investeŞte În oameni! proiect cofinanţat din fondul social ...rifse.uaic.ro/file/publice/rf - b1...

INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Proiect cofinanţat din Fondul Social European Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională"

Reţea interregională de formare în sistem e-learning

a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

INVESTEŞTE ÎN OAMENI! Proiect cofinanţat din Fondul Social European Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională" Titlu proiect: Reţea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/51391 Beneficiar: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi

pag

ina

INFORMAŢII GENERALE DESPRE DOCUMENT

Document elaborat în cadrul

proiectului :

REŢEA INTERREGIONALĂ DE FORMARE ÎN SISTEM E-LEARNING

A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Date identificare proiect:

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

A.P.1 - „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

D.M.I. 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională"

Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/51391

Sursele de finanțare ale

proiectului:

Fondul Social European

Guvernul României

Universitatea Älexandru Ioan Cuza din Iași

Parteneri:

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - beneficiar

Universitatea Dunărea de Jos din Galati – partener 1

Universitatea Stefan cel Mare din Suceava – partener 2

Universitatea din Oradea – partener 3

Inspectoratul Școlar Județean Iași – partener 4

Inspectoratul Școlar Județean Neamț – partener 5

Manager de proiect : prof.univ.dr. Teodor COZMA Versiunea

documentului :

FINALĂ

RF - B1.5 -1.2.docx

Faza de proiect : anul 1 de implementare Data documentului : 30 aprilie 2011

Realizare versiuni : metode: realizat de: versiune nr.:

Intermediare:

Aplicare chestionare, interpretare

date și realizare rapoarte regionale

și intermediare

Echipe experți

beneficiar și parteneri 0.1.1 – 0.1.6

Compilare & interpretare date din

rapoartele intermediare, versiune

intermediară raport final (draft)

Echipă experți

beneficiar 1.0

Finale:

Revizuire finală conținut Asistent manager 1.1

Revizuire finală tehnoredactare,

grafică, machetare Responsabil logistică 1.2

Activitățile graficului GANTT în parcursul elaborării documentului și impactul elaborării

Activități și subactivități Perioadă

implementare

Status document în

funcție de parcursul elaborării

Activitate B1

Realizarea analizei nevoilor de formare a grupului țintă pentru imbunătățirea

ulterioară a ofertei educaționale de la nivelul departamentelor de pregătire

a personalului didactic pentru o mai bună corelare a programului de

formare în sistem e-learning cu nevoile pieței

01.10.2010 –

30.08.2011

Neinițiat la începutul

activității (subactivități

preliminare)

Finalizat la sfârșitul

activității

Realizat 100%


pag

ina

Activități și subactivități Perioadă

implementare

Status document în

funcție de parcursul elaborării

Subactivități

antecedente

B1.1 Stabilirea metodelor de cercetare și a tehnicilor de

colectare și prelucrare a informațiilor privitoare la

cerințele de formare și calificare a pedagogilor

01.11.2010 –

31.12.2010

Subactivitate

preliminară inițierii

redactării

documentului 5%

B1.2 Elaborarea instrumentelor de identificare a nevoilor

de formare și de calificare a grupului țintă: chestionarul

01.11.2010 –

31.12.2010

Subactivitate

preliminară,

obligatorie inițierii

redactării

documentului 10%

B1.3 – Aplicarea chestionarului 01.01.2011-

28.02.2011

Subactivitate

preliminară,

obligatorie inițierii

redactării, parte

esențială a cercetării

50%

B1.4 Analiza și interpretarea datelor 01.03.2011 –

30.04.2011

Redactare inițiată,

versiuni de lucru ale

documentului , 95%

Subactivitate de bază

B1.5 Întocmirea unui raport asupra nevoilor de formare și

de calificare a grupului țintă

01.04.2011 -

30.04.2011

Redactare finalizată

100%

Subactivități

succedente

B1.6 Diseminarea informațiilor în rândul persoanelor

implicate și interesate de conținutul analizei

01.04.2011 -

30.04.2011

Document finalizat

100%, transmis spre

diseminare

B1.7 Redefinirea programului de formare în acord cu

rezultatele analizei de nevoi de formare și de calificare

pe piața muncii a grupului țintă

01.04.2011 -

30.04.2011

Document finalizat

100%, transmis spre

echipa de experți

pentru realizarea

subactivității *

B2.1 Revizuirea conținutului curicular al modulelor și

corelarea acestora cu informațiile obținute prin analiza

de nevoi

01.04.2011 –

30.06.2011

Document finalizat

100%, transmis spre

echipa de experți

pentru realizarea

subactivității *

B2.4 Pregătirea dosarului de acreditare 01.07.2011-

31.07.2011

Document finalizat

100%, transmis spre

responsabilii

subactivității *

Responsabilii subactivităților au beneficiat din timp si de varianta DRAFT a raportului (conținut rezultate cercetare

nemodificat față de varianta finală), pentru realizarea în parametri de timp și calitate a subactivităților

respective


pag

ina

Lista de distribuție versiune FINALĂ documentului

De la : Data Telefon /Fax

Drd. Constantin Hălăngescu – responsabil logistică 30.04.2011 +40-744.55.84.64

Către : Acțiune* Statut document & descriere

acțiuni

Încadrare utilitate document &

corespondență activități cf. graficului Gantt

Prof.univ.dr. Teodor Cozma

– manager proiect Aprobare

Livrabil activitate; statuarea

documentului ca livrabil final

al activității

M Managementul general al

proiectului

Echipă experți formatori și

coordonatori

Informare /

diseminare Livrabil activitate

B1.6 Diseminarea informațiilor în

rândul persoanelor implicate și

interesate de conținutul

analizei

B1.7 Redefinirea programului

de formare în acord cu

rezultatele analizei de nevoi de

formare și de calificare pe

piața muncii a grupului țintă

B2.1 Revizuirea conținutului

curicular al modulelor și

corelarea acestora cu

informațiile obținute prin

analiza de nevoi

Ing. Adrian Istrimschi –

responsabil IT proiect

Informare

Arhivare

Livrabil activitate; arhivare

electronică în baza de date a

proiectului și postarea lui pe

website-ul proiectului

www.rifse.uaic.ro

M4 Informare și publicitate

M4.7 Actualizarea informațiilor

de pe site

Luminița Philipe –

responsabil monitorizare

activități

Informare

Arhivare

Livrabil activitate; arhivare ca

document tehnic pentru

includerea in cadrul

documentației tehnice

aferente Cererii de

rambursare nr.2

M3.2 Realizarea rapoartelor de

verificare și evaluare a stadiului

proiectului

Lidia Bourceanu – resp.

informare și publicitate

Lect.univ.dr. Florin Frumos –

coordonator comunicare

parteneri

Informare &

publiciate

Livrabil activitate; element

pentru activitatea de

informare și publicitate în

proiect; transmiterea lui către

echipele partenerilor


M4.3 Promovarea proiectului

pe site-urile solicitantului și ale

partenerilor

Alți stakeholderi Informare /

diseminare

Informare și diseminare a

rezultatelor cercetării

efectuate de experți


B1.6 Diseminarea informațiilor în

rândul persoanelor implicate și

interesate de conținutul

analizei

DGFP-MECTS

Evaluare /

informare /

aprobare

Document constitutiv în

dosarul de acreditare a

programului de formare în

sistem e-learning

B2.4 Pregătirea dosarului de

acreditare

OI POSDRU MECTS

Evaluare /

informare /

aprobare

Livrabil activitate & document

tehnic în cadrul Cererii de

rambursare nr.2

M3.2 Realizarea rapoartelor de

verificare și evaluare a stadiului

proiectului (evaluare Cerere

de rambursare nr.2)

http://www.rifse.uaic.ro/


pag

ina

CONTROLUL VERSIUNILOR. CONTRIBUȚII REDACTĂRI ȘI REVIZUIRI

Nr.

Vers. Realizat sau revizuit de către Descriere Numele fişierului

0.1.1 Prof. Elena PREDA

Aplicare chestionare, realizare rapoarte

intermediare/regionale (jud. Neamț)

(document intern)

RI - B1.4/1.5 - 01.1.doc

0.1.2 Prof. Stelian HADÂMBU Aplicare chestionare, realizare rapoarte

intermediare (jud. Iași) (document intern) RI - B1.4/1.5 - 0.1.2.doc

0.1.3 Lector univ. dr. Otilia CLIPA

Lector univ. dr. Aurora-Adina IGNAT

Aplicare chestionare, interpretare date și

realizare rapoarte regionale (jud. Suceava) RI - B1.4/1.5 - 0.1.3.doc

0.1.4 Lect.univ. dr. Bențea Cristina - Corina

Lect. univ.dr. Anghelache Valerica


realizare rapoarte regionale (jud. Galați) RI - B1.4/1.5 - 0.1.4.doc

0.1.5 Conf.univ.dr.Valentin Cosmin BLÂNDUL

Conf.univ.dr. Mariana MARINESCU


realizare rapoarte regionale (jud. Bihor)

RI - B1.4/1.5 -

01.1.5.doc

0.1.6

Lect. univ.dr. Versavia CURELARU

Asist.univ.dr. Andrei MARIAN,

Asist.univ. dr. Roxana GHIAȚĂU

Prep.univ. drd. Adrian LABĂR


realizare rapoarte regionale (jud. Iași și

Neamț)

RI - B1.4/1.5 - 0.1.6.doc

1.0

Lect. univ.dr. Versavia CURELARU

Asist.univ.dr. Andrei MARIAN,

Asist.univ. dr. Roxana GHIAȚĂU

Prep.univ. drd. Adrian LABĂR

Compilare & interpretare date din

rapoartele intermediare, realizare

versiune DRAFT RAPORT FINAL

(document esențial intern)

RF - B1.5 – 1.0.doc

1.1 Lect.univ.dr. Georgeta DIAC Finalizarea și verificarea conținutului,

corecturi text (document intern) RF - B1.5 - 1.1.docx

1.2 Drd. Constantin HĂLĂNGESCU

Elaborare Informații generale despre

document (caseta tehnică);

Revizuire şi tehnoredactare finală

(grafică, machetare, corectură)

versiune finală

RF - B1.5 -1.2.docx

Notă despre copyright

Copyright ©2011 RIFSE (proiect „Rețea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din

învățământul preuniversitar”). Toate drepturile rezervate.

Descrierea in extenso a implementării acestui proiect, corelațiile activități-rezultate-indicatori și toate

celelalte aspecte, disponibile pe website-ul proiectului: www.rifse.uaic.ro

http://www.rifse.uaic.ro/


pag

ina

ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREPRIMAR ŞI PRIMAR

Proiectul „Rețea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din

învățământul preuniversitar” oferă învățătorilor/educatorilor oportunitatea parcurgerii unor cursuri în sistem e-learning. Faptul că aceştia pot accesa materialele online în ritmul lor propriu şi atunci când au timp creşte gradul de flexibilitate adaptat stilului acestora de învățare şi soluționează problema nepotrivirii de orare şi dificultății găsirii unui interval de timp care să fie acceptabil pentru toți cei interesați de acest program de formare.

Prin coroborarea datelor din studii, cercetări, analize SWOT despre parcursul didactic, din rapoarte ale inspecțiilor şcolare, ale focus-grupurilor tematice, s-a constat că ofertele de formare continuă în sistem e-learning sunt considerate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar oportunități care ar putea răspunde unor nevoi cărora programele tradiționale nu le mai fac față.

Un studiu empiric realizat anterior de către membrii echipei proiectului de față pe un număr de 246 de cadre didactice din preuniversitar a evidențiat că un procent relativ mare din personalul didactic chestionat (50%) nu a avut încă acces la un program de formare în sistem virtual și că există o serie de dificultăți legate de formarea continuă: dificultăți privind posibilitățile de informare despre programele existente; dificultăți legate de armonizarea programului personal cu activitățile de formare continuă; dificultăți cu privire la costurile financiare şi de timp pe care le presupune formarea în sistem tradițional (Curelaru & Diac, 2008). Motivele pentru participarea la programele de formare e-learning, invocate de profesori, evidențiază caracteristicile specifice învățării adulților (program flexibil, autonomie, ritm individualizat etc.). De asemenea, 45,9% dintre cadrele didactice chestionate care trebuie să se deplaseze din alte localități la centrele de formare continuă au apreciat că există costuri mari pentru cazarea lor pe timpul formării. Este evident că pentru aceste cadre didactice posibilitatea unor cursuri în sistem e-learning reprezintă un beneficiu.

Surprinderea nevoilor de formare a personalului didactic din învățământul preprimar şi primar în vederea selectării potențialilor beneficiari ai unei oferte de formare puse la dispoziție în sistem e-learning.


pag

ina

1. Estimarea procentului de învățători/educatori/institutori din mediul rural, care au mai puțin de 30

de credite pentru formarea continuă în ultimii 3 ani; 2. Estimarea procentului de învățători/educatori/institutori din mediul rural, care se declară

disponibili pentru o experiență de formarea în sistem e-learning pentru o perioadă de un an; 3. Identificarea principalelor motive care ar sta la baza opțiunii pentru o formare continuă în sistem

e-learning; 4. Aprecierea nivelului de competență în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale pe baza:

autoaprecierilor realizate de subiecți cu privire la propria competență, familiarizarea cu alte cursuri de formare în acest sistem, frecvența utilizării tehnologiilor informaționale;

5. Explorarea opiniilor învățătorilor/educatorilor cu privire la utilitatea tehnologiilor informaționale, dificultățile şi oportunitățile formării prin intermediul acestora;

6. Estimarea gradului de acces al cadrelor didactice din mediul rural la mijloacele informatice; 7. Evidențierea principalelor nevoi de formare psihopedagogică a învățătorilor/educatorilor; 8. Evidențierea relației dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning şi alte variabile:

vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani), nivel de competență în domeniul tehnologiilor informaționale, gradul didactic;

9. Evidențierea relației dintre nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale şi vârstă (două categorii de varstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani).

Populația țintă a acestei analize este reprezentată de educatori şi învățători din județele Iași, Neamț,

Suceava, Bihor și Galați, selectați după două criterii preliminare, în acord cu principiile generale

POSDRU (nondiscriminare, incluziune sociala, responsabilitate sociala, diversitate): cadre didactice din

învățământul preprimar şi primar; cadre didactice care lucrează în mediul rural.

Lotul de subiecți pe care a fost desfăşurată analiza a cuprins:

Iași – 340 de învățători/educatori cu vârsta medie de 42,59;

Neamț – 315 învățători/educatori, cu vârsta medie 44,93;

Suceava – 196 de învățători/educatori cu vârsta medie de 38,48

Galați – 205 învățători/educatori cu vârsta medie de 41,13 ani.

Bihor – 200 învățători/educatori cu vârsta medie de 37,97

Subiecții au fost selectați din populația descrisă anterior, în baza unor criterii dezirabile

stabilite împreună cu experții pe termen lung din cadrul proiectului, cu scopul de a orienta aplicarea

chestionarelor spre potențialii participanți la formare. Aceste criterii au fost stabilite în acord cu


pag

ina

principiile POSDRU, dar și în funcție de nevoile de certificare ale cadrelor didactice (semnalate de

directorii de școli și de către inspectorat). Criterii dezirabile de selecție a subiecților au fost:

1. Nu a obținut, cumulativ, în ultimii 3 ani un număr de credite transferabile mai mare de 30; 2. Nu a finalizat în ultimii 3 ani un program de formare continuă de lungă durată (90 de credite); 3. Nu a obținut în ultimii 3 ani un grad didactic (definitivat, gradul II, gradul I); 4. Nu este în prezent înscris la formarea continuă prin grade didactice; 5. Nu este în prezent înscris într-un alt program de formare continuă de lungă durată (90 credite); 6. Are cunoştințe şi competențe minime în domeniul TIC (foloseşte calculatorul şi internetul cel

puțin la un nivel de începător); 7. Este dispus/ă să participe la o experiență de formare continuă în sistem e-learning; 8. Este cadru didactic calificat (liceu pedagogic, PIR, PIPP, şcoală postliceală etc.).

Distribuția subiecților în funcție de gen, vârstă, grad didactic, specializare

IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

Gen

Masculin 18,5% (63)

13,3% (42)

9,69% 5,4 % (11)

14,5% (29)

Feminin 81,2% (276)

86% (271)

90,31% 94,6% (194)

85,5% (171)

Lipsă răspuns 0,3% (1)

0,6% (2)

0 0 0

Vârsta

pâna în 50 ani 63,5% (216)

54% (170) 85,71% 75,6 % (155)

0

peste 50 de ani 36,5% (123)

45,7% (144)

14,29% 24,39 %

(50) 80,5% (161)


0,3% (1)

0 0 19,5% (39)

Grad didactic

Debutant 2,1% (7)

2,6% (8)

1,53% 4,4 %

(9) 10% (20)

Definitivat 27% (95)

15,9% (50)

25% 21,0 %

(43) 11,5% (23)

Grad didactic 2 22,4% (76)

23,8% (75)

22,96% 46,3 %

(95) 25,5% (51)

Grad didactic 1 35% (119)

55,2% (174)

45,44% 28,3% (58)

44% (88)


2,5% (8)

5,10% 0 4% (8)


pag

ina

Specializarea

Educator 22,9% (78)

20,3% (64)

12,76% 32,2% (66)

27% (54)

Învățător 71,2% (242)

62,2% (196)

68,36% 51,7% (106)

56% (112)

Institutor 3,2% (11)

3,5% (11)

17,86% 15,1% (31)

11,5% (23)

Profesor primar 0

13% (41)

0 0 5,5% (11)


1% (3)

1,02% 0,97 %

(2) 0

Total 340

(100%) 315

(100%) 196

(100%) 205

(100%) 200

(100%)

IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR

18,50% 13,30% 9,69% 5,40% 14,50%

81,20% 86% 90,31% 94,60% 85,50%

0,30% 0,60% 0% 0% 0%

Distribuția după gen

Masculin Feminin Lipsă răspuns


63

,50

%

54

% 8

5,7

1%

75

,60

%

0%

36

,50

%

45

,70

%

14

,29

%

24

,39

%

80

,50

%

0,3

0%

0,3

0%

19

,50

%

Distribuția după vârstă

pâna în 50 ani peste 50 de ani Lipsă răspuns


pag

ina

Identificarea, recrutarea şi selecția grupului țintă pentru acest proiect a presupus parcurgerea

mai multor etape.

Prima etapă s-a derulat în cadrul seminarului național pentru lansarea proiectului şi a constat în realizarea unui atelier de dezbateri (Aspecte ale analizei de nevoi pentru formarea în sistem e-learning a grupului-ținta) la care au participat experți pe termen lung din partea partenerilor, reprezentanți ai ISJ-urilor partenere, membri ai echipei de formatori ai UAIC (15 persoane). Punctul principal al dezbaterilor a fost reprezentat stabilirea criteriilor de selecție a grupului tinta. A fost realizată o listă de criterii specifice: mediul de proveniență: rural/urban; numărul de credite obținute în ultimii 3 ani; participarea în prezent la alte programe de formare; statutul de calificat/necalificat;

Debutant Definitivat Grad didactic 2 Grad didactic 1 Lipsă răspuns

2,1

0%

27

%

22

,40

%

35

%

12

,60

%

2,6

0%

15

,90

%

23

,80

%

55

,20

%

2,5

0%

1,5

3%

25

%

22

,96

% 45

,44

%

5,1

0%

4,4

0%

21

,00

% 4

6,3

0%

28

,30

%

10

%

11

,50

%

25

,50

%

44

%

4%

Distribuția după gradul didactic IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR

Educator Învăţător Institutor Profesor primar Lipsă răspuns

22

,90

%

71

,20

%

3,2

0%

0%

2,6

0%

20

,30

% 6

2,2

0%

3,5

0%

13

%

1%

12

,76

%

68

,36

%

17

,86

%

0%

1,0

2%

32

,20

%

51

,70

%

15

,10

%

0%

0,9

7%

27

% 5

6%

11

,50

%

5,5

0%

0%

Distribuția după specializare



pag

ina

nivelul minim de competențe TIC; genul; vârsta; specializarea; gradul didactic, disponibilitate de a participa la o formare în sistem e-learning.

În etapa a doua au fost construite două instrumente pentru identificarea nevoilor de formare, pe baza listei de criterii elaborate în cadrul dezbaterilor: o grila de identificare de către directorii de scoli a potențialilor participanți la formare; un chestionar pentru cadrele didactice - potențiali membri ai grupului țintă. Cu ajutorul grilelor pentru directori a fost estimat, doar pentru județele Iași și Neamț, numărul de cadre didactice din primar şi preprimar eligibile pentru proiectul de față, în funcție de doua criterii eliminatorii: numărul de credite obținut în ultimii 3 ani (mai mic sau egal cu 30); anul obținerii ultimului grad didactic (înainte de 2007, inclusiv 2007).

În etapa a treia, în urma analizei inventarelor privind formarea resurselor umane din primar si preprimar oferite de ISJ-urile Iași și Neamț si a grilelor completate de directori, a fost selectat eșantionul de cadre didactice din aceste județe pe care au fost aplicate apoi chestionarele de analiza de nevoi. În județele Suceava, Bihor și Galați, nu au fost aplicate anterior grilele pentru directori în vederea preselecției, ci au fost aplicate direct chestionarele pentru cadre didactice, utilizând pentru selecția lotului criteriile obligatorii și dezirabile stabilite, precum și o serie de precizări tehnice pentru operatori: se vor aplica un număr de minimum 200 de chestionare; criteriile dezirabile au rol orientativ şi vor fi respectate în funcție de contextul specific de aplicare; ar trebui să fie acoperite, pe cât posibil, toate categoriile de vârstă: 20-30 / 30-40 / 40-50 / 50-60 pentru a evita discriminarea; să fie acoperite, pe cât posibil, toate specializările: educatori / învățător / institutori / profesori învățământ primar; e bine să fie acoperite toate gradele didactice.

În etapa a patra, după aplicarea chestionarului și analiza și coroborarea tuturor datelor obținute în etapele anterioare, va fi conceput formularul de selecție a grupului pilot şi apoi a grupului țintă.

Analiza grilelor de identificare a cadrelor didactice eligibile de către directorii de școli Analiza grilelor completate de directorii de școli din județele Iași și Neamț a evidențiat: în județul Iași, în 85 de școli din mediul rural, a fost estimat un număr de 464 de cadre didactice

din învățământul preprimar și primar care au mai puțin de 30 de credite în ultimii 3 ani și au obținut ultimul grad didactic înainte de 2007 (inclusiv);

în județul Neamț, în 48 de școli din mediul rural a fost estimat un număr de 350 de cadre didactice din învățământul preprimar și primar care au mai puțin de 30 de credite în ultimii 3 ani și au obținut ultimul grad didactic înainte de 2007 (inclusiv).


pag

ina

Analiza răspunsurilor la chestionarul de analiză de nevoi

1. Procentele de învățători / educatori / institutori din mediul rural, din județul Iaşi în funcție de numărul de credite obținute prin formări continue în ultimii 3 ani. Procentele au fost obținute prin analiza de frecvență a variabilei numărul de credite.

Nr. credite IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

0 - 30 credite

212 69,6 199 79 133 67,9 101 49,3 47 23,5

31 - 60 credite

51 16,5 34 13.5 35 17,8 41 20,0 48 24

61 – 90 credite

38 12,3 14 5.6 25 12.8 56 27,3 55 27,5

Peste 90 credite

8 2,6 5 2 3 1.5 7 3,4 50 25

Total 309 100 252 100 196 100 205 100 200 100

Se poate observa că în județele Iași, Neamț, Suceava există procente ridicate (69%, 79%, 67,9) de învățători / educatori / institutori cu un număr mic de credite - până în 30, obținut în ultimii 3 ani. Un procent mai scăzut de cadre didactice cu număr mai mic de 30 de credite există doar în Bihor, în timp ce în Galați aproximativ 50% ar avea nevoie de formare continuă.

IAȘI

NEAMȚ

SUCEAVA

GALAȚI

BIHOR

69,60%

79%

67,90%

49,30%

23,50%

16,50%

13,50%

17,80%

20%

24%

12,30%

5,60%

12,80%

27,30%

27,50%

2,60%

2%

1,50%

3,40%

25%

FRECVENȚA VARIABILEI: NUMĂR DE CREDITE

0 - 30 credite 31 - 60 credite 61 – 90 credite Peste 90 credite


pag

ina

2. Disponibilitatea învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural de a urma o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de un an. Procentele au fost obținute prin analiza de frecvență, a variabilei disponibilitate (itemul 14 din chestionarul analizei de nevoi).

Disponibilitate IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

DA 242 72.7 288 93.8 179 91.3 158 77,1 158 79 NU 91 27.3 19 6.2 17 8,7 47 22,9 42 21

Total 333 100 307 100 196 100 205 100 200 100

Rezultatele evidențiază un procent consistent de învățători/educatori/institutori din mediul rural (72,7 %, 93,8%, 91,3%, 77,1%, 79%) care doresc să participe la o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de un an.

3. Opțiunea pentru o formare continuă în sistem e-learning a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural a fost surprinsă prin realizarea mediilor aritmetice şi ierarhiilor pe variabila motive potențiale (itemul 3 din chestionarul analizei de nevoi).

IAȘI

NEAMȚ

SUCEAVA

GALAȚI

BIHOR

72,70%

93,80%

91,30%

77,10%

79%

27,30%

6,20%

8,70%

22,90%

21%

Frecvența variabilei: disponibilitate pentru formare în sistem e-learning

DA NU


pag

ina

Motive IASI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

med rang med rang med rang med rang med rang

Pasiunea pt. tehnică

6,87 XV 7,91 XIV 7,00 XV 6,66 XIV 7,84 XV

Conformarea la solicitările conducerii

7,25 XIV 7,53 XV 7,34 XIII 7,06 XIII 8,12 XIII

Economie de bani 7,36 XIII 8,07 XIII 7,43 XIV 6,47 XV 8,03 XIV

Program flexibil 7,54 XII 8,67 XI 7.76 XII 7,25 XII 8,83 IX

Nevoia de socializare

7,74 XI 8,69 X 8,00 XI 8,11 XI 8,92 VIII

Ritm individualizat 7,79 X 8,92 VII 8,45 X 8,13 X 8,35 XII

Autonomie în gestionarea

resurselor învățării 8,07 IX 8,89 VIII 8,64 VII 8,22 IX 8,77 X

Posibilitatea autoevaluării

8,43 VIII 9,09 V 8,63 VIII 8,47 VII 8,73 XI

Promovarea profesională

8,47 VII 8,85 IX 8,84 IV 8,56 VI 9,09 V

Interactivitate 8,52 VI 9,22 IV 8,73 VI 8,75 III 8,99 VII

Schimb de experiență

8,57 V 9,08 VI 8,61 IX 8,71 IV 9,21 IV

Comunicare eficientă

8,63 IV 9,23 III 8,83 V 8,70 V 9,59 I

Acumularea de credite

8,73 III 8,85 IX 8,89 III 8,36 VIII 9,05 VI

Dobândirea de cunoştințe

9,16 II 9,6 I 9,43 II 9,16 I 9,51 II

Dobândirea de competențe

9,20 I 9,5 II 9,50 I 9,15 II 9,27 III

Ierarhia obținută pe baza rangului mediu indică prezența a două motive principale care au stat la

baza opțiunii anterioare pentru formare în sistem e-learning a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural: „Dobândirea de cunoştințe” şi „Dobândirea de competențe”. La polul opus, s-au situat, în toate județele, „Pasiunea pentru tehnică” şi „Conformarea la solicitările conducerii”, practic cel mai slabe motive dintre cele potențiale.


pag

ina

4. Nivelul de competență în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale a fost operaționalizat prin autoaprecierile realizate de subiecți cu privire la propria competență (itemul 9 din chestionarul analizei de nevoi), prin gradul de familiarizare cu alte cursuri de formare în sistem e-learning (itemul 1 din chestionarul analizei de nevoi) şi prin frecvența utilizării tehnologiilor informaționale (itemii 4, 5, 6 din chestionarul analizei de nevoi).

Autoaprecierilor realizate de subiecți cu privire la propria competență

Utilizarea calculatorului


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 13 3,9 7 2,3 9 4,6 21 10,2

10 5

Slab 46 13,7 36 11,7 22 11,3 12 6

Adecvat 90 26,9 83 26,9 40 20,4 127 62

41 20,5

Bine 124 37,0 131 42,4 90 45,9 81 40,5

Foarte bine 52 15,5 48 15,5 31 15,8 57 27,8

36 18

Excelent 10 3,0 4 1,3 3 1,5 20 10

Total 335 100 309 100 196 100 205 100 200 100

Se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea

calculatorului situate în dreptul calificativelor bine şi adecvat, după cum şi procente foarte mici ale celor care se situează la un nivel nesatisfăcător sau excelează în utilizarea calculatorului.

3,9

0%

13

,70

%

26

,90

%

37

%

15

,50

%

3%

2,3

0%

11

,70

%

26

,90

%

42

,40

%

15

,50

%

1,3

0%

4,6

0%

11

,30

%

20

,40

% 4

5,9

0%

15

,80

%

1,5

0%

10

,20

%

62

%

27

,80

%

5%

6%

20

,50

%

40

,50

%

18

%

10

%

Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent

Nivel competență utilizare TIC

IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


pag

ina

Utilizarea Programului

Word


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 29 8,7 12 4 15 7,7 38 18,5

14 7

Slab 54 16,2 38 12,6 14 7,1 7 3,5

Adecvat 56 16,8 66 21,9 31 15,8 81 39,5

34 17

Bine 100 30,0 109 36,2 59 30,1 77 38,5

Foarte bine 71 21,3 61 20,3 52 26,5 86 42,0

45 22,5

Excelent 23 6,9 15 5 23 11,7 23 11,5

Total 333 100 301 100 194 100 205 100 200 100

Se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea programului Word situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine, după cum şi procente foarte mici ale celor care se situează la un nivel nesatisfăcător sau excelează în utilizarea programului Word.

Utilizarea Programului

Excel


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 54 16,2 45 15.2 31 15,8 90 43,9

31 15,5

Slab 89 26,7 84 28.3 43 21,9 35 17,5

Adecvat 82 24,6 88 29.6 68 34,7 97 47,3

55 27,5

Bine 79 23,7 62 20.0 33 16,8 42 21

Foarte bine 23 6,9 16 5.4 12 6,1 18 8,8

22 11

Excelent 6 1,8 2 0.7 4 2,0 15 7,5

Total 333 100 297 100 196 100 205 100 200 100

8,7

0%

16

,20

%

16

,80

% 30

%

21

,30

%

6,9

0%

4%

12

,60

%

21

,90

% 3

6,2

0%

20

,30

%

5%

7,7

0%

7,1

0%

15

,80

% 3

0,1

0%

26

,50

%

11

,70

%

18

,50

%

39

,50

%

42

%

7%

3,5

0%

17

%

38

,50

%

22

,50

%

11

,50

%


Utilizarea programului Word IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


pag

ina

Rezultatele evidențiază procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea programului Excel situate în dreptul calificativelor adecvat, bine şi slab şi procente foarte mici ale celor care ştiu foarte bine sau excelează în utilizarea programului Excel.

Utilizarea Programului Power Point


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 50 15,0 51 16.5 19 9,7 61 29,8

32 16

Slab 67 20,1 75 24.3 26 13,3 20 10

Adecvat 79 23,7 68 22 55 28,1 97 47,3

49 24,5

Bine 74 22,2 62 20.1 54 27,6 55 27,5

Foarte bine 45 13,5 43 13.9 29 14,8 47 22,9

24 12

Excelent 19 5,7 10 3.2 9 4,6 20 10

Total 334 100 309 100 192 100 205 100 200 100

În ceea ce priveşte utilizarea programului Power Point, se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență, situate în dreptul calificativelor bine, adecvat şi slab şi procente foarte mici ale celor care excelează în utilizarea programului Power Point.

16

,20

%

26

,70

%

24

,60

%

23

,70

%

6,9

0%

1,8

0%

15

,20

%

28

,30

%

29

,60

%

20

%

5,4

0%

0,7

0%

15

,80

%

21

,90

%

34

,70

%

16

,80

%

6,1

0%

2%

43

,90

%

47

,30

%

8,8

0%

15

,50

%

17

,50

%

27

,50

%

21

%

11

%

7,5

0%


Utilizarea programului Excel IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


pag

ina

Utilizarea Internetului


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 28 8,4 14 4.5 11 5,6 28 13,7

9 4,5

Slab 35 10,5 28 9.0 13 6,6 9 4,5

Adecvat 63 18,9 52 16.8 32 16,3 85 41,5

25 12,5

Bine 78 23,4 111 35.8 58 25,6 59 29,5

Foarte bine 68 20,4 66 21.3 51 26,0 92 44,9

53 26,5

Excelent 62 18.6 39 12.6 30 15,3 45 22,5

Total 334 100 310 100 195 100 205 100 200 100

Rezultatele indică procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea Internetului (e-mail, căutare de informații, forumuri) situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine şi procente foarte mici ale celor care au un nivel nesatisfăcător în utilizarea Internetului. Putem vedea de data aceasta şi un procent mai crescut al celor care au un nivel excelent de utilizare a internetului, calificativ rar întâlnit anterior.

15

%

20

,10

%

23

,70

%

22

,20

%

13

,50

%

5,7

0%

16

,50

%

24

,30

%

22

%

20

,10

%

13

,90

%

3,2

0%

9,7

0%

13

,30

% 28

,10

%

27

,60

%

14

,80

%

4,6

0%

29

,80

% 4

7,3

0%

22

,90

%

16

%

10

%

24

,50

%

27

,50

%

12

%

10

%


Utilizarea programului POWER POINT IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

8,4

10

,5

18

,9

23

,4

20

,4

18

,6

4,5

9 1

6,8

35

,8

21

,3

12

,6

5,6

6,6

16

,3

25

,6

26

15

,3

13

,7

41

,5

44

,9

4,5

4,5

12

,5 2

9,5

26

,5

22

,5


Utilizarea internetului IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


pag

ina

Utilizarea limbii engleze


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nesatisfăcător 116 35,2 79 25.4 42 21,4 114 55,6

38 19

Slab 75 22,7 97 31.2 58 29,6 35 17,5

Adecvat 51 15,5 73 23.5 42 21,4 76 37,1

36 18

Bine 51 15,5 41 13.2 34 17 41 20,5

Foarte bine 30 9,1 17 5.5 12 6,1 15 7,3

25 12,5

Excelent 7 2,1 4 1 5 2,6 25 12,5

Total 330 100 311 100 193 100 205 100 200 100

În ceea ce priveşte percepția competenței în domeniul limbii engleze, se observă, per ansamblu, procente mai ridicate în dreptul calificativelor nesatisfăcător, slab şi adecvat şi procente foarte mici ale celor care au un nivel foarte bun şi excelent în utilizarea limbii engleze. Excepție fac rezultatele din județul Bihor, unde procentul corespunzător calificativelor foarte bine şi excelent cumulează 25%, față de numai 7,3 % (Galați), 8,7% (Suceava), 6,5 (Neamț) şi 11,2% (Iaşi).

35

,20

%

22

,70

%

15

,50

%

15

,50

%

9,1

0%

2,1

0%

25

,40

%

31

,20

%

23

,50

%

13

,20

%

5,5

0%

1%

21

,40

%

29

,60

%

21

,40

%

17

%

6,1

0%

2,6

0%

55

,60

%

37

,10

%

7,3

0%

19

%

17

,50

%

18

%

20

,50

%

12

,50

%

12

,50

%


Utilizarea limbii engleze



pag

ina

Frecvența participării la alte cursuri de formare în sistem e-learning

Participare la alte cursuri în

sistem e-learning


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Nu 135 39,8 120 38.8 81 41,3 79 38,5 90 45

Da 204 60,2 189 61.2 115 58,7 126 61,5 110 55

Total 339 100 309 100 196 100 205 100 200 100

Analiza de frecvență ne arată un procent însemnat (60,2%, 61,2%, 58,7%, 45%) de învățători/educatori/institutori care au urmat şi alte cursuri de formare care să folosească tehnologiile informaționale (calculator, Internet, cursuri AEL, cursuri on-line).

39,8

38,8

41,3

38,5

45

60,2

61,2

58,7

61,5

55

%

%

%

%

%

IAȘI

N

EAM

Ț SU

CEA

VA

GA

LAȚI

B

IHO

R

Frecvenţa participării la alte cursuri de formare în sistem e-learning

Da Nu


pag

ina

Frecvența utilizării tehnologiilor informaționale

Frecvența utilizării PC


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Niciodată 11 3,3 6 1.9 5 2,6 8 3,9 4 2

Foarte rar 60 17,8 36 11.4 27 13,8 17 8,3 35 17,5

2-3 ori/ săptămână

119 35,2 109 34.6 57 29,1 50 24,4 81 40,5

Zilnic 148 43,8 164 52.1 106 54,5 130 63,4 80 40

Total 338 100 315 100 195 100 205 100 200 100

Analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează calculatorului de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic şi un procent foarte scăzut al celor care nu utilizează niciodată calculatorul.

3,2

1,9

2,6

3,9

2

17,8

11,4

13,8

8,3

17,5

35,2

34,6

29,1

24,4

40,5

43,8

52,1

54,5

63,4

40

%

%

%

%

%

IAȘI

N

EAM

Ț SU

CEA

VA

GA

LAȚI

B

IHO

R

Frecvența utilizării PC

Niciodată Foarte rar 2-3 ori/ săptămână Zilnic


pag

ina

Frecvența utilizării

Internetului


Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

%

Niciodată 29 8,6 9 2,9 10 5,1 12 5,9 6 3

Foarte rar 47 13,9 35 11.1 30 15,3 23 11,2 36 18

2-3 ori / săptămână 120 35,5 114 36.2 58 29,6 49 23,9 78 39

Zilnic 142 42,0 157 49.8 98 50 121 59,0 80 40

TOTAL 338 100 315 100 196 100 205 100 200 100

În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează Internetul de 2-3 ori pe săptămână (35,5%, 36,2%, 29,6%) şi zilnic (42,0 %, 49,8%, 50%), după cum şi un procent scăzut al celor care nu utilizează niciodată Internetul (8,6 %, 2,9,%, 5,1%).

8,6

2,9

5,1

5,9

3

13,9

11,1

15,3

11,2

18

35,5

36,2

29,6

23,9

39

42

49,8

50

59

40

%

%

%

%

%

IAȘI

N

EAM

Ț SU

CEA

VA

GA

LAȚI

B

IHO

R

Frecvența utilizării internetului

Niciodată Foarte rar 2-3 ori / săptămână Zilnic


pag

ina

Frecvența utilizării softului

educațional


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Niciodată 35 10,4 14 4.5 17 8,7 14 6,8 17 8,5

Foarte rar 133 39,7 91 29.3 91 46,4 71 34,6 57 28,5

2-3 ori/ săptămână

136 40,6 158 50.8 72 37,1 92 44,9 92 46

Zilnic 31 9,3 48 15.4 14 7,2 % 28 13,7 34 17

TOTAL 335 100 311 100 194 100 205 100 200 100

Analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează softul educațional foarte rar şi de 2-3 ori pe săptămână, după cum şi un procent scăzut al celor care nu utilizează niciodata softul educațional (10,4 %, 4,5%, 8,7%) sau zilnic (9,3 %, 15,4%, 7,2%). Procentul neaşteptat de mare de cadre didactice care declară că utilizează frecvent softul educațional ridică o serie de suspiciuni cu privire la aceste rezultate, existând riscul ca unii dintre subiecți să nu fi cunoscut exact ce presupune acesta. Prin urmare, aceste rezultate vor fi interpretate cu rezervă.

10,4

4,5

8,7

6,8

8,5

39,7

29,3

46,4

34,6

28,5

40,6

50,8

37,1

44,9

46

9,3

15,4

7,2

13,7

17

%

%

%

%

%

IAȘI

N

EAM

Ț SU

CEA

VA

GA

LAȚI

B

IHO

R

Frecvența utilizării softului educațional

Niciodată Foarte rar 2-3 ori/ săptămână Zilnic


pag

ina

5. Opiniile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural cu privire la utilitatea tehnologiilor informaționale, dificultățile şi oportunitățile formării prin intermediul acestora au fost surprinse prin realizarea ierarhiilor pentru afirmațiile din cadrul itemilor 10, 11, şi 12 din chestionarul analizei de nevoi.

Utilitatea tehnologiilor informaționale

Afirmații IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


Calculatorul este un mijloc de dezvoltare a

competențelor didactice 4,91 VIII 5,16 X 4,87 VII 4,94 IX 5,57 IV

Calculatorul este un mijloc de dezvoltare personală

5,01 VI 5,22 VIII 4,86 VIII 5,07 VI 5,67 III

Calculatorul este un mijloc de realizare a activităților

didactice 5,04 V 5,33 VI 4,72 X 5,10 V 5,39 V

Calculatorul este un mijloc de prelucrare a

informațiilor 5,30 III 5,41 V 5,28 IV 5,44 III 5,72 II

Calculatorul este un mijloc de accesare a informațiilor

5,47 II 5,66 II 5,65 I 5,60 I 5,91 I

Internetul este un mijloc de de realizare a activitații

didactice 4,79 XI 5,12 XII 4,72 X 4,82 X 5,17 X

Internetul este un mijloc de dezvoltare a

competențelor didactice 4,84 X 5,13 XI 4,64 XI 4,76 XI 5,19 IX

Internetul este un mijloc de dezvoltare personală

4,88 IX 5,19 IX

4,76

IX

4,95 VIII 5,21 VIII

Internetul este un mijloc de învățare şi formare în

spațiul virtual 4,98 VII 5,29 VII 5.09 VI 4,97 VII 5,05 XII

Internetul este un mijloc de comunicare cu alți colegi

5,16 IV 5,43 IV 5,24 V 5,26 IV 5,11 XI

Internetul este un mijloc de actualizare a informațiilor

5,47 II 5,61 III 5,54 II 5,50 II 5,24 VII

Internetul este un mijloc de accesare a informațiilor

5,61 I 5,75 I 5,52 III 5,60 I 5,38 VI


pag

ina

Datele din tabelul de mai sus ilustrează percepțiile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din

mediul rural cu privire la rolul calculatorului şi Internetului. Astfel, atât calculatorul, cât şi Internetul reprezintă, mai curând, mijloace de accesare a informațiilor. În plus, calculatorul mai este văzut şi ca un mijloc de prelucrare a informațiilor, în timp ce Internetul mai este apreciat şi ca mijloc de actualizare a informațiilor sau mijloc de comunicare cu alți colegi. Doar cadrele didactice din județul Bihor plasează pe primele locuri rolul calculatorului în dezvoltarea personală.

Dificultăți în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale



Există reticență față de utilizarea tehnologiilor

noi 3,31 VI 3,22 VI 3,55 III 2,99 VI 3,63 IV

Conexiunea la Internet este slabă

3,41 V 3,23 V 3,52 IV 3,34 III 3,73 III

Există dificultăți de navigare pe internet

3,49 IV 3,31 IV 3,47 VI 3,19 IV 3,26 VI

Există dificultăți de utilizare a calculatorului

3,55 III 3,48 III 3,51 V 3,17 V 3,50 V

Feed-back-ul direct este insuficient

3,67 II 3,65 II 3,79 II 4,00 II 3,84 II

Interacțiunea față în față este limitată

3,72 I 3,89 I 4,03 I 4,18 I 4,01 I

Se observă că dificultățile majore apărute în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale, percepute de învățători/educatori/institutori din mediul rural, țin de insuficiența feed-back-ul direct, de caracterul limitat al interacțiunii față în față, dar şi de calitatea conexiunii Internet.


pag

ina

Avantaje în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale



Există persoane care pot oferi suport în domeniul

informatic (informaticianul şcolii, alți

colegi, persoanel din familie)

4,68 IV 4.97 IV 4,63 IV 4,84 IV 5,05 IV

Există disponibilitatea pentru învățare şi

dezvoltare 4,87 III 5.48 III 5,25 III 5,12 III 5,54 I

Cooperarea cu alți colegi care participă la formarea

prin intermediul tehnologiilor

informaționale

5,04

II 5.50 II 5,27 II 5,20 II 5,23 III

Există deschidere spre nou

5,23 I 5.63 I 5,40 I 5,31 I 5,47 II

În opinia învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural, principalele avantajele acestui

tip de formare continuă sunt: deschiderea spre nou, cooperarea cu alți colegi şi disponibilitatea pentru dezvoltare.

6. Accesul cadrelor didactice din mediul rural la mijloacele informatice a fost evidențiat prin analiza de frecvență a itemilor 7 şi 8 din chestionarul analizei de nevoi.

Accesul la calculator


Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

% Nr.

rasp. %

Nr. rasp.

%

Accesul la calculator de acasă

Nu 38 11,3 38 12,5 18 9,2 9 4,4 23 11,5

Da 298 88,7 265 87,5 177 90,8 196 95,6 177 88,5

Total 336 100 303 100 195 100 205 100 200 100


pag

ina


de la școală

Nu 93 27,3 46 15.7 46 25 36 17,6 99 49,5

Da 242 72,2 247 84.3 135 75 169 82,4 101 50,5

Total 336 100 293 100 181 100 205 100 200 100

Nu

Da

NuDa

Accesul la calculator de acasă

Accesul la calculator de la școală

11,3

88,7

27,3

72,2

12,5

87,5

15,7

84,3

9,2

90,8

25

75

4,4

95,6

17,6

82,4

11,5

88,5

49,5 50,5


IAȘI %

NEAMȚ %

SUCEAVA %

GALAȚI %

BIHOR %


pag

ina

Accesul la Internet IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR

Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

% Nr. rasp.

%

Acces Internet de acasă

Nu 66 19,8 46 15.2 23 12 25 12,2 28 14 Da 268 80,2 257 84.8 170 88 180 87,8 172 86

Total 334 100 303 100 193 100 205 100 200 100

Acces Internet

de la şcoală

Nu 154 46,8 81 27.7 73 41 53 25,9 106 53 Da 175 53,2 211 72.3 104 59 152 74,1 94 47

Total 329 100 292 100 177 100 205 100 200 100

Rezultatele indică, în toate județele, procente foarte ridicate (de peste 80%) de cadre didactice

din mediul rural care au acces la Internet de acasă. În ceea ce priveşte posibilitatea de accesare a Internetului de la şcoală, există diferențe între județe. Astfel, în județele Iaşi şi Bihor există un procent mai mare de cadre didactice care nu au acces la internet de la şcoală (aproximativ 50% dintre cei chestionați) față de județele Neamț şi Galați (aproximativ 70% au acces la Internet de la şcoală).

NuDa

NuDa

Acces Internet de acasă

Acces Internet de laşcoală

19,8

80,2

46,8

53,2

15,2

84,8

27,7

72,3

12

88

41

59

12,2

87,8

25,9

74,1

14

86

53 47

Accesul la internet

IAȘI %

NEAMȚ %

SUCEAVA %

GALAȚI %

BIHOR %


pag

ina

Limitarea accesului la calculator şi Internet

În tabelele de mai jos sunt prezentate pentru județele Iaşi, Neamț şi Suceava datele privind posibilitățile de acces limitat şi nelimitat la calculator şi Internet de acasă şi de la şcoală.

IAŞI NEAMȚ SUCEAVA

Nr. rasp. % Nr. rasp. % Nr. rasp. %

Acces la calculator de acasă

Limitat 43 14,8 42 17.1 35 20,2

Nelimitat 248 85,2 204 82.9 138 79,8

Total 291 100 246 100 173 100

Acces la calculator

de la şcoală

Limitat 154 64,4 145 64.2 86 65,6

Nelimitat 85 35,6 81 35.8 45 34,4

Total 291 100 226 100 131 100

Astfel, accesul la calculator de acasă al cadrelor didactice din județele Iaşi, Neamț şi Suceava este într-un procent semnificativ nelimitat (85,2%, 82,7%, 79,8% dintre cei care au acces), în timp ce accesul la calculator de la şcoală este într-un procent semnificativ limitat (64,4%, 62,2%, 65,6% dintre cei care au acces).

Limitat Nelimitat Limitat Nelimitat

Acces la calculator de acasă Acces la calculator de la școală

14,8

85,2

64,4

35,6

17,1

82,9 64,2

35,8

20,2

79,8 65,6

34,4

Acces la calculator

IAȘI %

NEAMȚ %

SUCEAVA %


pag

ina

IAŞI NEAMȚ SUCEAVA

Nr. rasp. % Nr. rasp. % Nr. rasp. %

Acces la Internet de acasă

Limitat 35 13,2 33 14,2 34 20,6

Nelimitat 229 86,4 200 85,8 131 79,4

Total 264 100 233 100 165 100

Acces la Internet de la şcoală

Limitat 134 78,8 133 68,9 71 70,3

Nelimitat 36 21, 2 60 31,1 30 29,7

Total 264 100 193 100 101 100

Accesul la Internet de acasă al cadrelor didactice din cele trei județe este într-un procent mare

nelimitat (86,4 %, 85,8%, 79,4%), în timp ce accesul de la şcoală este într-un procent semnificativ limitat (78,8 %, 68,9%, 70,3%).

Limitat Nelimitat Limitat Nelimitat

Acces la Internet de acasă Acces la Internet de la școală

13,2

86,4 78,8

21,2

14,2

85,8 68,9

31,1

20,6

79,4 70,3

29,7

Acces internet

IAȘI %

NEAMȚ %

SUCEAVA %


pag

ina

7. Principalele nevoi de formare psihopedagogică a învățătorilor / educatorilor / institutorilor din mediul rural au fost surprinse prin ierarhizarea domeniilor de competență în care acestea se manifestă.

Competențe psihopedagogice IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR


Cooperare cu familia şi comunitatea locală

4,28 XV 4,51 XIV 4,17 XV 4,36 X 4,70 XI

Comunicarea interculturală 4,30

XIV 5,10 IX 4,36 XIV 4,28 XII 4,81 IX

Comunicarea cu elevii 4,31 XIII 4,61 XIII 4,60 XIII 4,36 X 4,86 VIII

Consiliere şi orientare şcolară 4,37 XII 4,81 XII 4,65 XII 4,33 XI 4,71 X

Managementul problemelor de disciplină şcolară

4,47 XI 4,85 XI 4,80 XI 4,48 IX 4,97 IV

Învățarea autodirijată şi dezvoltarea personală

4,61 X 5,06 X 4,82 X 4,65 VII 4,67 XII

Utilizarea strategiilor de motivare a copiilor

4,66 IX 5,16 VII 4,83 IX 4,60 VIII 4,93 V

Organizarea activităților de învățare prin cooperare

4,67 VIII 5,14 VIII 4,91 VIII 4,65 VII 4,89 VII

Aplicarea unor strategii adecvate de învățare pentru copiii cu CES

4,71 VII 5,14 VIII 4,93 VII 4,72 IV 4,90 VI

Proiectarea activităților extracurriculare

4,76 VI 5,26 V 4,97 VI 4,67 VI 5,06 II

Conceperea probelor de evaluare a copiilor

4,77 V 5,29 IV 4,99 V 4,70 V 4,64 XIII

Stimularea creativității copiilor 4,82 IV 5,19 VI 5,08 IV 4,76 III 4,58 XIV

Planificarea şi proiectarea activităților didactice după noile

metodologii 4,84 III 5,36 III 5,16 III 4,72 IV 5,01 III

Utilizarea unor metode moderne de predare – învățare

4,88 II 5,38 II 5,17 II 4,79 II 5,11 I

Managementul proiectelor educaționale

5,10 I 5,47 I 5,20 I 4,97 I 4,50 XV


pag

ina

Scorurile obținute au pus în lumină câteva accente în formarea psihopedagogică a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural. Per ansamblu, există o nevoie mai mare de formare în domeniul managementului proiectelor educaționale (în județele Iaşi, Neamț, Suceava Galați). Excepție face județul Bihor, unde această nevoie apare pe ultimul loc. De asemenea, pe primele locuri se situează şi nevoile de formare în domeniul unor metode moderne de predare – învățare (M = 4,88, M=5,38, M=5,17), precum şi nevoia de planificare şi proiectare a activităților didactice după noile metodologii. Trebuie să precizăm că, deşi există o ierarhie, subiecții apreciază că au nevoie să dezvolte competențe în domeniile enumerate într-o măsură destul de mare, dacă ne gândim că rangurile medii minime sunt în jurul valorii 4 (din valoarea maximă 6).

8. Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning (item 14) şi variabilele: nivel de competență în domeniul tehnologiilor informaționale şi vârstă

Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning şi percepția competenței în domeniul tehnologiilor informaționale.

Plecăm de la ipoteza potrivit căreia există diferențe semnificative între nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale al învățătorilor/educatorilor/institutorilor (autoevaluat) în funcție de disponibilitatea lor de a participa la o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de aproximativ 1 an. A fost calculată o valoare globală a nivelului de competență autoevaluat, prin însumarea scorurilor de la competențele enumerate la itemul 9 din chestionar.

Nivelul de competență în

domeniul tehnologiilor

informaționale

Județul Disponibilitate t-test, p

z, p DA NU

Iași M=17,44

N=237 M=16,25

N=90 t(325)=-1,63, p>0,05

Neamț Mrk=145,27

N=268 Mrk=107,24

N=17 Z =-1,84, p>0,05

Suceava M=18,12 M=16,47 t =-1,19, p>0,05

Galați M=18,52

N=158 M=16,31

N=47 t = -2,451, p>0,05

Bihor Mrk=106,07

N=157 Mrk=77,31

N=42 Z=-3,002, p<0,01

Rezultatele obținute au infirmat această ipoteză, cu excepția județului Bihor: nivelul de

competență în domeniul tehnologiilor informaționale (autoevaluat) nu diferă semnificativ în funcție de disponibilitatea de a participa sau nu la o formare în sistem e-learning. Cei care sunt disponibili, ca şi cei care nu sunt disponibili pentru o experiență de formare în sistem e-learning se apreciază ca având niveluri de competență similare. Tendințele mediilor arată însă că trebuie să interpretăm cu prudență aceste rezultate, întrucât numărul subiecților în cele două grupe au fost neechilibrate.


pag

ina

Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning (item 14) şi vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani).

Categorii de vârstă N chi pătrat Până în 50 de

ani inclusiv Peste 50 de ani inclusiv

IAŞI

Disponibilitate NU 47 (51,6 %) 44 (48,4) 91

[χ2 (1)=8,67, p<0,01] DA 167 (69%) 75 ( 31%) 242

NEAMȚ

Disponibilitate NU 3 (15,8 %) 16 (84,2) 19

[χ2 (1)=12,29, p<0,01] DA 164 (57,1 %) 123 ( 42,9 %) 287

SUCEAVA

Disponibilitate NU 13 (76,47 %) 4 (23,52%) 17

[χ2 (1)=1,29, p>0,05] DA 155 (86,52%) 24 ( 13,40%) 179

GALAȚI

Disponibilitate NU 28 (59,6%) 19 (40,4,27%) 47

[χ2 (1)=8,503, p<0,01] DA 127(80,4%) 31(19,6%) 158

BIHOR

Disponibilitate NU 29 (69%) 13 (31%) 42

[χ2 (1)=5,468, p<0,05] DA 134 (84,8%) 24 (15,2%) 158

Pentru județele Iaşi, Neamț și Bihor scorurile obținute indică o diferență semnificativă între

învățătorii/educatorii/institutorii din mediul rural care doresc să participe la formarea în sistem e-learning pe categoria vârstă, în sensul în care cei până în 50 de ani inclusiv şi-au exprimat o disponibilitate mai mare prin comparație cu cei peste 50 de ani. În județul Suceava, scorurile obținute nu indică o diferență semnificativă între cadrele didactice care doresc să participe la formarea în sistem e-learning pe categoria vârstă, disponibilitatea exprimată fiind similară în cadrul celor două categorii de vârstă.

9. Relația dintre nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale şi vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani).

Am emis ipoteza existenței diferențelor semnificative între nivelul de competență în utilizarea

tehnologiilor informaționale al învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural în funcție de vârsta acestora. Am anticipat că cei peste 50 de ani vor aprecia nivelul competențelor lor informatice ca fiind mai redus decât cei care au mai puțin de 50 de ani.


pag

ina

Nivelul de competență în

domeniul tehnologiilor

informaționale

Județul Vârsta

t-test, p z, p

Până în 50 de ani

Peste 50 de ani

IAȘI M=18,98

N=214 M=13,63

N=117 t(329)= 8,77, p< 0,001

NEAMȚ M=18,69

N=163 M=15,04

N=129 t(290)= 6,49, p< 0,001

SUCEAVA M=18,54 M=13,86 t = 4,00, p< 0,01

GALAȚI M=19,0968

N=155 M=14,68

N=50 t = 5,26, p< 0,01

BIHOR M=4

N=162 M=3,45 N=37

t=2,474, p<0,05

În toate județele, datele ne indică existența unei diferențe semnificative între

învățătorii/educatorii/institutorii din mediul rural de până în 50 de ani şi cei aflați peste 50 de ani pe dimensiunea nivelului de competență în domeniul tehnologiilor informaționale. Cei cu vârsta până în 50 de ani apreciază că au mai multe competențe în domeniul tehnologiilor informaționale comparativ cu cei de peste 50 de ani.

În urma analizei şi interpretării rezultatelor obținute s-a constat că din totalul subiecților,

un procent semnificativ din totalul subiecților investigați au obținut mai puțin de 30 de credite pentru formare în ultimii 3 ani. În ceea ce priveşte disponibilitatea de a se angaja într-un program de formare continuă prin intermediul tehnologiilor informaționale, rezultatele ne indică atitudini favorabile ale învățătorilor/educatorilor. Astfel, în toate județele, majoritatea respondenților sunt dispuşi să participe pentru o perioadă de un an la un program de formare prin intermediul calculatorului.

În plus, mai mult de jumătate dintre cadrele didactice care au fost incluse în studiu au un anumit grad de familiaritate privind formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale (au participat la cursuri AEL sau la alte forme de învățare de acest tip). Familiarizarea cu sistemele de formare prin intermediul calculatorului reprezintă un avantaj pentru proiectul nostru, deoarece utilizarea platformei electronice presupune un nivel optim al competențelor în domeniul informatic. Analiza răspunsurilor privind frecvența de utilizare a calculatorului, internetului şi a soft-ului educațional indică, de asemenea, familiarizarea cadrelor didactice din învățământul preprimar şi primar cu noile tehnologii informaționale. Există un procent redus de cadre didactice care nu


pag

ina

utilizează niciodată calculatorul şi internetul (în cele cinci județe între 2 şi 4% nu utilizează niciodată calculatorul şi între 3 şi 9% nu folosesc niciodată internetul).

Datele care ilustrează percepțiile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural cu privire la rolul calculatorului şi Internetului au arătat că acestea reprezintă, mai curând, mijloace de accesare a informațiilor. În plus, calculatorul mai este văzut şi ca un mijloc de prelucrare a informațiilor, în timp ce Internetul mai este apreciat şi ca mijloc de actualizare a informațiilor sau mijloc de comunicare cu alți colegi. Utilitatea calculatorului şi internetului în dezvoltarea competențelor personale şi profesionale este apreciată mai puțin de către învățători/educatori. Doar în județul Bihor calculatorul este considerat mijloc de dezvoltare personală.

Analiza motivației care a stat la baza opțiunilor anterioare pentru o formare continuă în sistem e-learning a indicat prezența a două motive principale: dobândirea de cunoştințe (M=9.16/10) şi dobândirea de competențe (M=9.20/10). La polul opus, la o diferența semnificativă, s-a situat pasiunea pentru tehnică (M=6.87). Este oarecum surprinzător că motivele legate de particularitățile învățării la vârsta adultă, invocate în cele mai multe studii care se referă la educația la distanță (ritm individualizat de învățare, program flexibil, economie de bani, autonomie în gestionare resurselor învățării) nu sunt considerate la fel de importante.

Estimarea nivelului de competență în domeniul tehnologiilor informaționale pe baza autoevaluărilor realizate de învățători/educatori pentru diferite programe a evidențiat că în toate județele, procentele cele mai ridicate de răspuns se situează în dreptul calificativelor adecvat şi bine. De exemplu, în Iaşi s-au apreciat ca fiind la nivel adecvat 23,7% din respondenți şi bine 37,0 %, în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, în general (deschidere, comenzi etc.). În Neamț, procentele pentru această categorie de competențe sunt mai mari: 26,9 adecvat și 42,4 % bine. Autoevaluarea competențelor digitale pentru fiecare dintre cele mai utilizate programe (Word, Excel, Power Point) a evidențiat cea mai bună cunoaştere a programului Word (nivel bine şi foarte bine) față ce celelalte programe, unde procentele cele mai ridicate se situează în dreptul nivelurilor slab, adecvat, bine.

În ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, în general şi a programului Word, un procent foarte mic de respondenți se apreciază la nivel nesatisfăcător. La polul opus, un procent foarte mic din respondenți se apreciază la nivel de foarte bine şi excelent în utilizarea tehnologiilor informaționale. De exemplu, în Iaşi, doar 6,9% apreciază ca fiind excelent nivelul lor de utilizare a programului Word, iar în Neamț doar 5%. Rezultatele indică procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea Internetului (e-mail, căutare de informații, forumuri) situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine, după cum şi procente foarte mici ale celor care au un nivel nesatisfăcător în utilizarea Internetului. Putem vedea de data aceasta şi un procent mai crescut al celor care au un nivel excelent de utilizare a Internetului, calificativ mai rar întâlnit la celelalte competențe informatice. De exemplu, în județul Bihor procentul de utilizare la nivel excelent a Internetului urcă la 22%.

Autoestimarea nivelului de competență în domeniul limbii engleze ne atrage atenția asupra nevoii de a adapta platforma de învățare. Rezultatele evidențiază, în patru din județele partenere, procente mai ridicate în dreptul calificativelor nesatisfăcător şi slab, după cum şi procente foarte mici ale celor care au un nivel foarte bun şi excelent în utilizarea limbii engleze. În județul Iaşi,


pag

ina

35,2% din subiecți apreciază nivelul competenței în domeniul limbii engleze ca fiind nesatisfăcător şi 22,7 % ca fiind slab, 9,1% îl apreciază ca fiind foarte bun şi 2,1% excelent. O cunoaştere mai bună a limbii engleze se constată la respondenții din județul Bihor, unde procentul corespunzător nivelului foarte bine şi excelent însumează 25%.

Răspunsurile subiecților arată opinii echilibrate privind dificultățile pe care le presupune formare în sistem e-learning. Dificultățile deja cunoscute, implicate de învățarea în spațiul virtual (reticență față de tehnologii, conexiune internet slabă, dificultăți de utilizare a calculatorului şi internetului, interacțiunea față în față limitată, insuficiența feedback-ului direct), nu mai sunt considerate de învățători / educatori ca impedimente majore pentru formare. Principalul avantaj al formării prin intermediul tehnologiilor informaționale în optica învățătorilor / educatorilor / institutorilor din mediul rural îl reprezintă deschiderea spre nou. Alături de acest avantaj, este valorizată şi cooperarea cu alți colegi care participă la formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale.

Estimările realizate de învățători / educatori cu privire la nevoile lor de a dezvolta anumite competențe psihopedagogice au plasat pe primele locuri: nevoia de competență în domeniul managementului proiectelor educaționale, al utilizării unor metode moderne de predare-învățare, al planificării şi proiectării activităților didactice după noile metodologii, precum şi nevoia de formare în domeniul stimulării creativității copiilor (M = 4,82/6).

Ipoteza potrivit căreia există diferențe semnificative între nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale al învățătorilor / educatorilor / institutorilor, în funcție de disponibilitatea lor de a participa la o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de aproximativ 1 an, a fost infirmată de rezultate. Nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale nu este semnificativ mai mare pentru cei care sunt disponibili pentru formare, față de cei care nu sunt disponibili. Ipoteza potrivit căreia disponibilitatea pentru formare ar depinde de vârsta subiecților a fost confirmată de rezultate. Astfel, cei până în 50 de ani inclusiv şi-au exprimat o disponibilitate mai mare, prin comparație cu cei peste 50 de ani. Am emis ipoteza existenței diferențelor semnificative între nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale al învățătorilor / educatorilor / institutorilor din mediul rural, în funcție de vârsta acestora. Datele au confirmat şi această ipoteză: cei până în 50 de ani dispun de un nivel mai ridicat al competențelor informatice decât cei de peste 50 de ani.

Recomandări privind selecția grupului țintă

lărgirea grupului țintă prin includerea în programul de formare continuă şi a acelor cadre didactice din învățământul preprimar şi primar, din mediul rural, care au obținut între 31-90 de credite, deoarece şi acest subgrup are o pondere semnificativă (47,3 %);


pag

ina

considerăm că variabila „nivel de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale” nu ar trebui să constituie un criteriu discriminator propriu-zis pentru participarea la programul de formare din două motive:

1. deoarece acest aspect ar reduce ponderea grupului țintă,

2. acest program de formare poate oferi acelor cadre didactice care dețin competențe de utilizare a tehnologiilor informaționale de nivel nesatisfăcător o oportunitate de învățare şi de îmbunătățire a acestor competențe, pe baza unui instructaj prealabil, proces care nu ar presupune un timp îndelungat.

recomandăm includerea în grupul țintă atât a cadrelor didactice care au mai participat anterior la alte cursuri de formare continuă bazate pe utilizarea tehnologiilor informaționale, cât şi a celor care nu au mai participat anterior la astfel de cursuri şi care, cu o mare probabilitate, se regăsesc în categoria celor cu mai puțin de 30 de credite de formare.

considerăm că, criteriul conform căruia programul de formare în sistem e-learning se adresează doar celor care au cunoştințe şi competențe minime în domeniul TIC trebuie menținut în sensul că nu pot face parte din grupul țintă acele cadre didactice care nu utilizează niciodată calculatorul şi internetul, precum şi cadrele didactice care nu dispun de posibilitatea de accesare a Internetului de acasă sau de la şcoală, fapt care ar reprezenta un impediment pentru realizarea programului de formare continuă.

motivele potențiale care stau la baza opțiunii de participare a cadrelor didactice la programul de formare continuă în sistem e-learning nu pot reprezenta un criteriu de selecție, grupul țintă fiind astfel eterogen şi alcătuit din subiecți cu motivații diferite de participare şi de formare profesională continuă.

Recomandări privind oferta curriculară de formare

Se recomandă includerea cu prioritate în oferta curriculară a problematicilor:

managementul proiectelor educaționale,

utilizarea metodelor moderne de predare - învățare,

stimularea creativității elevilor,

proiectarea activităților didactice după noile metodologii,

strategii de învățare pentru copiii cu CES,

educație - comunicare interculturală,

proiectarea activităților extracurriculare,

managementul problemelor de disciplină ale elevilor,


pag

ina

sau alcătuirea şi includerea de capitole sau de subcapitole care abordează probleme din domeniile mai sus menționate în structura disciplinelor aferente celor trei module de formare, anticipând că aceste discipline/ teme sunt preferate şi alese de mai mulți cursanți.

Se recomandă autorilor de curs ca în proiectarea activităților de învățare să se orienteze după principiul utilizării noilor strategii de predare – învățare – evaluare.

Toți conceptorii de curs şi tutorii vor viza în proiectarea activităților de învățare dimensiuni specifice noilor metodologii de planificare şi proiectare a activităților didactice.

Se recomandă responsabililor de disciplină şi tutorilor de la modulul TIC să țină cont de faptul că marea majoritate a cadrelor didactice chestionate dispune de competențe cel puțin de nivel mediu în ceea ce priveşte utilizarea Internetului şi a programului Word, în timp ce pentru programele Power Point şi Excel procentele sunt uşor mai reduse, dar totuşi peste 50%

Se recomandă adaptarea platformei electronice de învățare în acord cu faptul că mai puțin de jumătate dintre cadrele didactice chestionate au competențe de utilizarea limbii engleze situate cel mult la nivel mediu.

Echipele care au contribuit la realizarea prezentei cercetări: Echipa coordonatoare Universitatea “Al. Ioan Cuza” Iaşi: Lect. univ. dr. Versavia CURELARU Asist. univ. dr. Andrei MARIAN, Asist. univ. dr. Roxana GHIAȚĂU Prep. univ. drd. Adrian LABĂR Echipa Universitate „Stefan cel Mare” din Suceava: Lector univ. dr. Otilia CLIPA Lector univ. dr. Aurora-Adina IGNAT Echipa Univeristatea „ Dunărea de Jos „ din Galați Lect. univ. dr. Cristina - Corina BENȚEA Lect. univ. dr. Valerica ANGHELACHE

Echipa Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Valentin Cosmin BLÂNDUL Conf. univ. dr. Mariana MARINESCU

investeŞte În oameni! proiect cofinanţat din fondul social ...rifse.uaic.ro/file/publice/rf - b1...

Documents