CONFUCIANISMUL SI TAOISMUL

CONFUCIANISMUL

Descrierea cultului

Masura mai nti de toate ConfuciusSingurul lucru pe care noul regim (chinez, n.t.) nu-l va putea face niciodata este de a-l scoate pe Confucius din China. Unii spun ca nici n-a ncercat. Altii sustin ca nici nu merita sa ncerce. Cei peste 1.000.000.000 de oameni care locuiesc n China l cunosc pe Confucius deplin, tot att cum milioanele de oameni din Europa si America l cunosc pe Hristos. Ei nu au o religie de stat, dar este predominant confucianista.n China se afla circa 5.000.000 de musulmani, circa 4.000.000 de catolici si aproximativ 1.000.000 de protestanti. Exista nenumarati budisti si adepti din toate religiile mari ale lumii. Dar confucianismul si taoismul domina scena religioasa, iar pe Confucius l iubesc anume. Chinezii l cinstesc si l asculta cnd este vorba de filozofie si de nvatatura pentru viata interioara. El este localnic tot att ca si cmpurile de orez, si este tot att de mult legenda si realitate ca si vechiul zid chinezesc.[footnoteRef:1] [1: Ion Pachia Tatomirescu,Dictionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaiei..., Timioara, Ed. Aethicus, 2003, p. 19.]

Vestitul si vulnerabilul Confucius nteleptul slab si subtirel al veacurilor, cu barba lui rosietica si cu sclipirea-i jucausa n ochi este chiar pe potriva noului regim si este corect sa spunem ca i va depasi pe toti. Poate ca nu este nimic deosebit n aceasta, deoarece profetii au daruit ntotdeauna mai mult dect conducatorii lumesti. nsa nteleptul si istetul Confucius, n primul rnd, n-a vrut niciodata sa fie profet. El era idealist, nvatator si filozof. Mai era si un om foarte practic. Privind afara spre lume, el gasea ca este absurd sa existe att de multa suferinta cnd ea poate fi vindecata prin fratietate si prin simtaminte de buna voire. Considera ca nu trebuie sa existe att de multa crima cnd propriu firii umane este sa fie buna. De asemenea, el detesta faptul ca exista att de multa nedreptate, cnd stim ca trebuie sa traim toti laolalta si ca toti trebuie sa murim ntr-o buna zi si sa lasam lumea vlastarelor noastre.Confucius traia cu ideea ca poate sa faca ceva pentru ameliorarea lumii. El spunea ca daca fiecare generatie s-ar putea convinge sa traga folos din greselile si realizarile trecutului, civilizatia ar face un pas incomparabil catre un viitor mai bun. Dar pentru a realiza asa ceva este necesar ca fiecare persoana n parte sa duca o viata corecta, chiar mai necesar pentru conducatori sa o traiasca efectiv.Ce poate zice orice regim despre aceasta? Nici chiar noul regim nu poate sta mpotriva. E ca atunci cnd stai mpotriva pacatului. Nu exista doua cai n aceasta privinta. n aceea consta secretul maretiei lui Confucius. Lucrurile pe care le spunea el, axiomele(adevar fundamental), aforismele(cugetare) si atitudinile pe care le-a afisat reprezinta munti de adevar ascunsi n inima fiecarui om.[footnoteRef:2] [2: M. Eliade,Istoria credinelor i ideilor religioase, Ed. Univers Enciclopedic, 2003, p. 123.]

Adevarul despre Vechi si Modern Desi Confucius a trait acum 2.500 de ani, nvataturile lui sunt extrem de actuale. Acolo unde a vorbit poporului se plimbau vechile care trase de boi, pe alaturi. Acolo unde sezuse dimpreuna cu elevii sai, torte primitive -si revarsau lumina peste clasa lui. Iar cei care copiau spusele sale ntreprindere-si faceau copii scriind de zor pe foi de papirus. Totusi, ceea ce spunea el nca suna ca un adevar ce trebuie repetat astazi la fiecare post si program de televiziune. Confucius a zis:Arta de a conduce consta din alegerea corecta a functionarilor. Trebuie ridicati oamenii corecti pentru ca ei sa poata pune presiuni asupra celor incorecti, caci astfel cei incorecti (strmbi) pot fi ndreptati. Odata, cnd a fost ntrebat ce la ntristat cu privire la lume, el a spus:Faptul ca virtutea nu este cultivata, ca stiinta (cunoasterea) nu este prezentata clar, faptul ca oamenii aud de datorie (obligatie) dar nu si-o ndeplinesc, faptul ca aceia care se stiu ca sunt rai nu ntreprind nimic pentru a se mbunatati: acestea sunt lucrurile care ma ntristeaza.Desi Confucius traia pe vremea feudalismului (chinez, n.t.), cu 500 de ani nainte de Hristos, el se exprima de parca ar fi banuit deja aparitia credintei crestine, n ce priveste morala. Cu toate acestea nu a avut niciodata intentia de a ntemeia o religie.Vorbiti despre slujirea zeilor facu el observatie odata ucenicilor sai dar cum i veti sluji pe zei cta vreme nu ati nvatat sa-i slujiti pe oameni? Acestia l ntrebara despre viata de dupa moarte, iar el raspunse:Noi nu stim nca despre viata de aici; cum putem sti despre cea dupa moarte?. Ei doreau o definitie a omului desavrsit, iar el le-a spus:Om desavrsit este cel ngrijorat de propriile imperfectiuni.A zis ca a fost chemat sa fie mesager al adevarului. Asa credea el ca este. N-a avut intentia de a se afisa ca unul pe care l-ar fi modelat zeii. A fi unSankara, un Buddha, un Zoroastru, un Moise era departe de gndul sau.[footnoteRef:3] [3: E. Vasilescu,Istoria Religiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, 1998, p. 78.]

Confucius s-a nascut fara a fi fost prevestit, n provincia Lu din judetul Ciang Ping, n orasul Ciu, n anul 551 .d.Hr. Tatal sau era soldat, n vrsta de 70 de ani, iar familia se numea Kung. Mama lui se numea Cing-Tai, iar lui i s-a pus numele de Ciu-Kung. Principalul lucru care l-a destins de alti copii era pofta lui de nvatatura, si precocitatea pe care a aratat-o n muzica, poezie si filozofie la o vrsta frageda. Singura trasatura care l-a evidentiat ca neobisnuit a fost credinta ca omul este bun din fire, ca bunatatea ntotdeauna ntrece si copleseste raul, si ca buna cuviinta si politetea este o virtute de capati. O alta calitate exceptionala a lui a fost insistenta ca omul sa faptuiasca ceea ce predica el sau, n caz contrar, predicile lui sunt zadarnice. Prin urmare, el a ncercat extrem de mult sa duca o viata corecta.Dincolo de acestea, Confucius era un om foarte obisnuit. S-a pus chiar desi exista ndoieli aici ca s-a casatorit la vrsta de 19 ani si ca a avut un fiu. El a servit n diverse functii, n provincia Lu si, dupa decesul mamei sale, a tinut doliu timp de 3 ani, cum cerea obiceiul. Pare sa fi fost o persoana foarte sensibila, fiindca s-a spus ca surprindea starea celor care veneau la el pentru sfat si ca avea un deosebit respect ca orice ntelept fata de ceea ce se petrecea n sufletul altcuiva.Daca ar trai si azi, fara ndoiala ca ar avea o rubrica de ziar ntitulata: Confucius ziceUn pastor-preot, avnd faima de a fi personalizat religia si de a fi scris carti pe aceasta tema, afirma ca a luat multe idei morale sanatoase de la nteleptul din Lu. El spune despre Confucius c ar fi zis primul unui om, c pe ct mediteaza mai mult asupra gndurilor bune, pe att lumea sa si lumea ntreaga vor fi mai bune. Aceasta idee este la fel de moderna si de sanatoasa ca si puterea gndirii pozitive!Confucius n-a dorit niciodata sa creeze vreo religie. El a trait pe vremea nvatatorilor ratacitori si a filozofilor itineranti, fiind unul dintre ei. Fara ndoiala nsa ca era cel mai bun dintre ei. Acestia l-au numit Kong Fu Zi, nume care mai trziu a fost latinizat de iezuiti si pronuntat Confucius. Chiar si pe atunci era lucru obisnuit sa ntrebi:Ce zice Confucius?.[footnoteRef:4] [4: Ibidem, p. 79.]

n jurul lui Confucius s-a format o scoala care, n zilele ei de vrf, numara circa 3000 de studenti. El preda acestor persoane filozofia si muzica si punea mare accent pe morala. Cursul lui principal putea fi ntitulat:Intelepciune pentru viata. Deoarece studentii sai staruiau n a vedea religie n nvataturile sale, ei spuneau ca este religia de ordin moral. Prin aceasta Confucius se referea la ordinea morala din om, din societate si din lume. Confucius o denumea printr-un singur cuvnt Li, adicamasura.Si alti filozofi chinezi nvatau despre Li, dar dupa cum se relateaza, nici unul nu traia masura Li, sau nu o facea pe att de convingatoare precum o facea Confucius. Caci trebuie sa ne amintim ntotdeauna ca idealul confucianist despre omul superior a fost verificat si trait de nsusi Confucius.Linu nseamna doar ordine morala; el mai nseamna corectitudine, virtute, credinta si, mai presus de toate, buna cuviinta. Confucius zicea:Adevarata barbatie consta din ntelegerea propriului sine si din restabilirea masurii (Li). Oricine-si va ntelege propriul sine si si va restabili masura (Li), va fi urmat de toata lumea.Confucius s-a silit sa faca asa, iar pentru o vreme parea ca lumea l-ar urma. Guvernatorul provinciei Lu l-a chemat sa-i fie ministru si, ntr-o perioada de timp extrem de scurta, avu loc o mare schimbare n starea morala a tinutului. Oamenii traiau mai bine si erau mai fericiti; criminalitatea a scazut, iar Li (masura) era cinstita ca bine suprem. [footnoteRef:5]Lucrurile n-au durat deoarece guvernatorul nsusi a cazut din gratie, dar Confucius a zis:Sa fie numai oameni corecti si conducerea va nflori; fara acestia nsa conducerea decade si nceteaza sa mai existe. [5: Ion Pachia Tatomirescu, op. cit., p. 23.]

Confucianismul si Divinitatea Deoarece Confucius nu a beneficiat de nvatatura si cugetarea lui Iisus, evident ca el nu stia ca omul are nevoie de sprijin n afara sa. El pare ca nu a stiut ca omul are nevoie de Dumnezeu si ca fara de paternitatea lui Dumnezeu este chiar imposibil sa se nfaptuiasca fraternitatea umana. Religia lui a fost religia bunei morale, dar pare ca niciodata nu si-a adncit morala n asociere cu divinul. De asemenea, pare ca niciodata nu a nteles ajutorul lui Dumnezeu, chiar n propria sa dilema:Exista trei lucruri zicea el pe care, pare-se, nu le pot realiza dupa maniera omului ideal: virtutea fara incertitudine, ntelepciunea fara ndoieli si curajul lipsit de teama.Confucius revenea ntotdeauna la Li (masura). Li este forta stabilizatoare, tehnica prin care omul se disciplineaza, ncrederea prin care omul se sustine. Tot ceea ce pune accent pe spiritualitate din nvatatura lui Confucius se concentreaza n jurul lui Li. El punea Li n legatura cu armonie centrala ce si-o imagina ca pe armonizarea fiintei noastre morale cu universul.[footnoteRef:6] [6: M. Eliade, op. cit., p. 125.]

n vreme ce crestinismul ncepe cu credinta n Dumnezeu prin Hristos si conduce la cunoasterea fraternitatii umane, si n timp ce crestinismul se ocupa de voia lui Dumnezeu si de dragostea lui Hristos, confucianismul ncepe cu omul ca fiinta morala si apoi conduce la constiinta cosmica si la intuirea lui Dumnezeu. In confucianism nu exista Mntuitor, nici mntuire si nici sacrificiu n modul n care crestinul ntelege aceste lucruri.Dar Confucius nu se gndea la religie. Doar urmasii sai s-au gndit. N-a spus el, oare, ca viata consta din maniere, morala si impulsuri? Nu a subliniat el ca n forma lor cea mai nalta aceste nsusiri sunt daruri ale duhului aflat n om si asezate acolo de Creator, gata pentru a fi puse n lucrare?Virtutea spunea el insistent este binele suprem al omului, iar ordinea este singura porunca a Cerului.Ce gndesc conducatorii noi ai Chinei despre toate acestea, atunci cnd privesc peste milioanele ce se nmultesc si cnd vad pe simpatizantii acestui mare ntelept ca umplu templele unde sunt expuse tabletele lui Confucius si unde arde tamie n memoria aceluia numit de urmasii sai drept Omul suprem? Ce pot spune ei cnd, la Altarul Cerului din Pekin credinciosii nca repeta, n inimile lor, ceea ce a rostit Confucius?

TAOISMULSa nu faci nimic este mai bine decat sa fi ocupat facand nimic- Lao Tzu.Un contemporan de-al lui Confucius, Lao-tz, al carui nume nseamna Batrnul filozof, a patruns mai adnc n relatiile dintre morala si religie pe de o parte si ntre nsusirile omului si Forta Creatoare pe de alta. Lao-tz numea aceasta fortaTao. Tao esteCalea. Tao nsumeaza tot ceea ce misterul si magicul leaga omul de legea universala. Confucius a fost un moralist iar Lao-tz un mistic. Se spune ca ei nu s-au ntlnit niciodata. Unii spun ca Lao-tz nici n-ar fi trait vrodata; dar altii, care tin la Lao-tz n chip deosebit, spun despre Confucius ca acesta a stat la picioarele lui Lao-tz. Oricare ar fi adevarul,LisiTaoau fost puse mpreuna de acesti doi oameni ilustri.[footnoteRef:7] [7: Alan Watts, Al Chung-liang Huang,Dao calea ca o curgere de ap caligrafie suplimentar de Lee Chihchang, traducere din englez de D. Luca, Buc., Ed. Humanitas, 1996, p. 34.]

Confucius nvata oamenii cum sa fie n lume si ai lumii, pentru ca sa amelioreze lumea. Lao-tz i nvata pe oameni cum sa scape de lume si totusi cum sa o refaca, urmndTao,Calea cosmosului, Calea ratiunii, Calea vietiisiCalea devenirii. Odata, Lao-tz a afirmat ca urmareaCaiinu cerea ntelepciunea pentru care pleda Confucius, nici stralucirea gndirii, n care el era maestru. Confucius zicea:Scapati-va de ntelepti, alungati profesorii: atunci poporul va fi de o suta de ori mai cstigat.Cu toate acestea, Lao-tz era de acord cu Confucius asupra principiilor morale si a vietii sanatoase; cei doi ntelepti de asemenea erau de acord asupra vechii credinte chineze din cultul stramosilor. Nici nu putea face altfel, deoarece veneratia pentru cei raposati avea o lunga si respectata traditie n popor. Confucius zicea:Ct traiesc, parintii trebuie slujiti dupa regulile bunei cuviinte. Cnd mor, trebuie nmormntati, potrivit regulilor bunei cuviinte. Dupa ce sunt nmormntati, trebuie sa li se aduca jertfe potrivit regulilor bunei cuviinte. Confucius credea ca venerarea stramosilor mentine ntelepciunea si nvatatura anticilor mereu vie si prezenta printre cei vii. El venera traditia si pe antici daca venera ceva iar mormintele celor morti erau considerate ca niste trepte spre ntelegerea Cerului.[footnoteRef:8] [8: Ibidem, p. 35.]

Sa nu ne mire faptul ca atunci cnd Confucius a murit la vrsta de 73 de ani, si cnd Lao-tz a murit la o vrsta necunoscuta, credinciosii au nceput sa venereze mormintele lor. Cei care-i iubeau pe acesti nvatatori doreau sa tina treaza ntelepciunea si nvatatura adusa de venerabilii ntelepti. Pna atunci nu se descoperise nici un adevar mai important si nici un om nu ajunsese mai aproape de inima Chinei sau de sufletul poporului sau dect Maestrul Kung si Batrnul filozof. Confucianismul si Taoismul au devenit religii, iar ntemeietorii lor au devenit profeti fara sa vrea.

Tao te King si Analectele Urmasii lui Confucius si ai lui Lao-tz au strns laolalta aforismele si gndirea lor filozofica si le-au pus n carti ce aveau sa devinaBibliileacestor religii.Tao te King (Cartea Caii si a Virtutii)contine esenta Taoismului. Delicat si cu dragoste, ea le spune cititorilor ca Cerul narmeaza cu iubire pe cei pe care nu vrea sa-i vada pierduti. Implornd, Cartea sugereaza cum se poate descoperi mai bine tainaCaii, a luiTao.[footnoteRef:9] [9: Jean Chiriac -Iniiere n taoism, vol. 1, AROPA, 2004, p. 54.]

Ca si cum ar anticipa Evangheliile crestine, care ne aduc minunata gndire a lui Iisus Hristos,Tao te Kingspune:Rasplateste raul cu binesiUrmeaza Calea (Cerului) si vei gasi pacea.Unii nvatati afirma despre Confucius ca n-ar fi scris nimic, n timp ce altii i atribuie cel putin cinci opere clasice. Toti criticii sunt de acord caBiblia Confucianismuluio constituieAnalectele. Acestea se compun din 20 de capitole scurte, scrise de studentii lui Confucius n timpul vietii sale dar si dupa moarta lui. Cu respect si cu afectiune, ei au consemnat cuvintele nvatatorului lor:Maestrul zice: Cine este cu adevarat bun nu este nefericit niciodata. Cine este cu adevarat ntelept, nu este niciodata mirat. Cine este cu adevarat curajos, nu se va teme niciodata. Maestrul zice: Cnd sunteti departe de casa, purtati-va ca si cum ati fi n fata unui oaspete de seama. Purtati-va cu oamenii de rnd ca si cum ati aduce o jertfa importanta. Maestrul zice: Cine nu se va griji de ceea ce este departe de tot, curnd va da peste ceva mai rau dect amenintarea iminenta.Desi Confucius se silea sa promoveze o ordine morala si sociala pe masura trecerii anilor, cei care-l iubeau aprofundau implicatiile nvataturilor sale. Ei sustineau ca adevarata morala poate fi realizata numai daca omul traieste n armonie cu ordinea divina a universului.[footnoteRef:10] [10: Ibidem, p. 56.]

Comentatorul sau cel mai vestit a fostMencius. Acesta s-a nascut la 100 de ani dupa moartea Maestrului Kung. Mencius a fost fata de Confucius ca Pavel fata de Iisus Hristos. El a rezumat esenta Confucianismului nCinci Virtutii Constante: buna-cuviinta, bunavointa, corectitudinea, ntelepciunea si sinceritatea.Mencius a rezumat nvatatura maestrului sau n aceste cuvinte ca un tezaur:Sa locuiesti n casa larga a lumii, sa-ti ocupi locul corect n lume, sa pasesti pe marea Cale a lumii, sa practici propriile principii pentru binele poporului, sa fii mai presus de puterea bogatiilor si a rangurilor; asa este omul care poate fi numit cu adevarat mare si curajos. Aceasta rezuma ceea ce Confucius a zis si ceea ce Confucius a cautat sa experimenteze acum 2500 de ani. Cu siguranta ca el a fost cel mai modern dintre antici si cel mai contemporan dintre cei dinti profeti.[footnoteRef:11] [11: Alan Watts, op. cit., p. 37.]

De-a lungul si de-a latul ntinsei sale patrii cea mai mare si cea mai nsemnata tara n ce priveste populatia, din toata lumea cuvintele si ideile sale constituie cea mai bogata mostenire a poporului. Conducatorii de astazi stiu bine ce a spus Confucius, dar sunt unii care spun despre Karl Marx si Confucius ca s-au prins care sa cstige pariul. Oare nu a pus fiecare dintre ei accent pe faptul ca omul trebuie sa se bizuie pe sine pentru a duce o viata corecta, pentru a dobndi maturitate si pentru a construi o societate mai buna ntr-o lume mai buna? Aici, n aceasta legatura se cauta sa se descopere o punte de legatura ntre sistemul social si cultural chinez si lumea moderna occidentala (n.t.)[footnoteRef:12] [12: M. Eliade, op. Cit., p. 134]

Daca ntr-adevar Confucianismul este religie, atunci el este o religie a bunei morale, fara secretul crestin al modului cum pot fi realizate cele mai profunde trasaturi morale. Ce a crezut cu atta pietate Maestrul Kung, aceea a demonstrat Iisus Hristos. Cu toata ntelepciunea lui att de elogiata, Confucius n-a descoperit niciodata formula pe care smeritul Galileean a adus-o att de convingator si a schitat-o att de simplu, cnd a zis:Mai nti cautati mparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte se vor adauga voua(Matei 6:33)Maestrul Kung s-a nascut mare, venerabil si ntelept; dar s-a nascut prea devreme. Parca am vrea ca el sa-l fi cunoscut pe Hristos.

BIBLIOGRAFIE

Chiriac, Jean, Iniiere n taoism, vol. 1, Aropa, 2004. Eliade, Mircea, Istoria credinelor i ideilor religioase, Ed. Univers Enciclopedic, 2003. Tatomirescu, Ion Patachia, Dictionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaiei..., Timioara, Ed. Aethicus, 2003. Vasilescu, Emilian, Istoria Religiilor, Ed. Didactica si Pedagogica, 1998. Watts, Alan, Al Chung-liang Huang,Dao calea ca o curgere de ap caligrafie suplimentar de Lee Chihchang, traducere din englez de D. Luca, Buc., Ed. Humanitas, 1996.1