Microsoft Word - rev 51An IV, Nr. 5, februarie 2013 – iunie 2014 ISSN 2246 – 9079
ISSN-L 2069 – 7236
o Buburuze salvatoare 6
o Sufletul ploii 8
o Câinele meu 9
o Poveste terapeutic 10
o Pagina copiilor 12
o Pagina copiilor 15
o În prag de var 19
o Jocuri i exerciii pentru corectarea tulburrilor de limbaj 20
o Pagina prinilor 23
3
O parte dintre activitile desfurate în Grdiniele de pe raza comunei Garoafa:
Grdinia Garoafa
Parteneriate: • Fundaia pentru tiinte i Arte Paralela 45 – ”Proiect educaional internaional
Timtim-Timy”; • Proiect de parteneriat educaional ”S educm împreun” – în colaborare cu
prinii precolarilor; • Asociaia Smarty Educational - Parteneriat educaional „Smarty, Junior Smarty i
Smarty Maestro”; • Proiect Naional ”Evaluarea în învmântul precolar”; • Societatea Naional de Cruce Roie din România – Parteneriat „coala
Salvatorilor i a victimelor”; • Parteneriat internaional cu Grecia;
• Parteneriat educaional cu Biserica ortodox ”Sf. Gheorghe”; • Proiect naional de parteneriat educaional ”Terra, suntem copiii ti”, Focani
Concursuri: • Concurs Internaional ”SMARTY”; • Concurs de activiti integrate pentru anteprecolari i precolari ”TIMTIM-
TIMY”; • Concurs Internaional ”Discovery - Descoper lumea”, etapa a II-a; • Concurs Naional de Voluntariat ”Lsai copiii s vin la mine”, Seciunea
”Lucrri artistice pe teme religioase”, ed. a II-a; • Concursul Naional ,,Daruri pentru ziua pmântului”, Palatul Copiilor Alexandria; • Expoziia-concurs ”Prin labirintul copilriei”, Bucureti;
• Concurs naional ,,Mici pietoni, viaa are prioritate”, Craiova, Dolj; • Concurs Judeean de Interpretare Vocal ”Cele mai curate glasuri”, Focani; • Concurs Naional de Cultur General ”Amintiri din copilrie”;
• Concurs de creaie artistico-plastic ”Târg de mrioare”, ediia a II-a, Galai; • Concursul Internaional ,,TRADIII PASCALE”, Iai; • Concurs naional de creaie literar i plastic “Bucuriile srbtorilor de pate”,
Caracal, Olt Activiti:
• „Let`s Do it, Romania!”; • Diverse activiti de Hallowen, 1 Decembrie , 6 Decembrie, Sfântul Nicolae,
Crciun; • Expoziii cu felicitri de Crciun, ”Iarna - bucuria copiilor”;
• 15 ianuarie - srbtorirea poetului Mihai Eminescu; • Proiect ”Salt vesel opincua”, Festival folcloric ”Opincua”, ediia a VI-a 2014
Mldie garofie
Grdinia Bizigheti
• Parteneriat Poliia Garoafa ”Stop accidentelor rutiere. Viaa are prioritate!”; • Parteneriat cu prinii ”Educm împreun”; • ”Petrecem de Haloween” – 30 oct.2013; • Montaj literar-artistic ”Srbtoarea Toamnei” – nov. 2013; • ”Cizmulia lui Mo Nicolae” – tombol; • ”Magia Crciunului” – serbare dec. 2013; • ”Sara pe deal” – omagiu Mihai Eminescu; • ”24 Ianuarie” – montaj literar- artistic; • „Ziua Mriorului”, expoziie în holul colii Bizigheti; • „De ziua ta, micu drag!”, serbare de 8 Martie; • „Pentru un mediu mai curat”, aciune de ecologizare în curtea grdiniei; • Spectacol de teatru de umbre la coala Rchitosu; • „Încondeim ou de Sfintele Pati”, concurs cu colarii de la coala Bizigheti; • „Pe aripile fanteziei în lumea copilriei”, concurs organizat de Grdinia
„Muguraii” din Râmnicu-Srat, jud. Buzu
Grdinia Ciulea
Parteneriate: * Parteneriat educaional Grdini - Familie”Împreun pentru copii”; * Parteneriat educaional Grdini - Cabinet medical “Sntoi, voioi, voinici”; * Parteneriat educaional Grdini - Biseric ”Suntem mici, dar cu credin” * Parteneriat educaional Grdini - Primrie ”Culoare i candoare în zâmbet de copil” Concursuri: •Concursul Internaional de creaie ,,Culori pentru mama”, Ediia a III–a; •Concursul Internaional ,,Copil ca tine sunt i eu!” Ediia a II-a, Rm.Srat; •Concurs Naional de creaie, Ediia a-III-a, ,,Copilrie fericit în Dumbrava Minunat”, 2014, coala Gimnazial ,,Tiberiu Morariu, Salva, Bistria-Nsud Activiti extracurriculare:
• ”Ziua Mondial a Sntii”; ”Ziua Pmântului”; • ”Ziua Internaional pentru Neviolen în Grdini”; • ”S aducem lumin”; • ”Ziua Internaional a Copilului”; • ”Ziua Mondial a Mediului”; ”Ziua Internaional a Alimentaiei” • Serbri cu ocazia ” Srbtorilor de iarn”, ”8 Martie”, ”Pate”, ”Sfârit de an colar”; • ”Toamna - frumusee, bogie i culoare” – drumeie; • ”Ziua Internaional a Educaiei”; • ”Din obiceiurile noastre i ale popoarelor – Haloween!”; • ”1 Decembrie”; • ”Mo Nicolae i darurile sale”; • ”De Crciun fii mai bun!” – activitate cultural; • ”Mihai Eminescu – luceafrul poeziei româneti”; • ”Hai s dm mân cu mân”; • decembrie 2013 - ”Patria în inimi de copil”
Mldie garofie
Parteneriate:
• Casa de Cultur „Leopoldina Blnu”, Focani; • Casa Copului Didactic „Simion Mehedini”; • Grdinia nr. 2 Focani; • Fundaia „Vasile Pogo” Iai; • Grdinia cu PP nr. 5 Roman; • Grdinia cu PN Salva Bistria Nsud
Concursuri:
• Concurs Grdinia cu PP. nr 2 Focani.,,Patria în inimi de copil”; • ” Legnelul lui Iisus”, Salva, jud. Bistria –Nsud; • ,,Mrior - flori pentru mama” la Centrul pentru educaie incluziv ,,Elena
Doamna”, Focani; • „Mrtioare Ecologice”, concurs organizat de Grdinia cu PN. Nr. 5, Roman; • ,,Culori pentru mama” coala Gimnazial ,,Tiberiu Morariu” Salva, jud. Bistria –
Nsud; • „Ai un loc la noi în joc” - concurs colaje, coala Rugineti, Vrancea
Activiti:
• „Let`s Do it, Romania!”; • Excursie tematic la Focani: Muzeul de tiine i Muzeul de istorie, gara, Piaa
Unirii i Prefectura, Casa de cultur i Teatrul ,,Maior Gheorghe Pastia”; • Expoziie la Casa Corpului Didactic i la Biblioteca Garoafa cu tema ,,Cartea –
Comoara Nepreuit; • Expoziii cu titlul ,,Clinchete de clopoei” la Casa de cultur a sindicatelor
,,Leopoldina Blnu” i Casa Corpului Didactic Focani; • Serbare ,,NATEREA LUI HRISTOS” în colaborare cu coala - colaj de
cântece de iarn, poezii i colinde; • Proiect tematic „Ziua Europei, Ziua noastr”;
• Proiect ”Singura planet! Împreun pentru viitor”- Grdinia nr.10 Focani; • ,,Ora pmântului” – 22 aprilie; • ,,Hristos a înviat!” – 20 aprilie; • ,,Od mâinii” – Centrul pentru educaie incluziv ,,Elena Doamna” Focani; • ”Eco-Atidudine! în parteneriat cu Guvernul României, Garda Naional de
Mediu, Promedia
Mldie garofie
Grupa ”Buburuze” de la Grdinia Garoafa împreun cu educatoarea Adriana
Fcîl au participat la Proiectul ”coala salvatorilor i a victimelor”, derulat de AEDR Filiala Vrancea în parteneriat cu Filiala de Cruce Roie Vrancea i Inspectoratul colar Judeean Vrancea i cofinanat din Fondul Social European prin POSDRU.
Pe toat durata proiectului, copiii înscrii la grupa ”Buburuze” au luat parte cu interes i curiozitate la diversele activiti planificate, care s-au organizat i desfurat utilizând diferite forme de organizare. Activitile propuse în cadrul proiectului au avut ca scop formarea de abiliti de acordare a primului ajutor.
Mldie garofie
7
Pentru activitatea lor, copiii au primit carnetele de membru, fiind inclui în ”Clubul putilor salvatori”. Nici mmicile precolarilor nu au stat la distan, ci au luat parte la proiect prin participarea la edinele de informare organizate la Grdinia Garoafa. În urma cursurilor intensive de furnizare corect a manevrelor de acordare a primului ajutor, prinii au primit diplome pentru implicarea activ la sesiunile de instruire în Acordarea Primului Ajutor de Baz în situaii de urgen.
Profesor,
Fcîl Adriana-Mirela
Aadar, micuii precolari s-au întrecut prin joc, concurs, dramatizare i au dorit s fie câtigtori, indiferent de rolul de ”salvator” sau ”victim” pe care l-au interpretat cu talent. Personajele din operele literare (poveti, fabule), au avut nevoie de ajutorul celor mici, astfel c, precolarii au rezolvat scenariile unor diverse accidente. Fie c accidentul a însemnat o ran, o arsur, o fractur, copiii au tiut s acorde primul ajutor rapid, corect i responsabil, deoarece au fost îmbcai ca nite adevrai doctori i au avut instrumetele necesare.
Mldie garofie
8
Pe toate zrile, scrile tcerii se oglindesc în ape. Simt, în noapte, clipa de cufundare luntric a toamnei când singur îi spune cea dintâi frunz cazut: Du- te! Las stiloul s alunece lin pe foaia alb de hârtie, oblingându-l, în mod copilresc, s se joace cu vorbele fugarnice care se pitulesc într-un col al inimii mele, ce bate puternic cu fiecare ploaie, în furtuni ale eternitii. La un moment dat cerul, din solidaritate, a început s plâng. În fond, numai în ploaie m simt, cu adevrat, acas. Stropi de ploaie bat în geamuri de fier i cer lumina muribund de la stele. În inim îmi patrunde o oapt solitar, ca un sunet tcut, o coard de vioar. Clapele pianului se lovesc de un zid i încep s cânte nefiresc. Plopul e dirijor al brizei i m rnete o ploaie a sufletului nocturn, plin de lanuri. Tristei nedesluite îmi vin, dar toat durerea ce-o simt, n-o simt în mine, ci-n picurii de ploaie care curg.
Plou cum n-am mai vzut! Cum sun amintirile învechite, cum fulger sufletul mut. i ploaia spune
poveti…într-o lume de vise goal. Cum s nu plâng în abis cu fulgerul toamnei zbierând vag? Sunetele naturii violoniste vin cu înserarea tot atât de triste cu vaietul lor de veacuri duse i stele stinse. O clip de tcere jilav rsun mut. Sunt uneori stri care parc îi pierd durata. Nu tii sau nu îi mai aduci aminte când au început, ce le-a dezlnuit, cum se transform. Aa este ploaia… curge ritmic, fr unghiuri, fr timp…
Un vânt rzle îi terge lacrimile reci pe geamuri. Plou.
Profesor,
Mldie garofie
S v spun: am un cel Care nu-i prea cuminel,
E ghidu i frumuel. L-am primit odat, În dar de la o fat.
Peste tot el m-nsoete i de rele m pzete. Cand vin de la scoala
Ma-ntampina iara. Când plec la plimbare,
E suprare mare. tii,celul meu,
Când m joc cu el, E foarte fericit, Se simte iubit. i de-i frig afar, St în cuc, dar
Nimic nu-i priete, La joac se gândete… tii? Pe celul meu,
Nu l-a schimba nici c-un leu. Tuturor eu le-a dori Un prieten ca al meu
S poat primi.
Mldie garofie
POVESTE TERAPEUTIC
Povestea petiorului curcubeu În largul mrii tria un pete. Nu era un pete obinuit. Era cel mai frumos pete din întregul ocean. Haina lui de solzi strlucea în toate culorile curcubeului. Ceilali peti îi admirau îmbrcmintea colorat i l-au numit petele curcubeu. „Vino, joac-te cu noi, pete-curcubeu!” Dar petele-curcubeu era mândru i înota mai departe. Într-o zi, un petisor albastru înota în urma sa. „Pete-curcubeu, ateapt-m! D- mi i mie unul din solzii ti minunai!”, strig acesta. „Las-m-n pace, pleac de-aici!” Speriat, petiorul albastru se îndeprt i povesti tuturor prietenilor si pania. Din clipa aceea, nici unul dintre peti nu a mai vrut s aib de-a face cu petele-curcubeu. Îi întorceau spatele când, înotând, trecea pe lâng ei. La ce-i foloseau petelui curcubeu solzii si frumoi, dac nimeni nu-i admira? Acum era cel mai singuratic pete din întregul ocean! Într-o zi îi vrs amarul unei stele de mare. „Eu sunt doar aa de frumos! De ce oare nu m place nimeni?” „Într-o peter, în spatele stâncii de corali locuiete îneleapta caracati Oktopus. Poate te poate ajuta ea...” îl sftui steaua de mare. Petele curcubeu gsi petera. Ce întuneric era! De-abia putea vedea ceva. Deodat, vzu doi ochi luminoi. „Te-am ateptat”, zise Oktopus cu voce groas. „Valurile mi-au povestit necazul tu. Ascult sfatul meu: d fiecrui pete câte unul din solzii ti strlucitori. Nu vei mai fi cel mai frumos pete din ocean, dar vei fi din nou vesel.” Dar..“ vru petele curcubeu s mai spun ceva, Oktopus dispruse îns într-un val adânc de cerneal. „S druiesc solzii mei?”, îi zise el îngrozit.”Niciodat! Nu! Cum a putea eu s fiu fericit fr ei?” Deodat simi o btaie de aripioar lâng el. Petiorul albastru venise din nou. „Pete curcubeu, nu te supra, te rog. D-mi i mie un solzior strlucitor.” Petele curcubeu ezit. „Unul micu, micu de tot, se gândi el, doar n-o s-i duc dorul...” Cu mare atenie îi smulse cel mai mic din solzii lui. Uite, i-l druiesc i acum las-m-n pace!” „Mulumesc, mulumesc mult!”, zise petiorul albastru cu mult curaj. „Tu eti bun, pete curcubeu!” Petele curcubeu se simi ciudat. El se uit timp îndelungat în urma petiorului albastru, care înota fericit în toate direciile. Ceilali peti prinser de veste i încercuir petele curcubeu. Toi voiau solzi strlucitori. Petele curcubeu împri solzi tuturor i lui îi rmase unul singur. Dar era mai fericit ca niciodat. „VINO, PETE CURCUBEU, JOAC-TE CU NOI!” STRIGAR PETII. „VIN, VIN!” RSPUNSE ACESTA I ÎNOT ÎMPREUN CU CEILALI PETI. Scopul acestei poveti terapeutice este de iniiere i meninere a unei relaii de prietenie între copii. Se explic copiilor c atunci când au momente în care simt c le este greu s împart i s socializeze cu ceilali, s procedeze precum petiorul curcubeu i s cear ajutorul educatoarei sau unui alt prieten. Se discut despre importana prieteniei: s cer permisiunea de a m juca cu o jucrie care nu este a mea, s folosesc cuvinte potrivite, s atept rândul pentru a m juca cu o jucrie de la grdini i s ofer ajutorul atunci când mi se cere.
Profesor Înv. Prec.,
Numele i prenumele copilu
inea care sugereaz tristeea:
rile fetiei i biatului aa cum simi tu.
Profesor Înv. Pre
Coloreaz desenul cum doreti.

Traseaz sub fiecare form geometric tot atâtea liniue câte forme de acelai fel sunt pe desen.
Pagin realizat de
Profesor Fcîl Adriana-Mirela
13
Mama! Ce cuvânt înltor! Primul nostru cuvânt! Ce sentiment de dragoste ne învluie sufletul i un chip sfânt ne apare în faa ochilor atunci când îl rostim! O privire cald i ocrotitoare ne urmrete fiecare pas al vieii, fcând-o astfel sigur pentru noi s sorbim fr grij din pântecul ei fermecat, cu sufletul împcat i cu siguran c orice greeal va fi imediat îndreptat.
Atunci când ne simim nesiguri, când ne este fric i nu avem lâng noi ajutor de ndejdie, când ne este foame, când ne este frig, când simim nevoia ca cineva s ne îngrijeasc rnile sufleteti i trupeti, când avem nevoie de ocrotire i de iubire, când suntem singuri i ne este team, vrem ca lânga noi s se afle mama s ne ocroteasc i s ne ofere ceea ce numai ea poate, în modul cel mai sincer i cel mai curat: dragostea. Orice frunz se afl ocrotit în copacul ei, orice raz dorete s tie c soarele o are în grij, cum orice copil îi dorete mama alturi.
Mama este fiina creia îi suntem datori cu un respect profund, creia îi mulumim pentru faptul c ne-a adus pe lume i c alturi de Dumnezeu a contribuit la existena noastr, druindu-ne cel mai frumos cadou pe care îl putem primi cu inima deschis: viaa. Tot ceea ce avem i tot ceea ce vom avea, viitorul, prezentul i trecutul îl datorm mamei, celui mai bun prieten pe care îl avem alturi în clipe grele.
Cu ochi blânzi de cprioar, mama este bucuria ce te înconjoar i chiar uneori dac e suprat sau mânioas este frumoas ca Maica Sfânt.
Primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de poveti frumoase, copilria cu toate tainele ei sunt strâns legate de aceeai persoan care, descris cu ajutorul cuvintelor, pare ireal. Ochii ca nite lumânri sclipitoare, gura ca un trandafir îmbobocit, zâmbetul ca un curcubeu dupa o ploaie cald de var alctuiesc figura drgu a mamei.
Mldie garofie
14
Orice copil vede în mama lui o fiin mrea, fr de pcat, puternic precum o stânc în marea învolburat i totui, în acelai timp, o fire blând, o zân ce a coborât din trâmul basmelor pentru a fi alturi de noi.
Ce copil orfan nu îi dorete ca în luna martie, luna femeilor, fetelor, dar în special a mamelor, s aib pe cine s iubeasc, s aib cui s-i spun, ,,La muli ani!”, s-i dea un mrior fcut de mânuele lui. Aa c noi, în bucuria noastr, în luna martie trebuie s ne amintim i de acei copii care nu pot spune mam nimnui i nu pot simi iubirea ce o poate oferi aceast fiin.
Nu avem motive s credem c iubirea nu exist, pentru c o avem pe mama alturi care în veci ne va iubi.
"Fii dar, copile, fericit!
Atâta vreme cât triete,
Profesor Înv. Prec.,
Vara vremea este cald
C este vacana mare.
Cu rochie rocat, armie,
E anotimpul recoltelor bogate.
V aduce numai bucurie.
Iar copii cumini ateapt un mo bun.
Sptmâna
Mari urmeaz negreit,
Iar duminica, desigur,
Mldie garofie
16
În perioada precolar (3-6/7ani) limbajul copilului se dezvolt intens sub toate aspectele: pronunie, vocabular, structurarea propoziiilor. Etapele de evoluie se succed rapid astfel c în jurul vârstei de 5 ani copilul are o vorbire clar i se poate exprima în propoziii fr dificultate. În primii ani greelile de pronunie sunt foarte frecvente, dar nu sunt considerate defecte. Deformrile, înlocuirile sau omisiunile sunt considerate particulariti ale vorbirii copilului mic, care se atenueaz treptat, pe msur ce copilul crete.
Numai când aceste greeli de pronunie se menin i dup vârsta de 5 ani putem vorbi despre o dificultate propriu-zis.
Când copiii sunt mici trebuie s li se vorbeasc în propoziii simple, despre obiecte familiare pe care le pot vedea i atinge i despre aciuni care se petrec în acel moment. Ne vom asigura întotdeauna c îneleg cuvintele pe care le folosim când le vorbim. Vocabularul se va îmbogi treptat urmrind mai întâi înelegerea i apoi rostirea cuvântului. Pentru dezvoltarea vorbirii trebuie folosit orice prilej în orice moment al zilei: când se îmbrac sau se spal, cu ocazia aranjrii mesei, cureniei sau când este pregtit pentru odihn. Este important asigurarea unei atmosfere destinse, plcute. Se va recurge cât mai mult la crearea situaiilor de joc pentru atingerea obiectivelor propuse.
Stimularea dezvoltrii vorbirii va urmri realizarea funciilor limbajului, rolul de suport pentru dezvoltarea intelectual. Se va solicita comunicarea în toate activitile în care copilul este antrenat (desen, modelaj, activiti matematice etc.).
Mldie garofie
Introducerea sunetului în cuvinte în poziie iniial, median i final
C CAL – CAP – CAR – CO – COR – CA – CUI – COC – CIP ACT – PACT – ROC – FOC – NUC – FURC – CURC RAC – LAC – MAC – TAC – IAC – DAC – SAC – ZAC– FAC G GARD – GÂT – GAZ – GAL – GOL – GRI – GUR – GAR AUGUR – NUGA – RUG – FUG – PEGAS VAG – PRAG – MAG – RAG – ROG – DROG J JIR – JAR – JOC – JOI – JOS – JAD – JELEU – JETON OJ – LOJ – COAJ – AJUT – AJUN – COJOC ALIAJ – MASAJ – PEISAJ – PASAJ – PAJ – GAJ – BEJ R RAC – RAI – RAS – ROG – RUJ – RAN – RUD – RIC CRAI – CRIN – FRIG – PRAG – MARE – ZARE – SOARE COR – CAR – FIER – DAR – IAR – ZAR – PAR – FAR S SAC – SAT – SER – SOL – SNOP – STROP – SALT – SPART OS – ROS – EST – VEST – REST – GEST – MAS – CAS URS – CURS – MERS – VERS – DANS – VAS – PAS – RAS OC – IC – AH – IR – ARPE – ASE – OAPTE OTI – NAI – SAI – PAI – ROI – PUC – CEAC CO – MO – RO – NA – SA – CA – PALO AP – AR – OP – IP –UP – AR – INE – ESE A – FA – RA – HOI – ROI – TOI BRA – LA – HO – MO – STRU V VAR – VR – VÂRF – VÂNT – VEST – VAST OVAL – AVAR – NAV – EPAV – LAV MOV – TIV – STATIV – MORCOV Z ZAR – ZI – ZARE – ZECI – ZOR – ZEBR – ZODIE AZI – CAZI –MIZ – FRIZ – PRIZ – VARZ – BARZ ROZ – LOZ – FREZ – BRONZ – BREAZ – TREAZ
Mldie garofie
DIFERENIEREA SUNETELOR
SARE – ZARE PASA – PAZA SAC –ZAC OASE – OAZE SEAM – ZEAM VASE – VAZE SALE – ZALE RASA – RAZA SER – ZER VARS – VARZ SEU – ZEU
POEZIE CU ONOMATOPEE ( M, N, , R)
MA-MA-MA / ESTE MAMA MEA NA-NANA / PPUICA MEA PIU-PIU-PIU / PUIORU-I VIU
GA-GA –GA / GÂSCULIA MEA MAC-MAC –MAC/ RAA E PE LAC
FÂ – FÂ –FÂ / MERGEM PE FURI VAI-VAI-VAI / PE-O CRAC CLCAI.
VRBIUA PE COPACUL ÎNVERZIT VRBIUA A SOSIT HUA –HUA CU CRENGUA CE VOIOAS-I VRBIUA C O LEAGN CRENGUA.
PISICUA
PISICU PIS, PIS, PIS TE-AM VISAT AZI NOAPTE-N VIS
TE SPLAM , TE PIEPTNAM FUND ROIE-I PUNEAM ÎNS TU TE-AI SUPRAT I PE MÂINI M-AI ZGÂRIAT.
Profesor Înv. Prec.,
19
Se simte în natur vara, se simte pretutindeni. Macii însângerai privesc lanurile de grâu ce-au dat în pârg, teii încrcai de floare îi leagn podoaba în adierea blând a vântului. A venit vara i o dat cu ea se apropie vacana mare i chiar de se simte sfâritul anului colar, în grdini forfota i nelinitea copiilor ne arat c activitatea este înc în toi. Copiii sorteaz lucrrile confecionate cu mâinile lor îndemânatice pentru a le expune pe panourile din holul grdiniei.
Prin lucrrile efectuate cu mult migal, fie de pictur, activiti practice, etc. copiii au surprins venirea verii cu mult iscusin. Lucrri precum VAZA CU LALELE, TABLOU DE VAR, CÂMP CU MACI au umplut panourile din slile de clas, din holul grdiniei, unii copii au participat la diferite concursuri unde au obinut diferite premii.
i pregtirea serbrii sfâritului de an este în toi. Un program variat, cu cântece i poezii, dansuri populare i moderne, sceneta LA DOCTOR în care toi copiii au câte un mic rol de prezentat, sunt momente ce vor încânta privirile prinilor i spectatorilor. Dar pentru a ne prezenta la înlimea dorit ne pregtim temeinic zi de zi.
Dup o munc asidu în care s-a depus mult suflet i druire, a sosit i ziua serbrii mult ateptate, moment încrcat de emoii atât de copii cât i de prini. În ordinea bine stabilit, cu glasurile tremurânde, copiii i-au prezentat rolurile.
Emoionant a fost i momentul de final, în care fiecare copil a primit câte un mic cadou i i-au luat rmas bun de la grdini pentru perioada de var. Pentru unii cu prere de ru c se despart de frumosul parc de joac care a fost amenajat în curtea grdiniei.
Vacan plcut copii, ne întâlnim din nou la toamn!
Profesor,
20
Pentru a se adapta la activitatea colar, copiii trebuie pregtii sub toate aspectele, dar dezvoltarea capacitilor de comunicare verbal constituie cea mai important sarcin a învmântului precolar. Se tie c prin joc, copilul pune în aciune toate posibilitile sale, traduce în fapte potenele sale intelectuale, fizice, morale, le dezvolt, le îmbin. Jocul constituie o necesitate a organismului în dezvoltare. Pentru copil, jocul este distracie, este învtur, este munc, un joc prin care se educ este un mijloc eficient de a cunoate lumea înconjurtoare. Jocul didactic este mijlocul principal prin care copiii pot rezolva o mulime de sarcini didactice într-o activitate plcut i antrenant. Între trei i ase ani copilul posed un repertoriu bogat de simboluri lingvistice i de alt natur, fapt care îi d posibilitatea s îi construiasc dup preferine lumea ce i-o dorete. Rolul educatoarei are o importan covâritoare în cultivarea unei exprimri corecte, expresive, fluente i nuanate în cadrul organizat cum este grdinia cu colectivul de copii. De altfel, jocul adevrat de la care se ateapt i performane nu poate fi decât creativ. Munca educaional presupune i creativitate în construirea unor situaii în care învarea are loc spontan, de cele mai multe ori, prin joc. Educatoarea este cea care creaz noi variante de joc, iar în multe cazuri în raport cu experiena sa creaz jocuri didactice noi, jocuri care vizeaz aceleai obiective, dar adaptate la nivelul de dezvoltare al grupei, la condiiile materiale existente. Gimnastica aparatului fono-articulator am realizat-o printr-o serie de jocuri amuzante. Am gândit i desfurat jocul “În oglind”, joc în care unul dintre copii este “oglinda “, altul este cel care se uit în ea i face tot felul de strâmbciuni : îi umfl ambii obraji sau câte unul, succesiv, scoate limba ori o ine în diferite poziii , etc. “ Oglinda “ trebuie s fac la fel, iar efortul pe care îl depune, precum i motivaia de a o face sunt mult mai mari decât în contextul unor simple exerciii. În ceea ce privete respiraia corect, am inventat jocuri prin care am urmrit în special expiraia, care are un rol important în vorbire. Astfel, din când în când, copiii pot participa la concursuri de suflat lumânri; tot suflând ei pot rostogoli creioane, bilue uoare, ori pot împinge brcue i obiecte mici de plastic într-un lighean cu ap. Este important ca exerciiile de emitere, corectare i difereniere a sunetelor vorbirii s nu se efectueze în chip mecanic, punându-se accentul pe funcionarea corect a organelor fonoarticulatorii. Ele trebuie s aib loc într-un context educaional mai larg, liber i amuzant, în care lucrurile s se lege logic între ele, s aib sens. Pentru precolar va fi mult mai eficient o istorioar din care el înelege rostul sunetelor i faptul c acestea au un rol bine stabilit, decât o activitate în care este pus s repete la nesfârit sunete izolate, silabe ori cuvinte. Un alt exerciiu pentru alctuirea propoziiilor l-am desfurat sub forma unui joc didactic de tip „puzzle”: sferturile unei imagini sunt amestecate, copilul le gsete i formeaz imaginea corect, formulând apoi pe baza acestei imagini o propoziie.
Mldie garofie
21
Copiilor le place s se amuze jucându-se cu vorbele, schimbând cuvintele între ele, ori sunetele i silabele din interiorul cuvântului. Un astfel de mijloc de “amuzament” este amestectura de cuvinte. Procedeul l-am denumit “mmliga de cuvinte“. Principiul este urmtorul: se scriu pe cartonae diferite cuvinte (nu vor fi numai substantive, ci i adjective, verbe, prepoziii, conjuncii etc.). Pentru a obine o mai mare varietate, cartonaele pot fi de diferite culori; i cuvintele pot fi scrise diferit (unele cu litere de tipar, altele de mân). În acest fel copiii se familiarizeaz cu diferite tipuri de scriere. Jetoanele se pun într-o plrie, se amestec, iar fiecare copil scoate câte unul. Educatoarea citete separat fiecrui copil cuvântul de pe carton, apoi grupul se aeaz în ir. irul este propoziia în care fiecare copil este un cuvânt. Începe primul copil cu cuvântul pe care l-a tras, al doilea copil îi spune cuvântul i aa mai departe pân la ultimul. Evident, rezult o “ propoziie “ absurd care stârnete hazul. Copiii îi vor schimba locurile în ir, încercând s alctuiasc o propoziie cu sens deplin, care s exprime o idee complet. În etapele I, a lll-a i a lV-a am organizat i desfurat cu copiii o serie de exerciii creative al cror material este cuvântul, dintre care amintesc câteva:
Formularea unor propoziii în care toate cuvintele s înceap cu acelai sunet Un astfel de exerciiu cultiv flexibilitatea i originalitatea. Exerciiul poate avea mai multe variante:
1. propoziia este elaborat de un singur copil; la început se formuleaz propoziii simple, dar pe parcurs copiii ajung i la propoziii dezvoltate;
2. în elaborarea rspunsului particip mai muli copii, fiecare continuând propoziia
Încurctura povetilor Educatoarea “greete” povetile, încurcându-le sau aezând eroii în alte spaii sau alte timpuri, sau modific, rsturnând situaia. Se cere copiilor s continue povestea în situaia nou creat. Exemple: Scufia Roie nimerete printre extrateretri sau Cenureasa nimerete în povestea “Capra cu trei iezi”, sau Scufia Roie este rea , iar lupul este bun.
Iniial, copiii nu accept modificri în poveste i îi continu firul. Cu timpul, se obinuiesc i sunt deosebit de creativi.
Se dezvolt, astfel, gândirea lateral.
Mldie garofie
Grdinia Garoafa, Vrancea
Aceste activiti care se desfoar în grup au o importan deosebit pentru socializarea copilului. Educarea conduitei verbale a precolarului constituie o premis psiho-pedagogic a pregtirii lui pentru coal. Accentul principal trebuie s-l punem pe activitile de comunicare pentru c acestea vor constitui premise ale unei rodnice activiti de învare în coal.
Poveste colectiv
Se formeaz grupuri de câte 5-6 copii. În faa fiecrui grup se prezint pe un suport trei sau patru imagini, pe baza crora grupul trebuie s creeze o povestire. Fiecare grup îi alege câte un reprezentant, care reproduce în faa grupei reunite povestirea creat.
Exerciiul cultiv flexibilitatea i fluiditatea verbal.
Ce a face dac a fi…?
Se cere copilului s-i aminteasc o poveste sau un basm cunoscut i i se sugereaz s se pun în locul personajului principal din poveste. Copilul nu va reproduce identic schema basmului, ci va interveni cu modificri, în funcie de strile lui sufleteti.
Se cultiv astfel, capacitatea empatic.
Galaxia propoziiilor Pornind de la o propoziie prezentat de educatoare, fiecare copil
formuleaz o alt propoziie, legat prin îneles de cea dat. Fiecare copil poate s intervin ori de câte ori dorete, fr a împiedica, îns, participarea celorlali. Sunt acceptate i propoziiile care se bazeaz (dar nu le reproduc) pe cele exprimate anterior. În exerciiile urmtoare se poate porni de la o propoziie formulat de un copil.
Exerciiul cultiv fluiditatea i originalitatea.
Mldie garofie
(continuare din numrul 4 al revistei)
Pasul 7 Formulati cerine eficiente (durata pasului - cel puin o sptmân)
1. Formulai cerine numai atunci când suntei pregtit s urmrii îndeplinirea lor;
2. Asigurai-v c în timp ce formulai cerina copilul este atent;
3. Exprimai cerinele concis i nu sub forma unor rugmini;
4. Formulai numai o cerin;
5. Verificai îndeplinirea cerinelor;
6. La început concentrai-v pe mai puine cerine
Pasul 8 Recompensai copilul dac respect cerinele i regulile (durata pasului - cel puin 2 sptmâni)
1. Formulai cerine în mod eficient ;
2. Recompensai copilul imediat ce a realizat o cerin;
3. Discutai cu copilul în fiecare sear sarcinile îndeplinite pe parcursul zilei i regulile respectate;
4. Recompensai copilul dac a îndeplinit o sarcin, fr ca dvs. s o fi cerut în mod direct
5. Concentrai-v la început asupra unui numr redus de cerine
Mldie garofie
24
Pasul 9 Regulile i cerinele nerespectate sunt urmate de consecine (durata pasului - 3 sptmâni)
1. Rspltii copilul dac respect regulile i cerinele;
2. Când alegei consecinele negative avei grij s le putei aplica (imediat i consecvent);
3. Fii atent la diferite forme ale consecinelor negative naturale
• Remedierea pagubelor
• Îngrdirea spaiului de joac
4. Stabilii pentru fiecare regul sau cerin consecina negativ natural (s rezulte direct din pb. comportamental, s fie aplicabile, s urmeze imediat, s urmeze în mod constant);
5. Aplicarea consecinelor negative
a) Denumii înclcarea regulii i anunai consecina negativ ce rezult din ea;
b) Dai copilului o ans dac problema comportamental se menine ;
c) Permitei copilul s explice de ce a înclcat regulile;
d) Dac este necesar, motivai înc o dat necesitatea respectrii regulilor;
e) Persistai în aplicarea consecinelor negative;
6. Nu purtai discuii lungi cu copilul;
7. Aplicai pe cât posibil într-o manier linitit consecinele negative;
8. Alegei dou cerine sau dou reguli de familie
Mldie garofie
Ciomaga Florentina
CJRAE Vrancea
Pasul 10 Dac recompensa nu este suficient aplicai planul de recompensare
cu puncte
1. Descriei cât mai exact posibil comportamentul problematic; 2. Descriei comportamentul neproblematic în aceste situaii; 3. Stabilii punctajul pe care îl primete copilul dac se comport
necorespunztor; 4. Descriei tipul de comportament pentru care copilul primete un punct; 5. Stabilii împreun o list cu dorine pentru recompensele suplimentare; 6. Stabilii numrul de puncte care este necesar pentru recompense suplimentare; 7. Aplicarea planului
• afiai planul într-un loc vizibil în cas;
• reamintii-i copilului planul de recompensare cu puncte;
• acordai punctul imediat ce copilul s-a comportat neproblematic;
• seara, discutai modul în care s-a descurcat cu Planul de recompensare cu
puncte;
• schimbai punctele în recompense;
• orice început este greu
(continuarea în numrul urmtor al revistei)
Pasul 11 Cum se schimb sau se încheie un plan cu puncte
1. Dup o perioad schimbai recompensele; 2. Extindei planul de recompensare cu puncte i la alte comportamente
problematice; 3. Nu încheiai prea repede Planul de recompensare cu puncte; 4. Diminuai numrul de puncte pentru comportamente neproblematice; 5. Renunarea la Planul de recompensare cu puncte prin “uitarea
natural”; 6. Renunarea de prob la Planul de recompensare cu puncte
Mldie garofie