UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOGRAFIA TURISMULUI

GEOGRAFIA AEZARILOR -STUDIU DE GEOGRAFIE URBANA-

CUPRINS

ISTANBUL

I. POZITIE GEOGRAFICAII. SCURT ISTORICIII. CADRUL NATURALIV. CADRUL SOCIO-ECONOMICV. ACCESIBILITATEAVI. ETAPELE DE EVOLUTIE IN TIMP SI SPATIUVII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN (ZONELE FUNCTIONALE)VIII. FUNCTIILE ORASULUIIX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUTURA, TEXTURA, REGIM DE INALTIME AL CLADIRILOR)X. DOTARI TEHNICO-EDILITAREXI. POZITIA ORASULUI IN RETEAUA DE ASEZARI (FENOMENELE DE POLARIZARE SI IERARHIZARE, ATRACTIVITATE)XII. CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

I S T A N B U L STUDIU DE GEOGRAFIE URBANA

I. POZITIE GEOGRAFICA

Istanbul ocupa o pozitie geografica importanta, fiind situat la contactul dintre Europa si Asia, in stramtoarea Bosfor. Se invecineaza la nord-vest cu Bulgaria si Grecia, la nord cu Marea Neagra, la sud cu marea Marmara, avand coordonatele geografice: 410044 latitudine nordica 285853 longitudine estica. Granitele orasului acopera o suprafata de 1.830.92 km.

II. SCURT ISTORIC

Localizat in centrul Lumii Stravechi, Istanbulul reprezinta unul din cele mai importante orase din Orient, faimos atat pentru monumentele istorice cat si pentru peisajele pitoresti. Este singurul oras din lume care se intinde pe doua continente si a fost capitala a trei imperii: Roman (intre anii 330-395), Bizantin (intre anii 395-1204 si 1261-1453), Latin (intre anii 1204-1261) si Otoman (intre anii 1453-1922), iar vreme de peste 1.600 de ani, peste 120 de imparati si sultani au condus lumea de aici. Este cel mai mare oras din Turcia si al doilea oras ca marime dupa numarul de locuitori din Europa, dupa Moscova.

III. CADRUL NATURAL

Istanbul este singurul ora din lume care se ntinde pe dou continente, Europa i Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se gsesc pe pintenul din extrema sud-estic a Europei, desprite de cele asiatice prin Marea Marmara i Strmtoarea Bosfor. Pe partea european, golful adnc Cornul de Aur desparte cartierele n dou sectoare: vechiul Constantinopol, la sud i oraul nou la nord, cu cartierele Karaky (Galata), Geyoglu (Pera), Kataba, Taksm, Beikta, Ortaky i altele mai noi ntinse n adncul uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se afl vechiul Scutari (skdar), cu o seam de alte cartiere mai noi, ntinse pe rmul Mrii Marmara, spre sud i pe cel al Bosfor-ului, spre nord. Nucleul Istanbul-ului, adic oraul vechi, este scldat de apele Mrii Marmara, de cele ale Bosfor-ului i de cele ale Cornului de Aur. Zona Europeana este situata in regiunea istorica Tracia, iar cea asiatica in regiunea Anatolia. Climatul este temperat, dar se afla intr-o zona de tranzitie intre climatul oceanic si cel mediteranean. Vara in general este cald si umed, iar temperatura medie a lunii iulie-august este de 28 C. Iarna este rece, umeda si adesea cu zapada, temperatura medie anuala fiind cuprinsa intre (5C si 15C). Precipitatiile variaza de la o medie de 33 mm, in timpul verii si o medie de 107 mm, in timpul iernii. Datorita climatului constant umed din Istanbul, plantele din regiunea euro-siberiana sunt concentrate aici, in special in zonele nordice in apropierea coastei Marii Negre. Se observa o crestere a florei in zonele calde, la sud de oras, mai ales in Insulele Princess, singurul loc din Istanbul cu o vegetatie predominant mediteraneana. Detine circa 2500 de specii de plante, unele dintre ele fiind endemice. Are o fauna relativ bogata, astefel incat padurile detin 18 specii de mamifere si peste 71 de specii de pasari. Reteaua hidrografica este reprezentata de trei lacuri principale: Terkos, Kucukcekmece si Buyukcekmece. Aceste lacuri mijlocii s-au format datorita vailor inundate de apa cu multe secole in urma. Lacul Terkos este un lac cu apa dulce, avand o suprafata de 25 de km si fiind alimentat de raul Istiranca. Este una din principalele surse de apa proaspata din Istanbul cu ajutorul conductelor uriase conectate la principalul centru de distributie a apei din oras. De asemenea, reteaua hidrografica este reprezentata si de lacuri mici din jurul barajului de la Istanbul, care servesc ca un rezervor de apa a orasului. Cele mai cunoscute sunt lacul Elmati, Omerli, Alibey, Darlick, Sazlidere si Isakoy. Istanbul nu are rauri mari in cadrul provinciei sale, insa cel mai mare rau este raul Riva in zona asiatica, cu aproximativ 40 de km lungime la nord-est de centrul orasului. In zona europeana sunt raurile Istinye Buyukdere (cca 15 km lungime), Kagithane (aproximativ 12,5), raul Alibey (aproximativ 5 km), Elmali, Baltalimani, Belgrad, Sariyer, etc.

IV. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Cu o populaie de peste 12,5 miloane, adic 17,8% din populaia toal a Turciei, Istanbulul este un megaoras, precum i centrul financiar, comercial i cultural al Turciei. Acesta se ntinde pe 27 de districte din cele 39 ale provinciei cu acelai nume, fiind al cincilea ora ca mrime din lume. Numrul de locuitori nregistrai n acest ora, a fost dintotdeauna unul instabil, deoarece poziia geografic pe care o ocup Istanbulul permite acestui ora s aib o populaie n jur de 17 milioane de locuitori, dar niciodat nu s-a fcut public o cifr exact a numrului de locuitori. Un alt factor care influeneaz numrul de locuitori este afluxul anual enorm de turiti, care viziteaz Istanbulul indiferent de sezon. Populaia metropolei s-a mrit de trei ori n ultimii 25 de ani. Aproape 70% dintre locuitorii Istanbulului triesc n partea europeana a orasului i doar 30 la sut n partea asiatic. De asemenea, n ultima perioad s-a nregistrat un flux migraionist al populaiei rurale, care cu scopul de a-i gsi un loc de trai mai bun, prsesc casele lor din regiunea Anatoliei i ncearc s se stabileac n Istanbul, rata de cretere a populaiei din ora fiind in prezent in medie de 3,45% pe an. Oraul are o populaie de 11,372,613 de locuitori n conformitate cu ultimul recensamant din 2007, i este unul dintre cele mai mari orae. Densitatea populaiei din Istanbul este de 6,211 locuitori/km.Cei mai muli din populaia oraului sunt turci. Kurzii constituie acum cea mai mare minoritate etnic din ora.

Numarul Populatiei din anii 330-2007

YearPopulationYearPopulationYearPopulationYearPopulation

33040,000147770,0001914909,97819651,742,978

400400,0001566600,0001927680,85719702,132,407

530550,0001817500,0001935741,14819752,547,364

545350,0001860715,0001940793,94919802,772,708

715300,0001885873,5701945860,55819855,475,982

950400,0001890874,0001950983,04119906,629,431

1200150,00018971,059,00019551,268,77120008,803,468

145336,0001901942,90019601,466,535200711,372,613

Istanbulul a fost dintotdeauna, centrul vieii economice a Turciei, datorit localizrii sale geografice. Deschiderea pieelor specifice n ora n jurul anilor 1980 a dus la dezvoltarea pe mai departe a statusului su economic. PIB-ul Istanbulului reprezint aproximativ 21% din cel naional, iar n anul 2005 produsul intern brut s-a situat la 133 miliarde USD. n anul 2006 metropolei i-au revenit 56,6% din totalul exporturilor i 60,2 din importurile Turciei. Levent (Levant) este raionul financiar al Istanbulului, dar de asemenea i cel mai larg centru industrial al Turciei. Istanbulul i provinciile sale vecine produc bumbac, fructe ulei de msline, mtase i tutun, dar de asemenea aici putem vorbi despre multe alte articole pe care industriaii turci le produc.

V. ACCESIBILITATEA

Accesibilitate usoara pe cai rutiere, feroviare, fluviale si aeriene. Legatura rutiera dintre zona europeana si cea asiatica se realizeaza prin doua mari poduri suspendate cu cate sase benzi de circulatie, Podul Bosfor si Podul Fatih Sultan Mehmed. Pe calea apelor, cartierele de pe cele 2 continente sunt legate printr-o multime de linii navale de naveta. O creste in materie de accesibilitate a afectat locatiile rezidentiale.location of thThe intersection of the highways appears to have attracted some retailfirms have established themselves at the periphery, in search of lower land and Firmele s-au stabilit la periferie, n cautare de terenuri, cu suprafete mari si costuri de transport mai mici, pentru cladiri de birouri moderne si mall-uri.transportation costs, large plots for large modern office buildings and shopping mall

VI. ETAPELE DE EVOLUTIE URBANA IN TIMP SI SPATIU

Prima aezare din istoria Istanbulului dateaz din secolul al 3-lea .Hr. Oraul a fost un centru comercial major n acea perioad. Schimbarea majora in istoria Istanbulului a avut loc n secolul al IV-lea cand a fost numit capitala a Imperiului Roman. Cu cat Istanbulul devenea din ce in ce mai repede capitala, in regiune incepeau constructiile a mai multor temple, cladiri oficiale, palate, hamams si hipodromuri. Multe batalii au fost purtate datorita importantei sale. Istanbul a fost invadat de catre arabi n secolele al VII-lea i al VIII-lea si de catre bulgari n secolul IX si X. Oraul a fost n cele din urm cucerit i a devenit o parte a imperiului bizantin n 1261. n 1453 Istanbul a devenit capitala a Imperiului Otoman. In acea perioada a avut loc reconstruirea orasului, iar multe cldiri care au fost distruse n rzboaiele anterioare au fost recreate. Perioada cnd Istanbul a fost condus de Suleyman este considerat ca perioada cea mai important din istoria Imperiului Otoman. Primul Rzboi Mondial a dus la ocuparea Istanbulului de catre forele aliate. Mustafa Kemal Ataturk a condus armata turc pentru un rzboi de libertate, Republica Turca fiind formata in anul 1932. Desi capitala Turciei este Ankara, Istanbulul este un oras care se schimba mereu, adaptandu-se la noile vremuri. A evoluat de-a lungul secolelor si acum la inceputul secolului 21 incearca sa isi intoarca fata catre un nou viitor. Cladirile de pe teritoriul sau au mostenit un trecut glorios, devine rapid un oras international, un centru economic si financiar oferind servicii in domeniul bancar, telecomunicatii, marketing, inginerie, publicitate si turism. Conferinte internationale si festivaluri, evenimente mondene, evenimente sportive si prezentari de arta dau o noua dimensiune vietii si potentialului orasului. Zgarie-norii care se inalta in partea de Nord-Vest a orasului sunt noul cer al Istanbulului. Uzinele mici sunt practic eliminate din oras, ele fiind inlocuite de mari concerne. Bursa din Istanbul incepe sa isi ocupe locul printre marile burse ale Lumii. Cresterea raportata in afaceri, turism, comert si industrii a dus la o crestere rapida a calitatii si a numarului de hoteluri din Istambul. Odata ce si-a renovat palatele, Istanbul devine acum un oras cu hoteluri impresionante, care nu ofera doar acomodare excelenta dar si o priveliste minunata asupra Bosforului si Marii Marmara. Cele 2 poduri suspendate leaga cele doua parti ale orasului, el fiind traversat de numeroase autostrazi.

VII. ORGANIZAREA TERITORIULUI URBAN (ZONELE FUNCTIONALE)

Zonele functionale ale Istanbulului sunt urmatoarele: 1. Zona Comerciala-detine o pozitie majora in economia si cultura tarii, fiind cel mai important centru de comert international al Turciei. Marele Bazar Acoperit din cartierul Eminn al Istanbulului, Turcia, care chiar i n prezent este unul din cele mai mari centre comerciale acoperite din lume. Bazarul, care acoper peste 31 ha, avnd aproximativ 58 de strzi i peste 4.000 de magazine este vizitat zilnic de 250.000 - 400.000 de cumprtori. Magazinele sunt n general grupate pe specialiti; astfel, de exemplu n bazar exist "Halc Soka" (strada vnztorilor de covoare) sau "Sahaflar Caddesi" (strada anticarilor).Bazarul cuprinde i dou bedestane, zone nchise acoperite cu cupole:-"Eski Bedesten" este prima dintre bedestane, fiind construit n 1464 din ordinul sultanului Mehmed II, imediat dup cucerirea Constantinopolului i constituie partea central a bazarului. Era iniial destinat a fie un fel de trezorerie, pentru pstrarea banilor. n prezent, adpostete magazinele bijutierilor de aur i de argint.-"Sandal Bedesten" care are mai multe cupole, a fost executat n cteva etape ulterioare i cuprinde partea periferic a bazarului. n 1894 au fost executate lucrri nsemnate de restaurare, fiind avariat din cauza unui cutremur. 2. Zona Industriala-Istanbul este centrul "industrial" din Turcia. Acesta are aproximativ 20% din forta de munca industriala din Turcia i contribuie la 38% din spaiul de lucru industrial al Turciei. n plus, oraul genereaz 55% din comerul din Turcia, 45% din comerul cu amanuntul si 21,2% din produsul naional brut. Istanbul contribuie la 40% din toate taxele colectate n Turcia i produce 27,5% din produsul intern al Turciei. Multe dintre plantele semnificative de producie ale Turciei, sunt situate n orasul Istanbul i din jurul acestei provincii produc bumbac, fructe, ulei de msline, mtase, i tutun. prelucrare a produselor alimentare, producia de textile, produse petroliere, din cauciuc, articole din metal, piele, produse chimice, electronice, sticla, utilaje, hrtiei i a produselor din hrtie, precum i buturi alcoolice sunt printre produsele majore industriale ale orasului. Oraul are de asemenea, plante cu care ansambleaza automobile i camioane.Industria farmaceutic a nceput n 1952 odat cu nfiinarea "Fabricii Farmaceutice Eczacba " din Levent-Istanbul. Astzi, 134 de companii i desfoar activitatea n industria farmaceutic a turcilor, o parte semnificativ din care se bazeaz n interiorul sau n apropierea oraului Istanbul. 3. Zona Administrativa 4. Zona de transporturi:a) Zone portuare-transportul maritim este vital pentru Istanbul, orasul fiin practic inconjurat de mari, Marea Marmara, Golden Horn, Bosfor si Marea Neagra. Multi localnici din Istanbul locuiesc in zona asiatica, insa lucreaza in cea europeana. Feriboturile pentru navetisti impreuna cu catamaranurile constituie conexiunea principala dintre oras si Insulelel Princess. Portul maritim din Istanbul este cel mai mare. Principalul port de marfuri este situat in districtul Harem, in zona asiatica a orasului. Portul vechi din Golden Horn Cornul de Aur se foloseste acum mai ales pentru vase private, in timp ce portul Karaky din Galata este folosit pentru vasele de croaziera. O serie larga de vase de croaziera trec prin Istanbul in drum spre sau dinspre Insulele Grecesti, Dubrovnik, Venetia, Napoli, Marseille. b) Zone feroviare-gara centrala din Sirkeci este punctul terminus pentru toate rutele feroviare din zona europeana si un nod feroviar care leaga Turcia de restul Europei. Principalele rute feroviare sunt Istanbul-Salonic (Grecia) si expresul Bosforului, care leaga zilnic gara Sirkeci de Gara de Nord din Bucuresti. Rutele europene sunt astazi conectate cu cele asiatice printr-un feribot special care trece Bosforul zilnic.c) Zone de transport aerian-Istanbul are 2 aeroporturi internationale, Aeroportul International Atatrk aflat in districtul Yeilkay, in zona europeana, la aproximativ 24 de km la Vest de centrul orasului si Aeroportul International Sabiha Gken, situat in districtul Kurtkoy in zona asiatica, destinat in special curselor charter sau curselor interne, aflandu-se la 20 de km de orasul asiatic si la 45 de km de centrul orasului european.d) Zone de transport rutier-D.100 si ruta europeana E80, Trans European Motorway (TEM) o-3, cele doua rute fiind pricipalele autostrazi care leaga Europa de Turcia. Reteaua de autostrazi din jurul Istanbulului este bine dezvoltata si este in curs de extindere.e) Metrouri-lucrarile de constructie ale metroului din Istanbul (M2) au inceput in anul 1992, iar prima finalizare a avut loc intre Taksim si 4Levent intrand in functiune la data de 16 septembrie 2000. Aceasta sectiune de linie este in lungime de 8,5 km si are 6 statii.Pe data de 30 ianuarie 2009 primul set de trenuri construite de EUROTEM au fost date in folosinta. Eurotem va construi un total de 92 de vagoane noi pentru linia M2. Incepand cu data de 30 ianuarie 2009 un total de 34 de seturi de trenuri, au fost utilizate pe linia (M2). Prelungirea sudica a liniei M2 de la Taksim la Yenikapi, peste Cornul de Aur de pe un pod si in subteran prin peninsula istorica, pasna in prezent a fost finalizat pana la statia ihanu in Beyolu, care de asemenea a fost data in folosinta pe data de 30 ianuarie 2009. La Yenikopi reteaua M2 se interesecteaza cu Metroul Lumina, cu linii de tramvai subterane si cu tunelul Marmaray. In prezent, linia M2 are 10 statii in functiune pe partea europeana a orasului, in timp ce 6 statii pe partea europeana si 16 statii noi pe partea asiatica sunt in prezent in constructie. Calatoria intre statia ihanu la Beyolu si statia Atatrk Oto Sanayi la Maslak este in lugime de 15,65 km si dureaza 21 de minute. Lungimea totala pe partea europeana a liniei M2 va ajunge la o lungime de 18,36 km, atunci cand toate cele 16 staii de la Haceosman la Yenikapi vor fi finalizate, neincluzand cei 936 de metri de pe podul de metrou Cornul de Aur, 0,6 km conexiunea tunelului Taksim-Kabata cu portul Seabus, in lungime de 0,6 km conexiunea tunelului Yenikapi-Aksaray cu reteaua LRT si in lungime de 13,6 km tunelul Marmaray. Pe partea asiatica constructia in lungime de 21,66 km a liniei M2 de la Kadikay la Kartal continua la un total de 16 statii. Tunelul Marmaray (tunelul feroviar submarin Bosfor) se va conecta cu linii de metrou de pe partea asiatica si cea europeana a orasului. In conformitate cu calendarul programat de constructie, tunelul va intra in functiune in anul 2013.f) Tramvaie-primul tramvai a intrat in folosinta in Istanbul pe data de 09.03.1869 linia Tophane-Ortaky. In 1871 la Azupkapi-Galata, Aksaray-Yedikule, Aksaray-Topkapi si Eminn-Aksaray. Alte linii de tramvai care au intrat in folosinta sunt linia Caddesi Voyvoda-Kabristan Sokai-Tepebai-Taksim-Pangalti-Sisli; linia Baiazid-ehzadebai; linia Fatih-Edimekapi-Galatasaray-Tnel si linia Eminn-Bahekapi. Din 1939, tramvaiele sunt operate de IETT. La 12 august 1961, tramvaiele istorice rosii din Istanbul au fost eliminate din partea europeana a orasului si tocmai la 14 noiembrie 1966 in partea asiatica. Spre sfarsitul anului 1990, replici ale acestor tramvaie istorice rosii au fst puse in functiune de-a lungul Istiklalului Avenue intre Taksim si Tnel , care are 1,6 km de-a lungul liniei. La noiembrie 2003 o alta linie de tramvai (T3) a fost redeschis pe partea dinspre Anatolia intre Kadikoy si Moda. Ea are 10 statii si un traseu lung de 2,6 km, calatoria durand 21 de min. Un tramvai rapid (T1) a fost pus in functiune in 1992 privind ecartamentul standard cu masini moderne, conexiunea Sirkeci cu Topkapi. Linia a fost extinsa la un capat de la Topkapi la Zeytinburnu in martie 1994 si la celalalt capat de la Sirkeci la Eminn la Findikli, trecerea facandu-se prin Cornul de Aur-Podul Galata, pentru prima data dupa 44 ani. O prelungire finala de la Kabata a fost deschisa in iunie 2006. Linia are 24 de statii pe o lungime de 14 km. Serviciul a fost initial operat cu 22 de vehicule LRT construite de ABB, acum mutat la alte liniii. Aceste vehicule au fost inlocuite cu 55 de tramvaie cu podele joase de tip Bombardier Flexity Swift in anul 2003. Capacitatea de transport zilnica este de 155 de mii de pasageri, iar valoarea investitiei fiind de 110 milioane de dolari. In septembrie 20056, o linie de tramvai (T2) a fost adaugata circuland spre Vest la Zeytinburnu Bacilar. Serviciul pe aceasta linie este exploatata cu 14 masini LRT-ABB. Statiile au platforme ridicate la nivelul podelei masinii.g) Funiculare-Istanbulul este deservit de dou ci ferate subterane funiculare, de vrste foarte diferite i stiluri. Cel mai vechi din aceste linii este Tnel(1875). Inaugurat la 17 ianuarie 1875, Tnel este a doua linie mai vechi-linie ferata subterana urbana din lume, dup metroul din Londra (1863) i prima linie ferata subterana urbana din Europa continental; dei prima linie de metrou completa cu mai multe staii de metrou n Europa continental a fost Linia 1 a metroului din Budapesta (1896). Tnel are o lungime de 573 metri, cu o diferen de altitudine de 60 m i fara staii intermediare ntre Karaky si zona Tnel. Acesta a fost n permanen n funciune ncepnd cu 1875. Dou trenuri ruleaza pe o singur in la fiecare 3,5 minute, o calatorie durand 1.5 minute. Efectueaza 64,800 de calatorii n valoare total de 37,066 km pe an, Tnel transportand 15000 de pasageri pe zi. O a doua linie funiculara, Funicular Kabata-Taksim, a intrat in functiune la 29 iunie 2006, facand legatura intre Kabata i Taksim. Acest sistem se conecteaz la staia Seabus i staia de tramvai din Kabata si la staia de metrou din zona Taksim. Ea este de aproximativ 600 de metri lungime, urc la aproximativ 60 de metri n 110 de secunde si transport 9000 de pasageri pe zi.h) Lumina Feroviara- LRT este o lumin de tranzit feroviar format din 2 linii. Prima linie (M1) a nceput sa fie construita la 3 septembrie 1989 ntre Aksaray i Kartaltepe. Linia a fost dezvoltata n continuare pas-cu-pas i a ajuns la Aeroportul Ataturk la 20 decembrie 2002. Alt linie (T4), a fost deschisa n 2007 ntre Edirnekap Mescid-i Selam.Sunt 36 de staii, inclusiv 12 subterane i 3 staii de viaduct, pe o lungime de 32 km. Liniile sunt complet separate de alt trafic, fr treceri la nivel cu calea ferata, circuland subteran pentru 10.4 km. Service-ul este operat cu vehicule LRT construit de ABB n 1988. 5. Zona rezidentiala-Istanbul este un megaoras ce se intinde pe 39 de districte. Principalele zone rezidentiale sunt:a) Taksim-Maka-Nisantasi-o zona cu apartamente vechi, dar frumoase, baruri, magazine si restaurante.b) Levent-Akatlar-Etiler-zona central rezidentiala. Este aproape de zona de afaceri din Maslak, aproape de mall-uri, si de podul Bosfor.c) Besiktas-Ortaky-Ulusd) Arnavutkoy-Bebek-Rumelihisari-o zona cu strazi inguste.e) Emirgan-Yeniky-Tarabya-Sariyerf) Zekeriyakoy zona suburbana constand din case cu gradina.g) Kemer-zona suburbana constand din case cu gradina.h) Alkent 2000-zona suburbana constand din case si apartamente cu gradina.i) Yeilky-este un cartier situat pe coasta Marii Marmara, numit in timpuri antice Yeilky (Sf Stefan). Aceasta zona pastreaza atmosfera unui orasel, cu vile, biserici si un parc verde de-a lungul plajei.j) Partea Asiatica-zone rezidentiale aproape de pietele locale si centrele comerciale ( Bagdat Street, Capitol Mall, Carrefour). 6. Zona de influenta-este centrul uneia dintre cele mai mari aglomerari urbane a continentului si reprezinta principalul pol economic al Turciei, cu toate ca nu mai este capitala. 7. Zona cu dotari socio-culturale-Muzeul de Arheologi se afla intr-o cladire cu 4 etaje, in interiorul curtii Palatului Topkapi si include Muzeul Orientului Antic si inili Ksk. Muzeul a fost inaugurat in 1891. Sala Dervisilor Rotitori sau Galata Mevlevihanesi este o sala "de dans" folosita de dervisi, apartinand ordinului mistic Mevlevi; Muzeul Aviatiei - Havaclk Mzesi - Un muzeu militar care detine avioane de razboi, elicoptere si arme utilizate de armata turca, mijloace de transport aerian civile si mai multe exemple din istoria aeronauticii turcesti, incepand cu epoca otomana; Muzeul Marinei - Palatul Dolmabahce.

VIII. FUNCTIILE ORASULUI

Orasul Istanbul indeplineste urmatoarele functii:1. Functia industriala2. Functia comerciala3. Functia de servicii4. Functia culturala5. Functia administrativa6. Functia financiara7. Functie urbana In anul 2010 metropola este declarata una din cele 3 capitale europene ale culturii. Istanbul este capitala artei si a culturii cu o traditie bogata in opera si balet, teatru, concerte, festivale, conferinte si desigur muzee unice.

IX. FIZIONOMIA ORASULUI (STRUCTURA, TEXTURA, REGIM DE INATIME AL CLADIRILOR)

Fizionomia orasului creeaza o ambianta deosebita, imbinandu-se valorile trecutului cu cele ale prezentului, pe baza unui plan urbanistic. Istanbul este un oras mixt cu o structura liniara.The tallest highrise office and residential buildings are mostly located in the northern areas of the European side, especially in the business and shopping districts of Levent , Maslak , and Mecidiyeky which are situated between the Bosphorus Bridge and Fatih Sultan Mehmet Bridge . Istanbulul este mprit n dou de stramtoarea Bosfor, care leag Marea Neagra de Marea Marmara. Strmtoarea are 30 de km lungime, o lime maxim de 3,700 m la gura nordic i un minim de 750 m ntre Anadoluhisari i Rumelihisari. Adncimea variaz ntre 36 i 124 m.O parte a metropolei, de pe latura vestic a strmtorii, se afl n Europa, iar cealalt este pe cea asiatic. Legtura ntre ele se face prin numai dou poduri rutiere, i exist planuri privind construirea unui al treilea. Dar de cnd sultanul otoman Abdul Mecit a menionat prima oar ideea, n 1860, edilii oraului viseaz la un tunel care s lege mai trainic cele dou jumti ale oraului. n prezent, circulaia n zon se face printr-o cltorie de trei ore cu trenul i feribotul, fie cu maina, printr-o foarte lung traversare pe unul dintre cele dou poduri supraaglomerate. Distana dintre cele dou poduri este de 5 km. Principalele districturi ale Istanbulului sunt: Adalar, Avcilar, Bahcelievler, Bakirkoy, Bacilar, Bayrampasa, Besiktas, Beykoz, Beyglu, Eminn, Eyup, Fatih, Gaziosmanpasa, Gungoren, Kadikoy, Kagithane, Kartal, Kocasinan, Kucukcekmece, Maltepe, Pendik, Sariyer, Sultanbeyli, Sisli, Tuzla, Umraniye, Uskudar, Zeytinburnu, Buyukcekmece, Catalca, Silivri si Sile. Podul Bosfor Bogazici- este primul pod, construit n 1973, la 1074 m, este unul dintre cele mai mari poduri suspendate ale lumii, i unete Europa de Asia. Dealul Camlica situat n spatele palatului Beylerbeyi, reprezint punctul culminant al Istanbulului i permite admirarea unei magnifice panorame asupra oraului i a superbelor grdini peisagistice. Al doilea pod este podul Bosfor II Fatih Sultan Mehmed construit in 1988, la 1090 de metri. Podul Galata este un pod care se intinde peste Cornul de Aur . De-a lungul timpului au existat aici 4 poduri, constructia celui de astazi finalizandu-se in anul 1994. Este printre putinele poduri mobile (basculante) din lume prevazute si cu cale ferata pentru tramvaie. In cartierul Fener-Balat sunt numai case vechi. Orasul a fost devastat de mai multe ori, datoria cutremurelor , revoltelor, incendiilor si invaziilor. Numeroase cutremure majore au scuturat orasul de pe vremea lui Constantin cel Mare. Totusi aici au mai ramas alei neasfaltate cu numeroase case vechi din lemn. Palatul Topkapi (Topkap Saray) a fost comandat de ctre sultanul Mehmet al doilea in 1459 i terminat n numai 6 ani. Este simbolul i centrul Imperiului Otoman, localizat ntre Cornul de Aur i Marea Marmara, cu o vedere superb asupra strmtorii Bosfor.Palatul este format din mai multe cldiri mici construite mpreun, cu curi interioare impresionante i cu 4 zone importante nconjurate de ziduri nalte. n interior pot fi vazute: biserica Hagia Eirene, Muzeul de Arheologie, Haremul Imperial, Turnul Justiiei, pavilionul Sfintei Mantii (care conine rmiele profetului Muhammad), pavilioane i grdini, grajduri i trezoreria. Peretii au 7 km lungime i const dintr-o linie dubl de metereze-interiorul fiind construit n 413. Peretele interior este de aproximativ 9 metri i 5 metri. n ultimele decenii, numeroase structuri inalte au fost construite n jurul oraului pentru a permite o cretere rapid a populaiei. Cele mai inalte cladiri din Istanbul sunt:1. Sapphire-va fi cea mai inalta cladire din Istanbul , fiind localizata in districtul de afaceri Levent. Aceasta cladire este in prezent in constructie. Va ajunge la o inaltime de 261 de metri si cu 54 de etaje. Anul finalizarii constructiei 2010.2. Ibank Tower1-a fost cea mai inalta cladire din Turcia si din Peninsula Balcanica cu o inaltime de 181 de m si cu 52 de etaje. Anul finalizarii constructiei 2000.3. iil Plaza-este o cladire cu 46 de etaje ; proiectul Sisil consta in 3 blocuri rezidentiale, fiind construit pe 15.484 km, avand o suprafata interioara de 103.403 km. Anul finalizarii 2007.4. Tekstilkent Plaza1-inaltimea de 168 de metri si 44 de etaje, anul finalizarii 20005. Tekstilkent Paza2-inaltimea de 168 de etaje si 44 etaje, anul finalizarii 2000.

X. DOTARI TEHNICO-EDILITARE

1. Spatii verzi:-Parcul Hawker-Parcul Fenerbahce-Parcul Gulhane-Parcul Otodrom-Istanbul de asemenea, cunoscut sub numele de Circuit de curse sau iniial Otodrom Istanbul, este o pista de curse pentru motoare sport n judeul Akfrat la est de Istanbul. Acesta a fost inaugurat la 21 august 200 si a fost numita "Cea mai buna pista de curse din lume" de catre Formula Unu Supremo Bernie Ecclestone.-Park Hyatt Istanbul - Macka Palas-combina arhitectura istorica a unei cladiri Art Deco cu un design interior inovator.-Parcul Miniaturk-Parcul Taksim Gezi-Parcul Kalamis-Parcul Yildiz-Parcul Macka-Fethi Paa Grove-Parcul National din Istanbul-Padurea Belgrad

2. Retea Stradala:-Strada Abdi Ipekci-in districtul Nisantasi situata pe o strada de magazine de imbracaminte de lux.-Strada Stream-sunt situate numeroase cafenele, restaurante si apartamente de lux.-Bank Street Voyvoda-situat la vest de intersecia Archer Moise Avenue.-Barbaros Bulvari-Besiktas-Levent Cadessi-Bulevardul Tarlabasi- Strada Fiduciare-Strada Bagdad-Strada Buyukdere-Strada Halaskargazi-Orange Hill

3. Alimentare cu apa:- Cisterna Bazilica cel mai mare rezervor subteran din Istanbul-Cisterna Fildame-Hamidiye-Barajul Stenoza

XI. POZITIA ORASULUI IN RETEAUA DE ASEZARI (FENOMENELE DE POLARIZARE SI IERARHIZARE, ATRACTIVITATE) Punctele de atractie din Istanbul sunt Marele Bazar (Marele Bazar din Istanbul este una din cele mai mari piete acoperite din lume avand 60 de strazi si 5.000 de magazine, atragand zilnic intre 250.000 si 400.000 de vizitatori. Este cunoscut pentru bijuterii, ceramica pictata manual, covoare, broderii si magazinele de vechituri. Marea majoritate a standurilor sunt grupate dupa tipul de marfa pe care o au expusa, avand o zona pentru produse din piele si bijuterii din aur. Marele Bazar este un important centru comercial inca din anul 1461 el fiind extins in sec XVI-lea in timpul domniei Sultanului Suleyman Magnificul, iar in anul 1894 a fost restaurat in urma cutremurului care a avut loc in acelasi an. Marele Bazar are patru porti principale, localizate la capetele a doua strazi principale). Hipodromul, Moscheea lui Soliman Magnificul sau Suleymanya Cami, Catedrala Sf. Irina, Muzeul Mickiewicz si Muzeul de Arheologie din Istanbul, Hagia Sofia (Hagia Sofia a fost initial o biserica crestin ortodoxa fiind transformata intr-o moschee in anul 1453 de turci si apoi intr-un muzeu in anul 1935. Este considerata una din cele mai grandioase cladiri din istorie. Cucerirea ei de otomani la caderea Constantinopolului este considerata una din cele mai mari tragedii ale crestinitatii de credinta ortodoxa greaca. Hagia Sofia este acoperita de un dom cu diametrul de 31 de metri avand o inaltime de 56 de metri (un pic mai mic ca Panteonul). Domul este sprijinit pe pandantive (4 sectiuni triunghiulare concave) care rezolva problema sprijinirii bazei circulare a domului pe o baza rectangulara. La Hagia Sofia greutatea domului este mentinuta si de patru piloni masivi situati in colturi. La capatul de vest (intrarea) si de est, deschiderile arcelor se continua cu jumatati de domuri sustinute in pendentive mai mici. Desi ierarhia domurilor a fost construita pentru a crea un spatiu mai mare in interior, aceasta arhitectura este de neexplicat in antichitate. Toate suprafetele din interior sunt invelite cu marmura policroma, verde si alba cu porfir mov si mozaicuri aurii. La exterior, peretii simpli din ghips dezvaluie claritatea boltei si a domului). Moscheea Albastra (Moscheea Albastra a fost construita in stilul otoman clasic dimensiunile moscheei fiind de 64 x 72 metri, fiind cel mai bine apreciata de la distanta. Langa moschee se mai afla cateva cladiri ce reprezinta o scoala teologica, o baie turceasca, o bucatarie unde se obisnuia sa se serveasca supa saracilor si cateva magazine, venitul moscheei venind din vanzarea produselor din aceste magazine.Interiorul consta in spatiu liber si coloane foarte impresionante, tavanul domului fiind pictat cu motive arabesti. In interior nu se afla nici un fel de statuie sau picturi, religia islamica interzicand inchinarea la imagini de orice fel). Palatul Topkapi (Palatul Topkapi a gazduit toti sultanii otomani pana la regatul lui Abdulmecid I (1839-1860), insumand aproape patru secole. Mahomed al II-lea a ordonat construirea palatului, imediat dupa cucerirea Constantinopolului in anul 1453. Formei finale a palatului ce acoperea o suprafata de 700.000 de metri patrati, i-a fost adaugat zidul de 1.400 de metri lungime. De-a lungul zidului exista trei porti principale: poarta Otluk, poarta Demir si poarta Imperiala (Bab-i Humayun), si cateva porti mai mici). Stramtoarea Bosfor, Turnul Galata, Podul Galata (Podul Galata este cel mai vechi pod peste Golden Horn (estuar si port natural unde navele bizantine si otomane precum si cele comerciale erau ancorate) si a fost construit in anul 1453. Podul are 490 metri lungime, 42 de metri latime, are 22 de pontoane si face legatura intre centrul istoric al orasului si cartierul Eminonu-in acest cartier se afla principalele institutii religioase ale Imperiului Otoman precum si Palatul Imperial). Muzeul Kariye, Parcul Miniaturk (Constructia parcului a inceput la 30 iunie 2001 si a durat 2 ani. Miniaturk acopera o suprafata de 60.000 de metri patrati fiind cel mai mare parc de miniaturi din lume. Parcul include 40.000 de metri patrati liberi, 3.500 de metri patrati acoperiti cu diferite constructii, 2.000 de metri patrati cu piscine si canale si o parcare imensa cu o capacitate de 500 de vehicule.Parcul Miniaturk detine in prezent 105 cladiri construite la o scala de 1/25, 45 dintre ele sunt din Istanbul, 45 din Anatolia si 15 sunt teritorii otomane din afara Turciei. Arhitectura parcului a fost realizata astfel incat sa ii permita parcului sa se dezvolte luandu-se in considerare nevoile si potentialele adaugiri. Constructiile sunt realizate dintr-un material plastic rezistent la orice tip de vreme, inainte de a fi expuse fiecare constructie fiind nevoita sa treaca mai intai prin spatiul de teste al parcului. O parte din miniaturile din parc constau in: Hagia Sofia, Moscheea Suleymaniye, Fortareata Rumeli, turnul Galata, casele Safranbolu, Manastirea Sumela, Qubbat As-Sakhrah, ruinele Muntelui Nemrut, Templul lui Artemis, mausoleul Halicarnassus si castelul Ajyad). XII. CONCLUZIIUprotect the geographical, geophysical structures and the natural enul dintre lucrurile cele mai incitante ale ISTANBULULUI este c acesta este ntr-o continu schimbare, iar structura liniar ar trebui s fie meninuta pentru a proteja mediul natural.protect the geographical, geophysical structures and the natural envi

BIBLIOGRAFIE:

http://www.kerucov.ro/articol_vizualizare_text.php?artcod=205http://turism.deweekend.ro/stramtoarea-bosfor-istanbul-turcia/http://www.britannica.com/EBchecked/topic/296962/Istanbulhttp://en.wikipedia.org/wiki/Istanbulhttp://www.evz.ro/detalii/stiri/croaziera-pe-bosfor-printre-palate-si-fortarete-870232.htmlhttp://www.klevertravel.ro/lifestyle/Cele_mai_spectaculoase_11_poduri.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Topkap%C3%AEhttp://www.turistik.ro/turcia/istanbul/suburbiile-vesticehttp://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Istanbul#cite_note-8http://www.greatistanbul.comhttp://www.istanbultouristichotels.com/important_districts.htmhttp://www.tvl.ro/istanbul/istoric_istanbul.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Centru_comercialhttp://www.istanbul-ulasim.com.tr/harita/IstanbulHarita.jpg