Ion Minulescu

Epilog sentimental

D-mi ochii-i plni, s-i mai srut o dat,i las-m s plec!...Tu nu-nelegiC-n orchestrarea ntregirii noastreNu-i ciripit de psrele-albastre,Ci-i rcnet doar de bestie turbat,Ce-i sngereaz-obrajii i te mucDe cte ori ncerci s-o-nchizi n cucSau de piciorul patului s-o legi?...

D-mi ochii-i plni, s-i mai srut o dat,i nu-i mai cer nimic!...Tu n-ai ghicitC melodia ntregirii noastre s-a sfriti toat fericirea-mprovizatCu care ne-avntm tot mai departeN-a fost dect iluzia c ne-am iubitCa dou manechine cu suflete de vat,Pstrate-ntr-o vitrin cu geamurile sparte?...

D-mi ochii-i plni, s-i mai srut o dat,C-atta doar mi-e dat s-i mai srut,n cinstea ntregirii noastre din trecut,Din care-acum n-a mai rmas nimicDect o fals fresc-n mozaic,Pe care nite gheare de bestie turbatnsngereaz dou imagini omeneti!...Nu le cunoti?...ncearc -i-ai s i le-aminteti!