ion. d. arginteanu, vlahofoni şi elenofoni

Upload: minov1979

Post on 07-Apr-2018

225 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/6/2019 Ion. D. Arginteanu, Vlahofoni i Elenofoni

    1/5

    rtle 190&

    APARE ODATA PE LUNA

    I.REVISTA POPULARA

    A B O N A M E N M , I N T U R O l A(1 4n gi'l).. .'''' t. : ~o ,pitHtri;. . '. . ..'. .

    . ; A B O N A M E N T U L 1 1 ' R O M A N I A 3 1 S T R E l I lT A T E P(I.un d.n. lei no~i '. . . 6p_. ,61uni n .;"

    B0 MAN ILOR 0 IN I.MPER IULOT 0 MAN"PubHo.tle Gorpului didactic ,I biserlcese romAn dbl Turela""... '. . . . . \- .. '

    UN ~MA~:56"BAN ((2_1/2~ 'P~A~t~ ) : -- ''O. , ."V""' ' ' ' ' ' ' ' ANUNCIUItI :&0,BANI (.'l.1farIA"T~I) LIlUA..'~r-'

  • 8/6/2019 Ion. D. Arginteanu, Vlahofoni i Elenofoni

    2/5

    I

    ~ A O P U L A R ! A R O M A l f I L O R D I N I I I P E R I U L O T O M A

    ~I L 0 (J. I

    h .J I P JU I E H Ap e l 1 V & n IlK A M

    C K n

  • 8/6/2019 Ion. D. Arginteanu, Vlahofoni i Elenofoni

    3/5

    ttd.llea acea tl e te deiinitiv lamurltl, dupa chiar marturiile ceJor1 retioase isvoare gree ,ti de informat iun1, ca Herodot, trabo

    1 altii. (cfr. K. O. MUller, Uber die Wohn sitze, ,die A bstain nn iltgund die Aslte re Gheschic hte d es Makedonisc ken Volkes, Berlin, 1825,Dr. Iohann Georg von Hahn, Albanesische Studten, lena, 1854pp. 224 ~i urm).In interesul adevarului, trebue sa spunem, ~a tnainte chiar-de a cuceri Elada ..poporul vechiu din aceste locuri intrebuinta. in scriere litere grece~ti, tot a!?a grecum .Persii cuceritori s'aufolosit multa vreme de scrierea cuneiforma a supusilor de mai,tarziu Asirieni. In timpul dominatiunei romane cultura ~i civi-lisatiunea elena n'a fost de loc persecutata in. aceste parti, dincontra 4 fost privita eu simpatie si chiar tncurajata. Insasi pro-clamarea liberarei Grecilor la jocurile istmice, facuta de con-sulul Flaminiu, a pornit din sentimentul demilaal Senatului dirtRama pentru natiunea, care a decazut .a~a de mult sub jugullui Alexandru eel Marel Plutarh lie spline ca greeifnu,meau peFlaminiu salvatorul si lapanltorul Greciei : " . I '.

    Pe cat de puternica .si de covarsitoare a Iost actiunea deromanisare i n alte p~rt~ :precum~ in "Ga~ia~Spania;', I?alm~t~a,.Panania, Moesia, .pe atat,.de slaba ~i,,4e.'neirisel\1il:~ta a fostaceasta. ~ctiu:~~}n 5fracia~"1esalia ~i ih~e~st locuri-unde po-pulatiunea inulgena a' fast :lasata ] ) h p a c e . J . s a 'traias~~'s~b iriflu- ''. . ," .1 , . . .' "ent. cultiirei ~i civiljsathinei elene.. Mneiile, .cari : ' s e , bateau. intimpul domi';-:itiunei' ro~ane,.erau.inliinb~ grea:cij.'~_Ai:tgut_,earida tnWmeiat 9f~1. Nicopa}e 'din' Epir, .a .' '~idieat, :aeolo: 9D' mo;.,nument c inscripiie 'grece~s'ca. Tb~ a~~{'~.;factit ~l;eJonstantin .

    . . I . . . ' . . ' " , ' I l . . . I \eel M~.'re, cnd a mutat capitaHi'; de Ia 'Rdma Ia ,~jza~t ..':' , .:Actipnea de ronianisare in aceste., , p a i H .se poafe zice C da fost nuli. Ceva mai mult. Din'inscriptiunile ~un~rare, gasite'tn Tracia, la Cavala;' Seres, Drama, ' in .cari, nurne curat ro-1 .',. 'mane, ca Aureliu ucianu , -Iu iia Domna, etc., .sunt scrise in gre-", ,se poate conchide ca: 0 parte" dadtnu mare parte din,o i romane asezate tn aceste p~r:t)" s'au desnatfonalisat,racii ,i llirii sudioi, de la muntii Hem' ~i pa.na.la 'h~ta-'_Ioliloy.."i, c ri s'au grecisat peste tot (cfr. 'Hasdeu., f;enealo-; ,op ar,lo,. ae#canice. Bu ur fti, r892, :p. 36).r t I limba oficiall, limba d Stat, d.e D is

    i p riul fundat d onstantin 1 Ma.r

  • 8/6/2019 Ion. D. Arginteanu, Vlahofoni i Elenofoni

    4/5

    , I M IN

    i b Ina, msa, ra nu mai putin uno cut i1 In sec, lui al VIIl a ticalosul i parat bizantin Focaco limba latin" ~i a de retat limba greaca ca limba oficiala.n aIm III nt imp riul de rasarit a Incetat de a mai fi n,-

    man, ear eoloniil adus din Italia, au fost adapate la luminaulturui din Bizan], in afara de loeuitorii munteni, care au sea-pat. an Wto~i i au con ervat intact graiul ~i moravurile stIalJune.

    ceste elemente pur rornane au Iost intarite prin coloniiretrase din Dacia lui Aurelian. Navalind in secolul al saptaleapeste Dunare lavii, mase eompaete de Romani de la nordulPenin. ulei Balcaniee, s'au revarsat spre sud; in aceste loeuri .;iTe. alia, unde s'au contopit cu veehiul strat roman !7iau formatun singur popor, poporul macedoroman.Crnnicarul bizantin Kekaumenos ne spune ca ~Romanii din

    aceste locuri si Tesalia loeuiau odata Hnga Dunare ~iSava, undeestazi Iocuesc Serbii, Elementul. romanesc din Muntii Hem si. . ,Pind s'a intarit asa de mult prin revarsarea coloniilor romanedin nordul Peninsulei Balcanice, incat a fost in stare sa far-. .meze mai tarziu un imperiu in muntii Ba1cani, si .un principatin Tesalia ~i Epir.

    Cat de multi erau atunci Romanii, ne spune Roeler (Ru-manische Studien, Leipzig, 1875, p. 116): In Evul Mediu ele-mentul romanesc din Tracia, Tesalia .._Moesia ~i tara lui Alexan-dru eel Mate intrecea pe eel grecesc in numar ~i putere fisica.

    Despre aeeasta vorbesc ~i savantii ~W.Tomaschek, Iirieek,Thunrnann, Cousinery etc. _, .Este drept ca elementul macedo-roman de astazi nu este

    asa de numeros ea alta data. ~c6ala, biserica greaca l ? i diferiteaite tmprejurari nefaste au ifl.u~ntat mult la desnationalizareaomanilor .. Tinutul intreg din Epir, Zagora, era odata un tinut

    curat romanesc.In- limba Zagoritilor s'au pastrat pana astazi numeroaseeuvinte macedo-romane, cari nu sunt cunoscute la Grecii dinalti parte. (Cfr. G. Murnu, Rumiinlsche Lehnworler, MUnchen,902, pp. 21-46). Batranii din Seres vorbesc inca rom neste,ar copii 10 au uitat cu totul graiul parintesc, Saci ta a fostora, pur romanesc. ~i tot astfel in multe alte localitati.a st a s nt adevaruri scoase din fapte reale ~i m ~r-

    neQU!llcutabil temei 1 lor av m t t dreptul s"': r spm-

    'r t

  • 8/6/2019 Ion. D. Arginteanu, Vlahofoni i Elenofoni

    5/5

    dlgnar ap lurile patriotil r din Atena, pausei lor nedrepte, nu c ru ta n ic i un m j loc, n

    a profana chiar stiinta ~i adevarurile, cad striltdcesc caoarelui. Stiintificeste, mai de graha putem admite ca"'~"'~.";I ' .J.din imperiul otoman sunt in mare parte Vlahi Elene-

    , Romani grecisati, decat sa credem ca noi Ar ornanii am'fest odata Greci,Nu suntem Vlahotoni, dupa cum n'am fost vre-o data Cu-lovlahi.Suntem descedentii legionarilor lui Paul Emiliu si ai im-,paratului Aurelian. Avern constiinta deplina de trecutul nostru.Suntem stranepotii falnicei Roma si suntem mandri de aceastanobila origina. Virtutea rornana a fost puterea magica care asalvat poporul nostru -de toate pericolele timp de 0 mie si trei. 'sute de ani, ear astazi cand ochii _ni s'au deschis si soarele. ~Inmiaei am viizut, cand urechile :ni s'au destupat - ! ? i glasuladevarului am auzit, .nimeni ~i nimic nu va putea sa ne abatadin calea cea adevarata care este calea luminei si a mantuirei. ,

    I. Ineamu U1. :ION D . ARGINTEANU

    .' .

    - Moi HrisuIl ali IanuliScapital?i dao magule;tHrisula cara s'nu erai,Bagai boatea di sg:hilea,i2.M O l Hrisula Muralba,,'Vlr'ca tine nu va s'hiba.n pldure tu cllitij. , 8, .'ti tr~i Gachi di cusita . . .M oi Hrlsul1, cap Iigat, .iIialazi trap di trap,'r : ' iori ,iflr'barbat.M i iuli din curi I 5

    1 t m zi ,8

    . -