Dragog Nicolae DOICESCU

a

INTRODUCEREiNSTUDIUL ANATOMIEI

Notiuni de osteotogie, artrologie' gi miologie

TohnoEd.claE 9i grdict lfiobt! trtilt|a m|cEgCU

Editur8 MUnCA" 2O0EEditurtr ttcunoacuti CNcs|SStr. I'ili.cea cd Bttdn nr.lo40OO8OA Constsnts, Romlnis

lel.: +/fi!2ifl 46./a7.40t8'c +10f21141 .72.AOg{raft infqoimcro

Dcrcrf.rra CIP a Btui&cii N4ion t r Romlnid:DOTCESCU, DRAGO9 NtC(x_AElntsoducGr! -m studiol.natombi: no0uni dGosteologio, artrclogt !t miologb , t|rrgo!!Nicol.e lloicoscu

-

Cc{rstanta: t{autic& 20ofBibliogr.rsBN 97E.973-7672{761' l

I d, d!!fin8iA $d6nlilor de la Facultat6e de farm'cie

iJ n ,tta u *o, **rii de slud6nti'mai pulin cenr

ll-tJlii n"""t'n Nu este o prezentars-exhaustu

l;";; tt" ;* sr po'ti fi cornperet'! cu lucrufi

idl tau dlrsol d 'ndomF'

lTtil" t *"*t* lucrdrii esle ds s familiariza

*ri', -

li-"* lnportant. sb anatlmier' :: :ll,fioi ti

"*t*n*" oe ornogtinte medico-farmaceulice

ffillsnelor oe adiun alo medcamedelor 1i,:f::j';;;; ; corpulti uman ctitriul do seldio dinLl*-"n*oto Fo cofdltult logttura cu

pradica lor

l.|it carto elte pdms patle I unei lucfld msi nrad' c va

t-r *"a"tn' i.' *tnlial!' ddde snatomice 16 tuturcr

; il;;;;*tui urnan' Lr"'a'"a sie un matedal

Litriltt *t";*b do qrls gsie srudugfii;#il;;il

',tu",ei' o".wtos* A'o.obde

'i;i;il"; raso'orre mr vol tdod.la-teme

ce utmeazi

.-i* " "*""U.t

o6 la F qitsteo de fam'::' ::17

PRE^TA

ilil;;;; i,rl*l'* ssuPra elementelor utile dz'oliilii

nda I vllotllor famsd9li''fi lonf +*

-

t*"1 a to6t conceputt tr icona1ni,f":l'il;;il

"**

knpoitanle anatomba on miiloacs'frJinu poa" n t"aae cobr ala cum e fost coneputi tn

alc'lulrca dsanolor g ln cololara lor am fost .lutet de fiii5 marAlexandra clrla fl mult'umec pnlru 6foat.

lmi exprim sprsnta cd lucrarEa \ra fi do ua leal folos sludenlilotclmra le esi6 adrsst!-

taAlOt{A ese o ramurtr '

mo6ologi6i' lnglobstt In csd'ui

ilroo,"i. -*tt,

* o'{pd cu srudiul fomd 9i drudunlc'

I1{TROI'T'CERE III STUI'UL AI{ATOMIEI

ri ;iomia ede $itfi iomli vii (Fr'l Raineo

l, fut ut d.atut'fl

AdtD.. Drago Nicolae DOICESCU

l,[|oa{a d,$,try so o@pt cu doscrietaa analiticd aiilpurur *"n'Aot a, merim6' @nsisdenlt' oulosrs'

poite'

llF'!).lnmt* towmd s ocud cu studiul o|ssnelor 9yi:iilt'-. i""*"" topogreficd studiazd raporiurib

dintre

;;;, ;"", desctiindu'le "

d"""T.*a1l:j"*llI t"-*-""'i"

"

lua tn consktoraro sisiemul ssu apardul

i.p.Oi" ot""fa t*lnrti' Acoasid ramure ce::::**1:ttil't

-*t,, t *irld spoliat $ str'lioraffc danurile co

llifiun" "n*oto.

*atomia topogr'rrc5 studiazd 9i modui Tn

p ; mome oondi$oneaza fotrm odedost!'fi# or,*g, nulnlg $ anatomia pe viu' ss ocup{ cu sdudiuir lTluni dg suprsfaF al6 corpului uman'ffi"noo

"it"t-t evolu$a ornului ln timp gispatiu Ad6li'

i-.Iff o,i**r"" litercsst de cuno46tea morfologi'

--

J nt" gforturile br 98 dea'oltd asa numits a'dbtr'I

Ottep'|oz. s ocnpd q| studiul q$tii $l difercnliolii oorpulur

h fift& e rtffieb de @tcs{se deosebim anatomia(|. ca! dcrccoplca.

tu7dg/'nia fl'f'oso@ sste de fapt andomia prop.iu_zisl, lnsnsul latg tl lnradadnst at cqvantului. Ea qDdtdo stt diul co.urtulomeneso, s fomei oeanelor ii rapodurllo( dintle de.

Ar76{grni nfuo'g/ry siudiszd d| erutorul mi.:Gcopulul,elomentelo constitulivo ale fiocani orlan ln pafta

Fidologia ede o & @ tt a Dbb!fti g se oorpd qr dudtuldivorselor funql ab corpului ttrnan $ rEgleree aca{ore. lnt E fom!,strudur6 fl funcli exstt o siranse bodturt, tmFnandGso o coroBtal!intedisciplinsr!.

2. Nryele & o,g&ian tn @.p,tl ,ml

Pentru I putea inllge funcgooaroa corpolui um.n ca lntrEg,trobuio sa e\rfttnfe.n nivoleb *tdl,.,a lmdtcato, pomtrld d la c6lmei simdu p.ne h cl mai comdq.

La nivel irfr&9trudu.81, cotpul omeneEo sie fo(mr[ dh !trrrd,

dfnbg: atomi, ioni, molecute. Moledrldo, formoazd oeanitolo clularsdin lrtedo.ll cerrrbro..

Grupolo de celule slmihro se oEanEoezi ln F&nri g acesieala randul lof fonnaze d!a/re.

Organele se grupoaz! in.lHenp sau qpd.d, prin insumareecarora rBzufte oEsnismul ca tntg.

Ceirra 6sde unitatoa d bazd a msto{iei vi. La nivd c6lutar sedesfasoard toEte funcfile ncGara m6nlinofi vilii. Fieca|9 celuEplgzint! o mrnb|rnd, c..B o a6pare do rnodiul hconjuraor g ociloplasmd, ln oa|g so gesesc oEanito oolularD cornune $ spdfb,incluziuni, unul su mei muni nldei. Ed{i Si clule anudoate Oemrtissd!hd). Degi oEanismul umen se dz\rdt dintr-o sirEurl celul!, l vacontine mai multe mii de milioane de celub. Edsdl drca AXt d tiouridiferite de c6lule. ln timpul doa/oltdrti qntyionaE, colulb s divil ,iapol se difErsnuazil din pund de vdoto strudural g tunc0onal.

ll ||0a*ma un grup d6 c6lub &mdnaoere' spcializateuti-funqlf tp"",n"". tn organignul uman exi$' /t lipud d

Il.lld, onlunatv. musdrlar $ nNos; .[i-*a oatr"l o organizdlii corputui omenesc' include triil, iat

"

dstom. Pdn nopr'xlga de dgaD se inlelege' o5far,"tf (|lamlnaoars sau difedte irirc le]' in vederegIlunlo. tun41.i taf po, tnu*" lsdud difedre Pdn lnsumarca

-acastorl6oal- t"

"-"r"" organului, tzuhd lunclia acesluia De

-frfu o.t *" un oDsn cu lol ln dhesiie' ale..'l iliii5 iJ io,,*"' tt,-"tn de tip cilindric unidratifical)' tosut-gli

",*u'"tt nstde or diepoile,l:Tyt]:':":

iiut odunal do supod, tesut nervos (plxuri nervoash tmlor rubmucosse 9i mus.rrlarl)'lfr I optt *"

"losit' peniru a indics un

'":":tuu 1:t*-pt **ta

-tuntr, dsr cu slructur! difetiti' (exGmdu

Lllv, lpantd rcspirator, apetatut d'E reprcduc'r 6tc )'[iJ aa" to-* o" un grup de oEsn asemdndtoar caJ-r,,nc". to".r" corpurui uman ti":1T:-1]"-T::Lttt i at grr" oa"""tl6 bzale sle vieqi: proteclie' nlgcare'Liuac. u"nspon)' o"ci, si'temul e$e definit ca o sumd de

#orninsnt oint-un anumit teeJt (sxemplu: sidomulmuculat. sistemd norvoc)-

Iiri, aput *t"no" 6st6 abebit din trei g'!pe d6 aprate:]enpl eprra"ur

"otli do rel4i (apar'tul locomotor' sbtemul

I grupr rpr.8tetor oe nutdte (aparaiul digelttu' aparatul cjrcular'olrtol rps.dul exctetor)

. erupa aparatoloa do rsFoduceF (aparatul gnital masculin'I trllcmlnin)flfrto, *"t" d stcttuirE a corpului ornonesc

s .

fost

ou rllcmul gtandetor endocrlne, cars psl cip' la rglara

hormonaH a funqiibr cetodatte eprste g sisieme. Mat nou. ]lconturst morfologic ti funational gstomut de apdrare, ln cars un nloontnrf este delnut ds timus (drq Drq{,oi, ng.

t, Termrnotogi' antumicd intunadq/lFlfd

Prhcip te adoptate in /Vorrrra Indbrrba sunt:1. fiecare strualur5 est dGemna pdnta-un singur termn;2. ficaF termen din lists oficial! tebuie s! fie ln li.r$s latha,dor fi6cr tsrd are libertatea de a-l traduce ln p.oFia limbd, in rapoitde necositdlilo iNeFmantutui;3. termenii anato.nici trbui sd aib! o valoarc infofinalionall$u descaiotlvl:4. nu s6 rccomand! folosjroa numelor ploprliDenumidfe elementelor si structurilor 6n Tqminologla

Atl,tomicd lrnematktnaA slrit grupate in doud ma.i caDitole:l. Andomia Gen[dis subimpdfft! in trgisctoaE:l. Nomina genoralia; 2. partos corporis humani; 3. Aana, linor

t llglonos.

-

. Analomia s')/SE/rr&b ce conline ,15 subcapitote: i.Osea:S!|slema skeltate; 2. Jundu.ae qdema Artiorhro; 3. Muscoll:Sysiemamusculsre; 4. St6tema dbestoriurr: S. SlrCema Espirstoriuml0. Cavitss lho.acica;7. Systma udna,ium; E. Slstoma oenitatia; 0.Cavitas abdominis

't pMs; lo.Gtandutao endocdnae; 1i. Systemrcerdlovascutarc; 12. SySema lyopaloirelm; lA. Slsloma neryosum:14. Organg s6nsuum; 15. Inlgumontum communo_

1. Tetment udu2ef 'plr'u hr.t@rq r@tbt 'd4?to?Istnlchr rito | @tpuLt u rrrrl

.l Fl dMzr ln s.gtngrte mai mid, numite rgiuni

o'rlH so compuno din cap 9i gat Capul (oapd)ln: calvaria, sau cfaniul neursl 9i fata, sau craniul

Cpuld poada nutnel6 do Veiex Gatut (collum) estetlhnat cMcald wnb8la (tn conslilulia cdria intd atat

VH||) !l ln rlolunor nucalt (coala), cats c{prinde oass'ru.

gottc fr dosoris oa ttunclt prop.iu zis (de formdl| tr toft, celE ouptinde 9i rdddcinile membFlor, ca ln?rund ul rts un poroto dors{rl (Egiunea spinalS), clltLa nrulell $ un petBte snterc-latrel (rcOinea ventro-A|tatl unha lEoluno ede lmpd$tt ln rglun6a

barcll tl coa .bdon{nall. In il|toriorul kunchiului gldm{|YLtlr lor.dod Si cea abdominald, despdrlite prinll-unaLtnagm. Cvltqi6e .bdominelt cornunicd deechis cu ceaht| o8lclo bazinului. FiecstE patte cato compuno cotpul

t albdlvktr ln .giuni topog.afce, dgnumite dup! oEanulOaaa !c .id sub ff6caJ9 din ele.

!! dsnumesc mdnbl loreclc 9i membrs ptvln.I tlndul lor sunt lmpdfie in mai multe rgiuni. Fiecar

torm|t dlrtr-o Egiune de centura (umdr, fesd), core sel| adtmltrtoa libsrd. Aceasta 6Se fomaG din tIEi sgmente:0l||, ooapo!), zoqoopod (anlebrsL gambd) 9i autopod (mand'

llm po uno atg dncl degt6, iat prlmul deget sl mdinil 65i6

Corpul omen$c ostee,atemiElea cfalb6, i',rtdlhJt6

compls dln tlei mad sgmentol,i ,rr,n$Eb. Ftcero din acsdc

hfit r nc orienta ln descrieace diverselor pdii @mponentevorn tasa alt $ dg'ltti b otbftde ale Nlilor

totth anatomlca consideratd ca find normsld pentt corpulporlst \/6dlcaH, cu memblle supedoalE suplnato, aslfd

Tncat palrnls sd prlvg8cd lnalnte- Per$ru odsntaro vqn fotocii urmltoiltenl|ni

-

yerlioai 6 ulilizeazd pnfru a indica direqia pe4Erdicuta.l tlnei fomatiuni snstomice, po un deo oftofltal;

- O/tuor6r, este un termsn folocit oent! deflumila uni axo o!

traigd paralel a! solul, sau mai o('d qr suprafata unui lk$id ln l9Dau! j-

Co,Dnerg toamon foloslt pentru a indica tratdoda in forml d.@roane a unel formatiuni analomi@;

- Pland nEdio-sagital sau metun esto v.ticel ti indreptrl

dinsinte tnapoi; el impade oorpli ln douE jumdttli (antimee): dreapae ddangd.

- Pland frodal ghdpal

sf6 tot wftcd, perpendiqllrr pe cclmedian 9i p6 c6l orizontal.

-

Ptdlul tans.fl al p*rt,d ost6 odzonlat g e6* porpondtcut.ape planurile modien g forisl; 6l lmparte corFrl ln dot a jrmaef: unrsuperior5 9i glts inteioard. ln rcgiunea rnrnb.lor acesl plan e!i6p6rp6ndicular p qa lorgiMind! a Foiunii;

aaL un tormon fokrrlt pontru a arlta poziua uni

It|d ap|!ap! do planul median (a nu so confunda cu median'ma.lml).;J aaa! temenul ulilizat pentru I indica pozilis unei

tltomha mel lndopdnsie atat de ptqnul mdian' cat 9r de

6do tmonul udllzd pentru a indica pozitia

lomratunl.ad! tsmnul tulosit pentru a a'Aa ce o fom|gliune se

alLL. Toato fomaliunile situate insintes plsnului frontsl sunt

ldc tomenul folo6it priru a ardta cd o form4iunedldr S! consider, cd tote fo'mafunilo situate inapoialltlt Podldoa;, r fo|6e$e pentt,

"

desemna pd4ile pcslerioal6 al

c|Dului (corwxitatea craniuluD, mainii 9i fidorului:alr coGspofldet{ul tormonului d6 aniofior'

alt un tsrmon sinonim cu prcfund lndica o tormaliuneh lntrrlorul unei druCnuri. El nu trEbuie blosit ln sns de

ada dnonim dr superfcial. Ede utiliza{ per{ru s ardtat. rf,! s[ude intr-un plan supe'fici'lfeF de alta EI nu

ln xns do lsteJal;

lll0mlo lr drgapta seu |a denga plgnului median: lungimiicorpului

,/p'ldf,, Eau 4,Lttd sutt termeni utiliz4i pentru a pl6qzaUral toma$unl snatomha talA ds supr'fata unoi rgiuniI Lu ln danclmos tEgiunl, adb{ profund)tldat, Sffsat sunr dilizali pentru a indics pozi$a unei

LaD!|udtds 6slg tolq*t pentru a denumi sxat{ dlnc{8 unei form4iuni in lungul unei Fgiuni a

Flgu|a nrl Pfanuri d6 ode a6 (.t F Pallfl't 1U4t

- Tarsrrors, ll folosit pen&u a indtca didia uni formeflud

s ude transvoFal.-

Proximd si Caudal, gu sensul d sooerior si irfeaior.-

Suryio., ldenoL indica poEitis unor formatiuni dea lungllaxei longitudinale a coDului, sau membrdor, sau in danul sagital.

Penfiu odedatea 9, descrirrea topgratud a totmatiudhlandomi@ d la niveld nanfit*r * vot v'iliza uflnaodi lermeni:

- tuoxhnal gi Drida/ lt folosim pon|Iu ortent ree falan0.lof

(lermenii de superior g infedor nu se pot folosi la nivelul membretor);-

Radial gi Ulnar x folosesc la nivelul antbratului Si mainil o{sansul de lateral (radialis) $ medial (ulnaris), acestitemeni au avadeiulc6 nu tin seama de orientaraa spstiald a meinii cand descriom oformatlune enatomic!:

- fibial 9i Flbuld surt trmonl pe cale ft folqsim ta ntvotul

gambeisi piciorului, avand serEul de mediat Cibialis) g teteral Sbularl!);-

Pafrrtr dGscrie formaliunil din rgiunea snterioard a mek l(Palma msnus)

- Pranfar esle termenul fo{osit pr{ru d6scri6rea formatiunitol

sltua'le in zona f6tel Inferioar a Fidorutut (Ptenta).

5. Te5ufrtrt. Itfnitb, cr'stitcatE, eura c.,t"f,',tz'ta.

fesufui reprezintil o Oruparc de clulo Gl aceeag oeanizaoslrudural6 Si diferenlier tunclionald conund.

5,1. Tesutul epit lirl

ArE Ga elemente de bzl cakleb epi,efite. Acsstea se .tasirbddwd fonna Si ftMiile W carc le lnd6plinosc. Dtpd ffi, celutatoepileliale pot fi pavimontoase, cutti!6, prlsmatice, dlinddca. Cetutetcepitofiafe pot evea tu'1e4]1 de acoporir, sc.e{orii, de a86ortli sau

10

Ohida mlctoscopica: intostinale, gasilrics) 9i glande vizibilo5t OfnO" snalomice). DuF rum&ti www sadetoiiit!a ,n,""rt 1"," (oc: clulle cellcifonne) 9i glande

i, g,lr,, t"W deoGetim tti tipllri de glande: exocrin-'

fti allmln.te po o supEfali acoperitd cu epiteliu' pnn

I Ulxi ornal d xoplie); ondocdnG (produsul de soclGlie

ldtdlb d. acopodm tuimeaza eF'lterma' sltuatd la||u captutosc cavitati

aaa o druclurl eFilelial cornple)d, adaptatd tunqiei deL dolt il din opitetiu 0larduhr, lesln conjunctiv' vase tl

ttlll|'ta lo( glandele sa imp in gl8r|de vizitile la

aL lllmin.t dird in slnge; nu au canal6 de excrelie) liaau lrfiicttno (tancrEas' 6cgi.) Dufi fonna Itnddui de

t l|.ndrl! so pot dssiflca in glande acinoas6 (alveolare)'h||t|. dc lub 0ubutarE). drcpr sau incoldoit 9i glande

loda rcsst glande pot fi simple su compuse|l. apfbfitb serzrybb sutlt spec'ializste in voereaonof dtanli $ transbma eneBia mecanic! ssu chimica

flrfiil coniuncliv

haftr lssutulilor conjun.tive poste f fdcute dupd msitn g|olrsl dhrorsole tipult sut denumile in funclie de tipui

||rbalanlol f undams{al (matbo.tDurl do 15ut conluncilv suni:

A. r',Ei @lit]'tdiv enbrion8l.a. F8tt @triwrdtu n e (propriu-zis)C. Itrd colfl4d4osD. t!!tt osos!, flsd irasftr (sam6)

Ehnpfteb din @rc ede tuonal (es/Jful anlwdiv ss grupcatlin tri clase: colule conjundive, fibrE conlun.iive gi substmlafundamentald. Pdncipalle categorii de celule lntstnite tn lB rulconiunoiiv surd: fibroblasiul, fi brooitul, hidiodlul, Casmcitul, madodlrl,adipocitul, clulole pigmntat9 9i pedcitole, condmttasi6lo, condrcdtaL.osteoblasiole, osteocitel Si odeoclastole.

T.esuh.l cd goir,bsC. Si cllalte lesuturi conlunctivo, Fsutut canilaginG conltna

celule, fb|B ti subslanF fundamentstd. Clulel tinerc se num.rOry/dlobF&e,Si sunt .esponsat$e de olabo.aea substantdtundamentale ti a fibrelor oar6 t6 inconjoa.tr gEdat. Clutte adutto t.numesc @/rdrocflE Si sunt induse ln cavitali nunrito @ndop/d,da,Caftilajul osfe riAri dr vas 6 sltrEe 9i s h.tngs prin difrEiun d. lalesuturlle inconjufaoa. Subst6nlr ftrndamntet, conljns proteoolcmlin sdruc{ura clrcra s glsesc protoine. acid hisluronic g cordrcllnsulfat. ln condrocit exisld enzime imdiate ln sir{eza Si degradsErproteoglicsnilor. Acssi tumover dureszd d ouci luni, sau chiar anl ilcrgte moderat in urma acliunii aoenlilot baumatizanli intmi so|lxtemi. Chiar ln uma accslontr tumo\|o.uloi dtuld * rcIa.f, /f,int,datoCitd aportului indirsci, prln difuziun, de subglante nddtiw_ lnfunc{e de naturd ti aEnjamntll fb.6lor, didingem tri tipuri docartil8je: hialin, elaslic si fibros.

Cadilajd hialin arg qrloa.B alb-a|bA9truio pe prcparatot.pmssp6te; condrccitle s pot vizusliza in cofdmplasle, dar substanlrfundamontald $l fibrele d6 colaoen carE sunt subliri 9i roduso ca numir,se pot vdera numei prin colorare or tehnkt specid. DlnlrE cde 3 tiporld csrlifaj, acesia prezintd oea ftt #uE raziste$fr, dar cea malmsre rtrspandirc in corpul uman. S lnGlnete la nivelut caditsjetorcostal6, nazale, laringiene, bahosle g t|rongic6_ Cartilaiele adicut.rEsunt un tip particular de cadilaj hialin, congnend fibrE de colagn c!Gzisiontd crcscutl.

12

ll ea l|p|!rl|ti cel mai rezislent lip de te$d conjunctN'lrl vrrorlodznie 9i o imponardt aclivite[e m:tabolict:

rado lat o culoara gelbuie; la niwtul acslui carlilaja||llo. 60 glso$e in pevilionul urechii' le nivolul

aau lr nhr'dul epiglotei.Dlt tlp|rzit , fo,ma cea

'nai rzisteniI' codinend

(!. ol.gcn I o caditate mai rdus5 de subtanF.. ltttllncdc In zone supuso unor solioited dg prgsiune'

lilaNltlab.ale sau sitnffza Frliane'at

alc acsslui lesut, ca $ tipudle d6 lesut osos vo'oadtoldd urmttor.

tllutcUltr

h O Fra c

T, es.t l musiculs s'l& (scftoffi, ste Gsponsab de mtgcadl

voluntaE ele corpului uman 9i esto atalat schletului.

6.1. fes,utut nerv6

Este consiituit din celule neavoase (neumnD Si celul gtisto oaiaau rol de 9uslno.e 9i pfotoqie.

Neuronul e16 formet din[r-u corp g mei mult Fetungirt, c as lmparl in doud tipuri. Neurcnul Fsint5 un a)(on pdn care imputsurlhpleacd cenldtug, d la neumn ceke perifo.ie. A)@nul este unlo,D6ndritele pol fi mai multe la numdr ponhu o cslut!. Acestos luilprlungid celulipete. Foma nourorilor os{e vadatil!, stekte, sfgrloa.pirsmldell. fusiformt.

Colula gliau fomeszd c6l de-al do a tip colutar at lost trlulneNos. Numdrul lor esle de pesle 10 ori mai male dec& numanneuronilor Se de.scdu msi multe tipud de nevrcglii: aslrocdul,oligodondrogli, microglia. Cdulto tecii Schrvan, .oFezinti nevrogllasitemului nervos Dorifef c.

6, Hotiunt de enffog3,rEa

FecuNalid c,nsie ln contopire galrpw n asod(spormatozoio gi bno, (ovultd). Acest p.ocos se pntEce in 1/3 6nsmla lmmpi (panga ampulari). Dupt

vacuarca din frlicut. orutul gdaanlemat ap trompd d un qrlEalt do smzitato p6dtoneala, drmisctrilo perlslafiice at tmmpoi, prcum 9 de migcar 6 citflor vibr.tfido ,e nivelul tubei. Celdlah gamet, sperflatozoidul, plesct din i6superioare s vginului clte 1/3 odemd a tro.npei, hcand p.in col.cavitalo uterind, lumen tubar Aced! deplasaro o$e positfld pdnmitcaEa piesei int6rmdiar 9i a cozii spormatoz(*tului. limpot necsrtacostoi deDlasdri 6si6 de o ord.

11

* abul cort/b se face plin parundereah (Mt. ln ums pehndrii spm.tozoidului in ovul'

trlaaaa oa|! lmpiodlcl pehlnderes altui spermatozoidh{fd4a h om ste dci rnonoslermatid'It||| ap.|noticd al8 23 do qomozomi. Prin unirainllll tbDatd, crrs est6 plima celuld a noului oQanism

I ql||iorcd. Pdn mitoz6 succsive, din zlgot se vorooanlsm. ln cazul?n calg ovulul, cal ate doer

Il X una$r cu un spematoz(*l calt con$ne tot unI|Ctd vr wea perad|ea 2x, isr sexul Oenetic este

It Cn lgatmatozoidul coftli.e qomozom Y, zigotulvaIf, ha lu|ll ocnstic va f masdllin.

|'|lr. Ottl !. tomoaz{D dupd car mbl9a26rdstimp d 3 zile. Deplssalra oului prln

da DGrlstanha rubsrr, mbodrile dlilor vibralili 9iAlai! irnomene sunt sub innuenla faclodlor

aan brat tnttE oslrcgoni9i progostron).orlr, DuDd fecundatea ovulului apar o serie de

tln a||! cr$o n|lmdrul de caluls Acede c6lul6[arua',tr?. In llmpul tlscerll prin tromp5, oul conlinoAtrdc so ateezt tn doua gupuri de celule: t,'r"

!,rfrlc, en ?l lnconjoard pe primul. Din oeluleleambdonul. i8r din calolatte s forn6azd torbrrarfid,

.. tomozf dacenta. Umdtorul $adiu apsr in u[naJ aa iomoazi unel6 cavltt(i ln intedorul oulul'

ln mucoase utrint, arc loc cem ln e 5 ' 0 zl de la

M o''r,n h @r*ituf'..e. In cursul celei de a 2 9i ol|. daryolt rr, cols dou! pd4i Gompononte (tmfoblasi $

ttata dlbrgntd poF.fi. Tlofouadul ptlrunde ln|

-hl vor rporE r,tud@ pracet{tE DIn Monul

.. voa &zvo[a 3 W: edook]&4 ettublad gi

15

rlE.?oblastul. Acostga sulrt lemr{ele odmodiale ale embrionuldpropriu-zis, din c|E, prin dFetEnlierc celulsrtr $ s0cializare funqlon.llrs vor oryaniza difedtele lesuturi Si o.lane Oi.togenezd IoQanogenezd). Tntr aceste foile embrionere se va insinus un moicddsinoilial, mezenchimal (tesut conjundiv nbrionar), din csne so vofdezvolta ultedor unele dedvat d6 suslinerE Si d6 mitcar9 ole aparatuldlocomotor, pBcum Sl lesut conjundiv idfa ii p.iviscoral, l. tlconjundiv pdceluler, irvditudle d6 p.obqis al nv.axuld(meningele), elmente al spretului circulator AceS material raintrepttrunde cu mBzodaslul. irezoDbstd este prcursorul schelgtululExial p.imruv, a aparatului cadio-vasorhr 9i mozenchimul slromal Ivisceial. Din ecdorlasa so form8zd dratul supefidal al fielii, anexrlaacsiois Olande sudo.ipare $ sbac), parul ti unghiil6, lr f6CUIeistom neNos cent.al 9i periforiq lmpreune dr oeanel d6 simlu.l. olnendoblal se va dezvolta epiteliul mucoasolor aprsiului Espirstor ddigesiiv, al glsndelor inbaparielale, prcum ii glsndele onexe .le lubululdioestiv (ficaf, panqeas). Tot din acesta se dezvolti pitliul v6dolurinare 9i al uroterului, parenciimul tircidei, patdimidebf 9i fnnusului.

fn urma dozvoltidi, otrbr*rlil * Uans']otmd t ,tr $ cre91o lllungimea de aproximativ 50 crn g 3Om

- 3500 gr pane b temcn. Fdtul

lncepe sd fie viabil de sftlr9itul lunii e7-a, card a ejuns la 0rcutatea drpelte 1000 gr.VnF idrad*ind, care durgazA 27t

- 28 & zile, ed divizrta ln:

- Dezdt{ea NvniM a tu'lelof ti a s,re.t

Capitolul ll. OSTEOTOGIA

O,{6ologa siudiaztr forma Si siructura oaselor Oasele searticuleaze inlIe ole Si formeazd scheletul p caro s insert mu$hii.Scheletul este pad6a pasivd a apalgtului locomotor. Oasele seNescdropt paqhii pentru tracliunea mugchilor, edic, penAu goducelEami$catbr. Scheletul esle de asemenea un s,darr & r8ziferl5 $ip.oaecfb pentru inlreg organisrnul. Oasele mai sunt Si o /eze^n decaroru pentru oEanism.

Oaselo sunt albicioase, dure, rezisl6r{o. Slru.iura ii compoziliaoaselor, arhitectura fiecerui os, prscum ti a scheletului in totaliiate, sur{adaptate perfoct funcliilor descdse mai sus.

Genemtw

l. Strudura osului

Tosutul osos este un complex morto-chimic alcdtuil din patrucomponente: fibdle colsgene, subslantA fuodamsedtelt organica,subslantd fundamentala snoryaniod Si oelule.

1 .1 . Fibdlele @lagene sunt formate din A/oao,tbrle. Prctofibritotfa randul lor sunt formale din

',advmolecule ,oli'a|pficfic. Acdiemacomofecuf prezinlt o parls @ndl?,, denunit6 ax (formate dinsminoacizi ca prolint, glicind), do car sunt tege{e grupdai latarat6 carepermit oDsnizarea fibrilelor in fasoicule. Arul @ttrd esre plbat r-at,mo[iv pentru care se poate alungii. Prolofibrilele au o structudpefiodic5, datodte aftemantei intr zone dense cu altete mi Dulindens6. Fibrilele sunt individualizate, neanaslomozate. Gmsimeaprotofibdlelor variazd cu dupa segmentul enalomic studiat $ se?ngroage cu vrrsla.

18

Flbdlele se grupeazd in fascjcule' Acested pot fi vazute c!llorclcopul optic AlinielEe ffb{ilelor in fascicule esle prfctd' reafizandaFrlsul ssped .in fazd'. Aceasu structurl se inGlneste peste tot

ondr oxisia lesut de colagen tendon' mugchi stdai)1.2. Subsl ta h,/turneftald oganicd La nivelul oaselof exida

0 Urme rdiorlarS, anoQanicd, in ochiurile cdreia se af,g subslantaludmernaE oBanicd. Aoeasta este a,cdluitd din frtuile elagene StD'lnfil/.' fut(f', cu diametrul corEspunzaor ochiurilor retolei Aceslelotttrrtuni sfedce se unesc in entitdli tridimmsionale, orientate in spatiu'

lub.tnla fuodamental5 otganicd are ln compozi$e prcteine 9imucopolizahaFide (ex addul hialuronic, sau ecidul condroitin sulfudc'hed liecar6 de aminozahrul sdu).

L3. SuDsaa','E n,'dartentad tLvga''i'g @ntine anumite slin,,l,,'ate fosfdr & 6Eiu a5%, catbond de catciu 6%, tlorurd de calciu

!L pccum tl fosfal de magneziu, dodre de calciu 9i clorura de sodiu

fn propo4,i mai mici. Subffanq tundancntald or,ganice fixeazd senfib'ln lpociaf datorit! acidutui condroitin sulfuric SerunTs ninerale au o

n&l&ate mde, pdand imprgna sau pdrdsii substanta fundamentaldooanlct oricand. Raporturite dintre fibdle 9i subslanta fundamenblaoaldffcat' sunt diferils Exisia o srie de fibrile ir{im legate do subsianlafundamentalr, talC de altele care sunt mult mai liber Pe psrculsul

vlr0l, raportudle intre substants tundamentald calcificatd 9i frbrile stevrdabiE.

1.r1.@ruble osoase. Osul asle fomat din matdcea intrcelulara'dcapE car em vofitt pana acum 9i c6lulele cre se gasesc Tn acast'm!trlc6. Marticea esle compnsd 40% din matsrie orEanicd li rs1ul din

tlruai enorganice- Celulele osoase sunt de mai mihe frluri: os{eob'aste(ttsponsabil de sinteza, depozitarea si mineralizarea m'triceD;oaltoctu Cnduse in matdce); os{eoc,aste (cu rol in erodarea aclivd "nmaniolEa osoasl).

celulde se gdsesc in nigre cavit4i format in interiorul.|Dctantei fundamsrdale, numite odeodaste Osleoplastle au formd

.

l '19:

ovalad, turtite in sons togitudinat faE de os. Ostooptss{ul esto incojuratde fibro dispuse logitudinalfatt de peretele acetuia. Osteocitele au unnucleu maaer ovalar, cu unul sau doi nudeoli. Membrane este tineindividualizat6.

> 2. Arhttectun osutuiArhitectura osului poate fi sttudiatl din perspedive

microscopica su macrarscoplc5. Aftltectura osuhri este adaltat! lafunclje de rezistenla a ecestuia. Subs{ants osoas! este dispusdneomogen.

naduva os @mpad caftil4 ,,ttutst

Fioura nr 3. Sitrua{ura osuhli

O teace su@irciald tb lo&l' osrs compa4 dens ca s1ructurA,carc lnaonjutd zone de fesut sporg,bs, format din lratrecule osoas, degrosimi diferite ii anastomozate intre ete, oare detimiteazd csvit4i.Partoa compac*e a osului se afe iototdesuna la oderior, inconiurdndosur spongtos.

\'2.1 . tuhi/F('Ba micros@Pice

MicroscoDic, osul este format din ,antelg osoase care conlinmd,lcs mineralizal! 9i fibre de colagen (dipunerea fibrilelor in lamele'ol 9i dispunerea tamelelor in diverse slflloturi fun4ionale sunttLp.ndnte de funclia de relstenld a osului in special dar Si deIno0unoa mutchilor. pesiunes unor organ6' pulsaliile aterelor' ca Silotu do gravit4i6). Tnrre fibrc sunt dlspuse osteocite'

Figura nr 4. Structuaa osoasa

Ladorere osoase s./f disp use ca ailin&i cgncentlici tn iurtl wui(nnal nourovascular @dftt (canat Havels). Canalul cental Haverslmpround cu lamolle concedic alezete ln jurul acestuia formeaz'ddamul Havets. Acesl sislem esle socotit drcpt unitatea morfo_lufloffonrf! a o$lui 9i a mai fost denumit 9i o9.eon ln aadftl fiec*eilrmb . osleonllui existe fibrile psralele, dispuse helicoidal ln jurulomtlulul cntl- in lamta concentric5 urfldtoare' dispozitivelehtllooldolo sunt dispus in sens contrar. Acs1 fapt se datoreaz'adtFldl osului lunctiei de rezistentd atat la tracliune, cet mai ales ld

iltdunc orlonterea sislemelor Havelsiene este indrcptai! ln direclia

20

prsiunii madme suporlata de os. In diafiza oasglo,lungi, aceslea slau?n direqia longitudinetd a osutut. ln oasele ptate. ostoenele $nlparalele ou suprafsla osului. ln anumite localizrri, osleoanele surdconveeente ln direclia unei proeminente osoase.

fn structufa osului exist' li canalele yotk"arn, calE so gilsscin sistemul lamelar priferic Si surt agezato lrarsrrorsar, motiv Oentrucrc s6 mai numesc ai carEtb pgrrbrarfe. Acestea sunt msi inglstedeca canalele HaveE gi nu au lamele osoase in iurul lor.

Figura nr S. Canal Havers

' 2.2. Athitedaa mad.osf',lic6Macroscopic, tesutul osos esie irnpldit in tesut osos compact,

cu strudure dense $i tesut osos sponoios, conslituit difitr_o rtea detrabecule intr care se delimiteazit cvittti.

Dupe fomd 9i dimensiuni xjsd! tleitipuri principate de oase:-

Oasgle lungi sunt cle la care pa8domind lungima (exhumerus, femu4. Acssi lip d6 oas s6 gtsegte le nivlll msmbtdor22

Aalr oase au rol de pttghll. Co.pul o$llui lung, numit dia,tzd' oslefund dlnlr-un cilindru de lesut osos compct, sldbdtut d un canalIot'tl (c.vnate8 medulard). Pe seqiune longitudinald, osul lungtlrl f ln dreptuf diafizd, ,a suprats,q, o ,.P.ace de psut osos conped.l]tol rts ca mai malE Omdme in porliunea medie a osului sp.e&arrf,tw diafrzei ti la ni'Eh.l edfrzetor, fesutut osos esfa spongios.l baculalo car s inducigeazd la acest nivel defimneaze ereole crclfit mrl mld la supraf.ti $ dovin din c in ce mai mari sprtofundmo. Dispuneea sislemelor tratcular nu esle intrmdaoarc.Aoadr| tunt dispuse dupd linii izostdtice, care pemit osului sI rzisleql mlnlm do material la solidtlri maxime. Doci, rzistenta osului esieOltl|llvl oelul cum es{ orientat lesutul osos) ti nu cariitative, adicd nudaglnd! ln msrs masure de canlitatea de lesut osos.

E)drsmildsle s numesc opntzre 9i sunl formate didr_o prtur,ta aubdrnt! csoasd compaote h perifede, oe imbracd o mas6 derubatntl lponoioasd, in interior.

Lo sup{aI4e, osul 6ste acoprit de o membEnd conjunctivo-l*tlad dcn'Jmita perbs{. Lr nivelul suprafetelor artioulac, osul esteaooatft ft suFsfata sa de cdtihiul atli@lar.

' -

Ooslo lde sau dde, sunt c6le pentru q!9.!!Strng-9S9aqlaDa aooll cu Elimea. Aceste doud dimensiuni deptlsesc orosimea.IfilpA;* f-ttt dou! lete 9i msi multe mslgini Acesruitp dea)aaa ll oor8pund mai alas oaseE culiei qani6ne, car formeaze ooarrltatr dc protoclie (craniuD. Scapula ese tot un os lat Ea dd inse4i6Uiul numla ma,a de muschi.

Oar.l! lato sum tormde din douil lame de subctantil osoasdI|noaol|, l l aoedea exislA un strat de sub6tanti osoasd|coieb|ta. lnte cele doul lame nu se mai delimiteaze un canalilddtr olm so intarnd5 la oasele lunoi Lqmele de subtantdodnfradl luzlonoazd la nivelul maEinilor osului, involeind astfoll|ldmF lpongloss' dln loate pdiib ln cazul oaselor plane ele boltii

craniene, lamele de tesut compaci se numesc lable, iar substanlaosoas?l dintre acostoa diploe.

- Oaseb scrle sunt cele la care cele lrei dimensiuni sunt

sproximotiv egsle (ex. estmgelul)- Aceslea au formd aproap cubic! 9is gdssc in aogiuni unde est6 necosara o mar soliditate ti unde exi'tAmi9cari vadate cu ampliludine micd. Oal scurt sunl reprzefitale deoasele tarsiene, carpiene, sau ale coloanei vertebrele-

La acoste tipuri d oas6 mai putom adauga:-

odsele pneumatiae, aare conlin cavitdti pline cu aer, cum ar fiimexila su sfenoidulcu sinusurile sale.

- oasgre sesarrode, car s dezvoltd in vocindtatea unor

aaticulalii sau in tendoanelo unor musch', cum este d 6xemdu osulnumit patcltr sau rotuld.

- oaso/o aacuafo, oagcum coastole,

- MMwa g&end * gase$6 la adult $ esle tormrid din celulo

flroase. Aparo mai lniei |a oasele Gtdremitdtlor, incapend cu verslaI tmi.

- MNwa @ot\rE apalE la bdheni !i este de aspect fbrc

lalttlnos.

I l.rat*'atPericslul lm,/ele$e osul la suDmtatl si est repFzental de o

tttant441-fr@licate se aelqqe pre.le tencnoase de inse4ielb nugi*,r. Priostul este fomat din fibrc conjunctive cre sunt'-i"= t ot*.UefOfi"*-

""t" "" t$-o pe oi Deci' tJnooanete

fli||ohllor nu sB insere dirct pe os, ci se inserd pdn intermodiul:alo.tului. ldts os 9i periosl se afld un strat de tesut coniunctiv larDalodtt acestuia osul c|E te ln gftnrimo.

>'+5. l,asere tt no.vtttute'ek.. ossele sunt vasculanzate de artGra principald (sau

,ii irt), care pltrunde in dlafiza oaselor lungi p'in gaura nutritivl 9if||.|ga cdtre mtduvd, prcum 9i de 6r,aae patiosta'e'

Fbura nr' 6 Vasouladzatia osului

Aunsd in mddwa, 6,te,a nttu'ttivd sc fmpqte tn doud ramwi:um grc6rde.td $ alta descsndentd. Acsstea dau h

'andul lor Emun

mdularB cals se dosfac ln eleaua capilaaa artedsld a mldwd li

'i 3. Me&tva osutulMdduva

oaselor lungi, in areolele tesutului sponoios, prec{rm ti in canalidllelevagculare ma' largi al substantel compacte a osului. Dg-a lungul vi4ii,meduva aa6 aspecto Si func{l diferlte:

- Meduva rcSie osbogend esle fomatg din lesut conjundiv

embrionar, retele oapilar, osteoblasr Si osteoclade.-

MSduva roiie hematogenit se afld in oasele fetului 9i copilului.Acst tip d6 mdduvd apare in luna a lV a intmutednd $ ia locul mildweiosteogen. Din ea s6 fomeazS elemen{ele figuade a|e senoelui.Mdduva rogie are rol hematopoetic impGund cu spllns 9l ficatul. Lasdult meduva hematopetioe persist! doar ln co.pul vedeb.elor, stem,coaste, oasele bazei craniului. Malduva are aspect|ll ro$r din cauzanumeroaseloa capilar Si a numeroaselor celule incaacate cuhemo0lobine.

24 25

ramuri osoase fine, carc pdkund in canalel Hevers in vecinltateamdduvoi 9i so anastomozoaza cu sistemul strorial din compade.

osuf mai este vssoularizdt Si qnn mtwile ,r'nstle care suntsnestomozate lntr-o rlea periostalA bogati. Din ele pleacd la nhEluldiafizei, qrteriole csre trec in os prin cqnalele Havers 9i Volkmann.Ajunse in canalul medular s anastomozeaze cu rmific4iile cafilareprovnite din artera nditlvt. La nivelul epiffzel, aderiolele periosiale metgspr medw6 prin areolele tesulului spongios eplfizar

' ye,eb. Capilarcle vonoase din mddwd, canalele Hvers 9i

capilarele din areolele tesutului spooios epifzar, confueazt ln relelecs.e drcneaze putn din sangele venos prin venele care insotescaderef e nutritive. SdrgEre este &enat nai ales p.in wMleb de lanivelul pe',oslului epifiz*.

-

j NeNiL Pedostul are o bogau retea nervoasC, precum Sinumeroii coapusculi receptori (corpusculii Vater

- Pacini 9i corpuserlii

Ruffni). Filetele neNoase osoase fac prte st& din sislemulneurovrgetetiv, cat 9i din cel nervos somdic. ln oas16 lungi, neMiinsotesc artora nutaitiv!-

6, Co'rformara exfedod a @tetorForma oeselor a fost discdate a erior. Suprafala osogs6 este

difedtd de ls un os la 8ltul. Unele podiuni surt foarte.Flede $ prticipdla formarea arliculaliilor Acostea sunl ,irleb arlrbula/g, car unoori polfii adencito Si formeazd astfol .avltdli alculte. Unele suprsf6lo suntdenivelate 9i sevesc pontru insrliilo musorlaro. Ac6t suprafolerugoase so numosc suqafela

Trunchiul os,os este constituit din coloana vedebralS, cutiatoracicJ (alcrtuitd din veftebrele torscice, siluate posterior, coaslelateral 9i slem median) 9i pelvisul osos.

S.,l,letul nenrt ui supqtot esto legat la apenura suporioarda cutioitomcice prin crftrra scapuhr{, fufidlt dn 2 oas..davlicura giscspu/a, din care doar clavicula s arlicul6aze diGct cu toiacele.

Scheletul mefibntlui pgM, se leaga de trunchi dl qiu{orulcfntutii pefuine, fonnal! din oasle @xale- Cele 2 coxale, afticulsteantedor printr-o srticulolie numiH simfiza pubianA, se adiculeezlpostedor cu sacrul, fomand porliunea scholelicd inferioari a trunchiuluj,numite Dtuis osos.

Oassle nepeaechi sunt sifuaie p linia medlanfr a corpului(stemul si sacruD. Ele sunt oase simotrico, formate din doua jumatef(dreaptE si stange) identice.

Oasele membrelor sunt peechi, dar nesimetrice, pentru cA oeledou6jumdttrli ale lor nu sunt identic confomate.

Pentru ca un os sd poate fi sludiat $i doscris izolat, in afaraoEanismulul, trebuie orientat ln ets tolhcel pozilie tuisA fi6 acea9i cu@a p6 cale o ere in orpanlsm. odontga se fece c! ajutorul celoa maicractedstice elemente anatomice p care le prezinlC osul rspectiv.Pentru orientarea unui os nefrereche sum neoessre doud elemonteanatomice, p carc le punem in rapo{ cu doud danuai ale corpului.Ponlau odentarga oaslor pereche sunt necesare trei elementeanatomic, a9ezate in tri planud_

\: l. Coloana ve ebraltr

Coloana verteb|ald este partea axiale a s.feletului. ColoanavertebralA s afltr zona poslerioarl a trunchiului, in ptanul median ti selntlnde de la baza cranlului pentr |a odrcmitatea intu.ioa.5 a lrunchiuluiosos.

28

Coloana vedsblll ars 33-3zl do vedebrc a'ezate unalhaupf| colefl ans, succedrndu_se cEnio-caudel

/ . . , .r"n*r,oVodbca a. 2 po(iuni; cotpul vetteb@], sitrual anterior, in fome

I lgment de cilindru ti aal $*eioL siluat dupd cum ii spunefitllalt, ln partea posierioar! a vortebrei Cel6 2 sgmenle (corp 9i aroaall t!r2d lnm 6le, un odfciu, numit lbramn !,debr'al--

Coloana cefli.ald ahdtuitd .tln7 vertefue, painele doud senun,sc a,js !i arras. EsrevizibiE dnbrna cs1licald.

C,obaad tot'actce abefu e atin 12Sunt vizibile aDo{iele

ranslgtsintervqlebnE.

Si discwile

/orrbard se g5seso 5E*e uiibi6 cutbura

ln regiunea saqdd se gdsesc 5velteb@ sudale lnto ele(sadrtm).

- -

,,-r> Coloana vetteuald se tennind cuaocisul

FiOUrs nr. E coloana vertebrsl,

P,ln suprapunoEa v gblEloa una pesle alla, s6 fomeazi uncanal de-e lungul coloanel, iattr csle ddd pdni, numit caara, !rtob/ar,?n intoriorul clreia se afd mtdulra cu lrwli rile sale.

P&W @n*it//',xE * tt,too{/pr@rpul rdebrEl seamene cu o podiune de cifindru. ArE o fatl

supdoar! $ una inferioa.e, usur @ncave, aFoape paral16. lntr6 celgdoud vortsb.e aEturele ae gd36ge cets un disc InteNedebral. Fatpostotioaard a corFrlui wrt6b.sl este conca\,t g este ddbltutt domunlple orificii nounFvssculrc. Acosts delimitez! antorbr forarnnvertebrale. TroerEa dinsFe faF sntedoard spre fetslo later.te estepulin d6limitatt una de alta. Au aspedul d6 fuh6sb orizontd, aproapecitcumforoilial.

Atcul vatlM st fxst d6 corp prin dou! larnc furtie

trana!/oEal, denumlie pedbuf $ are situdt po 6t tlj sklE'n (b apoflze(apofizele sdicular, aMzele tranwerse t apofiza sdnoes!)-

Pediculul rep,ezintl rddlcina alqrlui v6db.al. pe maEinosupriortr, pdiculul pGzintd o indzura, iar pe maEina inf6rioard, oalta indzurd, muh maj Flfundl. Prin suprapunsrs a uni incizuriinfodoaE pste una aupodoarr, s crEazt un odff{fu numit ttranrar

-

,i4feryelrgrral, pe und6 ifire 9l |es vage ti nevt din camlul vEatbaal.Apofz6l6 adicularc se gts6sc cate pdtru p6 focare apofrd! una

sperioar{ 9i sla inferioarl de f6csre p e. FiooaE dn acede apofizop{ezinte o falid n6ted{, ludoas!, tumita frE aiioftra. pdnintemediul acestora s6 articuleazi dout vdebc vocin.

Apofizole lransi\rtso s6 sftuaztr do o pa o tl de dta a arurdorw sbfale $ servesc pontu lnsor$i mwqlLr. Ete sunt lunit dn qr lnspate ti sunt orientete ln afarl.

Apofzs spinoasd 6Ce unkd, agozatd ls milocrj rrculuivsfeb|8l $i ede orionlat! @dor g ln ios.

30

llrrbb"lot"gbrta63a continua la nivdul msi muioa tgiuni: c6rvicdd'

&arorl!), lomborf $ pelvin!. Coloens cervhal! conlino 7Odoma tolacalt are 12 vetubE. Coloana lombsrl deline 5Colosna 96Mrld ed6 formstd din 5 wrtsbre sacraie unito lr[r

oqi sacru $ ,t - 5 wltotts co@in unito intlo ele' catlof fom6az! os|rl cocrjs. Po 18 milo. l focerl tEgiuni s

rStrb |4abo pntru rsgiunll6 lEspe.ihr6. Cetta cap3telof![uni se 06ssc r/lfcote & @e,@BiwP st lmprumds

dc wrtebrelor Egiunii sdiaccrie.1.21, Colon @Yi.*

dvt;sf' ,ip at cor9rrl mai scund $ glungitApdzde sdm6e alo veflebrdor cervi(de sunt d6 obicel

Iranwrease snt caradedstics acesiul lip de v6dobrs.tlns.erse au firdnl de Ft|e b lndinst lated $ ln io6 Acesl

ls ninelul spofizei lrsns/ercG poadl numde de 98tltu,lprr6t Fb ac6de to[rd se olsesc n6Nii ceMcali. A9ofz6le

sunt po{torale la baza de o Oaurd numitd ,bratnotrodn carc ltrco adora vedobnald- La niwlul capdtdui

I ffltr dol tuborcul, unul amelbr $ unul posiodor TubtqrlullmDrun5 cu lgne antedosre a apofizei trsns\tse, EFzitlta

I cosElei ceryicsls.Ve etue 6v*de de @*t. 4flas a.te vettaDra Cl . Acgasidesle fomde din dou5 maso lderalo rsunile Fin dou{ arcuri,

amcriof !l dM posiodor. Po tala poglodoad . arcului snt6.ior srn tubeftrl numit txbdq|ftrn anterlus' ln drcptul acsslui tuborcul,

flts poreioarf a aBdui po6*edor se sfit o fste'td (hves donlis) cstaor apofra odotltoktd (dens) I vod6bei C2. F4ete|e

ale masolor lderalo so alliqtleazl cu condilul ocdfrital.infeiioard a lrtgsalor lstglalg so allhuloszd cu axisul. Cnalul

fe dospdilt Fintr - un ligament sltuat inlrb c6l6 dou! maso(Ig. transt/etsum at nlb), ln dou! po4iuni, una antedoar! 9i

4t

,3

alta posteaioarS. ln po4iunea anterioarl pgtrunde apofize odontoidd aatlasului. Po4iunea postedoare fomeazl caelulvertebral prin car trccmeduvs sDindrii.

Axis seu C2 este cracteaizat prin prezente unei apofzeproeminente, conic, numite apofiza odontoidd sau dens. Aceasteapofizd este orientatl in sus 9i pleacg de pe fata superioard a corpuluivetebrei C2. Fatota sa antedoad se ericuleazi cu fatsta corespondenl5de pe atlas. Fateta poderioarit corespunda lig.transver$m allantisMasele laterele se gesesc de o pede gi alta a apolizei odontoide.Masele lsterale prczir{5 c6le o fetet! superioare 9i inferjoare de fecareparte.

Veftebra CO Orezi ie @.act6ristic mldrea tubrcului anterio. alapofizei tEnsveBg. Acest tubercul poada numele de tuberculuftcaroticum, datoaitg vecinrtilii sale cu adera crotid5. Arte.a poate fiicomprimsul 9i palpata cu degetul pe aced plan o6os.

Vefteb@ C7 este cea mai voluminoasg veiebrl cervicald(vsdebrs proeminens). P.ocsul spinos esle foade lung, unitubrcular 9iorientat in jos. Apofizele transveFe sunt alungito. Foramentransversadum este mic sau poat6 lipsi.

1 .2.2. Coloana toecaleVedebra toacald tip e9.e reprezenhte de verteha T6.

Po fetele lsterale ale corpului vertebratl s g:lsesc ceie douel||nll.tde arliculare pentru coaste (una superioa 9i lata inf6rioara).fnlurr vertebralS infedoarl este foarte adlnca. Apofizele tlansvetslfil dczvohate 9i sunt lndreptste posterior 9i laterel Spr verfullrolllr1, pe fats antedoare s gasgte o falsul articulara priru fsleta||llqftre coresgondde de pe coastd. FoEmen vertebral este rotundI l|teult.

veftebe ton@te.te tnnzilie sunt vertbrcle T1, T11 ti T12.A0dae au caradere cu mici modmctri cre le eprcpie de caractereleI|fi dln rcgiunile invecinate.

1.2.3. Cdoana lonfr{e.vettebreh totnbate tiq sunt mai mari in inallime 9i ldtime fata do

llda cslslalte tiouri de vedebre. Diamotni lateral este mult mei mareaaolt cl anteropostrior. Apofiza spinoasi esto o lamS patrulateraIttfapt.te pos{erior, aproape orizontal. Apo{izela tEnsverse sunt plate'lH4llc 9i otientste lateral. Panea ar{edoad a sostor apoflze esteI|mllatd coaslelor. O acees sunt denumite prccessus costaduslO ncn vettebrale la ar la nivl lombar o fofine triunghiulad' cu baza0fintde sple corpulve ebrEi.

VorEbeb tunbare dd tanz,tte sunt Lt $i L5 Vedebra L5 are(EfD|rl mai ?nah antedor deca poslerior, rezunand astfel un aspectagnallorm. Apofizele taanwerse sunt scurte 9i groase. Apofizeleailoll.r irfetioare suri mult depdrtate lntre ele.

1.2.4. Osul sac'umAre foma unsi piramide rastumste 9i se glsegte intae cele doue

ot.. lllac. El se formeaze prin sudura celor cinci vertebre sacmtFa(e arfreioard esie concavl 9i neled5, iar oa posterioard

0ottvlxl 9i denivelatl. Pe fata anterioera se observli mai multe orcsleItlnrycrsalo, caIE leprozinld urmele de sudud ale ve{ebr;or sacratlunt pattu crsle tranwrsale. La extrEmitdtl acestor cresle seelxi. de fiocere pad cAe o gaure. Exisl5 asfel cAe palru geuri delltoaa! oene 0oramina sac|alia peMna) Aceges comunice cu canalul

32Figuaa nr. 9 Vertebra toaacic

sacral. Ac63ts g6uri se prslungesc pain cete un lanl latotral. genlurilesunt diaijate astfel: cle de sus mrg ln jos, iar cslo inferloerc morginvers. Prin aceste gnlud trEc remud ale ploxlllui scaat.

Fdfa dolsald esto convod, prEvianl cu cinci renduri paEleledo apofize, unite tol in cinci crEde. Pe linia mediantr, apofzol sfinoaseformeaze c{isia sacralis mdiana. De o psd 9i de afta a acastei qe$ese afle cdsta sacralls intomedia, formate prin unilea apofzdorarticularc. Cel mai lateral, prin unlrea apofizlor transveEe iau nagterectestele sacrate laterale (crista saqalis lelerslis).

lntre c{eas1a intermediard ti cea leteraE so ai5 glurile saqatepostorioar (foramira sacralis dolsar:s,). cdudte sunt mai mici dectt celeanlerioara, cu maEini ascutite, neregulat.

Fioure nr10 OsulsacJu (vedE ante.ioare 9i potedoar{)

ln po4iunea caudata a fcet6i cres*e articuta.e (crEs{sl6intelmediarc) so afli cete o prueminenti numitd @nu saE'ats'.

lrdfe cds doud coame se delimiteaza un spatiu triunghiular' cu,ttul lprg creasia mediand, numit ,taus sasaris

Fetate bly.af, sunt triunghiulare, cu bza qanisl. ln pedeallt$anterioare a acestei fele se afli o suprafap adiculsrd prin careFnl !o a.ticuleazi cu osul cdal. Aca$e suprafatd ese mai laQd inItltul wrtobrei sl.

In spt616 acestei suprafete sa glseqte o proeminnGl rugoas'fa oa.! se insrd ligamnlole sscmiliace. Acesld pmeminenla sem|.fls arrDdosibs sactE/it,

Eza sac/utui este odentatd ln sus 9i nterior. Aniculatia dintre|.all tali $ unima vod6brd lombare forin6aze unohiul sacrolombr'l.ohlr tnapoi. Acega corspunde prceminenlei ar{Grioare numiteJ;t'poioriu.

V&firl saq1.tfui, printt-o mlce tatet' ovalarS s articuleazd cuI|4 rcru. Canalul sacrat drlbste secrul 9i oontine panea infedoad aIl dc cal I mddwei spintrii giflum tenninsle.

La fmie osul sacru 6st6 mai lat 9i mai scurl iar curbura fetilfMnc oSe mai accentuata.

1 .2.5. Osul @isCoccisl est un os mic aildunghiular, fomat din +5 rudimento

nd$r"tu. Oin vedebrele cocc{liene a rdmas doar corpul verlebral.lfinr wrteurE coccigianl przintl $ ea doud prceminenle osoase'altumlto coamete co@isului, care s adiculeaze cu coameloI[opondente ale sacrului.

1,3. c.otoarc v,teffi ln ansar,,bluColoana vetlebraE este slcttuite prin suprapunerea altemativd

a Y.|iabtlor 9i a disolrilor intervrtebrale Acessle inginri|t se gIse9lcflhdoa. Post6tior se afie @bana formald din arcurile ve ebrqlehrnund, oceste pdrti ale coloanei vertob.ale delimiteazd intre eleIillul vetlobral-

34. ' . i '\:-

Ldlimoa modme a coloanoi ste de 11 qn 9i s aft ta niwlulbaz6l osului sacru. Lungima cobanei

sto dif6. e b bItb.t C/3 cm)fap de femeie (60 crn).

Coloana vortbr.l! p{Eziltt msi multe outrrr; ds se ggsescatt ln plat ffi, e ti hr Mt sagftd. Ele se inginrissc altmant,docueend una din aha. Ca ulmaG @loana are un aspod d6 tiiespiralald. Acesi! orDanizarr fl merEgo rEzHnts.

ln pld'l sagfrat so conturoezi 4 dtbut atar'l.F{itr/t @tvi.A6,toftcald, lofi1@, sadatt. Colosna ceNicd5 st6 concevl poderiorSe cor{inud dJ ce toracld, corcavd anterior. Cotoans lombard esleconcavt posterior. Coloam sacfat{

st6 c6a mai de ,os qrrtura tiDrszir{5 concavitatea ant6rior.

at,tta ooltcaH poodi numole d6 bldozd cevball Ea aperpontru modineFr capului'

bnba,, se nume#e lodoz! lornbord 9i a aPdMOFdilii. Aceste doud olrburi opar dupd ne9{ere 9i se

q| varda.Fdn ddicaJaa la s{a$unca tripoda, pelvisul se indind inainto iar|. trlng le nlvl lornboacrgt undo s foamazl Foanontoriu

Hpd! 6ste cauza aparilia lodozei c6rvicalo 9i a lodozei

Cubuflf. ln &n Mat sunt urmltoardo: o cdbut luaoalil ot,,,a dea@ Galodte Fspordorsnlei mainii drpte) 9i doud

@nwJaidorfi, stri$o conwxe, rap|Bzoritate de drDurai coa lombarl.

2. 8chclctul b.lcalui

Schelotul toracalui esro formt dln cobana ved6bral! situata, din slom situal airtdor $ 12 peGchi de coeste cale unesc

tEDotE numile antedot2.t- S a|',d- stemul este un os ld, situal median, oi dirclie de

ln Fs 9i iminte. A rri po(iuni, a$czdo de sus ln jos: manubdul,ltomal $i procesul ifoltian.

Itandrriud est6 pa er coa mai tatd a d6muhl. Ede situatcelorlalte sgme|lts siomal6. La nlvlul unlrii sal6 cu corpulse fomeaz! un unghi numit angulus stemi sau aT guluscare mremin! lnsir{6. Pe marginoa superioare a stemului se

o indzud modian{ numiti numili iltci',ra iuga|6,e Later.l dese gdsosc doul incizuri, una dEapti 9l alta stem!, pentrudt dati..r./,. s\b acsto indzuri, pe unghiurib menubriuhl scei o ,b'rt5 stuld8tt Fntuu ptur| aasl6 A doua lncizuia,

!:?--

fk

aFioura nr 'l1 Coloana !e ebl! o/edeE din p|!fi| Si din pocterior)136 i

corspondentil eoastei a doua, s afle h unitBa manubdului cu corpul$mat.

Corpul sEmului es'.e aplatizst din fal6 in spate Si este situat subteguments. Este prevlzut 3

-

4 q6ste tanwersale. Fats Dcsieriard estenetedd 9i u$or concva. Pe maEinil stemului se Oesesc cete 7 cavitdtia icular pentru erticularca cu cartila.iele costale. Ultlma cavitatearllculadl se afll la uniroa coapuluicu apondicl ,foid.

I,locesul xitoidial 6ste un apendico al stemului, cu fomivadabil!: alunoit, lriunghiular, ovsler, bifid. Uneori vartul poate ficadilsginos.

St6mul poere fi palpst pe Mu. Unghiul slemal esie rper pntru(!ada a 2-a. Oin acesl loc se incep numddtoaea coastelor 9i aagdllor intercoslale.

2.2. CoastabCoastele sunt nigte arruri p4ial osoas, pa(jal canihginoaso,

0a 12 de ffecaro part6. Ele unesc stemul do coloand veftebaaE.Primde 7 coads, denumite Si coaste adoverab, se srticulazil

T{locit cu slemul prin interndiul csdilajelor codale. Urmdtoarele 3Lttc .u cadilarele unite intre ele Si apoi cu certilejul coastei a 7 s.lfi|dc 2 coasle nu mai aiung la s{em, ele piezandu-s in g.osimeatrfrlalui abdominal.

Coas{a osoas, descrie un traiecl concav in:iuntru. Coastaitdnta aceaslS dlblle concavd in interior, donumitl culbure dehfult! tl o curbore de brsiune cerc este tn raport cu sxul s5u.

38

rFigura nr.12 Stemul 9i articulatiilo coastelor cu stemul.

Flguaa nr. 13 Cutia toracici38

Coasta pleaca de la afticulalia coslovedebrale, ara un traiectpostero- lateral, paralel olr apofiza trsnsversd, pe car o depCaegte,dupd care face un unghi obtuz, numit unghiul coosiei, Si merge incotinuar sorc stem.

Coaslefe prezintd un cgrp 9i doud exlremfte$. CotpJl @asieiare o f4! medlaf S il una lalaftle. tu nraryitea intubad a Wi ne

cr se insed fibre din mugchlul deltol(l. M{ginea posaerbard estsinvers curbate.

Bdremittea stemsle se srticuleaz! cu s{emul pdntr-o fetetdsrticulsrl. bdremitatea laterali su acfomial! este tuditt de sus in josSi se articuloaz5 cu acaomionul paintr-o fabu adicular'.

Clavicula se poate explora po viu apmape ln totalitale-3.1.2. Scapula este plat!, subtire, de formi triunghiulara Si

moHlizabild lntr6 muqchli spatelui- Ee se articuloaze hbral .irhumerusul ii olavicula. Scpula are doul fete, trei margini gi treiun0hiuri.

Fata arleri.rarS se situeaze in d.edul spatiulli dintr coasielo 29i 7. ln pada sa inforioard prezidd cateva cr6st osoas orintate oblicin jos ii modial, pe care se insed mutchiul subcpular.

Fala pstefioard prezintd cm la uniroa 1/,1 suporioaae cu t/4medie, o fsmd osoasd numitd spir6 scap,lei. Astfel, fala posterioar6es{e impdrlit! lntr-o fosJ suprespinoasd g una infraspinoasd, mult mailntinsd c orima.

Spina scapulei esle tringhiular5, cu vertul triunghiului situatmedial. Marglnea Ilbert a spineiSe ldrgatte spta lateral, unde tormeaz6acromionul. Aces''a dte o fetett ariculard, pntru arlicul4ia dl ciavidlla.Acromionul se af, 6 deasupaa sfticul4iei scapulohumerale.

Unghiul lateEf sf scpulei are o eatitate glqpide, &icuM,ovsle.a pentru capul humeral. Deasup.a se gdse$e fubercuri.//supraglenoidian, unde se ins6rtr tendonul lung al mugc$iului tricF.Ddosubtul cavildlii glenoide s afld un all lubercul, numit trbsculinffaglenoiatlan, unde se insela tendonul lung al tdcepsului baahi1.

Deasupra cvitllii glenoide 9i a tuberculului suFagleno*lat seafle po@sul cwac:oid. Aoesia se formosz! din margineg superioarl ascapulei. De procsul corucoid se prind mugchiul coracobrahial 9itondonul scun al mugchiului bicps.

Po marginea s{ptiosra e scpulei, imediat dupd procesu!llold se gas$e un 9n1 numit incizure scapulei, pe unde trccitvl|| arpsscPuler.

3.2. sdteletul bavuiScfiete{ul bratului esle formst de osur rut erus. Acesta e$e un

| fum, care prBzide o diafizl li doue epifize.CotDd hut r,tusutui e$e cllindric in po4iuna prcximdd 9i

iimrtb taunghiutar ln pddea distald. MaQinile pdsmei se prelungesc,lr0lrdu-se in sus. Diafza are irEi feto 9i trei margini.

Fata posbti.ttrS przirne tncepgnd de ls mijlocul sau' un $atlLf coboa,! sfiratat, de la rnarginea inteml ln jo6' trecand pestelllltllnra laloraE prna aproapo de epifiza infefioare Pdn acsi lan!Jlloo ttclrl r*E

Fo& anfeft-HeftE przirda in 1/3 medie o tuberozitate f'jM * v, cu deschiderea ln sus, pe care se insrel mu9chull[oldlan. sub sceaste rugozil e tanlul nqvului radial taie maQ'neafi.llo..d.

fr tafa ateromedide so gdse$te odficiul penttu vasolefruw.

Maqinea a,ietude esie mei asculjt! decat celelalte doui tilt||ntl dgas{a At/,f,ftuMui mae' Pe carc se inserd mugchiul ma$ladol|l. La polul infedor, eceasta matgine se bifurc6, delim gnd fosel$hll fos coronoide

Edeotftatea supe/bdd este denumite 8i cap humral Capr'i{lmnf am o suqawa aylicufel.. El are dimensiunile unei treimi defi|. lmprlurut capului se afle un lant cirEufifrenlial, numit cot'uixffiftun. Capul 9i colul sunt lndinate medi.l 9i postrior fatt c-'attti humeral. ln psrtea lalerah, prin intermediul oolului cars este nraillno lr ecest nivet, capul ede despdiit de ci doi luberouli: mare t:il\ t.tho{cdd narc prelunge*e fata anterolateralS a diafizoi De suilbbaaofuf mar pomegte o cressiA numitd dasla tuberculului mate pe

4542

&

cr se insedl mu$chiuf poctoaal mare. Tuborculul mb &e desphtgt demarcle tubercul, car se g6setle in spatele sdu, printr-un Sant numilsulcus inleftubercutaris. ln partea cea mai profunda a gntului se inserdtendonul m. ldtisimus dorsi. Prin gsnt aluneoe tendonul lung al m. bicepsblahisl. Locul de unire al epifizei cu diafiza poart?l numele de col6inn9ical.

E*remitalea infefio*t osle lStit! transversal, de formetriunghiubra 9i lncurbatl ulor anterior. Are dou! poemineile lateraleintrc csre se inoadrazA un seomenl articular, care paezintd ln po(iunesleterAld un aondil (caFitulum hunei) Si o tohlee tn pdiuEa n edald.

fuin tohlee, se articuleazd cu incizura rohlearis a ulnei.Deasupra trohleei, p fata anterioa.S se afltr o foset6 numitd rrssa@ronoiclea carc prim69le apofize coronoidd a ulnei. Tot deasuptrohleoi, dar posierior, se aflI o fosteta mal adence gi mai mare, numit?l,ossa oleqani. Tn aceasti foset! inlrd apofiza oleclanian!. Cspitulumhumeri esle desp64it de trohlee prirtr-un Sanl.

Capitulum humeti se adiculeaze cu radiusu! (fovea capuluimdial). Deasupra sa, pe fata antrioardso gesoge o fosetl mai putinadencd, numiu ficsss iadialis.

ln paelunoirea laterali a cspilulum humerii so afa eAborrdrlul,ateral pe car so insare mugchii extensori ai ar{ebrsgrlui gi supinatorii.Medial de trohlee se gdstte epbordilut ,rre.fa, p cr se inseremugchi flexori ai antebrslului ii pronatodi. Tntr opioonditut mediat titrohfee, pe fala lor posterioar! se afld un $arfal neNnlui uln{.

3.3. Scheleh.l antobratuluiAntebratul osos es'te fomat din doud oase: dri&s S Uta, oarE

s articuleazd intre ele la ambele enremitqi. Spagul dintre cele doudoase esle efiptic Ai 6ste ocupat de nenMana irferosoasd amtebntului.

3.3.1. Urra este un os luno, alezat modial de radius (pozilia cupolicele lateraD. Extremitatea voluminoasa ed6 oaienlatl in sus-

Cotpul u,nei erc lrcl lole (antedoara, poslerioara 9i medisle) 9il n.olnl.

E tremitatea srpelbard esie voluminoss6 9i prezintd doudftraa otoese vofuminoase: una ve.licalA, numit' apoftzd deqaniand 9iL odrontale, orie.rtaG arietio., numitd apoJtza corclpidd Acestell apoflze delimiteaze hraizrta senitun{e @ohba/.'), o.iorfsta culOhldcrga enledot Prin acoastd incizura ulna se aiiculeezd cuifil|ulul. Pe mtloc, incizura are o cleastd corcpunzaoarc gauluifliaal, P6 fafa faierlal!, apofiza coronoide arc o aqatald adiculardI lht qPll Bdial.

E dr.enitatea i4rbrba.at este mai pulin voluminoasd 9i u$orffloatd fateraf. Este formatd din cap 9i apofiza sti/oridd. Capul sstef*lrlft 9f are po cit ufiferinla sa, spre osul radius, o faleE afticulard,itru acolt os. Apofiza sliloide se efl5 In prolungirea flei mediano afi|, lntrs soeastl apofize 9i capul ulnei, se afle un 9ant pentruil||ohlul odensor crpi ulnads.

RADIUS

PrDce$lstiloid

Olcra!

Apofacaracoida

ULNA

Procesulstiloid

sdD

Floura nr.15 Radiusulsi ulna45

3.3.2. Radiusul esie un os lung agezal ln drptul policlui, pemarginea laterale a antebEtului, c6nd mens esie tn supinalie.Extremitatea voluminoese se orienteaze distal.

Coryul esle prismetic triunghiular. Ar deoi trei fete ii treimaagini. Pe fata anterioaru, care oste ingustd, se afltr gaura nutritivd aosufui. P fate laiemld, in zona medie, s geseste o tuberczitatepronalode, pentru inse4ia mugchiulr.rl rotund prcnator. Po(iun6a do osgflatl deesupra aceslei tuberoziEli oste acoprite d mutchiulsupinator, sirdbetut de mmum paofundi a nervului radial. Oin e@astEcauzd ffactudle osului ls sces{ nivel pot leza nervul. Marginea medialtaste ascutitd. Pe acea$e nargine s pinde membrana intomsoase. Ease bifurcd in panea infedoarl a corpului radial, dlim and o zonetrlunghlubre, unde se gese$e incizura ulnad a

''diusului.FJdrcmitalea supedoard e$. consiituitd din: cp, col 9i

tuberozitatea radisld. Capul esie un cilindru mqi inall in zona mediel!.Pe fats lui superiosr! se afl! o suprafatd articulert (fovee erticularis),prin intermediul ceria se articuleszd cu cspitumulul humeral.Circumfednla capului is rsporturi cu scobitura radiald de pe uln5. @lulse sffll sub capll radial ii esle mai ingusi decet acsta. Colul formeazacu capuf un unghi deschis laloral Ttbonzidea rcafrusului esie oproeminentd situete pe col, pe csre se insere muSchiul biceps brahial.

Epifiza distdld seamainii cu un trunchi de piramide, care are obszd ii patru fete. Pe fala medial, se aff5 o fatet! pdn csle seaaticuleszd cu capll ulnoi. P fata lalerald se sni un gant prin care trectendoanele mugchiului lung aHuctor gi scud extensor al policlui. Fafalabm6 se aontinud cu gocesul sliloid al ftdiusului cate coboara maijos decet procesul similer al ulnei. Pe fata posterioare se ane mai multe9anturi, delimitete prin ni$e cre$e, prin cale aluneci tendoanelemugchilof extensori ai meinii ii ai dogetelor. Pe fata anterioare s inserdmu9chiul pltrat pronator. Bazs are formtr de triunghi, cu varful prlumitlateral pe apofiza sliloide. Baza oste impn4ft! in doutr fatete adiculare

4E

l a o[a3td c! oriontaG aiterGposterioard. cea laterala s aaticuleaze|| loaloldul, i8r cea modiall este in rapod cu semilunarul.

3.1. Sctl/*d /ne''iiEsio tormat din 27 de oase imp!.lit in trei 0rup6: cary,

inaoarp ti oasele degetelor. Fala antedoare a meinii paoart! num16al paha. Fata posieioad se nume$o dosul meinii Margineallllli|nrdtoare policelui (ateral) esle marginea radiala. Marginea

tDonz oere degetului mic este maQinea ulnar!-

3.1.1. oasete @ptui- C,4 { P, (- eCarpul cuprinde I oase, dispuse p doue.anduri, cate 4 p

L0ar. rend.P6 randul proximal, de la police spr degelul mic, gSsim

fltttlo.rsfe oase: stabd, semilunar, Fimmi&l 9i p,-'sr'fotm Pe randulfflrl, ln aceeagi odentsrc s afiet osd trapez, osul tapezoid, osul.!.td $i osti cu cafig. Toale a@ste oase au forme sproqp cubicd.

Scarbdu, s6 adiculeaeze proximal cu radiusul 9i distal cu|tlarul $ trap6zoidul. Medial s arliculeaza cu osul semllunar 9i mai,t ou o6ul capitat.

Sorritrwu, se articr|leazg proximal tot ou radiusul, iar distal cu(r.||| c.pital gi osul cu cadig.

Pi.anlitar.rl se adiculeaze proximal cu capul ulnei, distal cu osuldr olrlig, iar lateral c! smilunarul.

Ptsi,brm!, esle un os lgnticular carc se adiculoaza cutnmldelul, ln fab ceruia se gesegls.

TraE@idul ae o tate adicula.d dislald in fonnd de 9a 9i seailouloeza cu metacerpianul l. Medial se adiculeazil cu trapezoidul 9imaucarDianul tl. Trapozoidul se adiculeaza dislal cu metacarpianul ll.

Osu/ caofral sa articuleaze distal cu metacarpianul ll, lll 9i lV.Osul cu ceatig se articuleaz5 distal cu metscarpianul lV 9i V

47

i ^-.- carput este acoperit pe fata dorsate de mugchii

i i ;:"::i':::':T: :"seteror' Fata pahare ose "oncaua ei rormJazrI I un

-sanl numit Fnlut carputui. prin aces gant ;; Hffi;

I i l:ujl|| -t*"t

aj rnainii si desererof. gantut este acopedt de unI tqament transvers (relinaculul flexodlor), c il transformd l-ntar" "*r-

4. Schletul membrului inferiot

Scheletul membrului pelvin cupdnde centura membrului 9inambrul libe,. Centura membnilui plvin esle compuse din ole 2 oaseOxalo. Ace$e oase s unesc iotre ele la nivelul simfizei pubiene, iarlDatorior s unesc cu sacml 9i coccisul, foarnand pertel osos al csvitdlii,aMne.

1.1- Osut coxa,Osul coxal esle un os voluminos, aplatizat, neregulst, torsionat

0a o elice. Este format din 3 oaso distincte (ileon, ischion 9i pube)' carer sudeaza intre ole la 12 - 16 ani la fete si 13 - 18 ani 18 beie$ osul! orienteaze c.u fata prevazute cu o mare cavitate ariculara spreadorior Sub acetabul se afla o scobiturtr. Marginea provlzutl cu ontle incizt|re s orienteaza posterior

1.1.1. ionulAcest os reprezinta mai mult de jumdtate din coxal Este situat

In po(iunes superiosr, coxalului. Limits ilionului in po4iunea di$ala nuaqto vilttld la adult, oa fiind trasda arbitrar do o linie ce trece pnnneeina supeaioard a actabulului. llionul esle format din coap carspgrtidpe b fomarca cavitdlii actabulare 9i o po4iune superioadnumitil a.rba osulri iliao.

1.1.2. lschbnutlschionul formeazl parlea irferioard Si posterioare a osului

@xaf. Esle format din con qi o amue. Coapul formeaze pedeaposterc-inferioad a cavit4ii acetabulare. Ramura se TndreapG antefior.Llmita dintre corp 9i ramurd esle msrcata de tuDerczitatea ischiadic5.

4.1 .3. PubelePubele esie format din co.p ti doud aipi El tor.noazd po4iunea

qntero-inlerioar:l a coxalului. Corpul tormeaze partea antero-infedoaad aecalabulufui. La locuf de uniae c! ilionul se afie eminenla iliopubianeCorDUl gsle continuat anterior de ramura superioara Acasta cole$e ln

49

4.4.2. Odsete metacarpiener Sunt S ose motecarpiori Numeoterea

", "; d;;;';" ;:,ffjlr'"iillXi #,""",l,,Xfi.Olsele metacrpiene sunt oase lunor gr sunt formele dinlr-o baz,, rrncorp Si un cap. Corpul e$e prismtic triunghiutar O" o *U Ooo",r, *,taterale $i una mediala. Baza esto voluminoase U, "" "n*"".nI ::]'1,:, :::"*le crputui ti tatrear cu metecarpienii invecinsli. capuleste rotunit $j se articuleazA cu falsnga proxmald.

3.4.3. Oasete degetetor

- -

Numeaotares scestora se face tol in sens rsdio-uhar, de la 1 la,

5. Fiecare deget poartd un nul

,iI mj:,*'ii*;ij:f;,#;"nj";: :"ffi:TT:t"'i;l,

._ _-_Felsnga proxjmatd sre un cp adiculat cu bszs fatangei mijtocii., un. corp- lurtit anleropsterior gi o bzg cre prerinta o Jncevitrt,

' articulardpentrucapulmetacarprenututcorespondenl.

I . .Faranga mijtocie are 9i ea un cap in forme de trohtee, penlruI :11"1:"

cu ratanga didate, un corp esemEndtor cu cet at fatanoei'

proximale 9i o bszd cre recepteaze cput t"t"ng"i pa"irn"l" - '"'.,'r.'reranoa distalE are corpul mai scurt 9j mai sublire. Cspul

],1 :"ji:.:l.o:te,corespunde pe faF dorsara unsniei, tar p ral psim;;li

,* tuberctltul falsngeidistale, care e$e suport penlru putpa degetutui.ii

_-- , ,

oase/o se,ramode s pol intahiin tendoanel; "*

;;#;I oegetelor.II148lII--

T*

unghi ascutlt (unghiul pubelui) ii se continud cu 6mura infedoari apubelui, csre se continua cu ramura ishionului, formand ramuraisohioDubisn6.

Coxalul Fivit tn totalitate are 2 fete 9i 4 m6rgini.Fata lateftE ptezinlJin paatea medie o cavitate articulad mare

numjtd actabu, sau cavitate cptilobd. fornqtg din corpurile celor treioase cane formeaze coxalul. Sub ea se eflli un mare odfrciu numit gEuaaobfu"ad, formata din pub 9i is6hion. Desupra acatabulului gasim fatagluteale s aripji osului iljac.

W:9 msi numesle 9i csviiates cotiloidi. SeNete laarticulares cu femurul. Marginea acebbulului est6 ascul e, poeminenldti so num6$e sven@ma a(BtabufuA. Pe parculsul ei se afld feiscobfi./r. la locurile de unire ele coroudlor cslor tr6i oase cre fomaziooxalul. Cea nai profundii este incizura inforioare, |a unirca pubelui cuischionul, num e ioizuft acetabulului. Acege incizura se afld imediatdesupra g6urii obturatoarc. ln interiorul acetabolului se afe o suprafat!adiculare semjluna.d situata la periferia cvitegi. Partea din mijloc estenarticulare Si esto lnconjurstl de suprafata semilunarA.

< Gawa obturate sau foramen obluralum, este ovaladl,neregulatd, delimitata de rsmudle ischiopubiene. La omul viu estacaperiG de o membEne fibrcasd (fiembana o&uratoda). Matgineaeste asculittr, exceptand potiunea supedosrd unde se afld gaatu,oblrafor. Prin acest 9nt trece mAnunchiul vasculoneNos obluioa.

SuqafaF gluteaQl apaftine osului iliac. MaEinea superioartr aosului iliac se numegte creasia i/iacd. Ea ar foma unui S culcat. Pesuprafala glutala se glsesc trEi linii semicircularc desprinse dincroasla iliscE, oare se Tndresda curb in jos. Aoesie linii delimiteaz, treisupra4e pe care se ins,ertr ceiteri mugchi gluteus (mare, mtlociu ti mic).Mu$chiulgluteu mare esto inserst postedoriarcel mlc anterioa.

Fata mediald este impdrlittr in doud po4iuni de c'te lioiaarcuafe, care are direqia oblica de sus ln jos Si dinepoj inainte.

Superior, se afln '!'sa iace

pe cre se insera muqchiul iliac.Sub linia arcuale se aflC suprafala sacropelvini constituiti dintube,ozitatea iliacd unde se insr! ligamenlele sacro-iliac, esto situatiposierioa Si suprior. Sub aceast! suprafaF rugoasd se aflA suprsfataarticuhre, denum e kcios awhuhtls, deslinatd afticula(tei cu osulsac/u. Sub auprafata sacropelvind se afla o suprafate phnd ccorsspund acakbulului. Tn jos Si ar{erior s efld gaura obtutd.

M4irrea superioari se numette c'ea&a iliacE. Ea se intindede la g4*4a iliaae al,1etusupeio/d la sdna postemsupelbard 9i osle ceamaigmasa margine. Pe aceesta crea$e se insed oea mai mare parte amuschilor perlolui abdominal.

M{ginea inleioad se intinde de la unghiul pubelui laluberczitaloa ischialicd. Ee esle oblica ln jos, inspoi 9i lateral. Esteformat din ramura ischionuluid mura inferioart a p{rbelui. La unghiuldintre cle doue ramud ale pubeluis afle o fetet6 ovels.t, numitd ftiastmfrzad, pln care s articulesza cu cea din psrte opuse, pentru afo.ma simfza pubiana. Acesste maqine de inse4ie unor muqchi aimembrului pelvin Si corpilor cavemo9i.

Mdginea pdefioad et formalS supdor de osul iliac aiinfedof d6 osul ischialic. Ea prezinta d sus in jos spina iliacd pasterio_superioer!, umgt6 de spina postero-inferioare. Dedesubtul aceslejspine s afl?i o scobiturd adenca numitil incizuaa ischidice maro, care setemine ls nivelul soinei ischisdice. Prin aceasl! scobitud trec nervulischiatic, neNul glLrteal suprior 9i inferior, vasele ruginoas 9i mutchiulpiriform. Sub spinl se afla incizura ischiadica minor care se temin! cutuborozitatea ischiadic!.

Mdgtnea anteioard este accidents6 9i prezinte de sus ln josmai muhe proeminente 9i depresiuni. Supedor se sflA spina iliac!anteD- superioare. Sub ea existd o incia.rrA (prin clre trece nevultemuEl cutenat lste.al) urmatd de spina antero-inferioar5. Sub ea sealtd o altt incizure (prin care irece mugchiul ileopsoas), carc ae temin;la nivelul eminenlei ileoledinee, csre s continua cu cu creasta

51

pectineale pana la tubeculul pubian 9i epoi cu o mici portlune dinextrem itatea simfizei.

,1.2. Osul femuralFormeazd scheletul coapsei $i este cel mai lung 9i putemic os

din organism. Se adiculeazS superior cu coxalul prin acetabul 9i inferiorcu tibia. Osul se orienteaza cu cepul sfedc superior 9i median MaQineaproeminen$ se odenteaze posterior. Osul are o diafiztr 9i dou, epifizeluno superioarll 9i alta inferioar!.

Cofpul este pdsmatlc triunghiulr 9i are trei fele 9r trer marginiFata antedoare este netedd. Fala mediala este msi largd

srlpo.ior. Fata laterald se d.amteaze Si ea cgte partea infe.ioardMerqinee posterioari este ca maibine rcprczenlalr Qi se nume$e,i?iaasprd. Aceasta estJtarge, rugoala, cu cou? ouze p-e care sd -inse-r}muschiul vast medislgivsat laleral. Pe interstiliul dintre buze se inseramusohii adduclori. Inferior linia asprd se bifurcl, delimitend un spstiutdunghiular denumit facrbs poplileea. Sp.e extremitstea supedoa.6 liniaaspre se hifurce pntru a da posibilitatea inserAdl anumitor muscnr'

Exlemitatea superbare este formeld din cap articular' colJidou, tuberozile! numite trohanter maae sitrohenler mic

--Caput tEptezlt,|(l y. din-tr-o VlA 9i are o stlprafald articularE Petoatd intinderea sa. Pe suprsfta articulard, in aprcpierea centrului seafle o fosetd ovalard und se inser! liosmenlul fotund.

Cotut arc axul lung indreptat oblic in ios, late.al 9i in spateUnghiul dintre col 9i corp esle de 130 grade. Fala anterioari a coluluieste m5Qinita lateral de linea inte{rohanteaice. Aoeasle linie coboarede la trohanterul mar cdtre cel mic, feru s! il atinga 9i se indrcaptaspre lini6 medie de tdfuroatie a liniei aspre. Fata postedosr! estelimitatd de crista intedrochanterica. Extremitatea lalerala a colului secontinud cu tuberozitatea trohantemlui mare gicea atrchanlerului mic

Trohanterul fiarc depege$e colul superior 9i lateral Pe acestsse insere mai mulli mugchi.

Trohanterul mic este situat in partea infero_medialE a coluluifemural 9i este conic cu varfulturtil. pe el se inseri mugchiul ileopsoas.

E*remitatea infeioad este cea msi voluminoasa. Ea are formdde pifamide despe4ite sntefo-posterior in doue mase osoase mad,numite condjli femurali. Anterior cei doi condili conve spr o suprafaltde foma unei tfohei, numitd facies patelaris, prin carc se arliculeaza curolUta.

Posterior condilii sunt despa{t prinh-o foseE adance numitEfosa intercondiliand. Condilul medjal este mai jos decat cel latelal. Seformeazil astfel un unghideschis leteral cu coapsa, de 1ZO

- 175 grde.

Unghiul este mai ccentuat ta femei decet ta berbati. Cend condilutmedial coboara maijos, unghiul se inchide (sub 14S gd), dand nasterela genu valgum, cu proieqja genunchi!lui spre interior. Situatia inversase numegte genu yal.um.

),

Fioura nr 16 Femuruldrept

Pe felele cutanato alg ambiloa condili s gdse$e c5te otuborczitle numitd pirondil axbm Si epicofdil intem.

4.3. Schleiul gambeiGamba est6 formstd din tibe (situate mediaD, care est6 osul col

maivoluminos ii fibulll (situaQ lateral). Cele doud oase se adiculeaztTntro gle la ambele capeto. inhe corpuaile lor se dolimiieaza un spsliuacooerit de membrana intcrosoase. Suodor tibia s arliculeazl cufemurul. Infedor embele osse se srticuleaze ou tarsul.

4.3:1. T,biaOsul ie/orienteazd cu extFmitatea votuminoasa ln sus,

marginea ssculite amerior$i apofiza meleohre medial.r!u! gste

'r! ig!!!g care r99 jglE!_tigsqg Jpi$z.J

Co.pul are trei fete 9i trei margini. Fata poslerioare ede mai latesuprior decet distal. Pe ea se afle o qeaste oblica, oriedate in jos Simedial, numitd linia mugchiului sotoar. Fs(a mediaE 6ste netedd 9isituald subcutanat. Tn partea sa supedoar! se insofe o fomtiunefbroasJ rumite pes anserinus sau laba de ggsc6. lrreinea antedoareesie 8scu e, palpabila subcutenat. Se terinine supedor prinlubmzitatea tibiei pe cre se insore tndonul rotulian.

Diafiza proximld are forma unei piramide cu baza in sus. Esleformale din doi condili (unul medial 9i afiut tateret), dspa4g ?ntre eiprintr-un spaliu intermndilian. Fetoto supedoarc ete condifitor 9i spatiuldintae ele poarta numele de platou tibial. Fe'tele superioarc sunt feteaniculare penlru condilii femurali. Tn spatiut interoondilian eis{! oproeminenta numi6 eminenla inlercondiliand. Pe fata posterolaterale acondilului lateral s afld o fatetd ovahra pentru artcutstia cu fibula.

Oializa dislala ede l5lit! transversal ti are aspec{ de piramiddcu palru fele li o baze. Fala la erald se articuloaza c! fibula. Fatainlcmd se prelungegle cu aponza maleolarl irneme. Fats mediallimpreund cu f4a inferioarA isu pade la articuletie cu talusul. Pe fatssntedoara alunece bndoanele extensorilor degetetor. prin gantul de pefata posierioare aluneca tendonul mugchiuluiflxor lung al haluclui.

4.3.2. FibutaFibuls esle asezat! lateral de tibie. Ea este mi sublire.

Prezintd un corp, cap gi enremitate distat!.Corpul sre trei fele Si trei margini. in jos corput se tu.te9te 9i

reman doar doua feF: una anterioara ti atta poslerioare. Po f4amediala s afla o creasti numitii intorosoasS. oe care se inserdmembrana cu eoelati nume.

54

Figura nL17 Tibia si Fibula

55

Exlremitatea proximalii, numiti capul fibulei este unittr cu corpulprintr-un col. Pe prtea medialt, capul are o faleiii arliculerd pentru tibie.

E)dremitatea distsl6 este numite 9i maleola extem6. Aceasitacoboard maijos dec6l maleola inlem!. Are o fata mediald pdn care seariculeaza superior cu tibia 9i inferior cu talusul. Fala laterale e$esubcutanata 9i ar6 un $snt poslerior, prin cre trec tendoanelemugchilor percnieri.

4.3.3. Pdella (rctula)Acest os face parte din scheletul genunchiului. Este un os

sesamoid, rotLrnd, aplatizat anterposlorior, dezvoltat in grosimeatendonului mu$chiului cvaddceps. Osul se odenleazd cu veaful in jos 9ifata afticulari posierior. Pe fata postedoare, se afe o creesti rotujil;carc imparte fata articulara ?n doua f6te inogale. Pariea cea mai lalgi afetei articulare este situetd lateral.

4.4. Scheletul oicioruluiSchBlotul piciorului esle alcdtuit din 26 de oase impdrtite in trei

zone orientate din spte lnainte: tars, metatars tidegole.

4.4.1. TarsulTarsul este format din 7 oase disouse oe doui renduri.

Postrior se gdsegto talusul Si calcaneul. Anterior gisim scafoidul,cuboidul Si trei oase cuneifome.

Ialus sao aslraga, esto un os cuboid, alungit anteroposteror.Are un corp, un cap 9i un get. Fata supeaioare aae apectu' de lrohloe,configutA inve.s deoet fala infeioare tibiale, cu cre se arliculeaze.Fata mediale se adiculeaza cu f4a corespunzatoare a maleolei tibiale.Fats lateaald se afticuleaze cu fata adculare corespunztrtoare de pefibula. Fata infedoa se articuleaze cu calcneul pdn trcifele articula.e.Tntre fata posterioard care este ce mai mare Si clelalie doue faFlearticulare se afltr gantul numit sulcus tali. Fala poslerioari este

56

4.3.1. TtbiaOsol se odenteazl cu exremitatea voluminoasd in sus,

marginea ascutte anteriorgi apofiza maleolar! medisl.Tilia este un os lung carc are o disfizil gidoue epifze.Corpul are treitete gitrei malgini. Fala postrioare ste mai latd

superior decat dislal. Po a se aflt o creast! oblicS, orientate in jos 9imedial, numitS linia muqchiului solear. Fate mediale ede neledd $isituat5 subcutanst. Tn partea sa superioad se insere o formtiunefibroasS numitd pes ansednus sau laba de ggsce. l/largine anlerioadesie ascuttd, palpabil! subcutenet. Se termine superior printuberozitatea tibiei p car se inserd tendonul rotulian.

Diafiza prcximala are forma uni pifamjdo cu baza in sus. Esteformatd din doi condili (unul medial 9i altul lateral), despd4ili intre eipriflr-un spatiu idtercondilian. Fetle superioare ale condililor 9i spaliuldintae ele poaatd numele de platou iibial. Fetele superioarc sunt fetesrticulare penlru condilii femurali. ln spatiul intercondilian exidi oprceminenld numite emin6nta intercondilianJ. Pe fata poslero-lalelil scondilului lateral s6 afla o fateta ovalar6 pentru artculatia cu fibula.

Oiafiza distald esle lefitd transversal 9i are aspoct de piramidac! palru fele ti o baze. Fata laterala se articuleaza cu fibula. Faiaintemd se prelungeite cu apofiza maleolad intemA. Fala medialeimprcund cu fate inferioarZi iau parte la articulalia cu talusul. Pe fataar{crioard alunecg tendoanel extensodlor degetelor. Prin 9antul de pefata posledoa alunece tendonul mu9chiuluiflexor luno al halucelui.

4.3.2. FibulaFibula este asezate lateral de tibie. Ea este mai subtre.

PrezinG un corp, cap Si exremitate dis{ald.Coryul are trei fete ii trei margini. ln jos corpul se turtege Si

rdman doar doue feFr una anterioard ti alta posterioare. Pe fatamedialll se afl! o creasl! numiti interosoasi. oe cre se inserimembrana cu acelesi nume.

I

Extremitatea proximala, numit! capulfibulei este unild cu corpulprintr-un col. Pe pdea medial!, capul are o fatetd articulad pentru titie

Exremitatea distald este numite Ei maleola exlemi. Aceasleooboard maijos decet meleola intema Are o fata mediale prin cae seariculeaze supedor cu tibia 9i infedor cu talusul Fata laterala e$esubcutanatd 9i are un gant postrior, pdn care ircc lendoanelemu$chiloa Peroniei.

4.3.3. tute a totula)Acest os face parte din scheletul genunchiului Este un os

sesamoid, rotund, aplatizat anterposleriof, dezvoltat in grcsimeatendonului muschiului cvadriceps. Osul se orienteaz! cu vaful in jos 9ifata articular, posterior. Pe feta posterioard, se afla o creastd rotuj ec:rao lmoade fata articulara in dou! fete inegale Panea cea mai large afetei eniculare este situata lateml.

4.4. Schelelul PicioruluiScheletul piciorului este alcituit din 26 de oase impe{jte in trci

zone orientate din spate inainte: lals, metataF 9idegei

4.4.1. TarsulTaBul este format din 7 oase dispuse pe doui rendui

Posteriof se gtse$e talusul 9i calcaneul Ante.ior gasim scafoidul'cuboidul 9i trci oase cuneifome.

Tatus sau astraga! ssle un os cuboid alungit anleloposledor'Arc un corp, un cap 9i un gat. Fata superioad are apeclul de kohleeconfiguEtd invers dec6t fata infeioar6 tibiale, cu care se giiculeezdFata medial6 se articuleozd cu feta corespunzitoare s maleolei titialeFata laterald se adiculeazd cu fala ariculara corespunz5loarc de pefibule. Fata inferioarS se articuleaza cu calcneul prin trcifele a.ticulare'intre fata oosterioaae care este cea mai mare 9i colelette doue fateteadiculare se afld Qantul numit sulcus tali. Fata postedoard este

56

s{rtrbitute de un gent prin c:lae trec tondonul mugchiului flexor lung alhaluclui. Capul este oval Si se adculeaz! anterior cu osul navicular.Inferio.se articule3za prink-o felete, cu calcneul.

Calcaneul esle cel mai voluminos os al tarsului. Comulformeaze posterior tuberozitalea mare a clcneului. Pe fataposterioaad a clcaneului se afld suDerior o zona netodr.@respunzatoarc bursei tendinoase de sub tendonul lui Achile. Subzona netede se afl:l o po4iune rlgoesi, de insodie a acesluitendon. Pef4a plantara, extrcmilatea posterioar! prezinte trei proeminente: unesnterioere 9i doud posterioar. Pe fata superioare I calcaneului existetrei fe16 adiculare pentru talus. lntre fata afticulare mijlocie Si ceaposleaioaa! se afle 9afltul calcaneului, cre impreune cu gntul talusuluitormeaza sinus tarsi. Fata mediale poate prezenta o pKreminentanumite kohleee peronieae. Ea separa doud lanturi, unul superior gi altulinferior, pe unde kec tendoane. Fala mediaid prezintei merele Sanlcalcnean prin care trcc tendoane, vase 9i nervi. 9anlul prczint!posterior o proeminenF mare numita sustontaculum tali. Pe acestaproeminnt, se spdjine talusul. Pe fat inferioara a sustentacultlm talise afle un 9an1 pntru tendonul mugchiului lung flexor al halucelui.

OsuI naylbula/ este un os scurt. Este situat ln partea medial, apicloaului. Se afla ?nhe talus posterior, cuboid lateral $i cele treic{rneifome antedor.

Osul cubokl est un os scurt a$ozat pe margiflea laterale apiciorului. Pe fala inferioar! se afle tuberozitatea cuboidului in falacgreia se ana un 9ant. Fela poslerioare se articuleaz! cu calcaneul.Fala anlerioare se aniculeazd cu metatarsul lV 9i V. Fala mediald seadiculez! cu cuboidul 9i cuneuiforflul lateral.

Oasele cuneilontE sunt trci la numer 9i participll Is fomareabollei piciorului. Au torina prismatici tdunghiutara.

Cuneifoamul I este medial 9i este cl mai voluminos. Searticuleazd anterior cu metataEul I 9i postedor cu navicularul. Lateral searliculeszE cu cuneiforinul ll Si motatarsul ll.

.5-

Cuneifoamul Il esie cel mai mic. Se articuleazE antorior armetalarsianul ll, poslerior cu navjcularul ti latersl cu cu cunsiformul lll.Mediel vine in raport cu cuneiformul L

Cuneiformul lll vine ?n raport enterior cu metetarsianul lll,postedor cu ngvicularul, laleral cu cuboidul gi medial cu cuneiformulinlermediar ti metatarsianul ll.

4.4.2. MetatarsulMetatarsul esle alcdtuit din cinci oase numerctate de la unu la

oinci, odentate din medial spre lateml. MetalaFienele sunt oase lungi.forfiate din corp, o baze Si un cap.

Corpul este prismalic triunghiutsr. Are o fat6 do6ale, unamedislS 9j alta lsteralA. E)dremitatoa postedoarii sau baza seartlculeaza c! oasele taFului Fi prin intermediul unor fatete situaielateral, cu metataEienii eletursti. Exlremitatea antedosr! numil gicsp.se adiculeaze cu flenga prcximalai.

4.4. 3. Oasele degetelorFiecare deget este fonnat din trei falange, c! excplia halucelui

care aro doar douA falange. Falangele suni asemanaloarc cu c6le de lameni, dar mai scurte. Felangele prezintd un coD, o oxtrcmitateposlerioad sau baze 9i o gdremitate antedoare sau cp.

Falanga proximsld sre comul turtit transveasal. Baza seaniculeazd cu metacarpianul corespondent. bdremitatea di$aHprezintt o fale edicuhre pentru falanga mijtocie.

Falanoa ll este mai scurtS, cu orrcmi$ti asemdnaoae cuprecedenta.

Falanga distald este mult reduslt Si arc extremitatea distald infomd semilunere, pentru e sustine unghia. Pe grprafete plantare. exista9i aici o tuberozitate in rapod cu pulpa degetului.

5. Oaaele craniului neual

Craniul ere 22 de oese grupte in crarniul cercbral 9i crsniulfacial.

Cmniul cerebfal conline encefalul. Craniul crebral ala o bazd9i o boltd numitd calvaria. Acesta es|e compus din I oase, pstrumediane naprgche 9i alteb cae doua de ficara prlo. Modial suntdispus: occipitalul, stenoidul, otmoidul 9i frcntalul. Latral sunt oaselperechi: temporEle ii parietale. Fieore os ere o fetd endocfanitni, spreencefal Si une exoqaniane.

Craniul viscml (facial) cuprinde parto osoasd initiale aapaaatelor respirator $j digesiv, precum 9i cavitalile cre addpostoscorgane senzonarc,

I

-t

Figura nr.18 Craniul (vedere antedoara si lateElS)

5S

5.t. Osut occipitalOsul occlpital este median 9i posteriol fiind un os jmpar. Faceperte din beza craniului_ Este un os plet, srdbdtut de foramen nagnumTn jurul druia se dispun pars bazitads, psfs tate.alis Si squsmaoccipitsld.

asoctul do fluture. Acest os se articuleazd cu toate oaselene!rcclEniului.

Corpul prezinlil o scobiturtr pe fatd endocraniand denumit! foshipofizare sau sella lurEicr, in cerc es{e sgezate hipofize. Antedoa deaceasd fosl se afl! p linia mediane tuberculum selle, in fata cdnria seafe canslul optic care corespunde chiazmei optice. La cpetele latsraleale gantuluis afle gaura oplicd pain care intr! nervii oplici. Pe marginilelaterale ale fosei hipofizare se afl5 9antul arterei carotide inteme.Posterioa de fosa hipofizsrtr se aflil dorsum selle. Corpul sfenoidului secor{inue posleaior 6u pers bazilaris a osului occipital. CorPUl pedicipd latomarea tsvsnului foslof nazale. Pe fala anetrioare se gasegte ocreas{e mediand verticale, numita crcasla sfenoidala. Ea so une9te culama oEndiculare a osuluietrnoid. Laterslde acaste creast5 se aflilcae un orificiu prin caro sinusurile sJenoidale situate ln intorionrl osuluisfenoid comunic, cu extedorul. sinusudle sunt Tn numerde doue 9isuntdespe{ie p linia mediand de un sept. Sinusurile sunt tapetate demucoasa pituitard.

Aririle mici se gtrsesc pe fetele latoralo ale corpului sfenoidal.Rdddcinile lor mediale circumscriu gaura optice. Bazele acstor ramuri,reunite p linia mediant formoaze taF gantultii chiezmatic. Aripile micise subtis, cdtre oderior Si formeaze ou mergines antedoard a aripiimad, !n spstiu numii fisuru orbitalis superior. Prin aceas{a endocraniulcomunica cu orbita. Anterior, pe linia medisnd, aripile mici se sudeazdcu osul etmoid (sutura sfenoefnoidald), iar lateral cu osul frontal sutufasfenofornaE).

Arifile mari pleaca tot de p6 coapul sfenoidului, indreptendu-selateaal. Fata endocraniane a{e concavd. Ridlcina aridi msri esteperfot! de {oramen rotundum peniru neNul maxilar, de foramen ovaiepontru noNul mandibular Si foramen spinosum pdn cs| trsce arteru tivena mningiane modie. Fatr e{eme are o zon! antorioard Si unaexbma. Zona anlerioard prticio! la tomarea orbitoi 9i impreund cuaripa mica participe la formare fisurii ofiitale superioaro. Acaastai

61

Prin toramen occipitale magnumvaseb vortebrale ti spinale (snterioarenorvutui cNical I 9i cei doi neM accesori.

lrece bulbul impreunlt cuti posterioare), reddcinite

.

Pers bzilsrjs se sfla in fat merii gduri occiFitete. pe falaendocEnine dau bulbul 9i punlea_ pe dedesubtul acestors tae@ artersbazilard. Fata sa odem, vine in raport cu fadnge,e.

De o psrte si de alta a fomamen magnum so gasesc maseleteterate, care au pe fata lor edema conditji ocdpitati. Acog,e seerticuloazd cu fetele articulare ale venbrei afles. Spre posterior, condiluleqe traversal on?ontal de cnalul nervului hipoglos. Latelal de condil segdsetie o tam! triunghiubri numit! procesul jugutar. Anterior de ecestprocos 9i tate|8l de conditi, se afl! o jncizurd numitd jugular{, careimpreune cu denca tempoElutui detjmiteazd foramen juoulare. Acstorificiu este dospA4[ in doue de procesut intrajugutar prelungit de unligament. prin orificiul mediatas{fot fomat trec neNii c|anieni tX,X,Xt.Prin orificiul postero lateaal kece vena juoular! intemr. Sotzul o6|,tuioccipital urcd 9i se curbeaz5 posierior, megend in sus. El vine ln @ntsclcu cale doud oase padetale 9i formeazd suturs lambdoidat. pe ,ataodeme, pe linia medisne, odst| protuberanta occipihle extema_ Fataenoocranianel estg preveLuti cu protubeEnta occjpitald i ema, indreplul careia canflueazl Fntul sagital cu genpl stnusului taanweE.

5.2, Osut sfenoidOsul sfenoid se afld la milocul bazei craniutui. Este format din

corp Si apofize: doud sripi mad $i doue srid mici, ambete orientatelaeral, precum 9i dou6 apofize ptdgoide orientale in jos. Osul are

60

po4rune anlerioarS s6 arliculeaza lstesupenoara se conlinue cu osulfrontal.

r'Elr cu osLll zigomatic Mainea

. . . 1*0."," pterigoide au di.eclia ?n jos. Ele pteaca de pe corpul:1"::1,]iln' :jot |n"d. Fiecare epoiiz. derisoidr are o lsm6 mediard$ una lateratd. Ete delimitoazd o cavitte numite f"r" pr"ng",da.suprior este detimitate o fosd maj mice, fosa s"af",or. i" 0"i"" o"lo".cere doua lame sunt soparte pdn incizura ptenooide.

8.3. Osut temporalOsul lemporal este pereche. An

mastoide, stenca tempo.",r,r, u, *n"" a,".frlff*",, solzul' apofiza

_ . ."

So/zul osului temporsl (pars sqamoss) este o lsmil verlicli c.rro .fald endocraniand fl atta exoqanlana. irargineE se erticuleaTe cu

1:: T* sfenoidati (sutura sphenosquamosa) 9i cu osul p.ielsl(suturs squsmosa). Fsla exoqaniend

nagrere foseiremporare. ln padea inferior convext, netedd si dd

T. ,,"*" antenor ei se "n,*,""., "",I"i""#,xHjiLffl111f;zgomstic. posterior apofiza zigomatic{ se prclungogte cu doue::_1"t.

r:" superioart care trece pe deesupra mealutrri acustic::T,.t, "!" mai jos, numftA tuberc.ltum auricutEre. lntre cete doutrtlddcini se formeaze fosa manatibulad.condirur,mandiburei';;;#il":"':"i""TlXi1r"l""j", j:#

rmprsiun j ale circumvoluliuniloa.^

-

:rr" /rasao/doa se gesgte poslerotaterat de sokut temporal.

:1_:_O".uo!ta atet din sotz cet Si djn stenca lemporalutui. pa.smastoidea se-teamjne in jos cu p/ocesus masfo?deus. Apofza are fomdoe con cu varful in jos 9i se aflii srrb mlmedinard trec ganlur sn"*,

"-ri",". "'e'lul acusric enem. pe fata

_ , . "1* tempondui este pirsmidate, cu baza laterat (pars

::1]:":l:1.*n odenrar anrerior si meorar. Are trei fele $i trei11*,:l "".."1"

postedoari so afie porut acustrc l/'tem pe lnde intraneNul acustic, n. facial, n. intermodiar gi anere auditiva intem6. pe fate62

Inferioard se afle euraJugularg pe und trec vona jugulare inteme. Pefsta ifeaioara se g5se$le apofiza stiloida gi un orificiu numit foramnstylornesloideum situat lntre acesstli apofize 9i mastoidil. Prin odficiutrece nervul facial ii adera slylomastoidee. Medial de gaura jugulad seafle odficiul canalului camli-diar. De unde trece artera carotidianlintemd.lntre canalul carotidian gijugular s afla fosa pelrosa pentru ganolionulptaos al newului glosofadngian.

Poliunea tinpanbd * gsege antedor de piramid! gimaijos d6solz. Pars tympanic formeazrl prtele antero-inferior Si o parte din oelposteai