1. Designul component integr a culturii spirituale i materiale.Designuleste o activitatecreatoare, integratoare, care are un scop multiplu, este orientat spre a crea un obiectcareva combinaconcomitent aa trsturi precum:funcionalitatea, performana,calitatea,durabilitatea,economicitatea,ergonomicitatea,comoditate,siguranaifrumuseea.Fiecaredinelementedepindede celelaltei este practic imposibil sle definim separat.Ele trebuie cercetaten ansamblu.Acestscop,multiplugenereazcaracterul multidisciplinaral designului. Naturainterdisciplinar adesignului semanifest nconceperea,planificarea, execuia i comercializarea obiectelor - ele fiind un rezultat al muncii n echip.

Cu alte cuvinte, designul este un fenomen complex de sintez care asambleaz diversedomeniideactivitate artistic,tiinificotehnic. Designulcontemporan, fiind orientat spre reconstruirea total a mediului de existenuman,spre un nivelcalitativ noual corelaieintre om inatur,ntreculturamateriali cea spiritual, modificn primul rndcorelaiantre tiin, tehnic i art.Designulestentr-un.anumitsensunrezultatalextinderiiarteiaplicateialptrunderiiein

domeniultehnicii,unrezultatalintegrriiomuluideartnsfera produciei2. Crearea mediului obiectual n epocile produciei meteugreti.

Obiectele in epocile productiei mestesugaresti se creeau din oase, fildes, dinti de animal si lemn.Mezoliticul este caracterizat prin apariia uneltelor de piatr mai fin prelucrate i de dimensiuni mai mici (vrfuri de lance, de sgei), denumitemicrolii, prezente n majoritatea regiunilor. De asemenea s-au mai descoperit unelte de pescuit, topoare de piatr i obiecte de lemn (canoe, arcuri cu sgei). In Neolitic incepe sa se dezvolte prelucrarea fierului. Obiectele mai erau modelate din lut i apoi plasate ntr-un cuptor i supuse unor temperaturi extrem de ridicate. Produsul rezultat este extrem de fragil, dar este, de asemenea, etan i practic impermeabil la coroziune, oxidare, infestare si altor fore distructive care ar distruge elementele din metal, lemn sau pnz. Cele mai vechi obiecte de ceramica cuprind cni i recipiente pentru lichide sau boabe, precum i vase de gtit, boluri, farfurii, pahare.3.Specificul proiectrii tehnico-artistice n epocile produciei meteugreti.Designul este ungenspecific de

activitateproiectant,carentrunetecreaia obiectual-artistic cu practica de inginerie ntemeiat tiinific. Activitateadeproiectaretehnico-artisticaobiecteloruzualeia spaiuluiambientalesteorientatspreconstituireacalitilorsuperioare attnaspectfuncionalctsincelestetic.Scopulfinalalacestei design-proiectri estede arealize maximal idea constructiva obiectului,argumentatdinpunctdevederetehnic,ntroformexpresiv,deonaltvaloareartistic.Obiectiveledesignuluisuntorientatesprecrearea.produselorncarevafigsitechilibrulntre funcionalitate,

durabilitate,economicitate,ergonomicitatei frumusee.4.Geneza lumii obiectuale n epoca preistoric.Crearea mediului obiectual se referea la epoca preistorica, cind omul preistoric incepe a confectiona obiecte uzuale. Aceasta se intimpla in epoca paleolitica timpurie. In epoca palioliticului inferior se formeaza homohabilis care incepe sa confectioneze primele unelte de munca. Pe parcursul paleoliticului (paleoliticul superior; paleoliticul inferior; mezoliticul si neoliticul) omul a acumulat deprinderi de a confectiona urmatoarele obiecte uzuale:unelte de munca din piatra(ciocane;toporase;ace din os);cosuri pentru cules, arcul, sageata pt vinat, plasa pt pescuit, undita. In perioada neolitica omul produce stativul de tors, cel mai primitive plug pt prelucrarea pamintului, stativul pt prelucrarea obiectelor de ceramica. Primele obiecte confectionate de om se numesc artefacte. Omul primitive produce o lume obiectuala care exista apoi peste 10 mii de ani. Toata productia obiectelor uzuale este marcata de 2 tendinte: 1.tendinta de a face un obiect folositor, practice, util, functional. 2. Tendinta de a face un obiect placut si decorat, estetic.5.Mediul obiectual n perioada civilizaiilor orientale timpurii. Egiptul antic.Egiptul antic reprezinta una din cele mai timpurii civilizatii, care sa manifestat in toate domeniile artelor plastice: sculptura,arhitectura, pictura concomitent cu acestea sau dezvoltat artele utilitare precum: arta decorative aplicatacea care prezinta preistoria designului. In Egiptul Antic sau pastrat multe izvoare stiintifice: picturile murale care ne prezinta detaliat informatia despre munca mestesugailor (constructori, zidari, cizmari) sunt prezentate diferite obiecte, unelte de munca si obiecte din cotidian, zi de zi precum: mobilierul, vesela, bijuteriile, instrumentele musicaleDin toate aceste izvoare noi putem forma un tablou destul de bogat despre mestesugurile egiptenilor si despre mediul lor obiectual. Egiptenii au insusit procesul de prelucrare a pietrei, marmurei, granitului. Din marmura ei confectionau vase, ulcioare, cupe deseori frumos ornamentate cu figurine de animale si oameni. Din egiptul antic sau pastrat mergele si vase din faiante. Egiptenii au inventat sticla care era apropiata celei contemporane(incolora, colorata). Lemnul era foarte mare raritate si se importa din Siria si Palestina, era foarte scump. Din el se confectioanu diferite obiecte incepind cu sarcofagu si terminind cu diverse obiecte de mobilier inclusive si suportul pt cap. In Egiptul Antic a ajuns la un nivel destul de inalt prelucrarea pielii. Din piele se faceau obiecte de vestimentatie, incaltaminte, genti pt papyrus, coifuri de lupta. Tot un nivel inalt are prelucrarea fierului si pietrelor pretioase care erau aplicate pe hainile nobililor, faraonilor: diferite pandative, cobra, carabus, soarele inaripat.

6.Mediul obiectual n epoca civilizaiilor antice. Viziuni despre frumos i util n Grecia Antic.Viziunea despre utilitate si frumusete in civilizatia greciei antice provine din conceptiile filosofice si estetice ale grecilor antici. Conceptia greaca despre locul omului in Univers este o conceptie antropocentrista.Viziunea Grecilor Antici este : Frumusetea genereaza din conceptia de cosmologism. Cosmologismul afirma ca universul, natura, omul toate aceste fenomene sunt principiile de ordine, echilibru si armonie. Inalta spiritualitate a Grecilor, predispozitia lor spre meditatii, dialogari, discursuri a motivat un mod deosebit, ei aveau tendinta de a se aduna in locuri publice: piata Agora, de aici rezulta atentia pentru amenajarea interiorului, lux. Pt Grecii Antici un punct de reper in lumea obiectuala il prezinta utilitatea, modul de aranjare, ordinea. Unul dintre ilustrii personalitati Xenofon scria: cea mai modesta mobile si simpla utilizata in viata de zi cu zi, cele mai obisnuite obiecte utilizate in gospodarie devin frumoase si atragatoare datorita aranjarii lor corecte. Chiar si ulcioarele de la bucatarie par a fi frumoase daca ele sunt expuse rational. Lumea obiectuala se bazeaza pe rationalitate, echilibru si masura. Obiectele sunt: amfore, vase de ceramic, talgere, cani, mobilierul.7.Mediul obiectual n Roma Antic.Un rol important n arta roman, l aumozaiculi pictura. Romanii le foloseau pentru decorarea n principal a caselor i palatelor i, n mai mic msur, pentru decorarea templelor. Decorarea interioarelor se fcea pe plafoane, boli, perei i podele. n funcie de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici i teme, astfel pentru plafoane i boli erau folosite ornamente specifice cerului, pereii i decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viaa de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub form de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. Att mozaicul, fresca dar i stucatura colorat erau realizate n aa fel nct s creeze iluzia realitii imediate deoarece tehnica folosit, numit trompe l'oeil consta n reprezentate obiectelor i personajelor ntr-un detaliu foarte avansat.8.Lumea obiectelor n perioada cretinismului: perioada bizantin.Lumea obiectelor in perioada stilului bizantin, poarta un pronuntat caracter religios. Interioarele , coloanele din interioar si pardoseala erau acoperite cu placi din armura colorata, sticla. Celebrele panouri murale de pe tavan erau interpretate in tehnica de mosaic din diferite pietre semipretioase, ca agatul, cristalul montan, ele creau o atmosfera cu adevarat divina. Mobilierul avea forme masive, greoaie si sobre cu linii si suprafete drepte, cu elemente constructive simple. Preocuparea principala a constructorilor era concentrata asupra aspectului ornamental decorativ-caracteristica de baza a mobilierului bizantin. Varietatea functionala a mobilierului era redusa. Majoritatea obiectelor de mobilier erau piese corespunzatoare cerintelor oficiale si bisericesti: masute cu un picior, lazi, banci,taburete cu picioare in X, scaune cu spatarul drept fara curburi si inclinatie, inalt sau foarte inalt. Ornamentatia mobilierului bizantin era una dintre cele mai bogate fiind aplicata uniform si abundent pe intreaga suprafata a tuturor panourilor, tabliilor si fetelor obiectelor de mobila. Ornamentatia se realiza prin sculptura cu relief mic, pictura si mosaic. Decoratiunile sculptate cu ornamente geometrice si vegetale-frunza de acant, palmete, rozete in forma de cruce- erau deseori aurite, iar putinele spatii libere vopsite in albastru sau rosu 9.Mediul obiectual n Evul Mediu.Perioada romanic.Imperiul Roman reesind din faptul ca a fost un stat format in rezultatul contopirii mai multor state si teritorii si-a construit un mod de viata format pe bogatie si lux.Specificul mentalitatii si atitudinea vizavi de problemele filozofice a determinat un anumit practicizm, o atitudine pur functionala vizavi de lumea obiectuala. Romanii dezvolta stiintele aplicative mai mult decit cele conceptual.Romanii au ornamentat mai excesiv mediul obiectual. Atitudinea vizavi de mediul obiectual era determinata de conceptia dualista despre lume care deriva din religia crestina.. Stilul romanic- este o combinaie de elemente romane i bizantine cu elemente populare specifice regiunilor n care s-a dezvoltat. Mobila era sobr i masiv, cu puine elemente decorative, fr proporii echilibrate i incomod. Prelucrarea lemnului se reducea mai mult la dulgherie, panourile erau obinute din alaturarea mai multor scnduri prinse cu traverse fixate cu cuie, eventual acoperite cu piele pentru protecia lemnului. A fost o perioad cnd atenia meteugreasc a fost ndreptat spre prelucrarea fierului care devenise o necesitate. 10. Mediul obiectual n Evul Mediu.Perioada gotic.Stilul gotic- o nsemnat dezvoltare o au tmplria i mai ales sculptura n lemn. Apare prevederea ca meterul s pun pe fiecare lucrare executat numele su, ceea ce duce la o cretere a calitii. Din 1314 apare separarea pe specializri: dulgheri, rotari, binaliti, tmplari de mobil. Forma obiectelor era influenat de elementele de arhitectur: arcurile ogivale i stlpii gotici.. In mobile stilului gotic suplu, elementele definitorii stilului sunt completate de la o tara la alta cu elemente specific care tin de traditiile popoarelor respective, registrul ornamental este foarte bogat. Se inventeaza noi principii structurali in constructia mobilei, care asigura efecte estetice deosebite. Materialul principal utilizat este lemnul. Ornamentele sunt inspirate din regnul vegetal si sunt utilizate in forme dinamice de o mare varietate, regasinduse frunza de acant, frunza de vita de vie. Stilizarea si geometrizarea ornamentelor capata un rol preponderant. Din regnul animal ornamentele importante sunt: dragoni, himere, leul, calul, vulturul, porumbelul, pestele, iar cele inspirate din corpul uman sint: sfinxul, cavaleri, scene biblice. Piesele de mobilier din stilul gotic sunt: dulapul, buffet, scaune, mese.11.Mediul obiectual n Epoca Renaterii. Dezvoltarea meteugurilor. Contopirea gndirii artistice i tiinifice.Italia-leaganul acestui stil artistic renascentin, a fost tara in care stilurile medieval sau dezvoltat mai putin. Italienii numeau evul mediu- secole de intuneric si arta renasterii o considerau barbara. Italia a fost central construirii unei noi conceptii artistice. La un nivel necunoscut atunci se ridica idea contopirii organice a gindirii artistice si a inovatiilor ingineresti. Epoca renascentina poate fi caracterizata prin dezvoltarea artelor dar si a mestesugurilor. Apar inovatii tehnice, se construiesc noi utilaje, mecanisme si masini care se inspira din natura, de exemplu: Leonardo dAvinci savant si pictor a renasterii , a facut niste inovatii genial proiectind aparatul zburator ce inventa zborul pasarilor, a fost inventat masini de sapat pamintul, masini de tors, macarale si tehnica militara. Idea despre omul universal, omul unic formeaza idealul omului atist-savant, astfel de oameni universali au fost titanii renasterii: Leonardo da Vinci , cel care a anticipat proiectul de proiectare in designul contemporan de la schita preventive la elaborarea detaliata in material cu realizarea modelului, machete si cu verificarea lui in actiunea practica. Modelarea era un element necesar in creatia lui tehnico-stiintifica. Modelarea ajuta sa se verifice proiectul si functionalitatea lui. Un adevarat punct de reper in creatia artistic a renasterii, a fost formulat de un celebru architect Leon Batist Albert care a preluat renumita triada a lui Vitruvius(utilitas; venostas; fermistas) si a adaugat al 4 principiu: principiu rezonabilitatii. Marii artisti a epocii renascentine au fost ocupati de stiinta, inginerie si matematica. Asa a fost si marele arhitect Brun Eleschi. Asa au fost toti artistii epocii renascentine.12.Mediul obiectual n Epoca modern.Stilul baroc.

Epoca moderna prezinta o noua etapa in dezvoltarea mediului obiectual, o noua etapa in evolutia viziunii asupra obiectelor uzuale, asupra notiunilor de frumusete si utilitate. Epoca moderna este semnificata de mari descoperiri stiintifice a reprezentantilor: Galileo Galilei; Chepller;Copernic;Newton. Apar noi inovatii in domeniul tehnicii. Epoca moderna se caracterizeaza prin mari descoperiri geografice care a fost un stimulant foarte important in dezvoltarea comertului si concomitant in dezvoltarea producerii marfurilor industriale. Procesele economice iau o amploare nemaipomenita si vechile forme de organizare a mestesugurilor au fost inlocuite cu altele moderne astfel incit procesul de munca se divizeaza in diferite etape.in epoca moderna apare o noua specialitate inginer. Cristian Iacobi care a reprezentat inginerul ca un specialist ce intruneste cunostinteleteoretice cu practica in domeniul mecanicii.In perioada barocului corelatia aspectelor de utilitate si frumusete este inclinata inspre principiile estetice din aceste considerente se dezvolta tendinta spre material foarte valoroase, scumpe si spre o finisare, ornamentare abundenta, uneori chiar prea abundenta, in aceasta se manifesta conceptia de epoca asupra mediului obiectual: utilitatea cedeaza in fata esteticului.13. Mediul obiectual n Epoca modern.Stilul rococo.

Epoca moderna prezinta o noua etapa in dezvoltarea mediului obiectual, o noua etapa in evolutia viziunii asupra obiectelor uzuale, asupra notiunilor de frumusete si utilitate. Epoca moderna este insotita de schimbari radical in organizarea economica si sociala a statelor europene. Hotarele cronologice ale epocii moderne sunt secolele XVII-XIX. Caracteristicele de reper a epocii moderne sunt: -formarea, constituirea noilor relatii sociale; - constituirea noilor coonditii economice, noilor forme de productie- productie industriala. Epoca moderna este semnificata de mari descoperiri stiintifice a reprezentantilor: Galileo Galilei; Chepller;Copernic;Newton. Apar noi inovatii in domeniul tehnicii. Epoca moderna se caracterizeaza prin mari descoperiri geografice care a fost un stimulant foarte important in dezvoltarea comertului si concomitant in dezvoltarea producerii marfurilor industriale. Procesele economice iau o amploare nemaipomenita si vechile forme de organizare a mestesugurilor au fost inlocuite cu altele moderne astfel incit proces Anturajul devine mai delicat, predomina culorile gingase, iar numarul obiectelor creste. Se acorda atentie comoditatii. Pentru prima data interiorul este privit ca un ntreg, tinzndu-se spre combinarea armonioasa a decorului peretilor, dusumelei, podului si mobilei. n aceasta perioada apar asa obiecte ca secreterul pe picioruse nalte cu un suport rabatabil pentru scriere si masuta de toaleta cu oglinda, multe sertarase si despartituri secrete. Se creaza noi forme ale canapelei moi, sezlongul, fotoliul adnc. Printre maestrii epocii rococo trebuie mentionat Thomas Chippendale, care a lucrat mult asupra formelor mobilei, experimenta cu scaunele si fotoliile, ndoind spetezele, ornndu-le cu gravuri ajurate si asezndu-le pe picioruse n forma de labe de animale. Stilul lui T. Chippendale consta n combinarea stilului rococo clasic cu motivele chineze gotice.14. Mediul obiectual n Epoca modern. Clasicismul.La mijlocul sec XVIII se instaureaza epoca clasicismului. n moda intra antichitatea, ? la greque - stilul grecesc. Anturajul devine mai sever si laconic: liniile se ndreapta, decorarea se reduce la minim, pe prim-plan iese principiul constructiv. Un reprezentant cunoscut al clasicismului este Cheraton, care se dezice de liniile ntortocheate, de elementele nefunctionale. nsa Cheraton a fost mai mult un teoretician dect un practician si se ocupa mai ales de crearea obiectelor ideale de mobilier pe hrtie. Clasicismului i sunt caracteristice grandoarea si severitatea, simetria si echilibrul partilor. Maestrii nu mai tind spre sublinierea scumpetei mobilei, ci spre modestia ei. n schimb se folosesc activ oglinzile, uneori prea abundente: se plaseaza ntre picioarele mobilei, pe pod, ntre ferestre etc., astfel interiorului oferindu-i-se un caracter iluzoriu..15. Mediul obiectual n Epoca modern.Stilul empire.EMPIRE.(imperiu") este etapa finala a clasicismului, numit stilul lui Napoleon I, care tindea sa se nconjoare cu luxul mparatilor romani. Dupa cum stilul Grecii Antice, preluat de Imperiul Roman, devine fastuos si pompos, la fel si clasicismul, repetnd calea artei antice, se neaca" n stralucire si lux. Campania n Egipt a lui Napoleon a influentat decorul empire, inducndu-i pe lnga motivele egiptene si trasaturi militare - imagini de sfincsi, piramide, arme, faclii, cununi de laur.

Interioarele sunt solemne si simetrice, dusumelele se acopera cu parchet, tavanele se vopsesc n alb, peretii se acopera cu tesaturi sau cu tapete sobre. n formele mobilei se introduc pe larg elemente decorative antice - reliefuri de bronz, detalii n forma de coloane sau statui.Mobila se fabrica din lemn rosu si negru. Domina suprafetele lustruite si detaliile aurite. Incrustarile cedeaza locul tehnicii marchetri. Dintre maestrii n domeniul mobilei este cunoscuta dinastia Jacob.16. Revoluia tehnico-tiinific din sec.XIX i constituirea societii industriale - o nou etap n crearea mediului obiectual. Expoziiile industriale.Revolutia industriala este procesul ethnic complex prin care munca manuala este inlocuita cu masinismul. In acest process muncitorului ii revenea rolul de supraveghere, reglare si alimentare a masinii. Aparitia revolutiei industrial a avut ca effect cresterea Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje: suveica zburatoare- procesul de tesere mai rapid; roata de tors;razboiul de tesut electric. Fierul a fost un symbol important al revolutiei industrial din Marea Britanie. In sec.XIX, fierul era folosit pt lucruri diverse:poduri; vapoare si locomotive;palatal de cristal din Londra; Turnul Eiffel din Paris.. Consecintele care apar sunt: poluarea atmosferei; modificari climaterice radicale; afectarea psiho-emotionala. 17. Afirmarea i evoluia designului in epoca societatii industriale.Am putea deduce c design-ul este produsul epocii industrializate. Design-ul industrial este strns legat de inovaie i de economie. De aceea, cei mai prolifici designer-i industriali dinaintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial din Europa au fost n Germania ,Anglia ,Frana (mai mult de jumtate din produsele create de designer-ii perioadei interbelice sunt pentru nfrumuseare, un rol important avndu-l industria parfumurilor). Design-ul industrial este mai vizibil, azi, n segmentul produselor electrocasnice, vestimentar, mijloacelor de transport, obiectelor de birou i a ustensilelor de lucru i n gastronomia de clas.Cel mai important design-er al anilor 40 a fost inginerul Reymond Loewy. Dup succesul obinut n anii 30 cu noile modele ale mainilor de multiplicat. Un alt designer important a fost Henry Dreyfus35, creatorul unei linii de aparatur telefonic . 18.nceputul epocii produciei industriale i conceperea formei noilor produse. Revoluia industrial s-a declanat la sfritul secolului al XVIII-lea i n primele decenii ale secolului al XIX-lea. Descoperirile din domeniul tiinific au impulsionat apariia unor tehnici i invenii moderne(razboiul de tesut , masina cu abur ,masina de tors s.a.) Primul domeniu n care a fost utilizat maina cu abur a fost industria textil.Revoluia industrial a fost un proces tehnic complex prin care munca manual a fost nlocuit cu mainismul. n acest proces mecanizat muncitorului i revine rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii i control al calitii . Revoluia industrial a avut ca efect creterea produciei , dezvoltarea oraelor i a tiinei. Impactul social al revoluiei industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, au aprut noi ramuri de producie, noi centre industriale,se observ o mare schimbare n vestimentaie i n investiiile pentru locuinele aspectuoase i confortabile19.Primele concepii despre revoluia tehnic i producia industrial.20. Constituirea designului ca activitate practic i premizele conceptuale ale acestui fenomen. William Morris - primul teoretician ale designului.Termenul de "design" a aprut in 1851, n legtur cu complicatele realiti ale produciei industriale. Este o concepie i o metod de creaie care urmrete s asigure fiecrui produs un nalt randament funcional, nsoit de un aspect agreabil.William Morris pictor englez , desinger de tesaturi si mobilier,de carti,poet ,primul teoritician al designului. Morris a fost fondatorul Miscarea artei si meserie care s-a format ca un stil in a 2 jumatate a sec. al IX-lea.Morris in arta sa tindea spre armonie si unitate intre natura,om si arta.Principalul lucru care a definit directia lui Morris in arta si stil,a fost Evul Mediu,pe carel studia foarte amanuntit.Ornamentul des de pe tapetele,tesaturile si covoarele lui Morris amintesc despre tapiseriile medievale,vitralii analogii gotice,chiar cartile lui oformate amintesc despre manuscrisele din sec. XI-XIII.Ideea de baza a lui Morris a fost de a combina eleganta formei ,simplitatea finisajului si functionalitatea fiecarui element de arta.21. Fenomenele artistice la hotarul sec.XIX-XX i importana lor pentru dezvoltarea designului.

Secolul XIX este o perioad din istoria omenirii caracterizat prin importante fenomene politice, ideologice i culturale. Secolul al XIX-lea a fost o perioad a inovaiei i a descoperirilor,ce au constituit baza evoluiei tehnologice din secolul XX. De asemenea, a nceput Revoluia Tehnologic n Europa. Introducerea cilor ferate a fost o schimbare major n modul n care oameni triau i obineau bunuri.La hotarul sec.XIX-XX ca miscari artistice apare stilul Modern si Simbolismul,ce reda o noua nota in desing.Sf. sec XIX si incep. sec. XX a dat nastere epocii renascentine culturale ruse.In cultura ruseasca are loc dezvoltarea stilului avangard.La hotarul acestor secole in Germania are loc dezvoltarea industriei de ambalare,au loc reforme cultural-industriale si se decide noul rol al designerului in societate.In SUA are loc dezvoltarea designului industrial, diversitatea stilurilor artistice,precum si stilurilor de automobile,precum si folosirea noilor materiale si tehnologii in design.22. Constituirea designului ca activitate sinestttoare n primele decenii ale sec.XX. Deutcher Werkbund i afirmarea funcionalismului estetic. coala Bauhaus prima coal superioar de pregtire a cadrelor n design. Le Corbusier.Istoria designului in evolutia sa a trecut mai multe etape:

-aplicativista pe toate supraf. vizibile si libere se aplica ornamente

-modernista/functionalista cind se afirma functionalismul estetic,adica obiectul devine frumos prin functionalitatea sa.Primii care au promovat ideea functionalismului estetic in sec XX au fost colaboratorii de la Werkbund,Germania.Printre arhitectii acestei reuniuni se numara arhitectul Le Corbusier,Anri Van Del Verde,Petter Berren,s.a. Scopul principal al acestei reuniuni a fost proiectarea obiectelor uzuale pe baza productiei in serie.Un alt centru european de dezvoltare a designului a fost scoala Bauhaus-institut de arhitectura si arta aplicata fondata de Walter Gropius.Aceasta scoala a constituit un laborator p/u studiul formelor vizuale moderne,a studiat realizarea formei simple cu accentul pe functionalitate,spatiu,igiena, fara elemente si accesorii luxoase si inutile. 23. Arta industrial i reprezentanii Constructivismului n Uniunea Sovietic.Constructivismul este o micare artistic ce s-a nscut n Uniunea Sovietic imediat dup Revoluia bolevic. Este o metod de avangard sovietic (un stil, o orintare) n arta palastic,arhitectur, fotografie i arta decorativ aplicat.

care a cunoscut o dezvoltare n perioada anilor 1920 inceputul anilor 1930 . Se caracterizeaz prin forme laconice , geometrice regulate i aspect exterior monolitic.Ideea principala a Constructivismului era : Arta este un aleat al productiei industriale , iar frumosul este un echivalent al notiunii tehnice. Constructivismul era privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu producia industrial, ca un efort de a-i uni pe intelectualii si pe muncitori, de aterge graniele dintre munc i art. Ideile functionalismului estetic au fost preluate si de miscarea artistica Constructivism-care ia nastere in pictura,si anume in pictura geometrismul,ongularitatea renumitului pictor Kazemir Malevici;in inginerismul sculpturilor lui Taklin;arhitectura lui Melnicov, s.a.

24. Styling-ul i designul industrial n SUA.Designul in SUA se dezvolta datorita a 2 factori:-Emigrarea in SUA a multor designeri de forta din cadrul scolii germane de design Bauhaus,care a fost inchisa la indicatia lui Hitler.

-Criza economica mondiala care spre sf. anilor 30 a zdruncinat economia acestei tari puternice,astfel designerii fiind pusi in situatia cind trebuie sa-si puna meseria in slujba succesului economic.In SUA apare o noua orientare in design numita Styling-ul sau Designul Industrial.Multi reprezentanti ai scolii Bauhaus au criticat aceasta orientare numind-o o pacaleala a cumparatorului si aparand adevaratul mesaj al designului care necesita o armonie intre aspectul exterior si performant tehnica si functionalitate.O critica severa a stylingului a facut-o si designerul Raimond Loui-originar din Franta.Un renume mondial in SUA ii aduce proiectarea limuzinelor.A proiectat sticla Coca Cola,locomotiva Pensilvania.25.Designul n SUA n perioada postbelic dup al Doilea Rzboi Mondial.In perioada postbelica in SUA se formeaza 2 orientari in design :

1.Prima orientare in design s-a desfasurat nu fara influenta specialistilor europeni ( Walter Gropius,Marel Breier, s.a).

Paralel cu desinul de elita se dezvolta designul democratic/comercial.Ei au contat pe un design supun interesului comercial si au proiectat nu doar produse usor vandabile,dar si un mare efort eu depus p/u oformarea vitrinelor,oformarea localurilor comerciale.Designul postbelic in SUA a devenit unul din cele mai dezvoltate domenii in cultura acestei tari.Unul din elevii lui Raimond Loui scrie ca designul a contribuit la producerea unor obiecte dorite,spiritualizate si folositoare.

26.Designul n rile Europei Occidentale n perioada postbelic dup al Doilea Rzboi Mondial. Germania. Italia.Germania:In 1951 este creat consiliul esteticii tehnice,principalul obiectiv al caruia este stimularea construirii artistice in industrie , comert.Una din cele mai interesante activitati ai acestui consiliu a fost elaborarea instructiei p/u aprecierea produselor industriale in aspectul designului.In aceasta instructie sunt enumerate criteriile de apreciere a produselor din punct de vedere al designului , printre care au fost :

1.Obiectul trebuie sa functioneze adecvat predestinatie sale

2.Forma sa trebuie sa exprime destinatia

3.Forma obiectului trebuie corespunda materialului din care el este confectionat

4.Forma obiectului trebuie sa corespunda tehnologiei de confectionare . Printre cele mai recunoscute firme germane a fost firma Braun,care a elaborat un stil anumit Braunstyle.

Italia:In Italia postbelica in 1956 a fost creata asociatia designerilor si a inaugurat un premiu p/u designeri care s-a numit Rigla de aur.Printre cele mai vestite firme italiene este firma Olivetti care produce diferite obiecte uzuale si la care activeaza designeri cu renume international , precum a fost Gio Ponti , fratii Oliveti.Printre cei mai celebri se considera designerul de la firma Fiat Giacomo Giacoza.Printre cele mai celebre firme se enumera : firma Gia care colaboreaza cu compania Reno, Volkswagen,Kraisler, s.a.

27. Designul n rile Europei Occidentale n perioada postbelic dup al Doilea Rzboi Mondial. Frana. Anglia.Franta: Designul in Franta se orienteaza in special spre piata interna.In anii postbelici designul francez se dezvolta in stransa legatura cu numele lui Jaque Bien care in 1952 a creat institutia numita Institutul de estetica tehnica,care edita si o revista.Obiectivul de baza acestui institut a fost desfasurarea investitiilor stiintifice in scopul umanizarii produselor industriale.Unul din cele mai importante obiective ale institutului a fost educarea gusturilor estetice ale oamenilor.Anglia: In 1944 In Anglia p/u a stimula dezvoltarea designului a fost creat Consiliul in problemele designului ; din 1949 se editeaza revista Design,iar in 1957 se inaugureaza premiul de stat care mentiona in fiecare an cele mai bune 20 de lucrari in design.Printre lucrarile mentionate erau obiecte uzuale,aparate foto,obiecte de iluminat design ;se dezvolta invatamantul in domeniul designului.28. Designul n rile Europei de Est n perioada postbelic dup al Doilea Rzboi Mondial.Dezvoltarea designului in tarile socialiste a inclus mai multe etape- de la formarea unor servicii individuale de design spre sf. anilor40 si incep. anilor50 ; pana la crearea unor sisteme dezvoltate de stat in design,implicate activ in productia industriala si viata social-culturala.Odata cu dezvoltarea economiei natioanale a tarilor Europei de Est,precum si acumularea cu design a resurselor interne se schimba rolul designului in economie si cultura. Spre sf. anilor70 organele de stat tratau designul ca unul din principalele instrumente de directionare a calitatii productiei,optimizarea sortimentului de bunuri de larg consum si solutionarea sarcinilor social importante.Un loc important i se acorda designului in formarea culturii si educatiei estetice.29. Designul contemporan i problema protejrii mediului natural. Eco-designul.Stilul contemporan inglobeaza doar trasaturi de design, materiale si tehnologii de fabricare speficice sfarsitului de secol XX. Stilul contemporan permite libertate in amenajare. Interioarele contemporane sunt in permanenta evolutie. In designul contemporan se folosesc linii simple, clare, detaliile decorative sunt minime, iar aspectul general este unul aerisit, neaglomerat, dar nu rigid si neprimitor. Decoratiunile mobilierului au fost subordonate functionalitatii, creandu-se un spatiu degajat si pragmatic. Una dintre cele mai apreciate caracteristici ale stilului este accentul pus pe spatiile deschise.Eco-designul este o orientare in design care acorda atentia prioritara protejarii mediului inconjurator pe tot parcursul ciclului de viata al unui produs.In complex sunt luate in consideratie toate partile de creare,utilizare si postutilizare a produsului. Eco-designul utilizeaza in proiectarea interioarelor materiale naturale,oferind un sentiment de prospetime si unitate cu natura.30.Designul contemporan i problema climatului vital. Psiho-designul.Psiho-designul este stiinta adaptarii formelor de interior,arhitecturale si de landshaft p/u fiecare om in parte.Un astfel de interior poate stimula si distruge,impinge spre succes si liniste sau spre activitate,poate relua sau dimpotriva exagera problemele psihologice ale omului.Crearea unui astfel de interior e posibil numai in baza unei informatii obiective si unor metode de coordonare intre design si psihologie.31. Designul contemporan i problema reevolurii tradiiilor culturale. Fenomenul etnic n design. Stilul african.Africa este un continent al contrastelor care reprezinta o sursa de inspiratie si pentru designerii de interior. Decorul african este inspirat de natura, de tesaturi colorate si sculpturi din lemn. Animalele au fost si vor fi intotdeauna o tema centrala, acestea regasindu-se atat in operele de arta cat si pe majoritatea tesaturilor africane. Paleta cromatica specifica stilului african este una calda, primitoare, formata din tonuri pamantii, precum maro, auriu, ruginiu, crem, cafeniu. Aceste culori predomina si in randul tesaturilor. Lucrate din materiale naturale, acestea sunt decorate cu coloranti naturali obtinuti din plante specifice locului. Mobilierul specific stilului african este realizat in totalitate din materiale naturale. Este in cea mai mare parte format din lemn (rattan, bambus, trandafir sau cires), adesea cioplit si sculptat. Intr-un decor african accesoriile au o importanta aparte deoarece prin ele se simte cel mai bine spiritul Africii.32. Designul contemporan i problema reevolurii tradiiilor culturale. Fenomenul etnic n design.Stilul italian.Stilul italian cuprinde in sine eleganta spatiala.Acest stil a absorbit toata caldura peninsulei italiene,de aceia aici se combina cu succes stilurile cantri si antice,adica luxul antic si simplitatea rustica.In realizarea interioarelor o mai mare prioritate i se acorda materialelor naturale,cum ar fi piatra si lemnul,in special lemnul de stejar sau pin,in forma sa naturala sau acoperite cu lac.In designul italian locul important i se acorda traditiilor si in special emotiilor,pe care creatorul le-a introdus in fiecare element al interiorului-din aceasta cauza este intr-atat de apreciata mobila si decorul confectionat manual.Lemnul si piatra in desingul italian se combina cu elemente din fier forjat,ca picioruse,bordure sau elemente decorative.

33.Designul contemporan i fenomenul etnic n design. Stilul scandinav.Stilul scandinav se caracterizeaza prin simplitate, bun gust si lumina, intr-o imbinare perfecta a materialelor moderne si traditionale. Stilul scandinav este caracterizat prin culori foarte deschise si luminoase. Albul este preferat de designerii scandinavi datorita faptului ca are capacitatea de a da luminozitate camerei si de a o face sa para mai mare. Mobilierul este realizat din lemn deschis la culoare. Unele piese sunt confectionate in combinatie cu metal cromat sau fier forjat si sticla. La fel de luminoasa si deschisa la culoare este si pardoseala, realizata din lemn, parchet laminat sau gresie.In interioarele amenajate in stil Scandinav accentul se pune pe frumusete, materialele si finisajele naturale.Paleta.cromatica caracteristica stilului Scandinav este compusa din culori deschise. Acest stil de amenajare este caracterizat de camere luminoase si confortabile, in care exista putine piese de mobilier, insa foarte practice si cu diverse spatii de depozitare . Oglinzile inalte, care reflecta lumina, cu rame simple, din lemn, sunt alte elemente definitorii pentru stilul scandinav. stilul scandinav este caracterizat de diverse obiecte decorative realizate din sticla colorata sau lemn.

34.Designul contemporan i fenomenul designului japonez.

Poporul japonez este recunoscut pentru bunul gust si pentru respectarea traditiilor. Stilul locuintelor japoneze a fost imprumutat de multi dintre designerii de interior. Se poate spune ca stilul japonez de amenajare a locuintei face parte din minimalismul modern. Cele patru caracteristici care definesc stilul japonez de amenajare a locuintei sunt "eficienta", "simplitate", "echilibru" si "adaptabilitate".n mod tradiional, interiorul japonez reprezint un spaiu luminos, imens, ntreptruns de ornamente naionale. Simplitatea i funcionalitatea design-ului interior japonez constituie rezultatul unui climat capricios i condiiilor seismice. Un rol special n interiorul japonez este alocat iluminrii. Fiecare zon funcional dispune de iluminare proprie, care corespunde destinaiei acestei regiuni. Lmpile pentru iluminat sunt fcute din lemn i hrtie de orez, i sunt ncadrate n abajur sferic sau dreptunghiular. Mobilierul japonez are o serie de trsturi specifice. El i pstreaz caracterul neted i lipsit de complicaii, are linii i unghiuri drepte, care parcurg prin toat locuina. n mai multe locuri ale camerei sunt ilustrate ieroglife. Interiorul japonez reprezint modalitatea de manifestare a unei persoane care ncearc s se evadeze de la agitaia din afara casei, care nu este predispus s accepte haosul n gndurile i aciunile sale, fiind capabil s observe i s admire frumuseea simplitii.