introducere in parcul natural bucegi cuvÂnt Înainte bucegi.pdf · un curs optional despre...

16
CUVÂNT ÎNAINTE Realizarea acestei carti face parte din programul de constientizare si educatie ecologica al Parcului Natural Bucegi si se adreseaza tuturor celor care cunosc, iubesc sau pur si simplu traiesc in acest deosebit cadru natural al Muntilor Bucegi. Cartea este un prilej de calatorie imaginara, traversand Parcul de la nord la sud, dar poate servii si ca suport de lucru pentru profesorii si elevii care doresc sa completeze programa scolara cu un curs optional despre descoperirea naturii si cunoasterea Parcului Natural Bucegi. Perspectiva ecologica pe care o propune acest manual ofera o privire de ansamblu a intregului Parc, o intelegere a modului in care diferitele parti din natura interactioneaza, alcatuind un tot unitar, echilibrat si unic in acelasi timp. Numai ca aceasta perspectiva a echilibrului nu poate considera natura ca fiind izolata de civilizatia umana; si noi facem parte la randul nostru din intreg, o privire asupra Parcului insemnand, de fapt, o privire asupra noastra insine. Iar daca nu intelegem ca segmentul uman din natura are o influenta puternica asupra naturii, atunci nu vom fi capabili sa intelegem cat de puternic este pericolul de a distruge aceste bogatii naturale. Aceasta carte, prin prisma calatoriei pe care o descrie, constituie asadar o cautare de modalitati de intelegere a mecanismelor naturale si adoptare a unui comportament prietenos si responsabil fata de natura. Introducere in Parcul Natural Bucegi Unde ? Parcul Natural Bucegi se intinde intre Valea Prahovei la Est si Vaile si Culmile dincolo de care se ridica Masivul Leaota si Muntii ce despart bazinul Dambovitei de cel al Barsei la Vest. Ce este Parcul Natural Bucegi ? Zona Muntilor Bucegi, despre care exista referiri inca din secolul XV, a fost propusa pentru protejare inca din anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv Frumusetea uimitoare inegalabila a peisajului ca rezultat al imbinarii armonioase ale diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice precum si prezenta unui numar mare de plante si animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate in categoria Parcurilor Naturale. 2

Upload: others

Post on 11-Sep-2019

36 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

CUVÂNT ÎNAINTE

Realizarea acestei carti face parte din programul de constientizare si

educatie ecologica al Parcului Natural Bucegi si se adreseaza tuturor celor care cunosc, iubesc sau pur si simplu traiesc in acest deosebit cadru natural al Muntilor Bucegi. Cartea este un prilej de calatorie imaginara, traversand Parcul de la nord la sud, dar poate servii si ca suport de lucru pentru profesorii si elevii care doresc sa completeze programa scolara cu un curs optional despre descoperirea naturii si cunoasterea Parcului Natural Bucegi.

Perspectiva ecologica pe care o propune acest manual ofera o privire de ansamblu a intregului Parc, o intelegere a modului in care diferitele parti din natura interactioneaza, alcatuind un tot unitar, echilibrat si unic in acelasi timp. Numai ca aceasta perspectiva a echilibrului nu poate considera natura ca fiind izolata de civilizatia umana; si noi facem parte la randul nostru din intreg, o privire asupra Parcului insemnand, de fapt, o privire asupra noastra insine. Iar daca nu intelegem ca segmentul uman din natura are o influenta puternica asupra naturii, atunci nu vom fi capabili sa intelegem cat de puternic este pericolul de a distruge aceste bogatii naturale.

Aceasta carte, prin prisma calatoriei pe care o descrie, constituie asadar o cautare de modalitati de intelegere a mecanismelor naturale si adoptare a unui comportament prietenos si responsabil fata de natura.

Introducere in Parcul Natural Bucegi

Unde ? Parcul Natural Bucegi se intinde intre Valea Prahovei la Est si Vaile si Culmile dincolo de care se ridica Masivul Leaota si Muntii ce despart bazinul Dambovitei de cel al Barsei la Vest.

Ce este Parcul Natural Bucegi ? Zona Muntilor Bucegi, despre care exista referiri inca din secolul XV, a fost propusa pentru protejare inca din anul 1936, datorita peisajelor inegalabile si a diversitatii speciilor de plante si animale specifice acestui masiv Frumusetea uimitoare inegalabila a peisajului ca rezultat al imbinarii armonioase ale diversitatii geomorfologice, floristice, faunistice si hidrologice precum si prezenta unui numar mare de plante si animale sau habitate rare, endemice sau periclitate au determinat includerea acestei arii protejate in categoria Parcurilor Naturale.

2

Descrierea Mediului Fizic

Geologie Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali (panza de Ceahlau a Dacidelor si Externe) la est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare. In partea vestica a masivului, delimitata de raul Ialomita, de sub conglomeratele de Bucegi, apar la zi formatiuni cristaline si depozite sedimentare Jurasice si Cretacice (Neocomian – Aptian inferior), in timp ce pe versantii estici si sudici ai masivului apar la zi depozite de flis Neocomian pana la Aptian. Formatiunile cristaline cele mai raspandite sunt sisturile cristaline ale Seriei de Leaota cu Seria de Laresti – Tamas si Subseria Calus – Tamasel. Formatiunile sedimentare ale cristalinului de Leaota apartin Jurasicului si Cretacicului inferior.

In cadrul Parcului Natural Bucegi se dezvolta depozite medio- si neojurasice, apartinand Seriei de Brasov precum si Seriei de Pre-Leaota diferentiate prin litofaciesul

formatiunilor sedimentare. Formatiunile mai sus mentionate sunt bine reprezentate pe

Muntele Lespezi, Zanoaga, Cheile Zanoagei, Cheile Rateiului, Muntele Gaura, Valea Horoabei, Cheile si Valea Tatarului.

Seria de Pre-Leaota apare in partea de nord-vest a masivului Bucegi, din Valea Gaura pana sub Muntele Ciubote cuprinzand calcare oolitice, pseudoolitice, avand in baza micro-conglomerate cuartitice. Formatiunile eocretacice ale panzei de Ceahlau sunt alcatuite din:

� Formatiunea de Sinaia-cuprinde in partea inferioara sisturi argilo-grezoase si argilo-siltice cu intercalatii de calcite si calcarenite, cu microfauna sedimentara, iar la partea superioara sisturi argilo-siltice si argilo-grezoase cu intercalatii de gresii calcaroase ;

� Formatiunea Comarnic-cuprinde depozitele de flis grezos, calcaros, cu intercalatii de brecii cenusii la partea inferioara si crem la partea superioara, ultima fiind caracterizata de prezenta calcarelitelor sistoase, fosilifere, cu amoniti de varsta barreniana. Cele mai reprezentative formatiuni calacroase Jurasice fosilifere sunt cele de la Plaiul Hotilor, la limita sudica a Parcului Natural ;

3

� Formatiunea Piscul cu Brazi (Aptian inferior si mediu) cunoscuta si sub numele de flisul marno-grezos ruginiu este mai raspandita pe versantul estic al Bucegilor intre formatiunea de Comarnic si conglomeratele de Bucegi. Este alcatuita din gresii calcaroase cu alteratii ruginii, marne argiloase si nisipoase precum si din siltite marno – argiloase fin micacee ;

� Flisul grezos si grezosconglomeratic se dezvolta la partea superioara a formatiuniiPiscul cu Brazi, mai gros in partea de sud a masivului (Muntele Paduchiosu) si progresiv mai subtire catre nord (Valea Jepilor) unde conglomeratele si gresiile se intercaleaza intre depozitele de flis magno-grezos. Conglomeratele asociate acestui flis constituite din elemente calcaroase caracteristice sunt cunoscute sub numele de Conglomerate de Bucegi.

� Pe langa Conglomeratele de Bucegi in cuprinsul flisului Aptian de pe versantul vestic al masivului au mai fost reperate urmatoarele varietati de roci: Breciile si conglomeratele de tip Rociu, foarte dezvoltate pe culmile Galma, Piscul cu Brazi si Rociu, disparand la nord de Valea Alba la limita cu Conglomeratele de Bucegi ;

� Breciile conglomerate de tip Rotunda intercalate in flisul grezos bine reprezentate intre Plaiul Domnesc si Piciorul Paduchiosului;

� Conglomeratele peligene de tip Peles, reprezinta fundamentul calcarelor de la Sf. Ana, Valea Pelesului si Piatra Arsa;

� Breciile conglomerate de tip Diham, apar pe Muntele Diham, Paraul Morarului, Valea Glajeria si sunt constituite din sisturi cuartice sericito-cloritoase neojurasice;

� Conglomeratele calcaroase de tip Velicanul Mic cu elemente calcaroase provenite din calcare Aptiene, au fost semnalate in carierele de la Furnica, Sf. Ana, Piatra Arsa si Paraul Rece;

. Gresii de Sinaia

4

Formatiunea Molasa albiana, cuprinde conglomeratele de Bucegi medii si conglomeratele de Bucegi superioare, asociate cu gresiile de Babele si de Scropoasa-Laptici. Aceasta formatiune reprezinta versantul estic al masivului atingand o grosime de 1400 m. Gresia de Scropoasa - Laptici se dezvolta in partea centrala a masivului, versantul estic al Ialomitei unde se intrepatrunde cu gresia de Babele.

Masivul Bucegi reprezinta un larg sinclinal, de directie NS, cuprinzand depozite sedimentare

mezozoice, asezate in transgresiune peste un fundament de sisturi cristaline. Aceste depozite sunt

formate, in cea mai mare parte, din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi si gresii micacee. Catre marginea rasariteana masivului, in portiunea

inferioara a versantului prahoven, conglomeratele de Bucegi se reazima pe formatiile flisului cretacic inferior, cuprinzand straturile de Sinaia, precum si depozite marnoase si gresoase, apartinand etajelor

Barremian si Aptian.

Calcarele jurasice sunt indeosebi de bine reprezentate in Culmea Strunga si pe V.Ialomitei,

dand o nota deosebita peisajului, prin fenomenele carstice. De-a lungul intregului versant vestic al masivului, intre calcarele jurasice si fundamentul cristalin, se interpun depozite silicioase de tipul jaspurilor cu radiolari, reprezentand Malmul inferior, precum si gresii si calcare nisipoase brune apartinand Doggerului. Conglomeratele de Bucegi constituie mare masa a sinclinalului acestui masiv. Catre vest ele se reazema pe calcarele jurasice din zona Tatarului-Strunga-Ciubotea si se intind peste V.Poarta pana in regiunea Bran, in acesta portiune acoperind direct cristalinul. Conglomeratele de Bucegi sunt calcaroase, poligene.

5

Geomorfologie

Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505m (vf. Omu).

Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex. Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din vf. Omu, punctul culminant al masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.

Podul Bucegilor este mai dezvoltat in ramura estica a masivului, la sud de vf. Omu, ingloband platourile Costilei, Caraimanului, Jepii Mari, Jepii Mici, Piatra Arsa, Vanturis. Pe partea dreapta a vaii Izvorul Dorului, Podul Bucegilor se continua cu culmile rotunjite: Baba Mare, Cocora, Laptici etc. In ramura vestica a muntilor Bucegi, platoul prezinta in componenta sa culmile: Doamnele, Gutanu, Batrana, Grohotisu, Tataru, Deleanu si Lucacila. Caracteristic pentru podul Bucegilor este prezenta stancilor izolate ca: Babele, Sfinx etc. rezultate ca urmare a proceselor eoliene, inghet-dezghet si siroire.

6

Hidrologie

Conformatia masivului in forma de potcoava determina in mod evident dispunerea si directia de curgerea raurilor. Principala axa de colectare a apelor din interiorul masivului este Ialomita, care are un bazin simetric. Ea este alimentata din zapezi si ploi, izvorand la mareinaltime de sub varful Omu. Curgand in lungul axului sinclinalului, ea estealimentata si subteran, caci apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomitei conform inclinarii stratelor. Numerosi afluenti cu obarsia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la marimea debitului raului colector. Mentionam printre ei Doamnele, Horoaba, Tataru, Mircea, Bolboci, Zanoaga pe dreapta; Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa si Orza pe stanga.In general, afluentii sunt seci in cursul mediu si superior dar in timpul averselor de ploaie au un regim torential. Intre vaile din interiorul masivului Bucegi, paraul Izvorul Dorului prezinta un caz aparte. Strabatand in lung podul dinspre Prahova, la inaltimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomitei. Prin cotul de 90 grade pe care il face intre Varful cu Dor si Vanturis, Izvorul Dorului se indreapta spre est, pentru a se varsa in Prahova. In cursul superior, mare parte din parau este sec (ca si micii lui afluenti) sau are putina apa, dar in regiunea in care isi schimba directia, incepe sa aiba apa si isi mareste debitul, asa incat la varsare apare ca un parau viguros, capabil sa transporte si sa depuna mari cantitati de aluviuni. Paraiele de la exteriorul Bucegilor apartin bazinelor Prahova si Oltului. Paraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlatoarea, P. Babelor, Peles si Zgarbura se varsa in Prahova. Versantul nordic este drenat de paraiele Glajariei, Malaiesti, Tiganesti, care, reunite, formeaza Ghimbavul. Paraul Ciubotei, Gaura–patrunsa mult in interiorul masivului – si Grohotisul converg spre Barsa, apele lor indreptandu-se spre Olt. Paraiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi si sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaza mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor si sunt determinate de formatiunile impermeabile barremian – aptiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce inconjoara abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate paraiele au scurgere permanenta.

7

Clima

Prin pozitia sa, Parcul Natural Bucegi se incadreaza climatului de munte caracterizat prin doua etaje:

1. montan–forestier(intre 800 si 1800 metri altitudine pe versantii sudici si 800-1600 metri altitudine pe versantii nordici)

2. alpin cu doua subetaje:alpin inferior (1800 – 2000 metri si respectiv 1600 – 1800 m altitudine) si alpin superior (extins deasupra limitelor citate mai sus).

Caracteristicile principalelor elemente climatice suporta influentele circulatiei generale a atmosferei (de vest predominanta la peste 1800–2000 metri altitudine pe versantii vesticisi nord-vestici si de est si sud-est care predomina pe versantii expusi spre est si sud-est), a expozitiei fata de Soare, a vailor principale care ii delimiteaza, ca si a structurii suprafetei active (altitudini de peste 2500 metri, forme variate, vegetatie, structura litologica, reteaua hidrografica etc.). Ca atare, temperatura medie anuala a aerului este de 4,9˚C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (cu temperaturi cuprinse intre -3,9˚C si -5,2˚C in etajul montan si -10,8˚C in etajul alpin). Adesea, in zilele din semestrul rece al anului se realizeaza inversiuni de temperatura, cand la poalele muntelui si in culoarele montane limitrofe, temperaturile sunt mai mici decat pe munte, la altitudini superioare lor, datorita acumularii si sedimentarii aerului rece in formele negative respective. Luna cea mai calda este iulie (cu temperaturi intre +14,4˚C si +15,7˚C in etajul montan si +5,6˚C in etajul alpin).

Umezeala relativa a aerului creste cu altitudinea de la 76% spre baza muntelui, la circa 84% spre limita superioara a etajului respectiv, remarcandu-se un climat racoros si umed.

Observatiile meteorologice au aratat ca pe Vf. Omu, inghetul se poate produce in tot cursul anului. Aproape fara exceptie, au fost inregistrate in fiecare an temperaturi sub 0˚C, chiar si in lunile de vara–iulie si august. In etajul inferior alpin durata intervalului posibil cu inghet este de 285-310 zile, iar zilele cu inghet, de 215-230. In etajul alpin superior, durata intervalului posibil cu inghet este de 310-345 zile, iar zilele cu inghet, de 230-265.

In Parcul Natural Bucegi, vantul dominant este din sud-vest, vest si nord-vest cu cate 20% fiecare, in timp ce calmul atmosferic este sub 5% anual. In domeniul alpin, vantul bate cu viteze medii anuale de peste 6 metri/secunda; anual, vanturile cu viteze de peste 11 metri/secunda se produc in 200 zile, din care, in 100 zile sunt vanturi cu peste 16 metri/secunda, producand pe platoul Bucegilor si pe suprafata varfurilor golase, procese de deflatie. Pe platoul si pe varfurile Bucegilor directia dominanta a vanturilor corespunde directiei circulatiei generale a atmosferei in tara noastra, unde deplasarile maselor de aer se produc pe axa vest-est.

8

Directia aproape constanta dinspre V –NV a vanturilor in regiunile inalte ale masivului si intensitatea lor, determina diferentieri neteale conditiilor stationale intre versantii expusi vantului si cei adapostiti. Astfel, versantii vestici si nord-vestici sunt expusi fenomenelor de deflatie, eroziune si dezagregare, in timp ce versantii estici si sud-estici, situati “sub vant” se bucura de o acoperire bogata de zapada, care topindu-se relativ repede primavara reda solului o cantitate mult mai mare de apa, foarte importanta pentru vegetatia alpina, expusa in general uscaciunii din cauza raririi aerului si a puternicii radiatii solare.

Cantitatea de precipitatii cazute in perioada de vegetatie (iunie – septembrie) este puternic influentata de relief. De exemplu, in timp ce in aceasta perioada la Sinaia cad in medie 378 mm ploaie, la Pestera Ialomitei 422 mm si pe Vf. Omu cad 480 mm. Fenomenele de eroziune torentiala pe versantii exteriori par sa fie maxime in jur de altitudinea de 1800 m. Pe platou insa, in timpul verii, curba de nivel de 2300 m pare sa reprezinte limita superioara a activitatii maxime pluviotorentiale. Culmile primesc iarna si primavara precipitatii cu mult mai bogate decat vaile invecinate. Vara si toamna insa, cantitati mari de precipitatii cad si pe pantele periferice, datorita norilor densi si masivi de ploaie, formati sub actiunea ascensiunii aerului. Caldarea interioara a Ialomitei, adapostita morfologic de vantul dinspre NV., apare in toate anotimpurile ca o zona mai uscata. Frecventa zilelor cu precipitatii este maxima in luna mai, iar cele mai bogate ploi se produc in tot masivul in lunile de vara (iunie–august). Pe culmile Bucegilor, precipitatiile sub forma de ploi si burnita sunt legate de perioada relativ calda a anului. In restul timpului insa, inaltimile fiind sub temperaturi negative, primesc precipitatii solide, sub forma de zapada. La poalele masivului, precipitatiile solide alterneaza chiar si iarna, cu burnita sau ploi; in zona alpina insa, ele au exclusivitate absoluta in cele 4 luni de iarna (decembrie – martie). In acest interval zapezile acopera aproape complet suprafetele intinse ale platoului Bucegi.

Valorile lunare ale nebulozitatii ne arata ca in general, in Bucegi primavara este foarte noroasa si toamna foarte senina. Atat la Sinaia, la Pestera cat si la Vf. Omu, cele mai mari valori ale nebulozitatii sunt atinse in luna aprilie si mai, iar cele mai scazute in septembrie si octombrie.

Ceata in regiunile de munte nu se diferentiaza de nori decat numai prin raportul fata de sol. Ceata cea mai frecventa este cea orografica.

Durata stralucirii soarelui este strans legata de regimul nebulozitatii si al cetii.

9

Soluri

Marea varietate a factorilor pedogenetici (clima, vegetatie, substrat litologic, relief), la care se adauga aceea a varstei absolute a diferitelor soluri, a determinat in Parcul Natural Bucegi formarea tuturor seriilor genetice de soluri montane si alpine. In general, se poate constata o succesiune altitudinala normala a solurilor zonale; in zona forestiera, de la cele brune slab acide ( saturate, eubazice) de padure, pana la podzolurile humico-feriluviale si turbele oligotrofe, iar in zona alpina, de la solurile brune, tinere, de pajisti pe abrupturi, pana la cele humico-silicatice podzolice. Aparitia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, criptopodzolice si podzolice care coboara intrazonal in zona solurilor brune de padure montane. Asociatiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidisurile si jnepenisurile cu Vaccinium si molidisurile cu strat gros si continuu de muschi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destructie.

Eroziunea prin apa si vant a determinat pe de o parte,

coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de alta parte, mentinerea in stadii de tinerete a

unor soluri si distrugerea partiala sau totala a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen si chiar a solurilor

formate, prin procesul de solifluxiune ca si prin scurgerile

torentiale, au contribuit de asemenea, in mare masura la

modificarea conditiilor de dezvoltare ale procesului de

solificare. Linistea necesara pentru formarea si evolutia solului, si timpul scurs de la inceperea ultimului proces de solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel conditii ale pedogenezei, in mod deosebit realizate pe diferite spatii din Muntii Bucegi. Variabilitatea pe suprafete relativ mici a factorilor si conditiilor de pedogeneza explica numeroasele asociatii de soluri, cu variatii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen si specie de sol, oglindite obisnuit in gruparile vegetale respective.

10

Descrierea Naturii in Parcul Natural Bucegi

Cu curiozitatea marilor exploratori, vom porni in cercetarea Bucegiului urmand un traseu imaginar, traversand masivul de la nord la sud. Acest itinerariu reprezinta fragmente de trasee turistice cu grad de accesibilitate diferit si caracteristici deosebite. Inainte de a porni la drum sa nu uitam ca in Bucegi turismul se practica de multa vreme insa, in ultimii ani a aparut un nou tip de turism – ecoturismul, mult mai prietenos fata de natura si mult mai interesant. Vom « calatorii « pe parcursul acestei carti pe traseele Bucegiului, admirand frumusetile naturii si amintindu-ne permanent ca actiunile oamenilor pot sa lase urme uneori, ireversibile. Pe parcursul traseului nostru vom intalnii mai multe medii de viata, de la cel de padure la mediul de pajisti alpine, stancarii, pesteri, mediul acvatic, etc.

Sa ne pregatim de drum. Pregatirea echipamentului este o activitate importanta, de care depinde succesul expeditiei. Avem nevoie, pe langa echipamentul personal (rucsac, haine adecvate anotimpului, bocanci, hrana) si de harta, busola, caiet de insemnari. Cum ne orientam in teren: Orientarea in teren se poate face folosindu-ne de diverse repere (astronomice sau vegetale) dar preferabil este sa se faca cu ajutorul hartii.

Orientarea in teren se realizeaza fie asezand harta in pozitia in care linia care uneste doua repere pe teren este paralela cu liniile corespunzatoare de

pe harta, fie orientand harta cu ajutorul busolei. Cu ajutorul busolei, orientarea hartii se obtine

astfel: se aseaza busola pe harta in asa fel incat linia N-S a cadranului sa fie paralela cu linia N-S a hartii. Se roteste apoi harta cu tot cu busola pana cand acul

magnetic vine cu varful sau negru in directia N a busolei.

11

Padurea Punct de observatie : Orzea – Zanoaga( 1700 m)

In unele sectoare ale masivului Bucegi, datoritaconditiilor dificile de exploatare a masei lemnoase, mai gasim paduri virgine, atat din etajul amastecurilor de brad cu molid cat mai ales in etajul superior al molidisurilor pure. Aceste tipuri de paduri sunt foarte rar intalnite in Europa si au o mare valoare stiintifica. Ele ne ajuta saintelegem cum se realizeaza echilibrul ecosistemic iar specialistii forestieri pot folosi aceste paduri drept model pentru stabilirea unor solutii optime de gospodarire. Datorita imputinarii pe plan mondial a padurilor virgine, acestea constituie si un punct de atractie important pentru turisti. Fig. Fagus sylvatica

Stiati ca…pentru producerea unei tone de biomasa lemnoasa arborii consuma 1.8 tone dioxid de carbon si elibereaza 1.3 tone de oxigen ? un fag de 25 m inaltime produce ziua intr-o ora 1,7 kg oxigen, cantitate

necesara unui om in 3 zile?O padure de molid retine 30-35 tone praf/ha iar o padure de fag 68 ton praf/ha?

Padurile au un rol deosebit de important, atat pentru mediu cat si pentru societate. Astfel padurile pot avea urmatoarele functii :

de protectie( grupa I) indeplinesc o gama larga de functii de protectie a madiului inconjurator. Aici nu sunt permise taieri de arbori sau partial se pot extragenumai arbori bolnavi, rupti.

Mare parte din padurile aflate in Parc se incadreaza in aceasta categorie. de productie si protectie( grupa a II a) acestea, pe langa rolul de protectie, produc lemn pentru economie fiind gospodarite dupa planuri riguroase care sa asigure continuitate in timp.

Astfel, aici se fac diferite lucrari silvice care au drept scop imbunatatirea continua a calitatii lemnului si aparitia si intretinerea unei noi generatii de arbori dupa taierea celor care au atins o anumita varsta. Un etaj deosebit de important al padurii montane este etajul jnepenisurilor care se intinde pe platoul Bucegilor in zona Pietrei Arse. Jneapanul ( Pinus Mugo ), prin dimensiunile sale reduse cu aspect de tufa, prezinta un exemplu de adaptare la vanturile si conditiile climatice aspre din zona supalpina si alpina. Prezenta sa ajuta la stabilizarea terenurilor, impiedica migrarea grohotisurilor, ajuta la formarea unui strat de sol, creeaza conditii de instalare pentru flora si microfauna alpina.

12

Cateva diferente intre brad (Abies Alba) si molid ( Picea Abies)

Popular, bradul este numit “brad alb” iar molidul “brad rosu” dar ele fac parte din genuri diferite si difera intre ele atat ca aspect exterior cat si prin cerintele fata de conditiile de mediu.

Cele mai vizibile diferente sunt urmatoarele :

- coronamentul bradului formeaza in zona - superioara » cuib de baza » in timp ce - coronamentul molidului pastreaza varful ascutit pana la varste inaintate. - ramurile de brad au lujerii cu acele (frunzele)in pozitie aproape orizontale iar la molid lujerii au un aspect mai lasat. - conurile de brad in afara faptului ca sedeosebesc ca forma sunt erecte (in sus), pecand cele de molid sunt pedente( stau in jos )

- Scoarta molizilor este mai neteda si are culoare mai inchisa decat cea a brazilor

( la varsta maturitatii ). - Frunzele la brad sunt plate ( au doua

muchii ) iar pe dosul lor au doua dungi albe paralele se insereaza pe lujer intr-un singur

plan in timp ce la molid acele au patru muchii, sunt mai inguste si se insereaza de jur imprejurul lujerilor. -Bradul contine in lemn si in seminte

pungi de rasina iar molidul nu.

Padurea virgina – este mediu strict natural in care omul nu a intervenit niciodata, nu s-au taiat arbori si nu s-au facut nici un fel de lucrari silvice.

13 14

Padurea ca ecosistem

Padurea este unul din cele mai complexe ecosisteme

Ecosistemul este o unitate complexa care cuprinde biotopul si biocenoza

Biotopul ecosistemului forestier.

Padurea de amestec se afla instalata la altitudini de 800 – 1700 m. clima este variata, in functie de altitudine si expozitie : temperatura medie anuala variaza intre 5 grade C si 9 grade C, precipitatiile sunt abundente, in medie 1000 mm/an. Solurile sunt brun-acide, brune de padure si podzolice.

Biocenoza ecosistemului forestier

Speciile lemnoase si cele ierboase, impreuna cu cele animale si lumea microorganismelor, prezente in padure se asociaza, formand una din cele mai diverse bipcenoze. Aceste vietuitoare se impart in producatori, consumatori si descompunatori, intre ele stabilindu-se relatii de interdependenta.

Producatori

Plantele verzi isi produc hrana in timpul zilei deoarece au nevoie de lumina solara in acest scop. Utilizand energia soarelui, din dioxid de carbon( din aer) si apa, otin substante organice si elibereaza oxigen. Intreg procesul se numeste fotosinteza.

Ecosistemul – este un complex de elemente si relatii ce se stabilesc intre vietuitoare si mediul lor de viata.

Biotopul – este constituit din spatiul pe care traiesc vietuitoarele precum si factorii de mediu care influenteaza

viata acestora. Biocenoza – este un ansamblu

de populatii care traiesc pe un teritoriu bine determinat

geografic, cu anumite legaturi cu mediul abiotic.

Biomasa – vegetala reprezintatotalul materiei vegetale stocata la un

moment dat intr-o unitate precis definita ( ecosistem, recolta etc. )

15

In urma complexelor procese de absorbtie si transformare a elementelor nutritive din sol rezulta biomasa vegetala. Plantele, in cadrul ecosistemului poarta denumirea de producatori deoarece isi prepara singure hrana.

Producatorii din ecositemul forestier sunt reprezentati de arbori, arbusti si plante ierboase. Caracteristicile florei determina tipul de padure si arboretul ( padure cu aceleasi caracteristici ). In zona Bucegiului, se intalnesc mai multe tipuri de padure :

- Padure de amestec de rasinoase cu fag, cu Rubus hirtus( zmeur) ; - Padure de amestec de rasinoase cu fag, flora de mull - Molidis de limita, pe stancarie - Molideto-bradet cu Oxalis acetosela ( macris )

Observam ca denumirea tipurilor de padure contine speciile principale de arbori : Brad, Fag, Molid, Larice, precum si specia ierboasa existenta in aceasta padure. Tipul de vegetatie ierbacee este foarte important deoarece aceasta reflectaconditiile de biotop existente ( tipul de sol, continutul de umiditate, conditii climatice, altitudine ). Alaturi de vegetatia ierbacee, in padure mai intalnim diverse feluri de ciuperci, muschi, licheni, arbusti( zmeur, mur, alun).

16

Consumatori Animalele nu-si prepara singura hrana, ele se hranesc cu

plante sau alte animale. De aceea se numesc consumatori. In functie de hrana pe care o consuma,animalele pot fi : consumatori primari, secundari sau tertiari. Consumatorii primari ca unele insecte, rozatoarele,

mamiferele ierbivore, consuma biomasa vegetala.

Consumatorii secundari si tertiari cum ar fi lupul, rasul, pisica salbatica, jderul, vulpea,

uliul sunt pradatori. In zona Bucegiului intalnim o fauna diversa in paduri, de la reptile si pasari la mamifere rozatoare, ierbivore sau carnivore. Astfel dintre reptile amintim serpii( vipera ), dintre pasari sorecarul comun, acvila tipatoare, bufnita, cocosul de munte iar dintre rozatoare mici soarecii si parsii. Mamiferele ierbivore sunt reprezentate de caprior ( la marginea fanetelor ), cerb carpatin, capra neagra( intalnita in padure iarna). O alta categorie de mamifere sunt omnivorele dintre care amintim : mistretul, mai apropiat de modul de hranire vegetal si ursul carpatin, mai apropiat de modul de hranire carnivor. Dintre carnivore amintim lupul, rasul si vulpea. Unele insecte, viermi si pasari care se hranesc cu resturi vegetale sau animale se numesc consumatori de biomasa moarta sau necrofagi.

1. Linxul (Linx linx) 2. Vulpea (Vulpes vulpes)

3. Cerbul (Cervus elaphus) 4. Nevastuica (Mustela nivalis)

17

Descompunatori

Cand animalele sau plantele mor se descompun( putrezesc) in substante simple datorita unor organisme minuscule,numite bacterii si fungii( ciuperci). Acestea se numesc descompunatori. Ei descompun substanta vegetala si animala moarta pana la elemente gazoase : dioxid decarbon, azot si minerale : nitrati, vcalciu, etc., care sunt din noufolosite de plante.

Echilibrul natural

Producatorii si consumatorii sunt legati intre ei prin relatii de hranire si formeaza lanturi trofice

Lanturile trofice incep cu plantele, continua cu ierbivorele care consuma plante( consumatori primari), si apoi carnivorele( consumatori secundari si tertiari). Spre exemplu cerbul este un consumator primar, vulpea si lupul sunt consumatori secundari( carnivore). Spre deosebire de vulpe, lupul este si consumator tertiar deoarece se poate hranii cum ici carnivore( chiar cu vulpi). O categorie aparte o constituie omnivorele, care se hranesc atat cu plante cat si cu animale. Omnivorele sunt deci consumatori primari si secundari sau tertiari. Un exemplu de omnivor este ursul carpatin.

Stiati ca… orice interventie umana directa sau indirecta intr-un lant trofic poate periclita echilibrul si chiar existenta acestuia !!!

Ansamblul relatiilor trofice intr-un ecosistem poate fi prezentat ca o piramida (piramida trofica) pe masura ce urcam cate o treapta a piramidei trofice, numarul consumatorilor se reduce, existand un echilibru autoreglabil intre producatori si consumatori. De exemplu dezvoltarea puternica a vegetatiei de faneata intr-un an face ca soarecii sa se inmulteasca si, odata cu acestea , creste si populatia de vulpi care au acum hrana din belsug. Dupa ce consuma masiv soarecii, vulpile sunt nevoite sa migreze spre alte surse de hrana sau mor.( astfel si populatia de vulpi scade)

18

Relatii intre componentele biocenozei ecosistemului

Relatii trofice

Hrana vegetala are un continut mai mic de nutrienti decat hrana animala. Pentru ca lantul trofic sa functioneze bine, trebuie sa existe o cantitate mai mare de plante decat de animale care se hranesc pe seama lor, la fel trebiue sa existe un numar mai mare de ierbivore decat carnivore. Diverse animale utilizeaza surse diferite de hrana, deci pot coexista un numar mai mare de indivizi si de specii pe un teritoriu.

Tipuri de relatii trofice

Animalele pot stabili realtii in care una din specii sa supravietuiasca pe seama altora, una din specii sa beneficieze iar cealalta sa fie neutra sau pot exista relatii in care ambele specii sunt in avantaj( simbioza). De exemlu, relatia prada-pradator – o populatie dintr-o specie, numita prada, este vanata, capturata si consumata de o populatie din alta specie, numita pradator : capra neagra-ras – este o relatie in care prada este in dezavantaj iar pradatorul este in avantaj.

Un exemplu de simbioza este relatia dintre ciuperci si plantele superioare. Simbiozele intre radacinile plantelor si unele ciuperci se intalnesc foarte adesea in paduri, asigurand cresterea viguroasa a ambilor parteneri. Ciupercile se pot dezvolta in imediata apropiere a radacinilor, asigurand un rol potrivit pentru plante. Acestea infasoara varful radacinii, favorizand o mai buna absobtie a apei si a substantelor minerale iar ciuperca profita de substantele produse de planta, in special zaharuri.

Relatiile trofice – ( de hranire ) sunt relatiile prin care un sir de specii se hranesc unele cu altele, formand un lant trofic.

Simbioza – este forma de convietuire permanenta intre doua organisme din specii diferite, in avantajul ambelor.

Stiati ca… pe un ha de padure traiesc 1500 – 4000 insecte, 500 – 1000 soareci de padure ; pe 10 ha 3 – 5 cinteze, 10 pitigoi, pe 100 ha 1 – 2 exemplare de cervide, pe 1000 ha 1 lup, 1 ras ?

19

Relatia de parazitism

Prezenta parazitilor se face simtita pe plantele – gazda prin faptul ca unele plante raman pitice, organul infectat se mareste , prin coroanele unor copaci se ramifica, formand asa numitele « maturi de vrajitoare « , un fenomen de parazitism. Relatia de parazitism poate duce la moartea gazdei. Cu toate acestea nu exista atacuri masive care sa puna in pericol echilibrul ecosistemului.

Parazitismul – este o forma de relatie antagonista in care o populatie dintr-o specie – parazitul - utilizeaza o populatie din alta specie – gazda ca sursa de hrana dar si cal oc de viata. Parazitii isi iau substantele necesare existentei lor din organisme vii, plante sau animale gazda.

Relatii teritoriale

Multe pasari si animale traiesc si se hranesc in coronament si in etajul inferior al padurii. Ele au prpriile lor teritorii, pe care le apara de rivalii care le-ar putea lua hrana, adapostul sau perechea. Fiecare pasare sau animal invata sa-si delimiteze sa-si recunoasca teritoriul prin semnalizare chimica ( substante cu miros specific ) si recunoastere vizuala. Relatiile mama – pui la mamifere se concretizeaza prin gasirea in orice situatie a mamei prin miros.

Cunoasteti limba animalelor ? Comunicarea intre animale si relatiile animalelor cu plantele se bazeaza pe o gama larga de substante produse de organisme. Acesti mesageri chimici poarta denumirea de feromoni.

Stiati ca… furnicile si albinele sunt numite si insecte sociale. Cu ajutorul diferitelor tipuri de feromoni ele isi organizeaza colonia, de la activitati de

depistare si procurare a hranei, pana la aparare sau ocupare a altor colonii si luarea de ostateci pe care ii transforma in sclavi ?

20

Principalele pericole care ameninta padurile

� Tendinta unor proprietari particulari de padure de a nu respecta amenajamentele silvice ( planuri silvice prin care se urmareste asigurarea continuitatii padurii pe o anumita suprafata).

� Taierile ilegale de arbori care pot duce la dezgolirea irationala a unor suprafete de padure.

� Nerespectarea regulilor si regulamentelor silvice de exploatare a lemnului poate duce la adevarate catastrofe ecologice prin degradarea solului, distrugerea regenerarilor naturale prin trecerea lemnelor peste acestea, inmlastinarea si distrugerea taluzelor paraielor pe care se trage lemnul, poluarea apelor.

� Pasunatul cu turmele de animale domestice in paduri duce la distrugerea puietilor tineri, la batatorirea solului, alungarea animalelor salbatice din zona, haituirea si unerosi prinderea de catre caini a puilor de carb sau capre negre.

� Pe plan national, modificarile climatice cum ar fi seceta combinata cu poluarea urbana si industriala duc la aparitia fenomenelor dfe uscare a padurii.

� Un alt gen de pericol il constituie incercarile diverse de a reduce suprafetele ocupate cu padure in beneficiul suprafetelor cultivate, a fanetelor, pasunilor sau chiar a perimetrelor construibile din orase si comune.

� Pericolul de incendii este mare in arboretele de rasinoase ( datorita continutului ridicat de rasini inflamabile) si de aceea este interzisa aprinderea focului la o distanta mai mica de 100 m de padure.

Aruncarea gunoaielor si a resturilor menajere in padure polueaza mediul si provoaca perturbarea

comportamentului vanatului, care invata sa se hraneasca cu resturi alimentare si devine

dependent de asezarile umane.

� Vanatoarea ilegala( braconajul) duce la reducerea drastica a vanatului mic si mare si poate pune in pericol chiar existenta acestor specii.

� Taierile ilegale, braconajul, reducerile de suprafete de padure, incendiile, sunt si trebuie prevenite si combatute prin actiuni de paza.

� Fauna din padurile noastre are nevoie de liniste , de zone unde sa nu fie deranjate de animale domestice sau de turisti.

21

Adaptarea la vanturi puternice

Adesea, pe munte, vantul este foarte puternic. Plantele de pe inaltimi au tulpini cu talie mica si radacini intinse pentru a putea rezista vanturilor. Pentru a zbura contra vantului, pasarile trebuie sa fie foarteputernice.

De aceea insectele si pasarile mici nu zboara in aceasta zona decat pe distante foarte scurte. Fluturasul de stanca se

deplaseaza in sus si in jos pe stancile verticale, prinzandu-se cu ghearele lui ascutite si sprijinindu-se in coada.

El cauta insecte prin crapaturile stancii.

Stiati ca... muschiul cardiac la capra neagra este mult mai dezvoltat decat la om ? Acest muschi permite inimii sa bata mai repede si sa primeasca mai mult oxigen. Numarul de globule rosii la capra neagra este de doua ori mai mare decat al omului, iar ritmul cardiac depaseste 200 de pulsatii/ minut la un efort mai mare. ... plantele care s-au adaptat cel mai bine la frig sunt pinul(- 40°C), lichenii si muschii ( -50°C).

Influente negative asupra ecosistemelor din zona alpina

� Periclitarea unor specii de plante ocrotite prin ruperea acestora � Distrugerea unor portiuni ale covorului vegetal prin creearea de noi poteci sau

scurtaturi. Aceste noi trasee afecteaza linistea si viata animalelor, limitandu-le arealul de refugiu si vietuire

� Provocarea de avalanse datorita abordarii traseelor nepermise in perioada de iarna.

� Acumularea de deseuri, in mare parte nedegradabile, deterioreaza frumusetea peisajului si creeaza dificultati majore Administratiei pentru evacuarea lor.

� Pasunatul determina modificarea compozitiei covorului vegetal, batatorirea solului, periclitarea florei alpine a carei existenta se bazeaza pe un echilibru ecosistemic fragil.

� Impingerea naimalelor specifice pasunilor alpine ( datorita concurentei la hrana, haituirii de catre cainii pazitori ai turmelor) spre zone inaccesibile si cu resurse limitate.

22

Carstul

Calcarul se face simtit in relieful Parcului Natural Bucegi. Calcarul este strabatut de fisuri pe unde patrunde apa de ploaie. Ea corodeaza spatiile avute la dispozitie, le mareste si slabeste consistenta rocii dand nastere unor forme specifice de relief numit relief carstic.

Cum apar pesterile?

O pestera se formeaza prin dizolvarea de catre apa de ploaie a rocilor dizolvabile. Aceasta patrunde pe fisurile existente in roca, pe care le mareste si le da diferite forme. Pesterile se formeaza in general in calcar, dar apar si in alte categorii de roci( argila, loess, sare, gips). Durata de formare a unei pesteri variaza de la cativa ani( pentru pesterile in sare sau argila) pana la sute de mii de ani sau mai mult.

Avenul – este un put aproximativ vertical sau o inlantuire de puturi rezultate prin infiltratia si eroziunea unor cursuri de apa.

Speologia – este stiinta care studiaza formarea pesterilor.

Biotopul ecosistemului de pestera

Intunericul este ceea ce impresioneaza cel mai mult pe cel care patrunde intr-o pestera. Daca vreti sa aflati ce inseamna intr-adevar intunericul stingeti toate becurile dintr-o camera si stati cateva clipe in bezna. Al doilea element care defineste lumea subterana este linistea.

23

Pesterile si avenele sunt sisteme deschise prin care circula aerul ce raceste peretii si apa. De aceea temperatura scade la 8 - 10°C, ramanand constanta in tot timpul anului. Aerul care circula formeaza un curent continuu ce se scurge din partile mai reci spre cele mai calde ale pesterii. Umiditatea este mai mare in pesteri, provenind fie de la apa ce patrunde sub forma de picaturi si face sa creasca minunate formatiuni, fie de la raurile si lacurile subterane.

Lumea subterana ne mai rezerva multe particularitati. Ca de exemplu mirosul. Mirosul de pestera este ceva

amestecat intre mirosul de argila, amestecat cu mirosul de guano – acel

miros intepator, partial amoniac si altele, care tradeaza prezenta liliecilor in numar

mare, miros de vegetatie putreda.

Biocenoza ecosistemului de pestera

Conditiile de biotop ale pesterilor fac din acestea un mediu de viata agresiv. Ele sunt obscure, intunecoase inlaturand posibilitatea instalarii plantelor verzi. Mai mult lipsa luminii a dus la depigmentarea vietuitoarelor ce traiesc aici. In pesteri traiesc numeroase specii de animale. Unele din ele cunoscute sub numele de troglobionte sunt caracteristice numai pesterilor. Ele traiesc si se reproduc numai in pestera si sunt active tot timpul anului. Alte specii de animale formeaza grupa troglofila cu insusirea de a traii si a se reproduce atat in pesteri cat si in afara lor. Acestea in general, sunt intalnite in zona superioara a pesterilor spre locul de iesire. Unele specii sunt prezente si in profunzime, iar in altele ajung cu totul intamplator in pesteri, unde deobicei sunt aduse de apa. In pesteri sunt prezente si anumite specii de lilieci. Liliecii emit sunete ascutite pentru a se orienta sireceptioneaza apoi ecoul sunetelor pe care le emit ( principiul sonarului). Ecoul ia nastere cand sunetul ricoseaza de obstacole. Urechile lor mari si sensibile ii ajuta sa perceapa diferite ecouri, de exemplu ecourile dinspre copacii pe care vor sa ii evite sau dinspre insectele pe care vor sa le prinda.

24

Pana in prezent, in masivul Bucegi au fostidentificate 7 specii de lilieci care intra in categoria

speciilor strict prtejate, conform conventiilor internationale.

Majoritatea speciilor de animale din pesteri se hranesc cu resturile vegetale si animale aduse de apa din exterior. Exista si specii care se hranesc cu

guanoiul de liliac sau cu cadavrele liliecilor.

Impactul activitatilor umane asupra relefului Carstic

� Distrugerea formatiunilor din pesteri : Pestera Ialomitei, printre primele pesteri din Romania introduse in circuitul turistic, a suferit foarte multe distrugeri prin ruperea stalactitelor sau stalagmitelor, inscriptii pe pereti, focuri aprinse in pestera.

� Deseurile depozitate in zonele carstice, la exterior sau in pesteri si avene reprezinta un mare pericol pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator deoarece in aceste regiuni circulatia apelor subterane( panza freatica sau raurile subterane) este foarte intensa. Daca aceste ape intalnesc depozite de deseuri, acestea pot fi antrenate, transportate sau dizolvate, ajungand apoi in zonele de captare a apei potabile.

� Eventuala deschidere a unor exploatari de roca in zona cheilor pot duce, pe langa distrugerile din locurile

respective, la dislocari si prabusiri de roci, la avalanse datorate vibratiilor si zgomotului exploziilor. � Captarile, barajele sau devierile de cursuri de apa determina fluctuatii ale nivelului sau debitului cursurilor de apa avand repercursiuni imediate asupra panzei freatice si in timp asupra reliefului si peisajului.odificarile biotopului duc apoi la modificarea biocenozei.

25

Fosilele

Fosilele sunt alcatuite din parti dure ale organismului, cum ar fi cochilii, oase, dinti, solzi. In timp ce partile moi ale organismului s-au descompus, partile tari s-au conservat in nisip, mal sau argila. De-a lungultimpului, aceste materiale mai tari s-au transformat incet intr-un fel de roca si s-au ingropat. Dupa depunerea rocilor sedimentare in care intalnim si fosile, marea s-a retras, ramanand uscatul care a inceput sa fie erodat de catre ploi si zapezi, vanturi si ape curgatoare. La baza versantilor incep sa se adune pietrisuri, nisipuri care, cimentandu-se au dat nastere conglomeratelor. Locurile unde se intalnesc fosile se numesc puncte fosilifere. Ele sunt in general ocrotite prin lege, la fel ca oricerezervatie. Amonitii

Fosilele – sunt ramasite sau urme ale unor animale moarte pastrate in roci sedimentare.

De ce protejam punctele fosilifere?

Deoarece cercetatorii pot determina varsta acestor roci. Fosilele inglobate in ele i-au ajutat sa-si formeze o imagine asupra speciilor de plante si animale primitive de pe

Pamant, pot trage concluzii asupra climatului si geografiei perioadei

respective, pot sa stabileasca varsta unei roci

sau a unei formatiuni geologice.

Gasteropode

26

Ecosistemul de rau

Caracterele biocenotice ale apelor de munte.

Plantele si animalele au cerinte mari fata de oxigen si temperatura. In zonele cu repezisiuri plantele bine fixate de pietre sunt reprezentate de muschi, alge verzi filamentoase si alge albastre. Intre pietre, pe sub pietre si in desisul plantelor marunte intalnim animale cu corpul turtit, fixate cu ajutorul ghearelor si ventuzelor. Biocenoza este mai saraca. In principal, vietuiesc specii de insecte si viermi care constituie hrana pastravului de munte. Caracteristicile pentru paraiele si lacurile de acumulare din Bucegi sunt speciile de pesti: pastravul, zlavoaca si boisteanul. Paraiele repezi de munte se caracterizeaza prin viteza mare a apei, ape bolovanoase, cu adancime mica, temperatura scazuta. Apa aste limpede si bine oxigenata, cu debite variabile, in functie de anotimp si precipitatii. Albia este formata din bolovani si pietris. Temperatura apei este relativ scazuta cu variatii mici de la iarna la vara. Apa este in general limpede, devenind tulbure numai in timpul precipitatiilor.

27

Impactul negativ al activitatilor umane

� Antrenarea solului si resturilor vegetale in urma exploatarilor forestiere; � Deteriorarea insusirilor apelor prin: aruncarea gunoaielor din diverse surse,

temporar sau permanent; � Schimbarea proprietatilor chimice ale apei paraielor datorita activitatilor umane; � Modificarea ecosistemelor paraielor sau zonelor inconjuratoare datorita

eventualelor lucrari hidrotehnice( baraje, devieri de cursuri, captari de apa); � Afectarea biocenozei datorita pescuitului ilegal.

Prezenta omului in natura

Omul face parte din natura. Toate elementele din natura (biotice sau abiotice), sunt intr-o stransa legatura si creeaza un echilibru natural. Echilibrul natural se mentine atata timp cat nu intervin factori ce pot determina stricarea lui (dezechilibru). Odata cu evolutia societatii omenesti au inceput sa apara unele modificari, la inceput neesentiale, apoi din ce in ce mai mari. Omul a utilizat unele materiale naturale si a creat altele fara sa-si dea seama ca poate deteriora mediul. Aceste actiuni contribuie la disparitia unor specii de plante si animale, la degradarea solului, la poluarea apei sau aerului, la distrugerea peisajelor. Pasunile

In functie de multi factori (sol, specii de plante, raportate la suprafata), s-a observat ca o pasune poate asigura hrana suficienta pentru un anumit numar de animale. Daca se depaseste acest numarde animale, cantitatea de hranava deveni insuficienta, vordisparea unele specii de plante, deci biodiversitatea se reduce,ramanand predominant specii de plante pe care animalele nu le mananca (parusca). Cu timpul datorita distrugerii covorului vegetal se va produce fenomenul de eroziune a solului. Ca urmare a reducerii cantitatii de hrana din pasune,animalele flamande patrund in padure si pe stancarii, distrugand numeroase specii de plante ocrotite si concurand pentru hrana cu animalele salbatice. De aici se observa cat de nociv este suprapasunatul.0

28

Disparitia in totalitate a pasunatului ar duce la instalarea padurii pe aceste pajisti si implicit flora specifica acestora ar disparea. Pentru a pastra aceste pasuni intr-o stare buna de conservare este necesara aplicarea unei conditii de mijloc, introducerea unui numar de animale in functie de capacitatea de suport a pasunilor.

29

IMPACTUL ACTIVITATILOR UMANE PREZENT SI VIITOR

Daca inainte de perioada industriala, ocupatiile de baza erau pastoritul, cresterea vitelor si mestesugurile, odata cu aparitia marilor uzine de la Fieni, Sinaia, Busteni si

Brasov, activitatile traditionale s-au completat cu cele moderne. Astfel, o buna parte din forta de lucru a migrat spre centre industriale, mentinandu-se in acelasi timp si activitatile din gospodarii.

De aceea, presiunea activitatilor umane asupra resurselor naturale din zona Parcului Natural Bucegi a fost mai redusa.

In ultimii ani, insa, din cauza modificarilor la nivel economic, se observa scaderea ocuparii fortei de munca in industrie sirevenirea la activitati traditionale precum cresterea animalelor, exploatari forestiere etc.

Aceste activitati pot crea o presiune puternica asupra mediului natural datorita efectelor pe care le produc.

Printre aceste efecte se numara si urmatoarele: - Distrugerea covorului vegetal; - Alunecarile de teren; - Poluarea aerului; - Epuizarea resurselor naturale - Eroziunea terenurilor; - Poluarea apelor; - Depozitari de gunoaie; - Schimbarea peisajelor naturale; - Distrugerea unor elemente de atractie turistica sau importante pentru stiinta; - Disparitia sau migrarea unor specii de plante si animale.

Turismul ecologic sau ecoturismul se poate defini ca o “calatorie responsabila” in areale naturale care pastreaza neschimbat mediul inconjurator si ajuta la imbunatatirea nivelului de trai al populatiei locale.

30

O alta activitate umana aparuta in perioada moderna este si turismul. Aceasta activitate nu a avut un caracter organizat si predominant. Odata

infiintarea si administrarea unitara a Parcului Natural Bucegi, turismul este sprijinit si incurajat sa devina turism ecologic. Aceasta definitie sintetica cuprinde mai pe larg prezentate urmatoarele idei: - este un turism disciplinat, care respecta de buna voie, responsabil, reguli stricte (trasee special amenajate, comportament care nu deranjeaza mediul inconjurator, respect pentru comunitatea si traditiile locale); - cazarea, mancarea, transportul turistilor in zona, cumpararea de suveniruri locale, asistarea la spectacole traditionale romanesti etc.; - ajuta la imbunatatirea nivelului de trai al localnicilor. Tot mai multe persoane prefera in locul vacantelor la hoteluri luxoase, excursii in medii naturale unde pot admira peisaje deosebite, se pot hranii cu produse naturale si pot participa activ la promovarea si pastrarea activitatilor traditionale. Spre deosebire de turismul traditional, ecoturismul nu este agresiv la adresa mediului natural ci il valorifica si-l pastreaza neschimbat, respecta si contribuie la punerea in valoare a obiceiurilor traditionale valoroase.

Stiati ca: la nivel mondial circa 15% din industria internationala de turism este constituita in particular de ecoturism, care asigura circa 11.8 milioane de locuri de munca?

Pentru desfasurarea de activitati turistice este nevoie de activitati turistice este nevoie de spatii de aczare si masa atat in masiv (cabane) cat si in zona inconjuratoare (pensiuni) si de asemenea, este nevoie de campinguri pentru turistii care doresc sa stea in cort. Toate aceste obiective si serviciile aferente constituie facilitati turistice. In zona Parcului se gasesc la ora actuala 12 cabane montane. Instalarea corturilor

va fi permisa numai in campinguri special amenajate si semnalizate ca atare.Turistii aflati pe traseu se pot adapostii in caz de nevoie in refugiile

montane de la Cota 2000- Sinaia, Valea Spumoasa- Busteni, Malaesti, Vf.

Omu, Ciubotea, Saua Strunga, Pestera.

Refugiul Saua Strunga

31

Avand in vedere importanta cabanelor, refugiilor montane, a marcajelor de pe traseele turistice, este necesar sa avem un comportament civilizat, responsabil, pentru ase putea folosii de ele in stare buna toti iubitorii de munte. In viziunea Parcului, ecoturismul are un rol decisiv in evolutia comunitatilor locale, va duce atat la dezvoltarea gospodariilor individuale cat si la modernizarea drumurilor, comunicatiilor, facilitatilor comerciale etc. Pentru demararea (in sens mai larg) a acestor activitati este necesar ca membrii comunitatilor sa realizeze, impreuna cu autoritatile locale, cu organizatiile de turism, cu mass-media, cu Parcul, o strategie comuna in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii turistice (facilitati de aczare, masa, transport, comerciale etc.) si imbunatatirea permanenta a serviciilor turistice.

32