Învăţământul superior

7/29/2019 nvmntul superior

1/20

nvmntul superior

* n Republica Moldova funcioneaz 34 instituii de nvmnt superior, inclusiv 19 instituiide stat (dintre care 2 realizeaz numai studii de masterat) i 15 nestatale. La nceputul anului destudii 2011-2012, numrul total destudeni a constituit 103,9 mii persoane.

* n nvmntul superior, o realizare major a fost elaborarea i aprobarea Cadrului Naional alCalificrilor la 143 de calificri, care va asigura transparena, compatibilitatea icomparabilitatea acestora nplan naional i european, va asigura recunoaterea calificrilor n

plan european.A fost elaborat i implementat un nou plan-cadru pentru licen i masterat, care va asigurambuntirea calitativ a procesului de studii universitar. A fost elaborat i Regulamentul deorganizare a stagiilor de practic n nvmntul superior, care va facilita un parteneriat realntre universiti i mediul economic.

* n 2011, s-au intensificat i au crescut ca volum parteneriatele public-private n cadruluniversitilor, inclusiv incubatoarele de afaceri.

Cu toate acestea, pn la moment nu a fost constituit structura de studii superioare n trei ciclurii nu a fost instituit entitatea cu funcie de asigurare a calitii. Depirea acestor provocri,dup cum i introducerea unei autonomii universitare veritabile, urmeaz s constituie obiectivulactivitii n anul 2012.

Integrarea n spaiul european a educaiei

* n 2011, au fost semnate 7 tratate internaionale cu parteneri din Italia, Austria, Liechtenstein,SUA, Estonia, Europa de Sud-Est i a fost semnat Acordul privind crearea Reelei regionale anvmntului Vocaional din Europa de Sud Est (SEEVET-Net).

* n anul 2011, Parlamentul a ratificat Legea privind aderarea Republicii Moldova la Programulde schimburi pentru studii universitare n Europa Central (CEEPUS III) , fapt ce a oferit noioportuniti de mobilitate academic pentru tinerii din Republica Moldova. Tot mai mulistudeni i profesori din Moldova particip la programele universitare comunitare cum ar fi:Pestalozzi, CEEPUS III, Erasmus Mundus, ACES etc.

* Circa 5000 de elevi, studeni, tineri cercettori, cadre didactice din Republica Moldovabeneficiaz anual de burse de studii, stagii de cercetare i formare continu peste hotarele rii ncadrul programelor menionate.

Provocri, perspective pentru anul 2012

* Printre obiectivele strategice pentru 2012, sunt aprobarea Codului Educaiei, definitivarea iaprobarea noii Strategii Sectoriale de Dezvoltare a nvmntului Educaia-2020, realizarea ncontinuare a Programului de activitate a Guvernului Integrarea European: Libertate.Democraie. Bunstare.

* n domeniul nvmntului general, Ministerul Educaiei i propune s realizeze o rat denrolare n programele precolarepentru copiii de 3-6 ani pn la 76% i pentru copiii de 6-7 ani

pn la 87% .

* Va fi implementat modelul de coal Prietenoas Copilului n 5 instituii pilot.


2/20

* Ministerul Educaiei va continua n acest an implementarea noii formule de finanare ainstituiilor de nvmnt preuniversitar n 9 raioane (Cantemir, Clrai, Criuleni, Glodeni,Leova, Nisporeni, Sngerei, tefan Vod, Taraclia) i n municipiile Chiinu i Bli.

* Vor fi procurate alte 42 de uniti de transport colar.

* Vor fi editate manuale conforme curricula noi, modernizate.

* n domeniu nvmntului secundar profesional i mediu de specialitate, va fi elaboratstrategia de reorganizare a instituiilor de nvmnt vocaional i tehnic, vor fi elaborate iimplementate standardeprofesionale de calificare. Vor fi, de asemenea elaborare i implementatecurricula i suportului de curs la 4 meserii noi.

* n acest an vor fi dotate 16 ateliere de instruire.

* n nvmntul superior va fi perfecionat sistemul de acordare a locurilor cu finanarebugetar i a burselor n nvmntul superior n scopul motivrii studenilor pentru

performane, curricula va fi racordat la cerinele curente i de perspectiv ale pieei muncii.

* n acest an va fi fondat Agena de Asigurare a Calitii n nvmntul Superior, curricula vafi racordat la cerinele curente i de perspectiv ale pieei muncii. Va fi reluat procesul deacreditare i evaluare extern a instituiilor de nvmnt superior i va fi implementat oautonomie universitarveritabil.

* n ceea ce privete evaluarea rezultatelor colare, din acest an disciplina Istoria se va regsin grila disciplinelor de examene obligatorii pentru absolvirea gimnaziului i n cadrulexamenelor de bacalaureat, ca examen de profil pentru absolvenii de la profilul umanist. Iarexamenul de limb i literatur romn pentru alolingvi va fi prima prob n examenele deabsolvire a gimnaziului i n cele de bacalaureat. Iar prinii vor avea acces, mpreun cucandidatul, la lucrrile de examen, atunci cnd vor trebui s decid naintarea cererii decontestaie a rezultatului obinut.

* n acest an va fi implementat instruirea asistat de calculator la 4 discipline colare n toateliceele teoretice. Va fi implementat i Sistemul Informaionalal Educaiei i 4 Registre(Reproiectarea Registrului de Stat al Educaiei; elaborarea i aprobarea caietului de sarcini

pentru Registrul de Stat al Educaiei; testarea SIE la nivel de laborator, eantion i sistem).V

* Ministerul Educaiei va continua Promovarea participrii studenilor, masteranzilor,

cercettorilori cadrelor didactice la programele comunitare LLL (TEMPUS, Erasmus-Mundus,Jean Monett, Youth in Action, e-Twinning) i programele CEEPUS, ACES, Pestalozzi, PASH;va promova mobilitatea academic n cadrul programelor internaionale ale Alianei Franceze,DAAD, CEEPUS, ACES, Flex, IREX, MUSKIE.

* n acest an, vor fi iniiate negocieri i vor fi semnate tratate internaionale n domeniulrecunoaterii actelor de studii cu statele europene i statele de destinaie a migranilormoldoveni. Va fi promovat cooperarea cu Comisia European, inclusiv n cadrul Parteneriatuluide mobilitate RM-UE, Parteneriatului Estic, Comitetelor de Cooperare RM-UE, cu FondulEuropean de Instruire (cu ETF).

* n acest an vor fi iniiate negocieri asupra proiectului de Acord-cadru n domeniul educaieiintre Guvernul Republicii Moldova i Guvernele statelor din Europa de Sud-Est.


3/20

NVMNTUL SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

nvmntul superior din Republica Moldova reprezint partea component a sistemului denvmnt care are drept scop:

formarea unei personalitii multilateral dezvoltate i creative, pregtirea, perfecionareai recalificarea la nivel superior a specialitilor i a cadrelor tiinifice n diverse domenii;

asigurarea aspiraiilor personalitii de a-i aprofunda i extinde studiile; promovarea cercetrii tiinifice i implementarea rezultatelor ei; pstrarea, mbogirea i propagarea patrimoniului tiinific, tehnic, artistic i cultural. nvmntul superior din Republica Moldova este organizat n universiti, academii i

institute, att instituii de stat, ct i private.

nvmntul superior, cu excepia nvmntului medical i farmaceutic, se realizeaz n doucicluri:

ciclul Istudii superioare de licen; ciclul IIstudii superioare de masterat.

Studiile superioare corespund unui anumit numr de credite de studiu transferabile ECTS:

durata studiilor superioare de licen este de 3-4 ani i corespunde unui numr de 60 decredite pentru un an de studiu;

durata studiilor superioare de masterat este de 1-2 ani i corespunde unui numr de 60-90-120 de credite de studiu.

Admiterea n nvmntul superior se realizeaz prin concurs, dup criterii generale stabilite deMinisterul Educaiei, respectiv, la ciclul I n baza atestatului de studii medii de culturgeneral, diplomei de bacalaureat, diplomei de studii medii de specialitate (colegiu), iar la ciclulII n baza diplomei de licen (sau echivalent).

Pentru studenii admii n baza atestatului de studii medii de cultur general se organizeaz unan de completare a studiilor, care nu se cuantific n credite.

Anul de studii n nvmntul superior ncepe la 1 septembrie i are o durat de pn la 42 desptmni, repartizate n dou semestre relativ egale, care include dou sesiuni de examene istagiile de practic.

Studenii instituiilor de nvmnt superior la domeniul tiine ale educaiei pot urmaconcomitent dou specialiti (specializri).

Studiile superioare de licen se organizeaz prin nvmnt de zi i nvmnt cu frecvenredus. Studiile superioare de masterat se efectueaz, de regul, prin nvmnt de zi. Duratastudiilor n nvmntul cu frecven redus este mai mare cu un an fa de nvmntul de zi. ndomeniile Arte, Psihologie, Medicin, Farmacie, Medicin veterinar i la specialitileArhitectur, Limbi moderne studiile se organizeaz doar prin nvmnt de zi.

Studiile superioare de licen se finalizeaz cu susinerea examenului de licen, care include o

prob de profil, o prob de specialitate i un proiect/tez de licen. nvmntul superiormedical se ncheie cu susinerea examenului de absolvire i cu eliberarea diplomei de specialist.Diploma de licen se elibereaz dup absolvirea ciclului de rezideniat.


4/20

Absolvenilor care au promovat cele dou probe ale examenului de licen i au susinut teza delicen li se acord titlul de liceniat n profilul/domeniul general de studiu urmat i li seelibereaz diploma de licen. Absolvenii care nu au promovat examenul de licen primesc, lasolicitare, o adeverin.

Studiile superioare de masterat se finalizeaz cu susinerea tezei de master. Absolvenilor care aususinut teza de master li se acord titlul de master n profilul i la specializarea urmat i li seelibereaz diplom de master.

Procesul Bologna

Obiectivul strategic al Procesului Bologna reprezint asigurarea competitivitii i atractivitiinvmntului superior european prin compatibilizarea acestuia i constituirea SpaiuluiEuropean Comun al nvmntului Superior (SECS) cu o mobilitate academic n permanentcretere. n vederea realizrii acestui deziderat, n mai 2005, la Bergen, Republica Moldova aaderat la Procesul Bologna.

Pentru Republica Moldova semnarea Declaraiei de la Bologna a constituit o asumare liber deresponsabiliti i implicarea activ n procesul de reformare/modernizare a nvmntuluisuperior n vederea unei convergene la nivel european. ncepnd cu anul 2005, au fos t realizateun ir de reforme, inclusiv:

organizarea nvmntului superior pe cicluri din 1 septembrie 2005 i elaborarea noilorprograme de studii (studii superioare de licen, cu o durat de 3-4 ani i studii superioarede masterat cu o durat de 1-2 ani);

elaborarea/implementarea Planului-cadru pentru ciclul I (studii superioare de licen)(2005);

elaborarea noului Nomenclator al domeniilor de formare profesional i al specialitilorpentru ciclul I (2005);

suplimentarea cadrul normativ, n special viznd organizarea studiilor superioare demasterat, ciclul II;

elaborarea Ghidului de implementare a Sistemului Naional de Credite de Studiu (2006); instituionalizarea creditelor de studiu, tip ECTS, n toate instituiile de nvmnt

superior; n scopul asigurrii transparenei titlurilor/calificrilor i actelor de studii, absolvenilor

din nvmntul superior li se elibereaz cu titlul obligatoriu Suplimentul la diplom demodel unic european;

finalizarea n anul 2008 a studiilor la ciclul I de ctre prima promoie de absolveni careau studiat conform programelor Bologna. n scopul demarrii studiilor la ciclul II,instituiile de nvmnt au elaborat circa 200 programe de masterat profesional i decercetare n formula nou, care au fost autorizate de ctre Ministerul Educaiei, iar nsesiunile 2008 i 2009 au fost realizate admiteri la studii superioare de masterat, ciclul II,n corespundere cu prevederile Procesului Bologna;

n contextul asigurrii calitii n nvmntul superior, au fost realizate mai multeactiviti la nivel instituional, inclusiv s-au constituit structuri de management al calitii,a fost instituit funcia de prorector responsabil de calitate, se elaboreaz i seimplementeaz manuale de management al calitii, snt dezvoltate parteneriate cu centreuniversitare din diferite ri europene.

n scopul realizrii obiectivelor Procesului Bologna, snt n derulare activitile de elaborare aCadrului Naional al Calificrilor (CNC), compatibil cu Cadrul European al Calificrilor (EQF


5/20

European Qualifications Framework), bazat pe descrierea noului sistem al calificrilor, reieinddin structurarea nvmntului superior pe cicluri.

Perspective:

implementarea n continuare a noii structuri a nvmntului superior (ciclul Istudiisuperioare de licen i ciclul II studii superioare de masterat);

perfecionarea/compatibilizarea coninuturilor, curricula, planurilor de nvmnt princentrarea pe student, axarea pe finaliti de studiu i competene. Va continua elaborareaCadrului Naional al Calificrilor (CNC) prin perfectarea/expertizarea proiectelor,organizarea seminarelor metodice etc.;

dezvoltarea dimensiunii sociale a nvmntului superior; asigurarea sinergiei nvmntului i cercetrii; promovarea nvmntului continuu; dezvoltarea n continuare a cadrului normativ ce ar contribui la angajarea eficient a

tinerilor specialiti n cmpul muncii. Crearea unui sistem de facilitare i integrare aabsolvenilor n piaa muncii, orientat la necesitile pieei.

Problemele lumii contemporane a) Epuizarea resurselor

Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora.In ultima vreme seapeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezintanumeroase avantaje.

b) Schimbarile climaticeIn Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tariledezvoltate aruncand in

atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera. c) Suprapopularea

Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatiiridicate existente inIndia (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiunedemograficareprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineeisi Campia Nigeriei)d) Imbatranirea demograficaAfecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca

pana in 2050 proportia

europenilor octogenari se va tripla.e) Poluarea- contribuie la degradarea mediului inconjurator- cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%)f) TerorismulEste cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a

Despre incalzirea globalaPublicat deprofesorulin data smbt, mai 7, 2011 12:29 AM. Categoria Sa vorbim despre ce ne

inconjoara

Share on facebookShare on twitterShare on deliciousShare on diggShare on stumbleuponShare on

redditShare on emailMore Sharing Services
http://www.profudegeogra.eu/author/profesorulhttp://www.profudegeogra.eu/author/profesorulhttp://www.profudegeogra.eu/author/profesorulhttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=delicious&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/2&frommenu=1&uid=512280fbe62dc5d5&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=delicious&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/2&frommenu=1&uid=512280fbe62dc5d5&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=digg&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/3&frommenu=1&uid=512280fb857314e7&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=digg&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/3&frommenu=1&uid=512280fb857314e7&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=stumbleupon&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/4&frommenu=1&uid=512280fbce83491b&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=stumbleupon&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/4&frommenu=1&uid=512280fbce83491b&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=reddit&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/5&frommenu=1&uid=512280fb4feccc76&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=reddit&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/5&frommenu=1&uid=512280fb4feccc76&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=reddit&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/5&frommenu=1&uid=512280fb4feccc76&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=reddit&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/5&frommenu=1&uid=512280fb4feccc76&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=reddit&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/5&frommenu=1&uid=512280fb4feccc76&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=stumbleupon&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/4&frommenu=1&uid=512280fbce83491b&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=digg&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/3&frommenu=1&uid=512280fb857314e7&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&winname=addthis&pub=unknown&source=tbx-250&lng=ru-RU&s=delicious&url=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fdespre-incalzirea-globala&title=Despre%20incalzirea%20globala&ate=AT-unknown/-/-/512280fbf8da48ca/2&frommenu=1&uid=512280fbe62dc5d5&description=Ce%20cauzeaza%20incalzirea%20globala%3F%20Care%20sunt%20efectele%20incalzirii%20globale%3F%20Citeste%20articolul%20si%20afla%20raspunsurile%20la%20aceste%20intrebari%21&ct=1&pre=http%3A%2F%2Fwww.profudegeogra.eu%2Fproblemele-lumii-contemporane&tt=0&captcha_provider=nucaptchahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/despre-incalzirea-globalahttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/category/sa-vorbim-despre-ce-ne-inconjoarahttp://www.profudegeogra.eu/author/profesorul


6/20

Incalzirea globala

Subiectul Incalzirea globala pare sa nu se mai termine, numerosi specialisti au analizat acestfenomen ajungand in final la concluzii mai mult,sau mai putin plauzibile.

Incalzirea globala reprezinta fenomenul de crestere a temperaturilor medii anuale, ca urmare a

industrializarii dar si defrisarilor. Observat de circa 2 secole, pare ca s-a accentuat mai ales inultimele decenii cand marile companii au inceput scormonirea solului si prelucrarea resurselor,lucru ce a facut ca atmosfera noastra sa fie bombardata cu compusi ce au dus in final lacresterea temperaturii.

Incalzirea globala- Cauze

Cauza 1 in Incalzirea globala: Gazele cu efect de sera

Notiunea de aer curat trebuie scoasa din vocabular deoarece Pamantul se pare ca nu maidetine asa ceva. Chiar si suprafetele considerate ca fiind neafectate de poluare (zonele

arctice,zonele nelocuite), prezinta in compozitia atmosferei compusi ai Carbonului, Sulfului sauazotului.

Cauza 2 in Incalzirea globala: Eruptiile vulcanice

In urma activitatilor vulcanice se degaja in atmosfera compusi de natura diversa (lichizi,solizi,gazosi), ce vor pluti in atmosfera. Respectivii compusi vor forma benzi noroase, ce vorimpiedica radiatia emisa de Pamant sa se piarda in Cosmos, aceasta fiind nevoita sa raman inatmosfera terestra (efect de sera).

Eruptia vulcanului Merapi

Cauza 3 in Incalzirea globala: Furtunile de praf

Sunt responsabile si ele de poluarea aerului prin cantitatile imense de praf ce sunt ridicate inatmosfera unde pot stationa perioade destul de mari fiind apoi readuse pe sol de catre ploi.
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/eruptia-vulcanului-merapi.jpg


7/20

Furtuna de praf in Desertul Arabiei

Cauza 4 in Incalzirea globala: Incendiile naturale

Sunt o sursa de fum, funingine, CO2 si sunt raspandite cu precadere in zonele calde.

Incendiu natural in Portugalia

Cauza 5 in Incalzirea globala: Defrisarile

Pentru culturi, comert cu lemn, extinderea asezarilor si drumurilor, pentru exploatarea solului saupentru a face rost de fanete si pasuni pentru animale, oamenii au apelat la indepartareacopacilor. In urma defrisarilor oxigenul din atmosfera se imputineaza iar cantitatea de CO2creste prin putrezirea lemnului.

Despaduriri
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/despaduriri.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/incendiu-natural-in-portugalia.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/furtuna-de-praf-in-deserul-arabiei.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/despaduriri.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/incendiu-natural-in-portugalia.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/furtuna-de-praf-in-deserul-arabiei.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/despaduriri.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/incendiu-natural-in-portugalia.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/furtuna-de-praf-in-deserul-arabiei.jpg


8/20

Incalzirea globala Efecte

Topirea ghetarilor se pare ca este cel mai important efect al incalzirii globale. Prin crestereatemperaturii ghetarii se vor topi, iar apa rezultata se va dirija catre ocean crescandu-i astfelnivelul. Afectati de topire nu sunt doar ghetari montani ci si cei de la Poli (de calota). In urmadisparitiei ghetarilor montani raurile ce se alimentau din ei vor scadea in debit, afectand asfel

populatiile aflate pe cursul lor(debitul Indusului ar putea scadea cu peste 70 de procente pana in2080). Ghetarii himalayeni constituie cea mai mare aglomerare de ghetari de pe glob dupa cei dela Poli, dar in prezent se micsoreaza cu cca 13-15 m /an. Situatie dramatica este si in Muntii TianShan, unde suprafata ghetii s-a redus cu un sfert in ultimele patru decenii sau in Kilimanjarounde pana in 2020 se va topi complet. Ghetarii din zonele arctice si antarctice continua sa sedezintegreze, iar grosimea ghetii a scazut in medie cu 2 m, in ultimii 30 de ani. Din cauza topiriighetarilor greutatea ce apasa asupra Terrei scade, iar stratul de Pamant creste.

Topirea ghetarilor in Groenlanda

Efectul 1 Incalzirea GlobalaRidicarea nivelului oceanic este cauzata in principal de topireaghetarilor ( apa rezultata din topire se varsa in ocean). Cele mai afectate de ridicarea niveluluioceanic sunt zonele joase (Olanda, zonele insulare, zonele cu estuar, Bangladesh), unde se vor

produce inundatii, tarmurile vor fi erodate iar populatiile vor fi nevoite sa gaseasca mijloace deaparare impotriva furiei apelor. Pe glob cca 400 milione locuitori traiesc la distante de 20 de mfata de nivelul marii, si 20 de km fata de tarm.

Inundatii provocate de cresterea nivelului oceanic

Efectul 2 Incalzirea GlobalaIntensificarea hazardelor naturale(uragane,tornade s.a)

Evaporarea masiva va duce la formarea de precipitatii bogate rezultand astfel inundatii inanumite zone ale globului, dar si la diminuarea ploilor in alte parti ducand la aparitia secetelor.
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/inundatii-provocate-de-cresterea-nivelului-oceanic.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/topirea-ghetarilor-in-groenlanda.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/inundatii-provocate-de-cresterea-nivelului-oceanic.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/topirea-ghetarilor-in-groenlanda.jpg


9/20

Aparitia uraganelor in zonele considerate sigure (Brazilia), precum si inregistrarea unorrecorduri la intensitatile si numarul uraganelor (SUA in 2004) i-a facut pe cercetatori sa punaacest fapt pe seama inmagazinarii de caldura suplimentara in ocean (un ocean cu apa mai caldava produce un uragan mai puternic).

Cresterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor

Cresterea temperaturii apelor oceanice duce la intensificarea uraganelor

Se pare ca datorita fenomenului El Nino (conduce la secete in unele regiuni si la ploi abundentein altele) specific zonelor inter-tropicale ar fi responsabil si de iernile grele din Canada. Inultimul secol s-au inregistrat 23 de fenomene de acest fel , dar si furtuni puternice frevente ce pot

produce asa numitele maree de furtuna cu efect distrugator (in 1970 un astfel de fenomen aprovocat 300000 de victime in delta Gange).

Efectul 3 Incalzirea GlobalaDisparitia anumitor specii

Specii de animale de pe intreg globul vor fi afectate, fie ca e vorba de animalele ce iubescumezeala ( broastele) a carei proportie va scadea treptat, fie ca este vorba de ursii polari care vorramane fara casa (din cauza topirii ghetarilor unii ursi innoata si pana la 50 de km pentru a cautahrana). Pentru a supravietui animalele trebuie sa se adapteze noilor conditii sau sa migreze sprealte zone. Totusi animalele care traiesc in zonele montane inalte nu au unde sa se mai duca, la felsi animalele polare. Nici plantele nu vor scapa, fenofazele lor vor fi dereglate (vor inflori mairepede), vor migra spre altitudine (conifere).

Topirea ghetarilor poate cauza disparitia ursilor polari
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/topirea-ghetarilor-poate-cauza-disparitia-ursilor-polari.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/cresterea-temperaturii-apelor-oceanice-duce-la-intensificarea-uraganelor.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/topirea-ghetarilor-poate-cauza-disparitia-ursilor-polari.jpghttp://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/cresterea-temperaturii-apelor-oceanice-duce-la-intensificarea-uraganelor.jpg


10/20

Efectul 4 Incalzirea Globala Afecteaza sanatatea oamenilor

Sanatatea devine precara ca urmare a poluarii atmosferice populatia capatand astfel diverseafectiuni de ordin repirator. In ultima vreme se constata un procent mai mare a alergiilor caurmare a cresterii cantitatii concentratiei de particule solide din aer, dar si o incidenta mai mare acazurilor de malarie prin cresterea arealului acestei maladii. Nu ne mai miram daca auzim astazi

ca inca o persoana are malarie in Europa Sudica sau ca in Suedia s-a inregistrat un nou caz deencefalita.

Efectul 4 Incalzirea GlobalaSubtierea stratului de ozon

Ozonul-acesta patura situata la cca 20 de km deasupra noastra, ne apara de radiatiile nocivevenite din Cosmos. Totusi cu buna stiinta omul reuseste sa subtieze aceasta patura prin degajareain atmosfera de aerosoli, ce in final vor gauri stratul de ozon, fapt ce va permite ultravioletelor saajunga in procente ridicate pe Terra. La acest capitol nici natura parca nu vrea sa tina cu noideoare vulcanii emana si ei in urma eruptiilor cantitati mari de aerosoli.

Cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera subtiaza stratul de ozon

Efectul 5 Incalzirea GlobalaInghetarea peninsulei Scandinave

Peninsula Scandinava este scaldata in prezent de un curent cald ce incalzeste coastele ei,permitandu-i astfel sa aiba activitate portuara normala. Totusi in urma topirii ghetarilor rezultaapa dulce,apa ce va invada acest curent si-l va raci. Astfel ramasa fara curentul cald Norvegia, vaingheta. In urma topirii ghetarilor rezulta apa dulce ce se va varsa in ocean intr-un mediu

sarat,rezultand astfel o scadere a salinitatii oceanice.

Surse :

www.descopera.ro www.pozehaioase.org www.adevarul.org

www.ecomagazin.ro

efectul de sera,topirea ghetarilor,disparitia animaleleor,cresterea nivelului

oceanic,inundatiile,fenomene climatice extreme,poluarea industriala,incalzirea

curentilor,ploile acide,hazarde climatice,greenhouse effect, melting glaciers, disappearing
http://www.descopera.ro/http://www.descopera.ro/http://www.pozehaioase.org/http://www.pozehaioase.org/http://www.adevarul.org/http://www.adevarul.org/http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/05/cresterea-concentratiei-gazelor-cu-efect-de-sera-subtiaza-stratul-de-ozon.jpghttp://www.adevarul.org/http://www.pozehaioase.org/http://www.descopera.ro/


11/20

or animals, ocean level rise, floods, extreme weather events, industrial pollution, warming

currents, acid rain, climate hazards

Educatia delimitari conceptuale

Educatia ca obiect de studiu al pedagogiei are in vedere activitatea de formare si dezvoltare a

personalitatii, ca si modalitatile concrete de realizare a acesteia. Originea latina a cuvantului sugereaza

mai multe semnificatii: educatio = crestere, hranire, formare; educo-educare = a creste, a hrani, a

forma, a instrui; educo-educere = a scoate din, a ridica, a inalta.

Pe parcursul evolutiei omenirii educatia a capatat sensuri multiple si variate. In esenta,semnificatia majora a acestui concept este de scoatere a fiintei umane din starea biologica siridicarea ei inspre starea spirituala, culturala. Pentru a exemplifica mai bine conceptul deeducatie, redam in cele ce urmeaza cateva definitii ale acestuia, conturate de-a lungul timpului:

Educatia este activitatea de disciplinare, cultivare, civilizare si moralizare a omului, iar scopul

educatiei este de a dezvolta in individ toata perfectiunea de care este susceptibil (I. Kant);

Educatia constituie actiunea generatiilor adulte asupra celor tinere, cu scopul de a forma

acestora din urma anumite stari fizice, intelectuale sau mentale necesare vietii sociale si

mediului pentru care sunt destinate (E. Durkheim);

Educatia inseamna tot ceea ce facem noi insine si tot ceea ce fac altii pentru noi, spre a ne

apropia de perfectiunea materiei noastre (J. Stuart Mill).

Unele definitii evidentiaza scopul educatiei, altele natura, continutul sau chiar functiile

educatiei. In general, principalele perspective de abordare a educatiei se structureaza in jurul atrei repere: sociale, psihologice si psihosociale. Raportarea la aceste trei repere genereaza variateabordari ale educatiei: ca produs, ca proces si ca activitate.

educatia ca produs - reflecta in special rezultatele educatiei (cultura generala si de specialitate,

comportamentul, atitudinile, valorile impartasite, deprinderile si priceperile, motivatia, etc.) la

nivelul formarii si dezvoltarii personalitatii.

educatia ca proces - are in vedere actiunea de transformare in sens pozitiv si pe termen lung a

fiintei umane, in perspectiva unor finalitati explicit formulate. Educatia este un proces specific

uman care urmareste valorificarea resurselor interne ale personalitatii.

educatia ca activitate - reprezinta un ansamblu de actiuni constiente, sistematice in principal,

pe care un subiect educational (educatorul) le exercita asupra unui obiect educational (cel care

se educa) in vederea realizarii unui scop bine determinat. In conditii optime efortul comun si

constient al celor doi actori (educatorul si cel care se educa) evolueaza inspre un stadiu superior

al educatiei si umanizarii: autoeducatia.

Se poate spune ca educatia inglobeaza actiunile (deliberate sau nedeliberate, explicite sauimplicite, sistematice sau neorganizate) de modelare a omului in perspectiva unor finalitati

racordate la repere social-istorice si culturale.


12/20

Evoluand de la o etapa istorica la alta sub aspectul finalitatilor, continuturilor sau modurilor derealizare, educatia si-a pastrat insa misiunea ei fundamentala, si anume de a transmite de la ogeneratie la alta valorile materiale si spirituale acumulate de societate la un moment dat,asigurand continuitatea la nivelul culturii si civilizatiei, dar si schimbarile inerente progresuluiomenirii.

2. Formele educatiei

Educatia se obiectiveaza in trei forme: educatia formala, nonformala si informala.

Educatia formala include ansamblul actiunilor intentionat educative, organizate si realizate in mod

planificat, sistematic in cadrul institutiilor scolare si universitare, prin intermediul sistemului de

invatamant, structurat si ierarhizat in trepte scolare si ani de studii (Cerghit, 1988).

Instruirea si educarea elevilor, studentilor se realizeaza pe baza unor documente (planuri deinvatamant, programe scolare, manuale) intr-o structura organizatorica clara, asigurandu-se continutul

si continuitatea la nivelul procesului de invatamant, concretizat in activitati de predare, invatare si

evaluare.

Avantajul principal al educatiei formale consta in posibilitatea asimilarii sistematice a cunostintelor

din diferite domenii ale cunoasterii, in formarea de capacitati, atitudini sau aptitudini necesare

individului pentru integrarea in societate. Din acest motiv, educatia formala este considerata nucleul

demersurilor de instruire si educare a individului. In pofida acestui fapt, la nivelul educatiei formale

persista cateva probleme, cum ar fi: tendinta de centrare exclusiva pe performantele inscrise in

programe, accentul pus pe asimilare masiva de informatii, restrangerea libertatii de actiune a elevului

sau studentului, caracterul monoton al unor activitati, ceea ce predispune la dezinteres. Pe fondul

acestor probleme, specialistii domeniului atrag atentia asupra nevoii de deschidere a scolii fata de

realitatile si problemele lumii contemporane, de reconsiderare a educatiei scolare din perspectiva

educatiei permanente.

Educatia nonformala include ansamblul actiunilor instructiv-educative structurate si organizate

intr-un cadru institutionalizat, dar in afara sistemului de invatamant. Educatia nonformala integreaza

doua tipuri de activitati: parascolare (de perfectionare, reciclare, etc.) si periscolare (vizite, excursii,

cercuri stiintifice, etc.).

Activitatile desfasurate in aria educatiei nonformale sunt optionale sau facultative, exercitandu-se

prin intermediul unor institutii sau medii, cum ar fi: cluburi ale copiilor, biblioteci, muzee, teatre,

cinematografe, case de cultura, organizatii non-guvernamentale. Acest tip de educatie acopera nevoile

de invatare ale copiilor, tinerilor, adultilor sau chiar varstnicilor, permitand atingerea unor scopuri

multiple in raport cu segmentul de populatie vizat, cum ar fi: largirea orizontului cultural, dezvoltarea

unor interese si aptitudini speciale, cultivarea unor modalitati eficiente de petrecere a timpului liber,

perfectionarea profesionala sau initierea intr-o noua activitate, destinderea, etc.

Educatia nonformala prezinta avantajul unui spatiu instructiv-educativ mai flexibil decat cel scolar,oferind individului o mai mare libertate de actiune, o diferentiere a ofertei educationale in raport cu

solicitarile beneficiarilor, un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare a


13/20

personalitatii. Dezavantajul major ar fi acela ca demersurile de evaluare nu sunt foarte sistematice, ceea

ce conduce spre absenta unor autoevaluari riguroase.

Educatia informalase refera la totalitatea informatiilor neintentionate, difuze, eterogene,

voluminoase sub aspect cantitativ cu care este confruntat individul in practica de toate zilele si care

nu sunt selectate, prelucrate din punct de vedere pedagogic (Cucos, 1996, p.36).

Educatia informala este rezultatul multitudinii de influente cotidiene, venite din zona mediuluisocial, cultural, economic al individului (familia, civilizatia rurala-urbana, cercul de prieteni,discutiile ocazionale, mass-media, etc.). Aceasta forma a educatiei este prezenta de-a lungulvietii, motiv pentru care se poate spune ca educatia informala precede si depaseste ca durata,continut si modalitati de realizare educatia formala. Educatia informala integreaza un continutextrem de variat, rezultat din valorile, activitatile sau preocuparile mediului existential alindividului.

In toate tarile lumii, educatia informala este in expansiune, cantitatea influentelor dobandite in

afara scolii sporind semnificativ. Nu de putine ori insa influentele educatiei informale pot intra incontradictie cu actiunile promovate in zona educatiei formale. Ne referim la fenomene de

infractionalitate, la consumul de droguri, etc. In acest context rolul scolii este de a ghida, completa si

corecta achizitiile obtinute prin intermediul educatiei informale si nonformale. (Jinga, Istrate, 1998).

Scoala nu isi mai poate permite sa ignore mesajele celorlalte forme ale educatiei siexperientele acumulate de elevi in diferite contexte de viata, ci dimpotriva are sarcina de a preluasi prelucra influentele educatiei nonformale si informale.

Frontierele dintre cele trei forme ale educatiei nu sunt rigide. Viziunea moderna asupra

educatiei acrediteaza raporturile de complementaritate si interdependenta intre educatia formala,nonformala si cea informala. Articularea reala a celor trei forme ale educatiei este insa oproblema complexa. Iata cateva posibilitati de integrare a celor trei forme ale educatiei, dinperspectiva educatiei formale:

lectii organizate interdisciplinar cu echipe de profesori, pregatite in legatura cuinformatii dobandite de elevi in cadrul informal;

activitati educative care valorifica informatiile de tip nonformal si informal (ore dedirigentie, ore de consiliere si orientare);

utilizarea la clasa a metodelor de invatare independenta; activitati extradidactice si/sau extrascolare (cercuri stiintifice, excursii didactice).

Integrarea sau articularea celor trei forme ale educatiei poate asigura cresterea potentialuluipedagogic al activitatilor de formare si dezvoltare a personalitatii in spatiu didactic siextradidactic.

3. Functiile educatiei

In ceea ce priveste functiile educatiei, specialistii domeniului au viziuni nuantate. Dupa I. Nicola

(1992), functiile educatiei sunt:

selectarea si transmiterea valorilor de la societate la individ;

dezvoltarea potentialului biopsihic al omului;


14/20

pregatirea omului pentru integrarea activa in viata sociala.

Racordand rosturile educatiei la realitatile romanesti, Jinga si Istrate (1998), delimiteaza

urmatoarele functii ale educatiei in Romania:

asigura realizarea idealului educational (dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a

individualitatii umane, formarea personalitatii autonome si creative Legea Invatamantului,

1995)

selectioneaza si transmite, de la o generatie la alta, un sistem de valori materiale si spirituale,

considerate fundamentale;

asigura pregatirea resurselor umane, in raport cu cerintele dezvoltarii economico-sociale ale

tarii, ale pietei muncii;

ii pregateste pe copii, tineri si adulti pentru integrarea socio-profesionala, ca si pentru adaptarea

la schimbarile care au loc in stiinta si in cultura, in lumea muncii si a profesiilor, in societate si in

modul de viata al oamenilor;

pune la dispozitia tuturor oamenilor mijloacele necesare pentru dezvoltarea lor neintrerupta, pe

tot parcursul vietii, potrivit principiului educatiei permanente.

Oricare ar fi diferentierile teoretice sub aspectul functiilor educatiei, trebuie spus ca de la educatie

se asteapta mult. Sistemul educational depinde de sistemul social in care se integreaza, iar educatia

trebuie sa fie in pas cu progresul general si chiar sa depaseasca mersul celorlalte sectoare ale vietii

sociale. In acest sens, educatia are un caracter prospectiv. Societatea contemporana marcata de undinamism accentuat sub aspectul schimbarilor genereaza in permanenta noi exigente, noi provocari,

carora educatia trebuie sa le faca fata, prin structura, obiective, continuturi si modalitati de realizare,

uzand de capacitatile ei de adaptare si autoreglare.

4. Educatia si problematica lumii contemporane

In ultimele decenii realitatea nationala si internationala se confrunta cu probleme multiple:caracterul limitat al resurselor naturale, cresterea demografica, deteriorarea mediului, proliferareaconflictelor intre natiuni, accentuarea decalajelor intre tarile sarace-tarile bogate, etc.

Prin dimensiunile lor regionale si universale aceste aspecte constituie un fenomen complexdenumit generic problematica lumii contemporane. Acest concept a fost introdus de Clubulde la Roma, intemeiat in 1968 sub conducerea lui A. Peccei, ca o institutie ce reuneste specialistidin intreaga lume preocupati de evolutia si destinul omenirii.

In mod firesc sistemele educationale trebuie sa raspunda exigentelor acestor realitati si

provocarilor lansate de spatiul social. Conservatorismul specific sistemelor educationale, determina insa

o ramanere in urma a acestora in raport cu exigentele sociale, ceea ce genereaza un fenomen foarte

incomod, identificat in criza educatiei. In anii 1960, Philip H. Coombs explica criza mondiala a educatiei

prin prisma a patru cauze:


15/20


16/20

comunicare si mass-media, educatia pentru schimbare si dezvoltare, educatia pentru tehnologie siprogres, educatia demografica, educatia sanitara moderna.

Educatia pentru mediu sau educatia ecologica vizeaza ameliorarea calitatii mediului ambiant,

consumarea si utilizarea rationala a resurselor naturale, formarea unei conduite ecologice.

Educatia pentru pace si cooperare isi propune sa formeze si sa cultive aptitudini si atitudini civicede abordare a problemelor sociale, prin dialog si participare la rezolvarea conflictelor care apar in

contextul comunitatii locale, zonale, nationale sau chiar internationale.

Educatia pentru comunicare si mass-media urmareste formarea capacitatii de valorificare culturala

a informatiei furnizata prin presa, radio, televiziune, in conditiile unei oferte diversificate si nu

intotdeauna din perspectiva unor valori autentice.

Educatia pentru participare si democratie isi propune responsabilizarea individului, pentru a

deveni un cetatean constient de drepturile si responsabilitatile sale.

Educatia pentru schimbare si dezvoltare are in vedere formarea capacitatii de adaptare rapida si

responsabila a omului la reformele, inovatiile, transformarile petrecute in diferite sectoare ale vietii

sociale.

Educatia pentru tehnologie si progres este necesara in conditiile progreselor tehnologice si vizeaza

formarea unor aptitudini si atitudini deschise in directia aplicarii acestora intr-o societate dinamica.

Educatia demografica urmareste cultivarea responsabilitatii civice a indivizilor in raport cu

problemele specifice populatiei (crestere, scadere, migratie, etc.).

Educatia sanitara moderna vizeaza formarea unor competente de organizare rationala a vietii in

conditiile rezolvarii unor probleme specifice educatiei nutritionale, educatiei sexuale, educatiei casnice,

etc.

Noile educatii genereaza noi obiective si continuturi in practica educationala. In principiu s-auconturat patru modalitati sau demersuri de introducere a noilor educatii in sistemele moderne deinvatamant: demersul disciplinar, modular, infuzional si transdisciplinar.

Demersul disciplinar presupune introducerea de discipline centrate pe un anumit tip de educatie.

De exemplu, educatia ecologica apare ca disciplina de studiu in planurile de invatamant la nivelul unui

sistem scolar, cu obiective si continuturi reflectate in programele scolare. Alte exemple de asemenea

discipline: educatia civica, educatia pentru drepturile omului, educatia sanitara, educatia demografica,

educatia tehnologica, etc. Dificultatile sau obstacolele unui asemenea demers constau in:

supraincarcarea planurilor de invatamant, costuri implicate in pregatirea profesorilor care sa predea

astfel de discipline, etc.

Demersul modular/disciplinar implica crearea de module specifice noilor educatii in cadrul

disciplinelor traditionale. De exemplu, educatia ecologica este abordata ca modul in cadrul biologiei.

Dificultati: posibilitatea reala de a corela diferitele module.


17/20

Demersul infuzional vizeaza transmiterea de mesaje ce tin de noile educatii in aria unor discipline

diferite. De exemplu, problemele educatiei ecologice sunt abordate simultan la biologie, fizica, chimie,

geografie. Dificultati: riscul de a fi tratate ca anexe la disciplinele clasice.

Demersul transdisciplinar presupune abordarea noilor educatii sub forma unor sinteze stiintifice,

realizate semestrial sau anual de echipe de profesori. De exemplu, problemele ecologice sunt abordate

de o echipa de profesori (de filosofie, sociologie, economie, biologie sau chimie) in cadrul unor lectii de

sinteza, seminarii, conferinte, dezbateri, concursuri. Dificultati: mobilizarea si responsabilizarea sociala a

educatorilor, abordarea globala a tematicii.

Preocuparea de a asimila aceste noi educatii in curriculum-ul scolar este in crestere. In

invatamantul romanesc s-au facut cativa pasi in aceasta directie, aceste noi continuturi fiind abordate la

orele de dirigentie, precum si la cele de consiliere si orientare. Educatia tehnologica si educatia civica

intrunesc rigorile demersului disciplinar si apar ca obiecte de studiu distincte. Curriculum-ul la decizia

scolii ofera o alta posibilitate de integrare a noilor educatii in scoala romaneasca.

6. Educatia permanenta

Educatia permanenta este un concept pedagogic fundamental care inglobeaza toateaspectele, dimensiunile sau formele actului educativ, realizabile pe intreaga durata de viata aunui individ (vezi figura 1.1.). Educatia nu se mai limiteaza la institutia scolara si nici la aniicopilariei, adolescentei sau tineretii, pentru ca in conditiile unui dinamism existential evident

pentru fiecare dintre noi, scoala nu mai poate transmite cunostinte valabile pentru o viata de om.Pe de alta parte, capacitatea si posibilitatea omului de a invata toata viata vin sa intareasca ideaeducatiei permanente.

Figura 2.1 Paradigma educatiei

permanente

R. H. Dave (1991) apreciazaca educatia permanenta vizeazaactivitatea de formare-dezvoltare a

personalitatii umane prin corelareamai multor resurse: stadiileeducatiei (realizabile in ciclurile deviata: copilarie, preadolescenta,

adolescenta, tinerete, maturitate,batranete); continuturile educatiei (dimensiunile: intelectuala, morala, estetica, fizica,tehnologica); formele educatiei (formala, nonformala, informala) si factorii educatiei (familie,scoala, comunitate).

Educatia permanenta este considerata unprincipiu organizator al sistemelor educationalemoderne. Educatia permanenta tinde sa devina o paradigma pentru organizarea educatieicontemporane, presupunand o expansiune pe verticala si orizontala sub aspectul duratei dedesfasurare si a multiplicarii situatiilor de invatare (Cucos, 1996).

Realizarea unei educatii permanente presupune trecerea de la heteroeducatie (educatia prin altii)

la autoeducatie. Educatia (prin altii) dezvolta conditiile esentiale (atitudini, motivatii, capacitati,deprinderi, cunostinte, tehnici de munca intelectuala) pentru aparitia autoeducatiei, ca activitate

desfasurata in scopul perfectionarii propriei personalitati.


18/20

Necesitatea educatiei permanente decurge din mai multe aspecte, cum ar fi: procesul deaccelerare a schimbarilor din diferite sfere ale vietii sociale, dezvoltarea in ritm accelerat astiintei si tehnicii, intensificarea mobilitatii profesionale, cresterea gradului de tehnologizare a

profesiilor, confruntarea cu probleme ecologice, economice, demografice, etc. Educatiapermanenta apare ca o modalitate de a tine pasul cu ritmul schimbarilor din viata sociala, dar sica o cale spre perfectionare, spre desavarsirea personalitatii. Educatia permanenta devine o

necesitate pentru orice om si o posibilitate pentru toate varstele si pentru toata viata (Salade,1995, p.143).

Obiectivele educatiei permanente, acestea vizeaza: insusirea deprinderilor intelectualefundamentale (lectura, scriere, calcul matematic), dezvoltarea capacitatii de adaptare la societate,cultivarea unor trasaturi de personalitate care asigura o noua calitate a vietii (capacitatea deoptiune responsabila, angajare sociala, capacitate de autodepasire, insusirea si reinnoireacunostintelor), dezvoltarea capacitatii de a invata sa inveti, perfectionarea profesionala, etc.(Dave, 1991). Realizarea acestor obiective presupune actiuni convergente ale factorilor educatiei

permanente (scoala, familie, mass-media, asociatii cultural-educative, institutii cultural-artistice,fundatii, etc.), eforturi de armonizare a formelor de instruire (sistematice sau ocazionale,

colective sau individuale), precum si un sistem educational global, coerent, care sa asigurecontinuitatea intre educatia scolara si cea a adultilor, intre educatie si autoeducatie.

7. Tendinte in educatia contemporana

Schimbarea, innoirea, adaptarea sunt atribute ale educatiei contemporane, determinate deaspecte, precum: progresele in dezvoltarea cunoasterii, a stiintei, culturii, a tehnologieiinformatiei, rezultatele cercetarilor pedagogice, dinamica vietii sociale, globalizarea .Sincronizarea intre dezvoltarea educatiei si dezvoltarea societatii este absolut necesara.

J.W. Botkin si colaboratorii sai (1981) disting intre invatarea de mentinere si invatarea inovatoare.Autorii arata ca societatile traditionale au promovat invatarea de mentinere, care asigura achizitia de

norme, metode sau reguli fixe pentru a putea face fata unor situatii cunoscute sau pentru a rezolva

probleme date. Invatarea de mentinere este esentiala, dar insuficienta, deoarece nu face fata unor

situatii-limita. In conditii de permanenta schimbare, de innoiri este necesara invatarea inovatoare.

Aceasta are in vedere evenimente posibile in viitor, schiteaza alternative si pregateste indivizii sa

actioneze in situatii noi. Invatarea inovatoare presupune formularea de probleme, renuntarea la clisee.

In societatea contemporana invatarea inovatoare pare a fi mai productiva decat invatarea de mentinere,

deoarece ii pregateste pe indivizi sa actioneze in situatii noi.

Trecutul si viitorul educatiei se intemeiaza pe paradigme diferite, chiar contradictorii. Astfel,distingem intre o paradigma educationala veche specifica pedagogiei traditionale si o paradigmaeducationala noua specifica pedagogiei moderne. Folosind procedeul contrapunerii, prezentam intabelul 2.1. caracteristicile celor doua paradigme (Chis, 2005, Cucos, 2004):

Caracteristici ale vechii paradigme Caracteristici ale noii paradigme Accentul cade pe continut, peinformatii

Accentul cade pe a invata sa inveti, peaccesul la informatii

Educatia centrata pe profesor si pepredare

Educatie centrata pe elevi/adulti si peprocesul invatarii

Invatare prin memorare sireproducere

Invatare prin gandire critica si rezolvarede probleme

Ritm uniform de invatare Ritmuri si stiluri de invatare diferite Activitati scolare pe clase, grupurimari

Activitati scolare individualizate


19/20

Educatia de segregare, pe nivele deperformante scolare

Educatie incluziva, integrata

Relatii autoritare profesor-elevi Relatii democratice profesor-elevi Profesorul este mai mult untransmitator de cunostinte

Profesorul are rol de organizator, deindrumator, animator al invatarii

Preocupare fata de norme Preocupare fata de performanteleindividului raportate la potentialul propriu.

Programe analitice obligatorii,rigide; manualul unic

Programe analitice flexibile; manualealternative

Accent pe cunostinte teoretice Completarea cunoasterii teoretice siabstracte cu practica, experienta

Se invata pentru prezent (invatare dementinere)

Se invata pentru viitor (invatareinovatoare).

Tab. 2.1 . Paradigme educationale abordare comparativa

In ciuda acestor deschideri la inceputul mileniului III multe sisteme educationale sunt inca tributare

vechii paradigme in educatie. Rezistenta trecutului, conservatorismul creeaza obstacole in drumul spre o

educatie a viitorului.Este solicitata mai mult ca oricand capacitatea de adaptare a educatiei la dinamica

sociala. Reformele educationale coerente, monitorizarea rezultatelor implementarii acestora, motivarea

agentilor schimbarii, promovarea cooperarii si parteneriatului in educatiei sunt principalele parghii

inspre o educatie cu fata spre viitor.

Bibliografie

1. Botkin, J., Elmandjra, M., Malita, M., (1981), Orizontul fara limite al invatarii, Ed. Politica, Bucuresti

2. Cerghit, I., (1988), Determinatiile si determinarile educatiei, in Curs de pedagogie, Universitatea

Bucuresti

3. Chis, V., (2005), Pedagogia contemporana Pedagogia pentru competente, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-

Napoca

4. Coombs, Philip, H., (1968), La crise mondiale de leducation, P.U.F., Paris

5. Cristea, S., (1998), Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucuresti

6. Cucos, C., (1996), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi

7. Cucos, C., (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Polirom, Iasi

8. Faure, Editura, (coord.), (1974),A invata sa fii, E.D.P., Bucuresti

9. Dave, R.H., (1991), Fundamente ale educatiei permanente, Bucuresti

10. Jinga, I., Istrate, E. (coord.), (1998),Manual de pedagogie

, Editura All

11. Legea Invatamantului, nr. 84/1995, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.167


20/20

12. Nicola, I., (1992), Pedagogie, E.D.P., Bucuresti

13. Salade, D., (1995), Educatie si personalitate, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

14. Thomas, J., (1977), Marile probleme ale educatiei in lume, E.D.P., Bucuresti

15. Vaideanu, G., (1988), Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti

Învăţământul superior

Documents