investiti i

Proiect de an la managementul

investițional

1.Investițiile publice locale și finanțarea acestora.

Proiectele de investitii publice (PIP) constituie apanajul autoritatilor publice locale sau centrale si se initiaza cu scopul de a satisface nevoile sociale de echipare si/sau amenajare teritoriala sau de dotare edilitara a localitatilor.

Spre deosebire de investitiile facute in sectorul privat, proiectele de investitii in sectorul public au urmatoarele trasaturi particulare:

• 1) Evaluarea fiecarui “PIP” trebuie facuta in contextul general al conceptiei de amenajare teritoriala si/sau modernizare a serviciilor publice la nivel national sau local. Strategia de amenajare si dezvoltare a comunitatilor teritoriale este de regula un program integrat al autoritatilor publice, cunoscut sub forma de schita de dezvoltare si amenajare urbana (SDAU) sau plan de urbanism general (PUG). Orice “PIP” trebuie sa fie o forma de manifestare concreta a strategiei oricarei primarii in competitia concurentiala urbana in care se afla localitatile. In esenta, analiza concurentiala trebuie sa se inscrie pe trei axe:


• analiza in termeni de competitie, respectiv identificarea concurentilor si a domeniilor de rivalitate;

• analiza in termeni de competitivitate, respectiv evaluarea avantajelor si a slabiciunilor in fata provocarilor de mediu;

• analiza in termeni de pozitionare, care permite delimitarea caracteristicilor distinctive ce vor trebui promovate prioritar in cadrul proiectelor orasului.


2) Spre deosebire de proiectele din sectorul privat, PIP evolueaza intr-un sector relational deschis si mult mai complex, care implica o structura de conceptie tridimensionala pe trei paliere: proiect ca ambitie globala cu orientare predominant economica – proiectul orasului “stricto sensu”, proiect de amenajare a spatiului sub definirea de proiect urban si concretizare a proiectului urban in sarcini prioritare ale edililor localitatii, sub forma de proiecte de servicii publice.

3) La fundamentarea socio-economica a PIP se vor avea in vedere nu numai efectele lor directe si imediate, ci si efectele propagate si de perspectiva care se manifesta mai mult sau mai putin difuz in viata colectivitatii, la nivelul individului sau colectivitatii, prin modificarea nivelului de instruire/scolarizare, stare de sanatate, confort, venituri, rata a somajului etc. Se va pune deci accent pe rezultatele analizei economice, bazate pe studii de impact socio-economic si de mediu asupra colectivitatii. Astfel de efecte sunt insa mai greu de identificat si de cuantificat numeric.


4) Analiza si sistemul de criterii ce stau la baza finalitatii evaluarii unui proiect PIP au caracter aparte, fiind necesara personalizarea lor la nivel de proiect sau colectivitate, avand in vedere diversitatea geografica si de domenii de interes public, de la proiecte complexe cu caracter industrial (centrale termo-electrice, instalatii de tratare a deseurilor, sisteme de transport etc.), la proiecte cu caracter cultural, educational, de sanatate etc. Tocmai considerand diversitatea gamei de servicii publice existente la nivel de colectivitate teritoriala, specialistii sustin ca, pentru a realiza o analiza logica si completa, este necesara elaborarea unei conceptii metodologice unitare de evaluare, dar care sa permita particularizari pe domenii importante de lucrari publice


Avand in vedere campul de aplicatie al serviciilor publice la nivelul colectivitatilor umane, putem face urmatoarea grupare a proiectelor de investitii publice:

• proiecte cu caracter industrial – de mare complexitate tehnica si tehnologica (centrale electrice si termoelectrice, statii de tratare si distributie a apei potabile, instalatii de tratare si prelucrare a deseurilor etc.)

• proiecte de infrastructura in transporturi si comunicatii, urbana sau interurbana ( strazi, statii de sosire-plecare – gari, aerogari, autogari – sisteme de transport urban, magistrale de telecomunicatii, transport energie etc.)

• amenajari urbane, instalatii cu caracter edilitar, servicii publice

• proiecte in domeniul apararii si sigurantei

• proiecte de investitii cu caracter cultural, administrativ, de invatamant, cult, sanatate, sportiv, petrecerea a timpului liber etc.


5) Specificul si diversitatea domeniilor de servicii publice, modul cum se manifesta in viata colectivitatii, ne permit sa realizam o structurare a PIP dupa modul in care isi finanteaza costurile de investitii si operare.

6) Proiectele de investitii publice se deosebesc de cele din sectorul comercial si dupa sursele de finantare, care pot fi:

• alocatii bugetare de la bugetul central sau de la bugetele locale;

• disponibilitati din fondurile de dezvoltare ale agentilor economici prestatori de servicii: regii autonome, societati comerciale locale;

• alte fonduri disponibile la nivelul colectivitatilor locale, organizatiilor filantropice sau umanitare autohtone sau straine;

• sponsorizari de la persoane publice sau fizice autohtone sau straine;

• imprumuturi pe piata financiara interna sau externa;

• fonduri accesate prin proiecte agreate in programele de preaderare ale Uniunii Europene si in alte programe speciale tip USAID sau Banca Mondiala.

Aceasta structurare este importanta deoarece la elaborarea studiilor de fezabilitate trebuie sa se tina seama de exigentele specifice fiecarui tip de finantare.

Redați importanța investițiilor în dezvoltarea economiei naționale

Din punct de vedere conceptual, implicaţiile pozitive la nivel macroeconomic se referă, în principal, la următoarele aspecte:

• Susţin creşterea economică, fapt ce se realizează diferenţiat funcţie de forma pe care o îmbracă investiţia străină directă. În cazul unei investiţii „pe loc gol”, creşterea economică se datorează creării unei noi capacităţi de producţie, locurilor de muncă suplimentare, apariţiei unui nou consumator şi plătitor de taxe. În cazul participării la privatizare, efectele pozitive apar în situaţia eficientizării activităţii agentului economic şi creşterii competitivităţii acestuia, permiţând supravieţuirea pe termen lung a întreprinderii privatizate.


• Stimulează investiţiile interne, întrucât producătorii autohtoni vor fi interesaţi în creşterea eficienţei activităţii şi îmbunătăţirea calităţii output-urilor fie pentru a face faţă concurenţei datorate prezenţei investitorlior străini în sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobândi calitatea de furmizori ai investitorului străin. În plus, firmele locale pot dobândi acces la canalele de distribuţie ale investitorului străin, caz în care vor fi interesate în creşterea producţiei şi a calităţii bunurilor realizate.

• Sprijină restructurarea şi privatizarea, aspect care prezintă o importanţă deosebită în cazul statelor central şi est europene, în special în cazul firmelor care necesită un volum mare de capital şi capacitatea de a reorganiza şi eficientiza activitatea. Astfel, investitorii străini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizării, în măsura în care efectuează ulterior investiţii în vederea eficientizării rapide a activităţii firmei.


• Susţin creşterea veniturilor la bugetul statului datorită apariţiei de noi contribuabili în economia ţării gazdă. Chiar şi în cazul în care se acordă anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca urmare a creşterii încasărilor din impozitele pe salarii.

• Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul ţării de implantare, nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel sectorial.

O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă, în general, pe termen scurt, apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea acesteia, ca de exemplu:


• Creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de care implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în care retehnologizarea activităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi competitivităţii, se poate înregistra o diminuare a deficitului comercial, în principal, atunci când investitorul străin este orientat preponderent către export sau substituirea importurilor.

• Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. În opinia noastră, pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care întreprinderile restructurate beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii, caz în care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amonte sau în aval).


• Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilităţilor fiscale acordate investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât forţa de muncă disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de activităţile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la maturitate, se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi).

Problemă

O societate comercială producătoare de băuturi răcoritoare,are la dispoziție două varinte de iinvestiții pentru dezvoltarea liniei tehnologice de producție a băuturilor răcoritoare în sticle de tip PET.

Să se fundamenteze variant optima de invenții cu ajutorul indicatorilor de eficiență economică,cunoscînd că cele 2 variante propuse în valoarea realizării obiectivului se caracterizează prin următorii indicatori tehnico-economici.

Rezultatele proiectelor

Indicatorii statici Varianta 1 proiect

Varianta 2 proiect

Max/min

Valoarea investiției totale

501000 580000 Min

Durata de execuție 2 2 MinDurata de funcționare

8 9 Max

Investițiile specifice 83,5 89,23 MinTermen de recuperare

3,34 2,76 Max

Coeficient de eficiență economică

0,299 0,362 Max

Cheltuieli echivalente

4101000 4765000 Min

Cheltuieli specifice 683500 733077 MinRandament economic

1,395 2,258 Max

Rentbilitatea 1,05 1,08 Max

Concluzie

• În urma calculării tuturor indicatorilor,am constatat că cel mai rentabil proiect investițional după indicatorii de bază este proiectul numărul 1,dar după indicatorii dinamici al 2-lea proiect.Avînd cele mai multe beneficii.

investiti i

Documents