciumari, ajunsesem aaduce pc acel cap de neprieten pana la falcileCrocodilului, de unde scapare nu mai avea. Insa,peste asteptarea a toata lumen, $oimul §i Batla-nul, alaturandu-se lui, s'au nevoit in tot ce auputut pentru scaparea sa. Iar, pe noi, ea candam fi facut un rau prea mare Monarhiei, ni-austupit1) In obraz, toate ocarile lumii.

Deci, noi ticalosii, ca niste drepte slugi, mar-turisim ce este adevarul si zicem ca: moarteaIn slujba stapanului este mai fericita, decat viatafericita dela neprieten". Si deci, pre cat putemeunoaste, $oimul, Batlanul de se vor afla maimult Intre noi, nu numai ca ne vor face tot soiulde piedici, ci vor duce Statul la marl primejdii.Iar de ar fi ca acesti doi sa lipseasca, avem bunanadejde, ea in curand, cu maiestriele noastretinse, de coltii noslri Inorogul nu va scapa-.

Corbul, nu se turbura putin de aceasta carte,mai ales ca si dela altii auzise aceleasi lucruri.Cad. picatura ades cazuta despica piatra, iarsicofandia Asa ca trimise lndata in lo-cal $oimului pe Uliu, cu porunca ea $oimul sase Intoarca, fiind trebuitor la alte vanatori. Asij-derea porunci Batlanului sa se paraseasca a maiumbla sprin garle.

$oimul, dupil luarea acestei porunci, stata cat-

1) Sculpat.

in-

Mime.

si

ti

303

va in ehibzuiala §i nu intra in putina chiteala.Merge-voi lnapoi, dupa poruncA? au, nu voi mer-ge? socotind, ca unele, din cate an par'a't Du laiil'iind adevarate, despre can avea numai pre-pus, puteau totusi sa fie descoperite. Cad:

cand infra. In gaud, titiieste ca Soarecele;iar cand este descoperit racneste ca Leul". Deci,scornind cateva pricini de zabava, scrise carp laBrehnace Cucunos, sa afle pricina chemarii

Aceslia ii detera raspuns sa nu poarte nici ogrija, caci, de si Corbul are epitropia Vulturului,nici o pasare nu va primi Ca acesta sa pule9°101 pe capul Soimului.

Intr'aceste zile sosl i Uliul, care, impreunan-du-se cu Dulaii, Rasul Hameleonul, la slat sta-tura pentru prapadenia Inorogului. Rasul cuHameleonul, dupa pestriciumea for aveau multerautAti viclesuguri. Hameleonul slobozi deciIndata duhul spurcaciunii:

Eu, me/stesugul inagiei, Inca dela vital -meu,aparul, l'am invatat. Stiu deci o vraja, care, Sidin fundul pAmantului, l'ar aduce pe Inorog. A-ceastA vraja a lost scrisii in stele de Vulcan, canda vrut sa prinda, asupra curviii, pe Afrodita enMarte. Cine II poate cell deci, mreje va impletl,din cari nu este cu putii4a a scapa cineva, oricatde tare ar fi. Dar imi mai trebuie un alt chip,.care se afla aci, fora care nu pot face nimic.

Se dusera deci cu to,ii la acea jiganie dintealtaMonarhiel), careia ii spusera intai povestea

1) Mehmed Telepi, capitalist to -c, unul din cAmAtarii Domni-turner de pe vremuri.

vicle-sugul,

si

§i

§1

si

pi

lui.

1i-1

304

rugar4 apoi sa le mrejeasca o mreaja, cu care sapoatt; prinde pre neprietenul cel iute.

Jigania, a cArui nume se cuprinde in numarul1130, auzind stihurile for plAcute, intreba caredintre jiganii tine partea Inorogului.

Afara de Fil, pe altul nu stim, raspunsera ei.Atunci jigania, belindu-ii buzele, ranjindu-si

dintii, si clAtinand din cap, zise:Dar Soimul Batlanul, mai zilele trecute.

viind in numele tuturor prtsarilor, mi s'au regal,ca sa le impletesc o vraja, cu care sa poata \InaCorbi. Au, si Corbul este impotriva voastrA? (A-tunci abia se adeverira de povestea Moliii, daro trecura sub tAcere). Dar, de vreme ce Filul setine de Inorog, am a va pune inainte altceva,care primind'o, voi putea i eu implt1 vraja. SAtiti, ca odinioara am impletit i Vidrei o mreaja,

cu care au prins pe Fil, dar nu mi s'a Wilt plata,i atunci am intors vraja $i a cAzut in mreaja,

(Musa. Apoi si Filul, netinandu-se de cuvant,i-am Iuat vraja de deasupra lui si am pus.° pecapul CAmilei. Deci acum, dacA va luati daLoriaVidrei si a Camilei asupra-vA, voi impleti inreje,cu can sa prindeti pe Inorog. (Norocul bietuluiInorog era sä plateasea mereu datoriile altora:mai inainte cea a Hameleonului cAtre Crocodil:acum cea a Vidrei i Fi lui ciltre Vrajiloare .

Du laii ceilalti atunci se apucara de platrt Sise legara cu jurAminte vartoase.

Spurcata jiganie, Incepand apoi a bolborosl dinbuze, cuvinte cu multe silabe, descantA descante-cul asupra Inorogului. Iar Rasul i Hameleonul,ingenunchiati inainte -i, I i stergeau gura de spu-

si

si

305

ma cu cozile Du Jailor si i se Inchinau ca la unBoz. Crtci: icoana bozului si vraja vrAjitorului,precum au la intelepti tot aceiasi ocara, asa sila nebuni au o aceiasi cinste". Iar dupgi aceia,plecara veseli, stiind vraja sigurg..

IarA, nu dupA multa vreme, sosirA 5oimul si(Soimul neintelegand limba jiganii, a-

duse pc BM lan almaci). Acestia spusera Vraji-torului sa parAseasca vraja asupra Corbului, de()area lucrurile s'au mutat In alt chip.

Jigania vrAjitoare InsA, sau intr'adins, sau dinnesocotinta, spuse 5oimului despre mrejele; pccan le impletise asupra Inorogului. $oimul, au-zind aceasta, nu mai state acolo mult, ci iesindindatgi, dete de stire Inorogului despre cele, cese puneau la cale. Si mai aminti, ca sA-1 tie preel vesnic de prieten, cu toate ca pleack chematde Cork: Indargit.

Inorogul, la randul lui auzind acestea, se suise(precum s'a spus mai inainte) la lricasul Cuco-sului, uncle avea pasune, ape limpezi, pomi curoade si altele din belsug..Acolo isi petreeea viatain fel de fel de desfatari, si se afla farA nici o

traind in toata linistea. Un singur lucru itlipsea: depArtarea locurilor sale; un singur lucre11 mahnigt: norocirea neprietenilor lui. Dar, ne-pulami intoarce fericirea din loc, alese astepta-rea; caci: cel mai bun dascal este vremea".

Inteacestea, una din jiganiile strAine 1), carenu aveA loc nici intr'o Monarhie, venind la Ino-rog, ii aduse veste ca aceasta:

11 Tefterdarul Firari Hassan.20

Batlanul.

grijA,

306

In partile noastre se afla o Vrajitoare, ,care, cu vrajile ei, Intoarce apa in piatra si pia-tra in apa.

Filul, auzind de numele ei, s'ar fi dus la ea,si cat e de mare la trup, p'atatea plecaciuni. i-afacul A rugat'o apoi en indesate lacrimi si sus-pine; sa-si arate milostivenia cu dansul, sa-i vra-jasch sa-i Impleteasca o mreaja spre vanarea

Iar de se va intampla aceasta,se legs, cu mari juraminte, sa -i faca plata inscurta vreme. Caci: scapatatul la minciunilacomul la juraminte iii dau foarte lesne iniina ".

Jigania lacoma, nu. atata pentru umilinta, catpentru juramintele ,Filului, se prinse bucuroasa,insa cu o singura socoteala: a se lepada de to-varasia Inorogului. Filul, in mirarea Intregei zi-diri a lumii, Iii dete cuvant, socotind dosigur aviclen' viclesugul si a amagi amageala.

fns Coate fury in zadar, caci vraja nu seprinse, iar Vrajitorul ii spuse, ca de vrea sa-iiasa vraja, Intai cu Corbul prietenie sa faca si aldoilea sa se paraseasca cu totul de prietenia Ino-rogului.

Filul, saracul, din prostia inimii, sau dinvanatutui, era impins spre strCunbatate

ca aceasta. Pofta cinstei orbesle inteatat pe ceice o doresc, Inca pentru rasul unui ceas de as.-tazi, nu socoteste plansul unui an ce vine". Maimult Inca, Filul sa jura, ca, de l'ar sti pe Inorogunde se afla, ar da, el singur, stire vanatorilor.

1) Marele Vizir LiIihdar sau Damad-HusseinPasa, cumparatde Hrlincoveanu, ca sa-1 scape de Dimitrie.

Struto-camilei. 1

si

la-comk.

si

307

adhoga, ca, inteadevar, cunoa§te, ca pricinatuturor turburarilor celor doua Monarhii esteInorogul, iar ca atata cat acesta va sera, celelaltenu vor putea rasufla.

Inleacest chip Filul pre Vrajitoare §i Vraji-loarea pe Fil, credeau cu siguranta a se putea

Vrajitoarea credea, di de va vana pe I-norog. I§i va lua pretul dela Du Lai; iar Filulchibzuia, ca de va vana pe Struto-camild, Corbulspr( pace Yl va cauta, vrand nevrand.

Iar toate acestea se spulberara in aer. Intr'aceavrem( se ridica o jiganie mare din Ostroavelemedilerane 1) a carei vraji §i mreji Pura atat detari incat pe toate cele intinse de celelalte jiganiile rumpse, faramandu-le. Iar Inorogul, vazandca chipul Vrajitoarelor s'au schimbat, §i vrajilespre alte descantece s'au mutat; a§ijderea, va-zand mrcjile, intinse lui, rupte §i destinse, se so-coti faro nici o grija §i se duse la ale sale, cobo-ran du-se dela laca§urile Cocowlui.

Rasul, Hameleonul §i Du tali, luand §tire larandul for despre aceslea. nu trasera putinafrica. Deci Incepura a ceti alf a vita dela inceput;a Inturna sfaturile, a rasturna voroavele, a availgandurile. Cernura neghina de grau, dar nu pu-tura alege bobul de mazare. Gramadira, vra-fuira, aruncara, scuturara, spulberara, vantura-ra, dar se lasara, obositi, a desparti pleava degraunte. atunci: Vail §i iar Vail

Bolnavul se insanato§eaza; neprietenul se

I) Calaili Ahmed Pala, noul mare Vizir, prieten al lui Di-mitrie.

$i

$i

308

invartoseaz5.; lancedul se intepeneste; slabul isisprijineste pasul; mai mortul se scoalli ne 0-moara, pre noi, pre cei vii!!

Atka vreme de osteninta; atata multiple depagubil; siroaiele de sudori; izvoarele

altele, can se duc in vent si In desert!!Iata Inorogul la camp, MI% fHca! Iata.-1 la lo-

casurile lui fAra dodeialal)! Iata-1 cu toate pevoia lui, fara indoiala! Iata, lui vremeanoua turbure! Iata vrajitorii mrejitorii, ori ne-putinciosi, on necredinciosi, on nestaruitori lalucru, on nestatatori la cuvant!

Intr'un cuvant n'a mai Himas nildejde in M-illie.

Bine ar fi, deci ca Monarhia noastra sei puleally chiverniseald; jigania aceasta sd fie domolitacu bland* si cu biniforul, nu cu Mut. Cad:

ne batjori toti ne sparcul toatemrejile; ne sewage toate trudele in zadar si batemestesugurile in dar! Wit eä a inceput a selargi la local lui, iar pe noi a ne stramtA! $i einepoate sti, care va fi sfarsitul?

De multe ori, cel neasteptat vine, .i aduce ne-mutate primejdii la toatit Publica, nu numai lacele private. Deci, ni se cade urinamfolosul eel de obste si nu voia unuia. Caci: Miremuritori lauda cea mai einstes% i adevarat6 nuse poate agonisi, deck cu folosul a toata Pu-blica".

Duldul cel bdtran2) zise:

1) Nevatamat.2) Caramanli, Postelnicul, unul din capuchehaiele muntenegti.

§i

§i

lina;§i

Iata, vanalorii;

§i noua sa

309

Dupa cum socotesc eu, trebuie sa spunemCorbului tot adevarul lucrului, ca doar va punesi el sfarsit tuturor pizmelor lui. Cad: de multeon batul isprAveste, unde cuvantul nu poate is-pravi".

De cuvintele acestea Rasul hohoti, iar Hame-leonul fasal. Unul le talcuia in ras, altul in vissi ca si cum ar fi lost sfaturi de batjocorii, lemascariau. Stiau ei bine, ca muruise chipul ade-vArului cu vopseala minciunei, si a se intoarce lachip luminos este peste putinta.

Si asa Incepa, intre Nlinatori, focul galceviisi al dihoniii. Iar Du lout cioMnesc incepft si ela MI-A in acest chip:

Destul, o Jiganii, ati amestecat Monarhiile;si ati aprins intre ele iasca vrajbei! Puneti-vahotar si tienchil) rautatilorl Parasiti-va a alca-tui clestele strainbatatii in manta lAcomiii! Nuv'ati saturat, CA de 40 ani, loviti in MonarhiaLeului ca valurile In tarmuri? Iata la ce risipAati adus'o! Vreti oare sl Monarhiii Vulturului sAcantati acelas cantec?

Au, nu cunoasteti ea rautatea nu poate sAviirsithink? Nu socotiti, ca ar trebul, schhnband to-tul, sA asteptam schimbarea vremurilor? Cad:a stupi spre vant, sl piatra a arunca la deal. alost inteuna fapta nebuneascV.

Infocat oarecum si atAtat cu mare manic, Rd-sul, zise cu cumplita urgie, contra Dulaului:

0 cap de hartie, cu creer de aranla! 0 sacde matasa, plin de filschie! 0, ferice de Monar-

1) Tienchi=capAt

310

hia voastril, cand va yeti pune nadejdea in cre-dinta Inorogului! Au, pasarile ar judeca mai a-clevarat pen Um lucrurile dobitoacelor, decal elesingure?

Nu orbul, ci cel cu ochi judeca vapselele. 0-chii nostri sunt deschisi in trupul nostru, iar aivostri In al vostru. Nimeni nu cunoaste casa al-tuia mai bine ca a sa.

Noi slim ce icoana poarta Inorogul pe dinaun-tru si ce idol arata pe dinalara. Noi ii §tim fi--catul dinteansul, caci cu el am trait. De aceianot suntem adeveriti, ca gandul lui se poarta nu-mai spre risipa Corbului prapadenia Monar-hiii Vulturului.

Si apoi cu ce minte socotiti, ca el va uita i vaMerge din tabla inimii sale toate cate a suferitdela not?

Degeaba, cred, ca socotiti astfel, §i trebuie saparasiti gandul prieteniii. Dimpotriva sentinta'nett este: Deceit prietesugul cu prepus si as-cuns, neprietesugul este mai de folos vietei; cacivrajba fiind la iveala, tine paza fata de vrajmas,totdeauna treaza, iar altmintrelea somnul In lea -ganul ne va adorml".

Acestea toate nu le ritorisia numai spre im-piedicarea a§ezamantului Dulaului, caci cu greuincredintare putea gasl, ci, mai mull, spre a 1m-piedica pre Corb de a lua cuno§tinta, din catalo-gul lnorogului. de multe viclenii ale lor, (ceia ces'a si intamplat). $i argumentuirea lui era maimull. pentru ca sa impiedice raceala aceluiasCorb. fata de multe ale lor.

si

IngAimArii

si

311

Dar Du Mill cel &NMI' astfel raspunse la ca-zania Rasului:

Bine ne zici, o Ras de ras! Suntem capetede hartie cu creeri de arama si In saci de ma.-tase purtam gunoi scarnay. Cad, de nu eramasa, nu Impleticeati voi pre Monarhul nostru inlingusiturile voastre. De 40 ani, asa v'am cunos-cut, asa sunteti; iar scum, ca cei far. creeri, In-sfarsit am sfarsit. Cad: a gresi, o data si dedouti on intr'o materie este al muritorilor; iara ramane neparasit in mijlocul neindreptariieste lucrul celor Ears creed". Pans cand decicu spurcate fapte si rele indenmarif Pana cand,prin scarnave organe ca voi, sa mergem la pra-padenie! Cad cerestii au varsat urgia peste noinumai pentru faptele noastre rele. Cad: faptelerele, sunt ca si tesla, care ar lovi Ears socotealasi ar darama tolul ".

Asa dar ajunge, o Jiganiilor! Cu untdeleinnulpizmei voastre ati atatat pojarul rautatilor intoata lumea. Lasati sfaturile, nu mi le mai da'i.caci ele ni impletesc cununi de spini si bra.'taride lanturi! Fie creerii nostri cesti de arama, darneciocanite de clevetiturile voastre. Aveti voicreeri de aur, noi pastram pe cei de arama. Pas-trati pentru voi basmele voastre cele obraznice,cad noi vom intoarce petele voastre negre inrosu 1), si nici Camilopardalul nu le va putekspala, cu tome ca ar purta in tidva lui apa viesi apa moarta2). Deci treburile Monarhiei noa-

1) A acoate viclquzurile de ruOne.2) Puterea de a face bine tri ram

312

sire, de azi inainte, noi ni le vom cauta. Ca'utatisi voi, de ale voastre!

Hameleonul cu Rasul, vazand a se izgonescdin tovarasia vanatorilor, pusera sfat in douachi puri.

Cel dintai era, sA dea de §tire Pardosului (carese Meuse inteaceastA vreme jiganie mare §1 pA§-tea Struto-camila), precum cA in Monarhia Vul-turului sortii merg catre pace. Al doilea, ca sAse duca Hameleonul la Corb si sA amestece lu-crurile cat mai molt si pre acesta impotriva Soi-mului sa -1 atate si mai tare, iar paces Du tailorsa arate, ca nu va fi de nici un folos. Iar de nuva putea face nimic cu minciunile, sA se dila laMonarhia Leului, sa strangA suma, pentru platamrejiloi din Munti.

Cum hotararA, si carte ca aceasta trimiserAcatre Pardos:

In §tire sA vA fie di lucrurile noastre nuse afla In statul linistei, de oarece Vanatorii Mo-narhiei \'ulturului au Inceput cuvinte pentru tra-tate de pace. Pre noi ne-au lepAdat de toate sf a-turile noastre. Astfel stand lucrurile, cautati a-colo de este cu putintA Monarhia noastra singurasA se staruiascA si singurA sa se lupte impotrivaatator vrAjma§i. SA fiti sAnAtosi, si sa ne lnstiin-tali si pre noi".

Dupa aceasta Hameleonul apucA spre Monar- .

hia Vulturului. Dar calatoria fi va fi in zAdar,caci Soimul ajunsese acolo, la mai mare cinsteca la inceput. Intr'adevar, ajuns acolo, Hameleo-nul, nu numai u§a sa intre, nu numai gaura saincapa, dar nu gAsi nici crApaturA sa priveasca

313

cu ochiul. D'apoi Inca sa mai afle vreme de scor-nit ceva Impotriva Soimului!...

Neputand deci face nimic impotriva Soimului,mai ales, ca din fire Brehnacea §i Cucunozul a-veau antipatie pentru Haineleon, se apucA aCesta,cu tot solid de spurcate sicofagdii §i viclene nä-paste a Inegrl pre Fil §i Inorog catre Corb.

Acesta, deprins a pleca urechea, se abate dela sfatuirea adevaratilor lui prieteni, scrise de-iznoava carte, catre Vanatori, prin care le po-runcia cu Axle, ca neparasindu-se de tratate de-pace, sa. Intinda tocmai acum laturile spre prin-derea Inorogului.

Pre Fil pot sä-1 paraseasca, de vreme ce nupoate trece peste voia Vrajitorului, §i de vremece acest Fil ii este neprieten din pricina altora.

Dupa ce Hameleonul ark semand, grapa. se-cera, treera §i vantura, cera voie dela Corb sase duca spre Monarhia Dobitoacelor.

Corbul, cu multe daruri, ii dete §i voia sa seduca unde va vol.

Hameleonul, ducandu-se acolo, ceia ce a lu-crat, se va povestl la locul sau.

Partea X

*oimul se intoarce la Corb, uncle ii cere sfilermine cu vrajba contra Cantenzireftilor.

Un discurs intreg desvelluie politica Corbului-in chiar Ma acesfuia, dupd cele destainuite deCantemir.

Brancoveann da ordin atunci de pace cu a-.cesta.

X

Hameleonul, asa dar purcedand de acolo spreMonarhia Dobitoacelor, $oimul se apuca a asezalucrurile Batlanului catre Corb, pentru cadovediasca pe Hameleon de .mincinos sa in-tariasca credinta sa si a Batlanului, precwn sivrednicia Inorogului. Hameleonul zisese catreCorb, ca Batlanul asupra acestuia sa se fi legalin prietesug cu Filul i Inorogul). $oimul cerh,ca sa dovediascA credintd Batlanului, sa-1 themeCorbul pe acesta la dansul. De va vent, va do-vedl, ca ii este prieten; tar de nu, nu. Apoi altecuvinte ale Soimuhti furl aceslea:

Lucrurile firesti, adica orice se vede, seshnte §i se intelege, ar fi datorite la patru pricini,dintre can trei sunt fizice i una etica. (Unii in-valltori o pun si pe aceasta din urma intre pri-cinile fizice, dar nu au dreptate).

Cele fizice sunt astfel, Meat, faro voia lor, ur-maresc, ceia ce Firea le-a dat, in afara din so-coteala celei dintai pricini. Ele nici nu schimbanimic, de altfel, deck doar rata lucrurilor. Ast-fel, atomii, can se invartesc mereu; planetele, siasa mai departe. Toata pricina lucrurilor fizi-cesti este deci a pricinuitorului dintai. Numai elti spre ce sfarsit merg toate.

sa

316

In cele eticesti insa pricina ramane, caci acolotoate lucrurile sunt facute cu socoteala, deci cuvoia pricinuitorului i spre un sfarsit.

Si sa nu crezi, ca socoteala mea este sa-mivand noua mea filosofie, in care incepe soco-teala cui slujeste sfarsitul pricinii, ci numai ca sävezi, ca fiinta ta este alcatuita din fire si pestefire din dotty parti, din cari una e cu socoteala.Caci: precum canna este la Corabie, zabala la

asa si socoteala la intelegatori".Asa dar in toate faptele tale, Corbule, o soco-

teala trebuie sä ai un sfarsit trebuie sa le pui.Caci: precum socoteala rea duce la eel rau, asai cea buna, la cel bun duce 1).

Acura deci is aminte pune in socoteala ta,care va fi sfarsitul atator rascoale turburari?Iar de este vre-o unul, cand si cum va sa fie?Tata amandoul Alonarl> iile s'au scuturat din pa-tru path; iath lucrurile Publicei noastre s'au ple-cat spre groaznica risipa! Asteptand ridicarea.ne soseste caderea §i dupes socoteala mea nimicdesavarsit nu este chitit 2). I\ of nu suntem decatniste calatori si trectitori, niste atomi cari vesnicne schimba'm vesnic, si din cari nu ramane decalsfarsitul, adica ce trebuic sa fie bun pentru noi.

ulturi ne -ant tinut; iar Liliecii ne-au batjo-corit mai zilele trecute! Lei ne-am numit; iar tan-tarn musitele ni-au aratat de toata ocara! Ne-pulandu-ne pune cu cei mici si slabi, ni-am apu-

1) Acea0 preocupare a cauzalitAtii liberului arbitru, revivemere u.

2) PlAnuit.

cal,

si

si

rii

al

317

cat dc lupta cu jiganiile inai marl si inai tali.Pre Inorog gonim; pre Fil it izgonim; Lupuluii-am siruit circalamuri, din can sit nu mai iasa;pre Ciacal nu-1 numim in numarul jiganiilor;pre Caprioara salbateca o socotim parca nisin'ar avea duh de vietuitoare. Au nu sunt acesteamai mult decat Liliecii? Au nu sunt mai vrednicedecat mustele? Caci: ochiul mandriei vede preLeu, soarece; ca mai pre urina sä simta pre soa-rece, leu".

Deci, on tine cu socoteala, trebuie sa ne spuie:ce sfarsit vom culege not din toate aceste lucruri?Si on tine, on cat de tamp ar fi, vede ca estesa se urmeze din rau, tot rau.

Iai tu, Corbule, din pizma, te pui impotrivaCelui cc ti-a daruit socoteala, caci el ti-a dat'ospre binele tau, iar tu o intrebuintezi spre rauttau.

De uncle urmeaza, la urma urmelor, ca Silo-pe care l'ai alcatuit in Barbara, se in-

cheie acum cu: Cral cra! cral §i nu numai dupaaceasta istorie, scrisa aici, te afli Corb; ci asaesti, cu trop, cu suflet.

far cu, ca adevarat prieten, chiar rudenie,nu m'ain sill a-ti povesti, cele ce cu ochii amvazut; cu urechile, fara prepus, am auzit; cu

grey, am pipait.Ti se cade deci ca, din livada inimei talc capa-

cul pizmei, cu radacini strambe, sa.-1 arunci,caci Monarhiile acestea doua, precum stim dinbatrani, istoriile ne povestesc siL ne rasuna inurechi ca dobele ca clopotele, n'au trait multavreme legate intre ele, cu toate ca, de multe ori,

mainele, Tara

si

gismul,

gi

318

Epitropii for erau frati on neamuri; iar nenoro-cite, ce au fort din aceasta pricing, eu, ea fiziog-nomist, vad pe fetele lighionelor, ca n'au lostnimic, pe langa cele ce vor veni.

Pardosul, Rasul, Hameleonul i Veveritatoata semintia, cari se arata atom prieteni Struto-camilei, clupa parerea mea, cred ca nu voiiei mincinos, o vor scoate pe aceasta cu cartede pail in teatrul lumii. Au, nu ele ne probozesela toate starvurile cu haraituri? Au, nu ele ardori, ca nici pene sa nu ne mai ramaie? CaciImpotrivnicul socoteste paguba neprietenuluidobanda, iar scaderea acestuia, adaogire .

Nici neamul Du tailor nu este mai prejos inrautate ca acestia, macar ca acum sunt partasiMonarliiei noastre. Acestia toti iii cauta folosprival dobanda, si nu cunosc mijloc, cu careacestea sa nu li soseasca. Acesti Dula" scornesc,cele ce nu sunt pentru Inorog si atata vrajba.Pentru Fil, zic, ca. au vazut, cele ce nu and: iarcele ce n'au auzit, zic, ca le-au pipait. In scurf,face acestea toate pentru plati pita, ce ma-nanca si vor face aceasta mereu.

Acestea deci Intelegandu-le, nu to aniagi curea socoleala, si crede, ca slabiciunea dobitoacetor, din neunirea lor, va da taria noastra. Nu dealta, dar nu 11.111V11 dobitotiele, din durerile su-lerite, sa ajunga a situp, ceia cc nu simtiau. $iIn Vultui sa strige §i sa aiba dreptate dela el.

Pentru acestea dar, stergeti ochii din pervazulpune-ti soroc drum-urilor i poftelor

tale. Iar de nu, asculta adevarul, pe care mil N, oinevol a ti-1 povesti, fara lingo ittiri.

yi

$.1

a-$i

zmistiii, 8i

319

Cand l'am poftit pe Inorog la tratat pacea, eeldintai lucru, ce i-am pus inainte, a fost sa aruncasupra lui pricina vrajbei, dupa instiintarea, ccavusesem dela tine. Iar el mi-a raspuns: Depe ce cunosti ca aceasta a fost pricina vrajbei?Iar eu i-am raspuns: Pricina se afla in hiro-graful, care l'ai scris asupra Corbului si l'ai datintre Jiganiile Vrajitorii asiatici. Corbul, pc a-tunci ti-era prieten din toata inima. El de atunci(i -a pazit vrajba. Catre acestea el mi-a raspuns

Dar de va fi o pricina a acestei pricini?Am raspuns: Voi face ce cere dreptatea. Iarel: De esti Bata a auzi judetul dreptatii, as-culla.

In vremea aceia stapanea asupra DihaniilorMonocheroleopardalis. El purta inteatat grija su-pusilor sai, Inca nu ajungeau pliscul Vulturuluii clontul Corbului sa ciocneasca ciolan proas-

pat, ba chiar nici stary imputit. Atunci, pentruintaia data, in sufletul Corbului scanteia Zavis-liii se atata. (Aceasta s'a mai povestit ()data .

Monocheroleopardalis, mutandu-se de pc pa-inant, Inorogul, dupa lege, ramase mostenitor.Suindu-se la aceasta stapanire, vrut'a cu Monar-hia veeina a Pasarilor prietenie sa clued. De a-ceasta a si ineredintat pre Corb, rugandu-1 auita eele ce ar fi avut cu parintele sau. Caci:ntoktenirea prieteniei este a inteleptilor, iar avrajbei parintesti, a nebunilor".

Corbul insa nu s'au stidill) a atata pojarul pestetot cu vielesug, caci pedeoparte se jura, ca se va

1) A se sfii.

aba:

$i

320

nevol spre intarirea Inorogului pre locurile lui,iar pe de alta, atatand Du laii, imprastiind peloat . lumea, fact) ce putit puse pe Vidra pelocal mostenirii.

Apucand Urania Vidra, Inorogul Fi lul fu-gird in Munti, uncle Corbul Vidra multe goaliele dadura. Inorogul, bine inteles, aria mijlocul sipre Vidra lepada din tiranie si aseza pre Fitin loc

Corbul, vazand acestea, macar ca pipaia drep-tatea cu mainele, insa rautatea din Corb it facedorb. Pre cu multe maiestrii vraji, i inoindpacatul, it scoase i iarasi bags pre tiranul Vidrain locu-i.

Vidra, socoti atunci, ca poate sa indoiasca sirautatea tiranii. Toate dobitoacele le hnprastiadeci in Coate partite, iar unele, luandu-si poalelein cap, au pribegit in Monarhia Pasarilor. Acolo.aratand Corbului fArAdelegile Vidrei, acesta in-sfarsit, facandu-se ca-i este inn, li jurul ajuto-Huta.

In aceasta vreme sosl veste si dela Bat Ian siBreb, cari erau in tainele Vidrei, crt aceasta cautilsä faca vraji Corbului.

Corbul gasi cu cale atunci a raspunde la pa-lima Dobitoacelor, insa li cerit sä nu mai tie hlFil i Inorog, cu cari avea veche vrajmasie.

Lupul, care era pentru acesti doi mai cu fier-binteala, se puse cheza., ca vor priori si pazipacea cu Corbul.

Corbul, dupa viclesugul salt, arAlandu-se pen -tru invoiala, sense carte in mai marele

i

Fit

aceasta

$i

5i

¢i

321

Ogarilor, sau istoriograful Afroditei1), si ii po-runcl sa ispiteasca lucru pentru pace cu descan-tatorul dela lacul dracilor 2).

Si, ce mai multa voroava! In anul 72940, noem-vrie 104, pacea s'a Incheiat la Grumazul Boului.Tratatul avea corona, ca Vidra sa plece din e-pitropie. In acelas an octomvrie in 230, acela§istoriograf al Afroditei, din cetatea Deltei, caciacolo erau Vrajitorii, scrise carte celor dela la-cul dracilor.

In aceasta carte (lb:lea de §tire, ca, pe cand elpunea pecetile pacii la cetatea Delta, Corbul tri-misese baer cu descantec Vrajitorilor din Delta,ca sa prim eneasca pre Vidra, dar s'o Inlocuiascacu alts jiganie, anume Struto-camila. Impotrivaacesteia nu putine lucruri facuse istoriograful.

Corbul mai alerga §i. la Aspida Palestinei 3), caajunga scopul

Socoteste deci, Soime, zise Inorogul, cate vicle-suguri impleticite si cate calcaturi de juramintefaces Corbul catre trei chipuri deodata.

Acestea de altfel le intaria Inorogul §i un hi-rograf al Brehnacii, cazut in mina sa.

Intr'acea vreme, din partite Mesopotamiei, seintampla sa vie un Vralitor4) prea mare, cacipartile Persiei sunt vestite intr'ale magiii. Filul

Inorogul, iesindu-i in tale, §1 inspitindu-i vra-jile asupra Vidrei, acesta primi si se jurul a li-oimplini la cetatea Deltei. Acolo insa. Afrodiseu

1) Ienachi capuchehaia.2) Tara Lacedemonii.3) Hrisant.4) Vizirul Daltaban. (?)

21

sale

§i

322

era mituit de Corb purta cu vorba. Filul totmai avea incredere, dar Inorogul, umbland, luaMire de cele petrecute.

Filul, afland acestea, se duse la alt Vrajitor sa-iciteasca in lapte de oaie Si in spate de capr5.1).Vrajitorul zise, ca hirograful trimis cu multe ca-puse de singe °) celuilalt Vrajitor, n'are nimicim-potriva Filului, ci numai a Inorogului. Pe acesta,dupa cum arata astrolabul3) lui, ar urma sa-1izgoniasca on ceva si mai ran sa i se intample.

Inorogul, auzind acestea, nu -Si pierdu barba-tia, spuse Filului, ca 'Ana acum pentru a nustrica treburilor acestuia, el s'a facut ca nu vedeviclesugurile Corbului. Dar de acum incolo?...Filul ii raspunse, ca ar fi mare pacat, Baca s'arlenevi sa nu lucreze ce va putea.

Insa Filul incepft si el cu viclesugurile, carimai pre urma, spre rusinea lui, lesira 1r iveala.El trimise pe Caprioara de Arabia la Dulai si laCorb, ca imbuneze. .

Inorogul, afland Si aceasta, se duse la Vrajito-rul cel mare povesti, tot ce i se g5.teste, cumita Corbului i altele. Ii mai spuse, ca elvenise din munti, ca s5. scape la el, caci viatai-a riimas in Diana lui.

Acest mare vrajitor doria mreji sä facti impo-triva Vidrei. Si It asigura, sa nu alba grija de ni-mic. Cat pentru Corb, in curand va putea sa-i

1) Casab-ba02) Pungi cu bani.3) Vechea busola araba.4) Vizirul Rami-Mehmed, urmul lui Daltaban.

sh-i

si-i

si-i

323

dea aripile acestuia In 'nand, dar mai intai vreasa stie.ce platA va avea.

Atunci dada Inorogul hirograful cu pricina lamana Vrajitorului, care azi ar fi ajuns In cea aCorbului, cu care acesta 11 invinovateste decMcare de jurAminte.

La incredintarea mea in cele spuse de Inorog,zise Soimul, acesta adaogA:

Toate se pot Incredinta, fie cu marturii, fiecu scrisori. De-ti voi arata hirograful Brehnacii,ce vei mai zice?

Eu m'am Inchinat inaintea adevArului. Inoro-gul zise, di la viitoarea Impreunare, dovada vaveni.

Vazfind aceasta am intors voroava spre Impa-ciuire. El priinind aceasta, celelalte le stii, caciti le-am scris.

Dupa raspunsul tau, la a doua intalnire, el aadus i hirograful, la acea intalnire, unde Ha-meleonul mi-a facut acea ocarA.

Eu, o Corbule, nu mai am ce zice, decalcc pacea sd se facd 'intre voi".

Iar acum vei judeca, ce a zis Hameleonul sice este adevarul, iar ca dovadA, sA chemi pe

Corbul, ascultand acestea, trirnise dupa Bat-lan, dela care adeverindu-se, se domoll schim-ba porunca: pre Inorog sA-1 aduca.' spre pace §i

Intoarca spre prietesug, de vor putea i sa-idea raspuns cat mai curand.

si

siBat lan.

si

sa-1

Pa rtea XI

V reijitorul eel mare ajunse 'bud a inchcia intreloft un armistifiu acolo.

Cei doi Cantemirqti obtin mazilirea lui Itaco-vita Antioh pleacei de la domnia Moldovei,Acesi vreijitor mare iecise ca din pameint, $i eiaveau trecere mare la el.

Corbul dada deci Uliului ordin sei 'incheie pace.Cameleonul ajunse set ob(ie ierlarea lui Dimi-

trie. Uliul ceriz Camilopardalului apoi sei inlervicpentru pace. Dar oamenii lui Breincoveanu re-curserd la o amdnare. Alex. Mavrocordal se su-pdrei foc. Inorogul filth primi.

fi

XI

Pe acea vreme intre Dulaii din Munti, se aflasi o pasare, foarte credincioasa Corbului. Acea-sta, vazand porunca lui, mai mult nu zabovi, ci,sculandu-se indata, se duse la un bun Vrajitor 1si vechi prielen al tor, pentru ca sa ispiteaschvraja, sti vindece inima Inorogului, si s'o in-toarch spre prietesug.

Acest vrajitor era acela, care spusese la Ma.-tea Deltei, ca peste putin vor face o sama.' Inoro-gului. Pc acesla deci Lebeida, caci ca era, it in-

iar Vrajitorul raspunse:tii, ca acuma vraja mea nu mai trece ca

-odinioara, nici n'a camas all Vrajitor, care stipoata implet1 vraji asupra acestei jiganii. Dcci,prieteneste vu zic, sa incercati cu el mai bine,-cad altfel yeti cadea voi invalittuciti in acelevraji. 1\1 ai mull, dupa cat suntem instiintati, usile,vrajilor cunt dcschise Inorogului, ba chiar i s'auaratal si buni chezi.

Lebada, dupa aced raspuns, se duse.Iar Inorogul, stiind pe acesl Vrali tor cu Icicle

implelicite si fara trecere, trimise la el si lega

1) Casap-ba;a.

treba,

326

prietesug, pentru ca, mai tarziu, cand i s'ar in-toarce norocul, sa nu-1 aiba impotriva lui.

Cel trimis, era un dulaoas1), cu care aveacunostinte si care era intre Du lai, caci astfel I-norogul nu se putea misca de siltiile din munti.

Vrajitorul, cum auzl de asa ceva, iii aduse a-minte de cererea Lebedei, trimise raspuns cu_tincul de Du lau, ca on cand va poftl Inorogul,va fi bine venit.

'fincul, raspunse ca, din pricina inaiestriilor,nu poate spune, cand va putea. Inorogul sa vie.Dar, cum ii va da mana, va veni.

Inorogul insa, cum primi raspunsul, treatpeste toate primejdiile si se duse la Vrajitor. A-cesta, dupa multe sbatute voroave, ii puse ina-inte voroava pentru pace cu Corbul, zicand, ca,dupa cum ii arata vraja, acest lucru va putea

Inorogul raspunse:Precum pana acum inima mea a fost pie-

cata spre partea cea bunk tot astfel va fi si deacum incolo.

Apoi povestl toate cele trecute intamplate cuCorbul, iar Vrajitorul ii dada toata dreptatea.(Ipocrizia dreptalii este foarte obisnuita la Vra-jitori").

Vrajitorul apoi, dupa priinta Inorogului, faciaasa fel 'Meat intr'aceiasi zi, aduse acolo pe Le-bada, si pre Du lai §i se Incepa voroava cu acesla.Dar tractatele de pace puse, furs trase de unitincoace §i de allii impinse incolo. Cand vazura

1) Hurmuz Celepu', capuchehaia.

si

si

iesl.

si

327

deci, ea nu se alege nimic de ele, pusera rmicarsoroc vrajbei pe 25 ani.

Inteaceasta vreme de armistitiu, Vrajitorii ceimid') se pierdura cu totul, pe cand Vrajitoruleel mare 2) cu farmecele sale, agonisl atata pu-tere, incat ramase singur.

Aceasta .se petrecea tocmai in vremea, candmuntii cei mari supusesera pre copacii delaDelta, celor 7 voivozi, precum s'a pomenit isto-ria, la locul ei). Nici acestui Vrajitor nu i s'astaruit multa vreme tripodul, frisk in acea vreme,era asa de tare, Inca Dulaii incepura a lungisorocul armistitiului.

Inorogul, se faces Insa, ca nu pricepe, eacinu-i venise lui vremea.

Jar dupa aceasta nu trecil mutt si un alt Vra-jitors Mare iesl ca din pamant si de iesirea luitoti se cutremurara. Corbul, luand de stire, tri-mise pe Uliu sa ispiteasca, ce lucreaza Inorogulin munti. Iar de acum, vazand ca toata nadejdeavre-unei mreji asupra Inorogului s'a ispravit, iiClete acestui Uliu porunca tare, sa se apuce dePacea, inceputa de Lebada si numai de ea sa setie, la Inorog.

Sosind Uliul, Lebada se intoarse la cuibul ei,incheindu-si viersurile, sfarsit can -

tecul 4 ".

In zilele acestui Vrajitor mare, Filul si Moro-

1) Cei trei Vizir!, cars se succed, unul dupS. altul.2) Vizirul Daltaban (?) Pare InsA, a D. Cantemir confunda.

La acea epoca nu mai era acest Vizir.3) Vizirul4) Mutt.

Celan

328

gul aflara marea intrare iesire la. el. Nepriele-nil, nici nu putura lua stire de acestea. Fi lul is-pitia cloud vraji: una asupra Struto-cainilei, altaasupra Corbului. Inorogul insa nu ispitia decaluna singura buna: acea asupra Corbului.

Filul, cu mreaja luata, pang in zece zile, vanape Struto-camila.

Rasul, care era pazitorul Struto-camilei inmunti, nici Mire nu ava de aceasta, ci stated li-nistit In barlogul sau. Uliul insa, intelegand deimpletirea mrejelor, face stire indata Corbului.Corbul si el trimise veste Pardosului, Hame leo-nului si celorlalti, inainte ca mreaja sa ajunga lalocul ei. Acestia se imprastiara in toate partite,asa ca putura scapa. Iar Struto-camila, incurcan-du-sc, cu coarnele adaose, cu tot, in mreaja,gema cu greu:

Vedeti, la ce treaba mi-au lost coarnele', siincarca de sudalme pre Pardos si pre Corb.

Iar Hameleonul, dupa cum s'a pomenit maisus, trecand din Monarhia Pasaritor in cea aDobitoacelor, nu lasa, nimic neamestecat si ne-clatit, ci framanta turbura toate cu minclunilelui.

Pre Pardos II apta impotriva viclesugurilorCorbului, amintindu-i de vrajmasia veche a Pa-sarilor, precum se arata din scrisorile trimiseBasului, i cazute in mina Inorogului.

Aceasta scrisoare a Pardosului, trimisa Ilasu-lui it, munti cazuta in maim Inorogului zicea:

fratelui sanatate!Cartile, ce mi-ai trimis, le-ant Mat. Pe Uliu,

ti-1 perigrafisim, ca nu are credinta e comoara

,,Rasului,

gi

si

1i

329

minciunilor. Camilopardalul l'a inebunit, zican-du-i, ca searnana lui tatanu-sau, Brehnacea. Asaau vrul d-lor, sa domniasca asup-ra dobitoacelor,precum domnesc asupra pasarilor, i aceastanumai ca sa-si scoata fat& ca ei fac ce vor, pre-cum sc laucla cu epitropia Struto-camilei si cumreaja asupra Vidrei. Iar, penlru ce-mi scrii, CaCorbul vrea sa te vada, atata sa.4 dea pliscul destarv, cal iti vrea el binele. SA stii, ea in socotealalui nu este aliceva decat, vazandu-te celelallesari, sa zica: Oh! ce mare putere are Corbul, devreme ce jiganii ca acestea ii merg la picioare.Iti scriu deci, Irate, ca de va vein Uliul de douaon la tine, to numai odata sa te duci la el. Iarde va scrie ceva irnpotriva to la Corb, vomnoi a-i intoarce raspunsul. Iar mai mult decatasta nu avea grija sa se ispiteasca, caci avemnoi ac de cojocul lui"

Pre langa aceasta mai erau si alle scrisori, cual te cuprinsuri.

Deci Corbul, precum s'a pomenit mai sus, s'anevoit tare sa. Imprastie jiganiile, porunadada Uliului, cu Filul Inorogul sa Incheie-pace.

Filul ar fi primit pacea cu amandoud mainele,caci nu doria decat odihna, ba iii (Muse cu-vantul Aspidei, sa o faca chiar fara Inorog, decare s'ar desparti, de ar trebul. lima nimeni nucrezit In pacea fara. Inorog. Asa ca Filul ajunsea rug pe Inorog, pedeoparte, iar pedealta Ca-miloptrdalul ajunse a-1 zorl mereu Uliul a-IIndemna neincetat. Aceasta pace, cum s'a legat,se va spune la locul ei, iar acum sa ne Intoarcemla cuvantul nostru, de unde am iesit

pa-

si

$i

sti

$i

330

Duprt ce prinsera pe Struto-camila in mreje,o adusera la Grumazii Boului, iar Lupul, Ciacaluli altii, cari tineau partea Filului, pana la veni-

rea acestuia, incepura a chivernisl lucrurile Mo-narhiei Dobitoacelor, adunand ,la un loc pre toate-jiganiile, cari se Imprastiasera, afara de Guziulorb si de Hameleon. Inturnarea Pardosului, a-semenea nu ar fi fost usoara, data nu erau car-tile impotriva Brehnacii.

Filul ava cunostinta de aceste carti dela Ino-rog, dupa multe cereri.

Brehnacea ava asemenea cartile Pardosuluiimpotriva Uliului, in urma spuselor Mo liei. Fi-lul, pentru prietesug, vra sa porneasca pe Corbimpotriva Pardosului, ruga pe Inorog deascrisorile spre citire. Dupa multe ceremonii I-norogul le dada, iar Uliul, deschizandu-le, puf-niA la fietece rand, piuia si se trantia la pamant.Dosada 1) lui era atat de mare, ca nu stia ce sazica: sughitul ii astupa pieptul, flegma it ineeain grumaz.

Dupa multe rugaminti Inorogul dada cartilela mana Uliului, care le trimise Brehnacii; a-cesta de altfel nu le arata Corbului.

Ada dar dupa vanarea Struto-eamilei, Silogis-mul Corbului in Barbara, care iesise °data. Crr!Crr! Crr! acum se intelegea: Racova, care dupamestesugul Cabilistilor se talmaceste: Rau! AllCapul! Ai! Oh! Vai! Ah ! $i adevarat ca taina a-ceasta ascunsa a numelui s'a potrivit apoi cu lu-

1) Mania.

si sa-i

331

crurile foarle bine, caci, cand a fost adusa laGrumazii Boului, puind'o calare, i-au dat mulleau la cap si nespuse ah! si vai! Ii iesira dininima

Tara Hanaeleonul, pe care as putea sa-1 nu-mese sh'inanta viclesuguIui si simburele minciu-nei, dupa ce scapase cu fuga In toiul noptii, a-juns Iis Munli, la locul prundisului, trimise la I-norog sa ceara iertare pentru greselile, ce le M-euse, indemnat de altii, fagaduind a-i fi cel din-tai rob si slugs plecatd. Mai cerii apoi si vre-unleac de muscatura Crocodilului, care, zicea, cA-1Incollise la prundis.

Inorogul, rdspunse dire Plo fun, care venisedela Hameleon.

Viclesugurile Hameleonului, au fost ispititede organul rautdtii lui; iar primejdiile, ce amtras, le pui pe socoteala nenorocului meu, care,cat Imi va fi tovaras, cu. multi Hameleoni ma voiintalni. Deci aceste toate cate le-au facut, spune-i,ca le-am luat, ca cum nu li-ar fi pricinuit el.

Iar pentru leacul, ce ma intreaba, spunei iarasica n'am decat visul facut de el si care se talcu-ieste asa de onirocriti 1). Ouale de vipers si puiidin pantece, Inseamna ocara a toata lumea. In-vatatura Sulemendritei, ca sa Inghita °ale, in-seamna pofta rautatilor spre calcarea dreptatii.Padurea si spinii: umbra necunostintei. Soarele:.adevarul, pe care nu-1 vedea. Para focului, cealungs pans la nouri: vestea rautatii lui prestetoata lumea. Inorogul tot in inunti este, dar tra-

I) Tilcuitor de vise

332

ie§te in pace §i Corbul insa, adica l'asa-rea neagra, nepuland a i se pune in cap, inseam-nä cAderea la pace. Jar Hameleonul a cazut ingroapa, care a saparo

Iar acum, sa ne intoarcem iar la cuvantul no-stru.

Filul, dupa ce l§i luA mreaja dupa voie, pleadin Munti se duse in Monarhia Dobitoacelor,lasand In locu-i numai pre Caprioara.

Asemenea fietecare se inturna la lucrurile sale,cum putil. Toata greutatea lucrului ramanandde acum numai in Corb §i in Inorog, care pecare sa infranga. Corbul pe intemeierea sa ve§-nicA se bizuia, iar Filul pe dreptatea sa neclatita.Filul se sprijinea pe Vrajitor §i pe leacurile cele Invatase impotriva farmecelor Corbului; daramandoi se temeau de un singur lucru: safaca unul altuia farmece fara sa §tie celalt.

In vreme ce acestea sa tavaliatt in iniinele co-lor trei, Uliul se duse la Camilopardal, §i dinporunca Corbului se puse mijlocitor intre eipentru pace, zicand, ca vrajba de va ramane, vaaduce ambelor Monarhii pieire §i prapadenie.

Camilopardalul se §i apuca de ispravirea lu-crului.

Mai jos vom arala §i lucrul.Acum sa zabovim putintel asupra firii §i vie(ei

acestei jiganii.Aceasta jiganie este la trup cat Camila de mare.

l'ielea, ca §i cum i-ar fi cu solzi, este pestrita

1) LucrAturile la PoartS.

liniste.

nu-si

si

si

333

picata. deacolo numele de Camilopardal. Par-tea de dinapoi este ridicatA cu pantecele in sus,ca a Leului; iar picioarele dinainte sunt ridicatemai sus decat masura trupului. Gruinazii Yi suntgingasi, iar gatlejul i se suptie, pe ce merge insus. Capul se aseamana cu al Camilei, §i e mareca al Struto-carnilei de Livia. Ochii, ca vapsill

cu albusuri rosii, se uita groaznic, cautand In-coace incolo. Umbletul este altul decat a tu-turor dihaniilor de uscat §i de apes. mutespicioarele pe rand, nici nu le duce, unul dupesaltul, ci, pe cele din dreapta le misca °data, iarapoi, pe cele din stanga, cate unul. Asa, clatin-du-se, se mutes din loc in loc, dar cu mers destulde sprinten.

Aceasta jiganie, macar cA este afara din am-bele Monarhii, Salsa In amandoua este la marecinste, din pricina fricei. Caci: Frica i dragos-tea, iesind despartite din radacini, ajung la ace-las varf al evlaviei". aceasta din doua pricini.Una, caci cunostea multi Vrajitori, Vii, farmecemulte, stie face; a doua, ca hrana ei iii tragea dinambele Monarhii, iar hrana aceasta era aur, ar-ginl i pietre scampe. Dansa, pentru aceasta,apara oarecum Monarhiile, ca nu cumva O. besaraceasca cineva i sA ramaie ea fares hranA.

Dupes tata, neamul i se tragea dintr'un ostrov,cu niste copaci ce nu se mai anti in alta parte 1).Poama acelui copac curge din cpaja n'are nicisambure, nici coaja 2). Toate dobitoacele o a-

1) Instils Chios.2) Sacaz.

i

si

§i

Si

si

334

mestech in gura. Camilopardalul primeste cu ru-sine, a i se zice ostrovan.

Iara despre maich-sa, zicea, ca e din neamulPhsarilor, caci unul din Corbi o noapte se im-preunase cu dansa, dar o trimise acasa la pA-rinti, pentru vedere slab5.3). Astfel Camilopardal iisi azi cunt slabi la vedere

Asa dar, acest Camilopardal land treabaIn 'nand, puce soroc Inorogului, Uliului si

Dulailor, ca sa se adune, sh le asculte cuvintelesi sh vada Incotro s'ar aplech lucrurile. Jiganiaaceasta altmintrelea era vestith in alchtuirea p5-cilor 2 .

Deci, dupes cuvant dat, cu totii se Impreunarhla un loc. Acolo, Camilopardalul cunoscii pizmaCorbului si firea neinduplecath a Inorogului. A-ceste dou5 se deosebesc Inteatat, ca pizma mergedoar Inainte, iar neinduplecarea o urmeaza".

Camilopardalul cerii atunci hirograf 3) la manA,ca ambii se vor phrasi de aceste doua lucruri,altfel nu se va apuch de pace.

Uitandu-se unii la altii cu coada ochiului, caprinsi dupes furtisag, ceilalti raspunserh, ca nuau pozlovenia4) aceasta dela Epitropul pasAri-lor.

Inorogul Irish priml orice judecata dreapta aCamilopardalului.

1) Se zice cl Matei Basarab o repudiase pentru urmele vilr-satului de pe obraz.

2) Tratase pacea de la Carlovitz3) Inscris.4) Mandat.

pii-di

335

Ceilal i cerura alts zi pentru a cerceta minteaCorbului.

De aceasta cerere se cam turbura firea Cami-lopardalului. Ce Inseamna asta? Au, nu-piscrie Corbul, CA ceia ce vom alege cu voi, aceiasA fie? Nu cumva: tine nu vrea sa framante,toata ziva cerne"?

Inorogul zise apoi, vazand §ovAielile celor-lalti

U prietene! zicAtoarea spune cá: atuncicand sufla stapanul, rasufla §i slugile; i in cu.-vintele slugilor se vAd gandurile Domnilor". Decisa le lasam acea zi, sA-§i poata da latratura lor,cu Invoirea stapfinului.

Camilopardalul priml §i puse atunci sorocpest( 20 ani.

Pa rtea XII

Brancoveanu trimise pe Bivol (Patriarhul le-rusalimului), care ti cera amanare. 0 ()Nine, siobline dela Corb aulorizare sa incheie pacea,cu condi(iile lui Dimitrie Cantemir, afaret de una.Set nu-i zica dare, la tributul anual, ci dar.

Vrajba deci dintre Corb ,ci Rinocer se terminaaci, iar morala fabulei este ca dreptatea ieseve§nic biruitoare.

XII

Dup5 ce fietecare se inloarse la locul sau, Du-Mil trimisera carte cAtre Corb, prin care ii ce-reau hirograful de pozlovenie, aratandu-i cerereaCamilopardalului i sorocul, ce abia l'au avut.Ei ne mai putand avea alt5. nadejde in norocullor, se trasera asupra pacii. Cad: ,,Norocul cereplecare si nu asprime". iar: .trestia la vant seindoaic si nu se rumpe, pe cAnd bradul, puindu-se irnpotriva, se prAvaleste din radacina si ducecu el, tot ce e in Imprejurimi".

Corbul raspunse la aceasta scrisoare, c5, a in-teles, cele ce scriu Du laii, pentru aceasta tri-mite pe Bivolul de China1), cu toata plinireaputerii, ca el cu prietenul, Camilopardalul, safaca orice, spre folosul

(Bivolul de China este negru la trup; alb lacap, pag la picioare; comos, cum sunt la coamacaii dc Scit vulpea nu-1 ramane la istetime;iar, cea mai de seamy hirisie, ii este fa mugs ves-nic).

Deci, dupa sosirea Bivolului la liicasul Cami-lopardalului, se Mai din nou adunare mare,

1) Patrlarhul lerusalimului, batran, cu caltuni peste mestiide rasa neagra.

22

§i

sau.

§i

338

undo; Camilopardalul facii prolog. El zise, ca du-hurile se clatesc in doua chipuri: unul, iutenetocmit; altul, moale i tocmit. Din cel dintaidobitoacele domesticindu-se, la urma tot la pacese nevoiesc a se intoarce. Caci duhurile sunt cavanturile, pot fi placute impotriva". Lu-crurile noastre mai sunt, ca o corabie batuta defurtuna, care cauta liman. Nu-i mai ramane decat sa arunce fierul, si sa lege vasul cu odgoanepentru ca vanturile dela uscat sa nu-1 seoata. a-fara".

Uliul si Du laii, ei nu mai cracniau, cad ziceau,ca Bivolul are tot lucrul asupra lui.

Iar Bivolul incepii astfel:Noi nu avem pozlovenie a legs ceva, cu

care sa ramaie Corbul legat, ci numai judecami apol sfatuitori sa fim.

Camilopardalul insa, vazand Ca rautatea Cor-bului nu §tie pocainta, se manie foarte si ras-punse: ca de vreme, ce aceasta era socotealalor, puteau sa -ii fi cautat alt loc de Impreunare.Iar de este, precum scrie Corbul, ca lucrul acestasa se caute cu mijlocirea noastra, trebuia, ca celcu pozlovenie sa fie aici ceia ee vom hotara!sa lege pre eel dintai.

Dupa aceasta, Camilopardalul parasi aduna-rea, iar Inorogul vaza, ca siretenia Corbului nuse schimbase. Daduse pozlovenie Bivolului, daracesta nu vroia sa se lege. Asemenea facuserasi Du laii, can siliau ispravirea lucrului, ca piatrala deal. Cat despre Uliu, suparat ca i se luasesarcina de Bivol, arata raceala la, toate, arun-cand totul asupra acestui Bivol.

§i

§i §i

§i

--

339

Inorogul atunci le vorovi, zicandu-le:Vrajba aceasta este veche mostenita din

parinti. Am primil'o peste voie si am apucaro, cacu maini ciunte." Are atatea radacini, incat vad,ca cu greu se poate dezrAdAcina. Caci: Vrajbaeste ca piatra lucrata in var, 40 ani dupa aceia,tot mai fierbe". Eu, despre partea mea, vesnicam fost cu rabdare si nu ma voi Teri si de scumincolo a da loc ingaduintei. Pentru aceasta amun sfat.

Intai, sa facem multumit5. Camilopardaluluipentru osteninta lui. Apoi, sa ne impreunam inalta parte, sa ne intelegem, iar apoi punem peCAmilopardal intaritor asezamintelor noastre.

Sfatul place mai mull on mai putin, dar fiaprimil de toti.

Inorogul dadea acest sfat, ca sa porniasca peCamilopardal si mai mult Impotriva lor; iar, peei, sA-i ispiteasca vada, la ce savarsit batesocoteala lor, ce vor sa ceara dela dansul si cear poftl sa aseze neclatit Intre dan ii.

A doua zi deci, intr'alt loc, se impreunara,mule Uliul cerii sa seinteleaga intre ei.

Inorogul, vazand ca vor sA scape de Camilo-pardal, se mira, ca chipul, pe care tot ei it ale-sesera, azi nu le mai vine la socoteala.

Bivolul, insa cera, sA se stie pofta Inorogului-dela Corb.

Inorogul, nu se dada indarat, insa cerist acelaslucru dela Corb.

Uliul zise, ca acesta nu cere altceva, deci tprietesug dragoste adevarata.

Inorogul raspunse, ca aceasta pond este si

sa

gi

si

a.

340

sa, insa dupa ce se va cunoaste, ca implinesc,unul catre altul, aceiasi dare. Cad: voile de bineviitoare, incep din cuvant si sfarsesc in faptefare zabava."

Din partea Corbului insa nu poate fi dovada,decal ca, parasind strambiltatea impotriva lui,va lucra cu dreptate. Din spre partea mea, nu-mai cat dandu-i-se pace Corbului, acesta va a-gonisi linistea".

Iar Bivolul Intreba, cari ar fi putintele.Inorogul raspunse ca: intai, dragostea adeva-

rata; al doilea, paza bung pentru lovirile, ce arputea veni in viitor; al treilea, o data cu vorbasi fapla vrajmasiii sa se paraseasca; al patrulea,ca sa se implineasca toata dreptatea.

Uliul, zise, ca la toti li este stiinta dreptateaInorogului. Insa ar pofti si ei sa Idle, cam ce ar'fi acea. dreptate.

Inorogul raspunse:Intai, barlogul nostru de mostenire sa nu se

mai clew altora. Al doilea, sa nu aibil pasarile a-mestec in Monarhia Dobitoacelor. Al treilea,loate cuiburile 1 Mate de Corb sa se intoarcala puii lui s . Al patrulea, Coate penele3) Corbuluitrecut4 , sa treaca mostenitorilor si nu Corbuluide acum.

Bivolul, nu indrazn1 nici el a-si lua asupra-silucrul si incerca sa cumpere vreme. Zise deci,

1) Satele.2) Mqtenitorii Cantemire§ti.3) Averea.4) Serban VodA.

341

La penele, de cari e vorba, Corbul spune ca nule-ar fi luat. Asa ca sa nu-1 dea de minciuna, saalba pittina ingaduinta, cu totii, mai ales cacelelalte pofte s'au inteles a fi cum se cade,

Asa dar, fietecare se intoarse la ale sale, iarBivolul scrise carte catre Corb, in care ii zise,ca ei au ajuns a alege urmatoarele:

Intai: din tuleiele1) tale, on ale Corbului tre-cut sa ai da Inorogului, pe tot anul, patru mil_Aceste tuleie sa fie albe de sub pantece.

Al doilea: din cuiburile Corbului trecut, atreia parte sa treats In puterea Inorogului, eaadevarat mostenitor.

Al treilea: Clontul lau 2) pe pielea Boului 3) A_nu mai umble; nici in Monarhia Dobitoacelorsa nu mai ai amestec".

Asa dar, sa ne dai raspuns, dac5 le primesti,ca sit dam cuvant statator Camilopardalului. Iarmai mull nu incerca a sbate lucrurile, caci: le-nesul mai mult alearga Si scumpul mai mult pa-gubeste".

Corbul, intelegand aceasta, r5spunse, ca luta-reste adevereste Coate, numai pofteste ca tu-leiele ce va da, sa fie trecute ca dar si nu cadare.

Tot astfel scrise Camiloparditlului mairugs, ca nu cumva sa ramaie lucrul neispravit.

Bivolul, primind acest raspuns, se duse la Ca-milopardal ruga sa theme in el pre Inorog

sa faca pace.

I) Bani bAtuti 120.2) Zavistia, bantuiala.3) Suferinta Dobitoacelor (Moldova).

1i

si 1i-1

si

342

Camilopardalul, chema deci pre Inorog la sine§i dupa ce ii arata, cat a lasat Corbul din man-dria lui, Ii sfatul sa primeasca pacea.

Pe de alta parte Bivolul si cu Uliul it rugarai ei, la fel.

Inorogul deci primi condi(iile pacii, pentru asupara nici el prietenii.

Se duse apoi la Bivol, unde cu totii asezara le-gamantul acestei paci.

Sfarsindu-se aceasta, ceilalti se sculara sa-rutara copitele Inorogului, care si el ii imbra-tisa.

lud sfewit vrajba de 1700 ani intre Corb§t Inorog.

Jar loata cuprinderea acestei istorii esle:Ca Vulturul si Leul, vrand sA se slaviasca". de

,,puternici imparati, ii batjocorira mustele. Vi-.,dra, priceputa de toti, fit izgonita, din ambeleMonarhii. Liliacul batjocori pre jiganii pa-sari viclene. Camila, incercand coarne, isi pier-.,da §i urechile. Corbul, vrand sa stapaneasca indoua Monarhii, s'a legat sub dare unui maimici ca el.

ySi precum toate au un sldrfit, dreptatea4i ark: vremea, locul, puterea si biruin(a.

asa

nu-§i

cw,

si

si

De aclgogat la Prefaig

Cer iertare cetitorului, pentru acest adaos laPrefatg, dar abia dupa ce cartea de MOa se aflasub tipar, am descoperit, in manuscrisele lui Gr.Tocilescu dela Academie, un rezumat al opereilui D. Cantemir, de care ma ocup in aceste ran-duri.

* * *

Cantemir filosof. In manuscrisul, aflat la Mos-cova intitulat: Sacro-sanctae scientiae inde-pingibile Imago", Cantemir ni se arata ca tinfilosof original. El incearca in aceasta opera sademonstreze, cu toata stiinta epocei lui, existentsadevarului pur, sau a adevarului simplu, cum seexprima el.

Opera este absolut originals una din.cele mai transcendentale probleme.

Critics in ea pe Aristotel, principiile naturale,ca fiind incapabili sa se ridice pang la asemeneachestiuni. Combate cele patru elemente ale a-cestuia, cu fizica lui Van Helmont, pe care o cu-

ataca

§i

gi

gi

344

noa§te la perfectie. Afirma, ca, singure cleva(ia§i fantezia, pot da solutiunea cautata.

Combate de asemenea pe Teologi, afirmand,ca nici ei nu se pot ridica, pana acolo uncle seva urea el. Este deci mistic, §i ca atare, in acestcaz, teosof.

Dar este original §i ca teosof, ch'ci is dreptprincipiu de baili propozitiunea, experien(atrebuie set fie iluminaid de eleuafie, nu numaicreatei de intui(ie, ca la Bacon. El face decistiint5 pur intelectuald §i nu scusitiva, ca prede-cesorii lui.

Par lea in care el insu§i cade in prostratie §i ise releveaza acest adevar suprem este, pare-se,de un misticism, care l'a uluit i pe Gr. Tocilescu.Cantemir vorbe§te in aceasta stare: de ocullisnioriental §i occidental (?)-..

Terming studiul cu o noug. Genezd a Univer-sului, bazata, in parte pe ultimile descopeririale lui V. Helmont. (Gaz, Blaz Arheus . Luci-fer War fi fost altul, deck Hi* sensitive, carear fi detronat, prin femeie, adeveirul inteleclualal omu/ui.

Opera este scrisa latine§te §i este foarte volu-m in oasa.

Copiile manuscriselor lui Cantemir, fiind denegasit, cu toate ca au fost facute pentru Acade-mie, dach totu§i vor puteh fi descoperite, voi in-

ca:

§i

.

345

cerca sa public si aceasta notta surprindere filo-soiled, a trecutului nostru, dupa cum am publi-cat si Geneza lui Petre Stamatiadi, cu luminatulconcurs al Casei 5coalelor".

Rana atunci, trebuie sa ne multumim cu atat.

E. C. G.

SUMAR

SUMARPagina

Partea I. Adunarea Dobitoacelor $i Pgsgrilor . . 49

Partea II. $edinfa Comisiii restranse, care alegepe Racovita V. V.Cu Povestea Dulg-ului $i Povestea Armgsarului $i cu Dis-cursul Unirii (Papagalul) . . . . 82

Partea III. Comisia trimisg la Adrianopoli (Delta)cumpgra firmanul $i decide prigonireaCantemirestilor. Cu Cetatea Epitimi.Isvoarele Nilului $i Oracolul 115

Partea IV. Revo lutia din Turcia. Proclamarealui Racovita la 14. Cu Resbelul Gan-gani.lor $i Povestea : Tircalamul Firii . 165

Partea V. Urmarirea Iui Cantemir incepe. Intri-gantul Cameleon manevreazg. Ascun-derea Iui Cantemir. Cu Descrierea Ca-meleonului, experiente $i teoria asupraschimbIrii culorii lui . . . . . . . . 196

350

PSI/ilia

Partea VI. Convorbire secrets intre Cantemir $iToma Cantacuzino. Expositia roma-nului. Schimbarea atitudinei lui Tomain favoarea lui Cantemir.Cu OriginaCantemire$tilor . . . 217

Partea VII. Cameleonul anuntA pe Brancoveanude noua atitudine a lui Toma Canta-cuzino.

Brancoveanu scrie lui Toma, cä nuvrea pace cu Cantemir. Toma este re-chemat. Cu Tanguirile Afroditei. Vi-sul Cameleonului $i Sentinte frumoase. 237

Partea VIII. Noua intalnire CantemirToma Can-tacuzino. Tradarea Cameleonului $i

prinderea, de catre Turci a lui Cantemir.Joc dublu al Cameleonului. Cu Elegia$i Povestea Porcarului

Partea IX. Cantemir scapa Mehmet Celibi il

vinde din nou Scapa a doua oarsCu sosirea lui Calaili mare Vizir, lovi-tura de teatru Cantemir e la putereBrancoveanu propune pacea

257

295

Partea X. Discursul lui Toma Cantacuzino, in careacuza pe Brancoveanu $i apara pe Can-temir Brancoveanu cere pace . . . . 314

Partea XI. Se incheie un armistitiu cu sacrificarealui Racovita $i urcarea lui Antioh la

351

Pagina

domnie Oamenii lui Brancoveanu ter-giverseaza si cer amanarea.

Cu descrierea Camilo Pardalului . . 324

Partea XII. Se face in fine pace, cu admitereaconditiilor lui Cantemir. Acesta iesedeci invingitor 336

De adaogat la Prefata Cantemir filosof . . 343

SFARS1T

.

PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR

1. CArti pentru copii i tineri

1. I. M. Raureanu. Istorioare pentru copii,prelucrare de Alfred Mo§oiu . 16,-2. 1. M. RAureanu. Cristofor Columb, prelu-lucrare de Alfred Masora 20,3. Nestor Urechia. Zambetele pgmantului 15,-

4. Zamfira Dumitrescu. Urechiusa Sbarlit5,prelucrare 25,-5. Zamfira Dumitrescu. Robinson Elvetia-nul, prelucrare, Vol. I. . . 40,6. Zamfira Dumitrescu. Robinson Elvetia-nul, prelucrare, Vol. II. 40,-7. Zamfira Dumitrescu. -- Lacul celtrad. dupd Karl Ewald . . . . 20,8. Shakespeare Povesti, trad. de P. Grimm 15,-9. Helen Lumea mea, trad, de Cire-pica G. Chirigescu 10,10. I. Timu§. Viata obiceiurile din Japonia,

50,11. 1. Times. Viata $i obiceiurile din Japonia,Vol. II. ..... . . . 70,-12. Korolenko. In toviirNsie rea, trad. deP. Stanescu . 10,-13. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol. I,Prichindel inchide ochii, trad. de NataliaNegru

14. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.IonicA Haplea, trad. de Natalia iVegru .

15. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.III, Broscuta, trad. de Natalia Negru_ 25,16. Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.IV, Privighetoarea, trad. de Natalia Negru 30,-17, Andersen. Istorioare pentru copii, Vol.V. Lebedele, trad. de Natalia Negru 30,

Tut. atotanisi Xattic", Bunregtt.

-

--

linistit,

Ket",:.7.

si

. . 26,11,

--

25,

.

si