1

INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND

SITUAŢIA INSTAN ŢEI ÎN ANUL 2013

Justiţia este un pilon fundamental al societăţii democratice fondată pe

principiul statului de drept, caracterizat prin supremaţia legii şi egalitatea tuturor în

faţa ei. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi impune separaţia

puterilor in stat.

Ca şi celelalte instanţe judecătoreşti, Judecătoria Bistriţa funcţionează în

temeiul principiului separaţiei puterilor în stat, obiectivul instanţei fiind acela al

înfăptuirii justiţiei pe raza sa de activitate în scopul apărării şi realizării drepturilor şi

libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Anul 2013 reprezintă o etapă importantă în activitatea judiciară, fiind anul în

care activitatea judecătorilor şi grefierilor secţiei civile a fost marcată de intrarea în

vigoare a noului Cod de procedură civilă. Este indubitabil că intrarea în vigoare a noii

legislaţii a presupus un efort suplimentar din partea personalului acestei secţii a

instanţei, impus nu doar de creşterea atribuţiilor, ci şi de acomodarea cu noile

dispoziţii legale.

Măsurile organizatorice luate de conducerea instanţei, dar mai ales efortul

personal al judecătorilor şi grefierilor de şedinţă au permis depăşirea unei perioade

deosebit de dificile, însă provocările nu s-au încheiat în condiţiile iminentei intrări în

vigoare a noii legislaţii în materie penală şi procesual-penală.

Din punct de vedere al capacităţii administrative, Judecătoria Bistriţa îşi

desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în sediul „Palatul de

Justiţie”, situat în Bistriţa, str. Alba Iulia, nr. 1, dat în folosinţă în anul 2001, ce

asigură în prezent spaţiile pentru desfăşurarea activităţii celor două instanţe la nivelul

de competenţe şi de organizare a activităţii de judecată. Cu toate acestea, urmare a

noilor reglementări începe să se resimtă nevoia unor spaţii pentru desfăşurarea tuturor

tipurilor de şedinţe de judecată prevăzute de noile coduri de procedură.

2

Sub aspectul volumului de activitate, Judecătoria Bistriţa se situează pe un

palier mediu dacă se ia ca reper numărul dosarelor înregistrate anual. În schimb, dacă

se are în vedere şi numărul de judecători ce deservesc instanţa, Judecătoria Bistriţa se

situează în eşalonul superior, evidenţiindu-se prin încărcătura mare de activitate ce

revine unui judecător, situată peste nivelul pe care exigenţele asociate unei justiţii de

calitate l-ar impune.

În privinţa resurselor umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2013, dintr-o

schemă de 20 posturi de judecători alocată Judecătoriei Bistriţa (în urma suplimentării

schemei de judecători cu 2 posturi, faţă de anul 2012) şi-au desfăşurat activitatea un

număr de 18 judecători, cu menţiunea că un judecător a fost delegat la Penitenciarul

Bistriţa, pentru executarea pedepselor privative de libertate, fiind degrevat în tot de

activitatea de judecată. Un post vacant de judecător a fost ocupat în luna decembrie

2013, în urma concursului de admitere în magistratură din perioada 25 iunie – 11

octombrie 2013 şi de la data de 01.01.2014 există vacant un post de conducere

(vicepreşedinte).

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, la începutul anului 2013

şi-au desfăşurat activitatea un număr de 29 de grefieri (incluzându-se aici şi grefierii

arhivari, grefierul registrator), iar urmare a suplimentării statului de funcţii cu 3

posturi de personal auxiliar de specialitate, din a doua parte a anului 2013 au mai

funcţionat 3 grefieri, toţi angajaţi pe perioadă nedeterminată. Din luna decembrie

2013 a revenit la instanţă un grefier ce se afla în concediu de maternitate în perioada

anterioară, iar din 20.01.2014 va reveni şi celalalt grefier aflat în situaţie similară,

schema personalului auxiliar de specialitate fiind completă. De asemenea, şi-au

desfăşurat activitatea în cadrul instanţei personalul conex format din 2 agenţi

procedurali şi 1 şofer.

Relativ la schema de personal a Judecătoriei Bistriţa, se constată o revigorare

a resurselor umane, dar este de remarcat continua schimbare a domeniului legislativ

ceea ce impune o permanentă reajustare a schemei de personal, care să permită o

bună funcţionare a instanţei, pentru obţinerea unor rezultate conforme cu aşteptările

beneficiarilor actului de justiţie.

3

CAPITOLUL I –STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2013

I.1 – ACTIVITATEA INSTAN ŢEI

I.1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii

Deşi se constată o relativă scădere a volumului de activitate, în anul 2013

activitatea instanţei s-a menţinut la un nivel ridicat, sub aspectul dosarelor

înregistrate, rulate şi soluţionate.

Datele statistice ce urmează a fi prezentate relevă amploarea activităţii de

judecată şi implicit volumul mare de activitate desfăşurat, eforturile depuse de

personalul instanţei pentru obţinerea de performanţe profesionale individuale şi

colective.

În anul 2013 au fost înregistrate 12.594 dosare (12.527 dosare cu număr unic şi

67 dosare asociate şi versionate) la care s-a adăugat un stoc de 4.568 dosare, totalul

de soluţionat fiind de 17.162 dosare. În ceea ce priveşte hotărârile pronunţate, în

anul 2013 Judecătoria Bistriţa a soluţionat 12.839 cauze.

Raportat la anul 2012, când au fost înregistrate 14.574 dosare, volumul de

activitate judiciară a scăzut cu 13,6% în anul 2013.

În ceea ce priveşte secţia civilă, în cursul anului 2013 s-au înregistrat un număr

de 10.163 dosare (mai puţin faţă de anul 2012 cu 2.189 dosare), stocul la începutul

perioadei, fiind de 4.272 dosare. Volumul total de dosare se situează la nivelul cifrei

de 14.435 dosare, iar fără dosare suspendate 13.547, fiind soluţionate 10.404 dosare.

Totalul dosarelor rulate în secţia civilă a fost de 24.929, iar totalul şedinţelor de

judecată s-a ridicat la un număr de 720.

Referitor la secţia penală, la data de 31.12.2013 au rămas în stoc un număr de

296 dosare penale. În cursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 2.431

dosare penale, cu 209 dosare mai multe faţă de anul 2012, când numărul dosarelor

intrate a fost de 2.222 dosare.

Din totalul de 2.727 dosare penale (stoc la 31.12.2013 + număr dosare

înregistrate) au fost soluţionate 2.435 dosare, faţă de anul precedent, când numărul

dosarelor soluţionate a fost de 2.200, respectiv cu 235 mai multe.

4

Totalul cauzelor penale rulate de secţia penală în cursul anului 2013 este de

4.942, repartizate pe un număr de 172 şedinţe de judecată.

În ceea ce priveşte activitatea judecătorului delegat în Penitenciarul Bistriţa, în

cursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 591 dosare având ca obiect

schimbări de regim executare, plângeri în materie disciplinară, plângeri introduse în

baza art. 38 din Legea nr. 275/2006, din care au fost soluţionate un număr de 589

dosare. Totodată pe parcursul aceluiaşi an au fost înregistrate un număr de 13

refuzuri de hrană, iar în cadrul Comisiei de liberări condiţionate ale cărei lucrări sunt

conduse de judecătorul delegat în Penitenciarul Bistriţa au fost analizate un număr

de 861 de situaţii ale deţinuţilor.

I.1.2. Încărcătura pe judecător

La nivelul Judecătoriei Bistriţa, în anul 2013, un judecător a rulat în medie un

număr de 1.757 dosare din totalul de 29.871 dosare (rulate), a pronunţat în medie un

număr de 755 hotărâri şi a prezidat în medie un număr de 52 şedinţe de judecată.

În cadrul secţiei civile media cauzelor rulate de un judecător a fost de 1.918

dosare, media hotărârilor pronunţate a fost de 800, iar media participărilor în şedinţe

de judecată a fost de 56.

În cadrul secţiei penale media cauzelor rulate de un judecător a fost de 1.236

dosare, media hotărârilor pronunţate a fost de 609 dosare, iar media participărilor în

şedinţe de judecată a fost de 43.

În ceea ce priveşte încărcătura medie a şedinţelor de judecată la nivelul întregii

instanţe, aceasta s-a situat la un nivel de 34 dosare/şedinţă, în cadrul secţiei civile

fiind de 40 dosare/şedinţă, iar în cadrul secţiei penale, de 28 dosare/şedinţă. Volumul

mediu al dosarelor de soluţionat pe judecător a fost de 1.010, iar volumul mediu al

cauzelor soluţionate pe judecător a fost de 755.

5

I.1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii, în diferite materii şi pe

judecător

La nivelul Judecătoriei Bistriţa indicele de operativitate a fost influenţat, în

principal, de dificultăţile majore în administrarea probei cu expertiza tehnico-

judiciară, în specialitatea topografie şi cadastru, în dosarele civile, precum şi de

greutăţile generate de insuficienţa resurselor umane.

Astfel, operativitatea obţinută pe instanţă în anul 2013 a fost de 78,90% în

scădere faţă de anul 2012, când indicele de operativitate de fost de 85,04% şi faţă de

anul 2011, când indicele a fost de 82,60%.

La nivelul secţiei civile indicele de operativitate obţinut în anul 2013 a fost de

76,80 % (faţă de 84,50% în anul 2012), iar la nivelul secţiei penale a fost de 89,30%

(faţă de 88,26% în anul 2012).

Pe materii, operativitatea a fost de 77,44% în civil, de 89,30% în penal, de

70,98% în cauzele cu minori şi de dreptul familiei şi de 76,56% în litigii între

profesionişti.

I.1.4. Managementul resurselor umane.

În anul 2013 a existat o anumită stabilitate în ceea ce priveşte echipa de

conducere a Judecătoriei Bistriţa, formată din d-nele judecător : Ordog Gabriela –

preşedinte, Moldovan Nicoleta Laura – vicepreşedinte, Tertiş Liliana Maria –

preşedinte al secţiei civile şi Joldeş Liliana – preşedinte al secţiei penale (al cărei

mandat a expirat la data de 25.11.2013, fiind numită în aceeaşi funcţie, pentru o

perioadă de 3 ani, începând cu data de 15.01.2014, conform Hotărârii CSM

nr.3/15.01.2014).

În activitatea de conducere a instanţei s-a manifestat, în limita competenţelor

legale, şi colegiul de conducere în componenţa căruia a intervenit o singură

modificare, urmare a transferului la Judecătoria Braşov a d-nului jud. Oprea Cătălin

Vasilică, a fost aleasă, în calitate de membru, în adunarea generală a judecătorilor

din data de 13.09.2013, d-na jud. Jîrghiuţă Anamaria.

6

Pentru a reliefa dimensiunile activităţii manageriale desfăşurate în timpul

anului 2013 arătăm că au fost adoptate un număr de 21 de hotărâri de către colegiul

de conducere al instanţei şi un număr de 3 hotărâri de către adunarea generală a

judecătorilor, fiind emise totodată un număr de 10 decizii de către preşedintele

judecătoriei, 5 decizii de către vicepreşedinte şi 1 decizie de către preşedintele secţiei

civile.

Ne îngăduim a spune că pe tot parcursul anului 2013 echipa de conducere a

Judecătoriei Bistriţa s-a preocupat permanent de organizarea corespunzătoare şi

funcţionarea optimă a compartimentelor instanţei, de distribuirea echitabilă a

resurselor materiale şi valorificarea cu maximum de eficienţă a potenţialului uman

de care dispune.

În ce priveşte schema de personal, la nivelul judecătorilor au fost

suplimentate 2 posturi, în baza Ordinului MJ nr. 501/c din 29.01.2013, astfel încât la

momentul de faţă există în schemă 20 posturi de judecători.

Din cele 20 posturi de judecători alocate Judecătoriei Bistriţa, au desfăşurat

activitate de judecată un număr de 17 judecători (cu menţiunea că 1 judecător este

stagiar, fiind repartizat la instanţă din luna iulie 2013), 1 judecător a fost delegat la

Penitenciarul Bistriţa, pentru executarea pedepselor privative de libertate (fiind

degrevat în tot de activitatea de judecată), 1 post vacant de judecător a fost ocupat

(de d-nul jud. Croitoriu Cătălin) abia la finele anului 2013 (27.12.2013), în urma

concursului de admitere în magistratură din perioada 25 iunie – 11 octombrie 2013 şi

de la data de 01.01.2014 există vacant un post de conducere (vicepreşedinte).

În privinţa completelor de judecată, în a doua parte a anului 2013 au existat

fluctuaţii determinate de transferul unor judecători (transferul jud. Oprea Cătălin

Vasilică la Judecătoria Braşov, concomitent cu transferul jud. Chichişan Artemis

Simona la Judecătoria Bistriţa, începând cu data de 15.06.2013, transferul jud.

Cristea Diana Ofelia la Judecătoria Huedin, începând cu data de 01.09.2013 şi

transferul jud. Mihai Elena Mihaela la Judecătoria Bistriţa, începând cu data de

15.10.2013, delegată ulterior la Judecătoria Beclean, pe perioada 15 octombrie 2013

– 01 aprilie 2014), iar de la data de 15.01.2014, jud. Marica Florinel Macidon a

promovat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

7

În cadrul secţiei civile au activat în anul 2013, judecătorii: Birău Vladimir,

Boţu Mugurel Arin, Ciobanu Mioara, Costea Răzvan Rareş, Cristea Diana Ofelia –

urmare a transferului la Judecătoria Huedin, completul nr.2 civil a fost preluat de

jud. Moldovan Liana Cristina – Cristurean Ciprian, Jîrghiuţă Anamaria, Mitrofan

Iuliana Floarea, Moldovan Nicoleta Laura, Oprea Cătălin Vasilică – urmare a

transferului la Judecătoria Braşov, completul nr.3 civil a fost preluat de jud.

Chichişan Artemis Simona – Ordog Gabriela, Tertiş Liliana Maria şi Vrânceanu

Voichiţa.

În ce priveşte secţia penală, activitatea a fost desfăşurată, în primul semestru al

anului 2013 de judecătorii Joldeş Liliana, Moldovan Liana-Cristina, Nemet Doina

Monica, Stana Anca Cristina – jud. Marica Florinel Macidon fiind delegat în

Penitenciarul Bistriţa – iar în semestrul doi al anului 2013 de judecătorii Joldeş

Liliana, Marica Florinel Macidon, Nemet Doina Monica, Stana Anca Cristina – jud.

Laslea Diana fiind delegată în Penitenciarul Bistriţa.

În privinţa personalului auxiliar de specialitate, la începutul anului 2013 şi-

au desfăşurat activitatea un număr de 24 grefieri, 4 grefieri-arhivari şi 1 grefier

registrator, iar urmare a suplimentării statului de funcţii cu 3 posturi de personal

auxiliar de specialitate, în baza Ordinelor MJ nr. 501/c/29.01.2013 şi nr.

1268/c/4.04.2013, din a doua parte a anului 2013 au fost angajaţi la instanţă, pe

perioadă nedeterminată, încă 3 grefieri. Din luna decembrie 2013 a revenit la

instanţă un grefier ce se afla în concediu de maternitate în perioada anterioară, iar

din 20.01.2014 va reveni şi celalalt grefier aflat în situaţie similară, schema

personalului auxiliar de specialitate fiind completă. De asemenea, şi-au desfăşurat

activitatea în cadrul instanţei personalul conex format din 2 agenţi procedurali şi 1

şofer.

Din cei 29 grefieri ce compun grefa instanţei, au funcţionat în anul 2013, în

cadrul secţiei civile un număr de 19 grefieri (13 grefieri de şedinţă, 3 grefieri ce

desfăşoară activitatea de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti, 1 grefier ce

desfăşoară activitatea de arhivare electronică a dosarelor şi 2 grefieri delegaţi la

biroul de executări civile şi contravenţionale şi la biroul de informare şi relaţii publice

– registratură) şi un număr de 8 grefieri la secţia penală (4 grefieri de şedinţă, 1

8

grefier ce desfăşoară activităţi de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti, 2 grefieri

delegaţi la compartimentul executări penale, unul fiind desemnat şi grefier delegat la

Penitenciarul Bistriţa, pentru desfăşurarea atribuţiilor judiciare privitoare la

exercitarea pedepselor privative de libertate şi 1 grefier ce a revenit la instanţă din

luna decembrie 2013), activitatea acestora fiind coordonată de grefierul şef al

instanţei.

I.2 –INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITU ŢIONAL Ă A

INSTANŢEI

Sediul „Palatul de Justiţie” în care îşi desfăşoară activitatea Judecătoria

Bistriţa, alături de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, asigură, în mare parte, spaţiile

necesare desfăşurării activităţilor profesionale specifice celor două instanţe.

Judecătoria Bistriţa funcţionează la parterul şi etajul I al imobilului, iar

activitatea de judecată se desfăşoară în 3 săli de şedinţă spaţioase şi impunătoare, ce

asigură premisele necesare instituirii unui climat de sobrietate şi solemnitate, cu

menţiunea că una dintre ele este amenajată special pentru judecarea cauzelor penale,

fiind dotată cu aparatură tehnică de înregistrare audio a şedinţelor şi boxe pentru

persoanele aflate în stare de arest sau detenţie. Totodată, în aplicarea prevederilor

art. 13 din Legea 304/2004, modificată şi completată, începând cu data de 1 iulie

2013 a fost pus în funcţiune echipamentul de înregistrare audio a şedinţelor de

judecată şi în celelalte 2 săli de şedinţă.

Există un număr de 11 birouri pentru judecători, din care 6 sunt arondate

secţiei civile, 3 sunt afectate secţiei penale, 1 birou pentru preşedinte şi 1 birou

pentru vicepreşedintele instanţei. Grefa instanţei ocupă un număr de 8 birouri în

secţia civilă şi un număr de 4 birouri în secţia penală, 1 birou este alocat grefierului

şef şi 1 birou agenţilor procedurali, toate birourile fiind dotate cu piese de mobilier şi

calculatoare. Compartimentele comune ambelor secţii sunt registratura, arhiva şi

biroul de informare şi relaţii publice, situate la etajul I al clădirii, într-o zonă ce

permite accesul publicului.

9

Pe fondul creşterii exigenţelor profesionale şi a volumului de muncă, se face

resimţită tot mai acut necesitatea suplimentării schemei de personal, şi implicit

nevoia unor spaţii, atât pentru desfăşurarea activităţii judecătorilor, cât şi a

grefierilor, în prezent fiind ocupate toate birourile destinate judecătorilor şi

grefierilor, existând birouri în care muncesc mai mult de 2 grefieri.

În acelaşi timp, nevoia de spaţii apare şi din perspectiva noilor reglementări,

pentru desfăşurarea tuturor tipurilor de şedinţe de judecată prevăzute de noile coduri

de procedură.

Singura modalitate de gestionare corespunzătoare a activităţii este colaborarea

continuă şi eficientă cu conducerea Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pentru obţinerea de

fonduri financiare corespunzătoare pentru amenajarea unor noi spaţii prin

recompartimentări în actualul sediu al Palatului de Justiţie.

I.3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTI ŢIE

I.3.1. Accesul la justiţie

Şi în cursul anului 2013 în cadrul Judecătoriei Bistriţa s-au luat măsurile ce se

impun pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi pentru asigurarea transparenţei

actului de justiţie.

În acest sens, se poate aminti continuarea îmbunătăţirii sistemului informatic

de gestionare şi repartizare aleatorie a cauzelor, oferind informaţii din dosare,

accesibile pe internet, cât şi în sistem de telefonie.

S-au luat măsuri de completare integrală a soluţiilor în sistemul informatic

Ecris şi de completare a listelor de şedinţă cu orele

Pe portalul instanţei s-au publicat informaţii de interes public, s-a asigurat în

permanenţă actualizarea datelor şi informaţiilor.

O altă garanţie a asigurării accesului liber la justiţie o constituie şi

funcţionarea în cadrul instanţei a Biroului de informare şi relaţii publice, care s-a

implicat în oferirea diferitelor informaţii publice, soluţionarea în termen a petiţiilor,

în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte aplicarea O.U.G. nr. 51/2008, în cursul anului 2013 au fost

soluţionate un număr de 202 cereri de acordare a ajutorului public judiciar sub forma

10

scutirii, reducerii, eşalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare de timbru, din

care 107 cereri au fost admise (în întregime sau în parte), 89 cereri au fost respinse,

cu privire la 6 cereri s-a renunţat la judecată şi s-au formulat cereri de reexaminare

împotriva a 26 cereri.

În majoritatea situaţiilor de admitere a cererilor de acordare a ajutorului public

judiciar, s-a avut în vedere faptul că accesul la justiţie (expresie a principiilor

democratice într-un stat de drept şi a supremaţiei legii) trebuie să fie efectiv, iar

costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o piedică în încercarea de a

apela la justiţie pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite

situaţii şi condiţii, susţinerea din partea statului, din resurse financiare publice.

I.3.2. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hot ărârilor pronun ţate.

Indicele de desfiinţare.

Un act de justiţie de calitate justifică existenţa căilor de atac, astfel încât

instanţele superioare să poată îndrepta eventualele erori care se pot strecura în

hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă.

La nivelul întregii instanţe, din totalul de 12.839 dosare soluţionate în cursul

anului 2013 au fost atacate un număr de 1.291 hotărâri, indicele general de

atacabilitate fiind de 10,06%.

În materie civilă, din cele 10.404 hotărâri pronunţate au fost atacate cu apel

sau recurs, după caz, un număr de 844 hotărâri, ponderea atacabilităţii fiind de

8,11%.

Din totalul de 2.435 dosare soluţionate în materie penală, au fost atacate cu

apel sau, după caz, recurs, un număr de 447 hotărâri, reprezentând astfel 18,36 % din

totalul hotărârilor pronunţate.

Raportat la procentele rezultate apreciem că ponderea atacabilităţii hotărârilor

este una normală în mediul juridic specific românesc, în care credibilitatea justiţiei

este frecvent subminată.

Din totalul de 12.839 hotărâri pronunţate în cursul anului 2013 au fost

reformate 260 hotărâri (din care 222 în materie civilă şi 38 în materie penală),

11

indicele de reformare fiind de 2,03% (în materie civilă indicele de reformare este de

2,13%, iar în materie penală, de 1,56%).

Raportat la anul 2012, când indicele de reformare a fost de 2,18% şi faţă de

anul 2011, când indicele de reformare a fost de 3,12%, se constată o diminuare a

procentajului hotărârilor judecătoreşti desfiinţate sau modificate în căile de atac,

aspect ce indică ridicarea nivelului de pregătire profesională, existenţa unei practici

unitare la nivelul instanţei.

I.3.3. Elemente statistice privind durata de soluţionare a cauzelor

Art. 6 din CEDO consacră principiul potrivit căruia orice persoană are dreptul

la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale,

de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî asupra

încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, principiu care se regăseşte

şi în prevederile Legii 304/2004 şi, respectiv, în art.5 alin. (2) lit. g din Hotărârea

CSM nr. 387/2005, text care dispune că judecătorii au îndatorirea să soluţioneze într-

un termen rezonabil cauzele deduse judecaţii.

În pofida dificultăţilor întâmpinate în cursul anului 2013, generate în principal

de noile modificări legislative, s-a reuşit menţinerea unor parametrii rezonabili de

soluţionare a cauzelor înregistrate la nivelul instanţei.

Pentru a ilustra durata de soluţionare a cauzelor pe materii, prezentăm

următoarea situaţie statistică:

Total cauze soluţio nate

Soluţionate

0–6 luni

Soluţionate 6-12 luni

Soluţionate

1-2 ani

Soluţionate

2-3 ani

Soluţionate

peste 3 ani

Cauze penale 2435 2357 57 18 3 - Cauze civile 6289 5767 222 174 63 63 Cauze minori şi familie 805 739 38 27 1 - Litigii între profesionişti 1153 1034 79 26 12 2 Cauze contencios 2156 1986 120 50 - - Cauze litigii de muncă şi asigurări sociale

1 - - 1 - -

12

Motivele de întârziere a judecării cauzelor în materie civilă sunt aceleaşi ca şi

în anii anteriori, şi anume neefectuarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor de

expertiză tehnică, în special a celor topografice, dificultăţi în realizarea procedurii cu

străinătatea, necomunicarea sau comunicarea cu întârziere a relaţiilor solicitate unor

instituţii publice sau private, complexitatea ridicată a unor cauze, astfel încât stocul

dosarelor vechi se menţine la un nivel ridicat (723 dosare mai vechi de un an şi 410

mai vechi de 6 luni).

În materie penală, prelungirea judecăţii s-a datorat, în principal, lipsei

inculpaţilor, a martorilor, care trebuie citaţi cu mandat de aducere, dificultăţi în

realizarea procedurii cu străinătatea, neîntocmirea în termen a rapoartelor de expertiză

contabile, medico-legale şi tehnico-ştiinţifice, la finele anului 2013 existând pe rolul

secţiei penale 22 dosare mai vechi de un an şi 32 dosare mai vechi de şase luni.

I.3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

O legislaţie în permanentă schimbare cum este cea românească, deficitară sub

aspectul tehnicii legislative, conţinutului şi consecvenţei, poate să genereze, uneori,

o abordare nuanţată, neunitară sau chiar contradictorie.

Pentru analizarea şi implementarea unor măsuri eficiente în scopul remedierii

aspectelor de practică judiciară neunitară, care sunt de natură să exercite o influenţă

negativă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, la nivelul

Judecătoriei Bistriţa au fost discutate, în cadrul întâlnirilor profesionale lunare,

problemele de drept care au fost rezolvate neunitar la instanţă, noile dispoziţii

procesuale interpretabile şi care ar putea să genereze o practică neunitară în viitor

fiind aduse la cunoştinţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi Curţii de Apel Cluj pentru a

fi puse în discuţie în cadrul întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul instanţelor

superioare, în vederea adoptării unui punct de vedere majoritar în privinţa lor.

Unificarea jurisprudenţei constituie un obiectiv important al planului de

acţiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar. Printre

măsurile de realizare a obiectivului de unificare a practicii judiciare la nivelul

instanţei, amintim şi asigurarea accesului judecătorilor la legislaţia şi jurisprudenţa

13

internă, prin distribuirea Monitorului Oficial în format electronic, toţi judecătorii

având acces la internet, aducerea la cunoştinţa judecătorilor a practicii de casare a

Tribunalului şi Curţii de Apel Cluj, publicarea hotărârilor relevante pe portalul

instanţelor.

I.3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului

auxiliar de specialitate

Pentru un judecător, în contextul reformei sistemului judiciar (deziderat în a

cărui îndeplinire suntem implicaţi toţi participanţii la actul de justiţie) o importanţă

deosebită o reprezintă formarea profesională continuă. Formarea profesională

continuă nu este numai o necesitate de îmbunătăţire a activităţii profesionale, este şi

o obligaţie prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor, modificată şi republicată. Formarea profesională continuă constituie, de

asemenea, garanţia independenţei şi imparţialităţii magistraţilor în exercitarea

funcţiei, conform prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Formarea profesională cunoaşte o multitudine de forme, manifestată în plan

instituţional, extinsă în plan social (prin atitudine deontologică şi morală), în plan

colegial şi mai ales în plan individual.

La nivel instituţional formarea continuă a judecătorilor s-a desfăşurat în cursul

anului 2013 atât la nivel centralizat, prin participarea la seminarile organizate de

Institutul Naţional al Magistraturii, cât şi la nivelul instanţei, precum şi al instanţelor

de control judiciar, cu ocazia întâlnirilor periodice avute cu judecătorii sau

reprezentanţii acestora.

În anul 2013 fiecare judecător a optat pentru un număr de maxim 3 seminarii

organizate la nivel centralizat, în materia în care a fost interesat, în funcţie de aceste

opţiuni şi de numărul anterior de participări la seminarii, judecătorii fiind selectaţi la

diferite programe de pregătire.

La nivelul Curţii de apel Cluj şi a Tribunalului Bistriţa-Năsăud au avut loc

întâlniri trimestriale având ca scop unificarea practicii judiciare la care au fost

prezenţi şi judecători din cadrul acestei instanţe, cu consecinţe şi asupra formării

profesionale continue a magistraţilor participanţi.

14

De asemenea, în cadrul întâlnirilor lunare pe programe de practică judiciară

neunitară organizate la nivelul instanţei, judecătorii au prezentat materiale de

învăţământ profesional având ca obiect teme din materia dreptului procesual civil şi

respectiv, dreptului procesual penal, fiind discutate instituţiile prevăzute în noile

norme legale, cu incidenţă asupra activităţii de judecată.

La nivelul personalului personalul auxiliar de specialitate, formarea

profesională s-a realizat în anul 2013 atât la nivel centralizat, prin participarea

grefierilor la seminarile organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, cât şi la nivel

descentralizat prin participarea la seminarile organizate de Curtea de Apel Cluj şi în

cadrul activităţii de trimestriale de pregătire, circumscrise unei tematici prestabilite

la începutul anului, coordonată de vicepreşedintele instanţei.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFIC ĂRI LEGISLATIVE, CU

IMPACT ASUPRA ACTIVIT ĂŢII INSTAN ŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2013

Şi în anul 2013 activitatea legislativă a fost destul de bogată, fiind adoptate un

număr de 379 legi, 32 ordonanţe de guvern, 117 ordonanţe de urgenţă şi 1165

hotărâri de guvern.

În ceea ce priveşte activitatea secţiei civile, cel mai important act normativ

adoptat în anul 2013 îl reprezintă O.U.G. nr. 4 din 30 ianuarie 2013 privind

modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor

acte normative conexe, şi care a stabilit data finală de intrare în vigoare a noului Cod

de procedură civilă pentru 15 februarie 2013.

Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a avut un impact

semnificativ asupra sistemului judiciar în ansamblul său, faţă de modificările

substanţiale ale unor instituţii fundamentale, dar şi faţă de introducerea unor

instituţii noi, menite să răspundă exigenţelor simplificării şi accelerării procedurilor

judiciare.

15

La nivelul Secţiei civile a Judecătoriei Bistriţa intrarea în vigoare a noului cod

a condus la scăderea numărului de dosare nou intrate (ca efect al rezervei

justiţiabililor faţă de noile reglementari, a necunoaşterii acestora), dublată însă de o

creştere a calităţii actului de justiţie.

Judecătorii secţiei civile au aplicat cu meticulozitate noile dispoziţii

procedurale prin rezoluţiile întocmite în etapa administrativă a procesului, astfel

încât la primul termen de judecată să poată exista la dosar toate înscrisurile necesare,

toate datele necesare stabilirii cadrului procesual.

Pe de altă parte, noul Cod de procedură civilă a generat o bulversare a

activităţii judiciare, pentru că la momentul intrării sale în vigoare nu a încetat să

funcţioneze cel vechi. Se judecă în continuare pe vechiul cod, pentru litigiile intrate

în instanţă până în data de 15 februarie 2013 şi se aplică noul cod pentru litigiile de

după 15 februarie 2013. Procedura fiind relativ diferită, este mai greu să judeci pe

ambele coduri. Bulversarea se produce şi la nivel de avocat, de consilier juridic, de

părţi care nu mai ştiu exact ce dispoziţii legale să invoce.

Efectele noului cod s-au făcut resimţite şi la nivel organizatoric întrucât a

generat modificări în structura nomenclatoarelor folosite pentru înregistrarea

electronică a cauzelor, prin apariţia unor cauze cu denumiri noi, precum contestaţia

privind tergiversarea procesului, cererile de valoare redusă, evacuarea din imobilele

folosite sau ocupate fără drept – art. 1033 CPC, ş.a.

Un impact relativ pozitiv în materie civilă, prin scăderea numărului de

plângeri contravenţionale înregistrate la Judecătoria Bistriţa l-a avut şi Legea

nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum

şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă. Prin art. III din Secţiunea a 2-a intitulată „Modificarea şi

completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia

contenciosului administrativ şi fiscal” a fost introdus în Ordonanţa Guvernului nr.

15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de

drumuri naţionale din România, art. 101 care, prin derogare de la dispoziţiile

Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, stabileşte competenţa teritorială de soluţionare a

plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, în

16

favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul

contravenientul.

În materie penală, cel mai mare impact asupra activităţii secţiei a avut-o

Hotărârea CSM nr.711/22.06.2013 publicată în M.O.nr.468/29.07.2013, prin care s-

a introdus în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, art. 95/1,

care instituie regula continuităţii completului de judecată şi în materia arestărilor

preventive în cursul urmăririi penale. Efectele acestui act normativ s-au resimţit atât

la nivel organizatoric, cât şi în activitatea judecătorilor secţiei penale, în condiţiile în

care judecătorul care a luat măsura arestării într-un dosar de urmărire penală este cel

care trebuie să soluţioneze toate cererile de arestare formulate ulterior în acel dosar,

dar şi eventualele cereri de prelungire a măsurii arestului preventiv, chiar dacă nu

figurează în planificarea de permanenţă pe linia măsurilor preventive la data

sesizării instanţei.

Tot în materie penală, un alt act normativ important îl reprezintă H.G.

836/30.10.2013 privind constituirea şi atribuţiile comisiilor de evaluare a incidenţei

aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea

pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate din perspectiva noilor

reglementări penale şi procesual penale, publicată în Monitorul Oficial

nr.669/31.10.2013. În vederea punerii în aplicare a acestui act normativ, la nivelul

Penitenciarului Bistriţa s-a constituit Comisia de evaluare a incidenţei aplicării legii

penale mai favorabile din care face parte judecătorul delegat pentru executarea

pedepselor privative de libertate în Penitenciarul Bistriţa (şi un judecător locţiitor).

Având în vedere atribuţiile acestei comisii de analizare a tuturor dosarelor

persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate şi ale

persoanelor condamnate aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă, în

scopul sesizării instanţei competente pentru aplicarea legii penale mai favorabile,

volumul de activitate a judecătorului delegat s-a dublat.

Amplul proces de reformă va culmina cu adoptarea noii legislaţii penale şi

procesual penale, ce se preconizează a avea loc la data de 1 februarie 2014.

17

Aşa cum se poate constata, noul Cod de procedură penală reformează din

temelii procesul penal, introducând instituţii care nu au corespondent în legislaţia

actuală sau aducând modificări esenţiale celor existente şi în prezent.

Punerea în aplicare efectivă şi eficientă a noului Cod de procedură penală

impune o pregătire adecvată a sistemului judiciar, atât din punct de vedere logistic,

cât şi din cel al resurselor umane, implicând chestiuni ce ţin de organizarea

personalului, a spaţiilor necesare desfăşurării activităţii, în paralel cu însuşirea şi

aprofundarea instituţiilor prevăzute în noile norme legale.

Pentru judecătorii Secţiei penale a Judecătoriei Bistriţa, intrarea în vigoare a

noului Cod de procedură penală va însemna o creştere şi diversificare a activităţii, de

aceea, trebuie asigurate resursele umane necesare, în acord cu noile competenţe.

CAPITOLUL III –INDEPENDEN ŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI

TRANSPARENŢĂ

III.1. Independenţa judecătorilor instan ţei în cursul anului 2013

Principiul independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, este regula

potrivit căreia în activitatea de judecată judecătorii sunt independenţi faţă de alte

organe ale statului şi chiar faţă de organele lor ierarhic superioare, fiind supuşi

numai legii, ale cărei dispoziţii sunt chemaţi să le respecte. Constituţia României,

republicată, a consacrat acest principiu în art. 124 alin. (3), potrivit căruia judecătorii

sunt independenţi şi se supun numai legii, iar Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată, în art. 2 alin. (3), care prevede că

judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.

Independenţa judecătorului implică cerinţa soluţionării litigiilor f ără nicio ingerinţă

din partea vreunui organ de stat sau din partea vreunei persoane. Independenţa este

necesară pentru a asigura şi imparţialitatea judecătorului faţă de părţile din proces.

De aceea, atitudinea judecătorului în cadrul procedurii judiciare trebuie să fie neutră

faţă de poziţia şi interesele părţilor litigante.

18

În conformitate cu acest principiu, nimeni nu poate să dea dispoziţii, să facă

sugestii sau să impună judecătorului cum să soluţioneze un anumit litigiu, atât

aprecierea stării de fapt, cât şi opţiunea privind modul de aplicare a legii în fiecare

caz concret sunt şi trebuie să rămână expresia convingerii intime a judecătorului, pe

care acesta trebuie să şi-o formeze fără niciun fel de influenţă exterioară.

În ceea ce priveşte aplicarea acestui principiu, la Judecătoria Bistriţa nu a fost

identificată în anul 2013 nicio situaţie de natură să afecteze libertatea de judecată a

judecătorilor, conducerea instanţei asigurând colectivului de magistraţi desfăşurarea

activităţii într-un climat adecvat, cu respectarea deplinei independenţe a

judecătorilor în pronunţarea soluţiilor, fără ingerinţe de nicio natură.

III.2. Aspecte privind răspunderea personalului instanţei

Sub aspectul răspunderii personalului se poate aprecia că situaţia este foarte

bună, în cursul anului 2013 nu s-au constatat abateri disciplinare ori de altă natură,

nefiind aplicate sancţiuni de niciun fel, sarcinile de serviciu ce revin personalului

instanţei fiind îndeplinite la timp şi în mod corespunzător.

III.3. Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea

transparenţei la nivelul instanţei

Judecătoria Bistriţa, prin Biroul de informare şi relaţii publice, asigură

legăturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în scopul garantării

transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi asigurării

accesului la informaţiile de interes public.

Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează potrivit

dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

precum şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de

soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002, fiind condus

de un judecător desemnat de preşedinte prin ordin de serviciu – d-nul Oprea Cătălin

Vasilică, în prima parte a anului 2013 şi d-nul Costea Răzvan Rareş, în a doua parte

19

a aceluiaşi an – care îndeplineşte şi atribuţii de purtător de cuvânt al instanţei, fiind

ajutat de un grefier cu studii superioare – d-na Bajko Adina.

În anul 2013 la Biroul de informare şi relaţii publice s-au înregistrat 1 petiţie şi

13 solicitări întemeiate pe Legea nr. 544/2001. Cererile au fost soluţionate

corespunzător, cu respectarea termenelor prescrise de lege, iar răspunsurile întocmite

au fost înaintate cu promptitudine solicitanţilor, astfel că nu a fost înregistrată nici o

reclamaţie administrativă şi nici o plângere faţă de modul de rezolvare a cererilor

privitoare la informaţiile de interes public.

Pornind de la premisa că actul de justiţie nu este suficient să fie doar bine

înfăptuit, ci şi văzut, înţeles şi acceptat de societate, în cursul anului 2013, la nivelul

Judecătoriei Bistriţa, a existat preocuparea permanentă de a permite justiţiabililor şi

profesioniştilor din sistemul judiciar să obţină informaţii cu privire la dosarele aflate

pe rol, termenele acestora şi soluţiile adoptate, într-un mod facil, prin intermediul

portalului instanţei şi al infochioşcurilor amplasate la sediul instanţei.

Totodată, au fost postate la avizier anunţuri cu privire la drepturile şi

obligaţiile generale ale cetăţenilor referitoare la accesul la justiţie, precum afişe

despre condiţiile ce trebuie îndeplinite de o cerere adresată instanţei, informaţii cu

privire la taxele judiciare de timbru, mediere, elementele de noutate aduse de noul

Cod de procedură civilă, precum şi despre procedura şi formularele necesare pentru

cererile de valoare redusă.

S-a asigurat difuzarea pe aceeaşi cale a informaţiilor despre mediatori, din

datele deţinute până în prezent constatându-se reticenţa justiţiabililor de a recurge la

procedura medierii ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor, ca de altfel şi la

procedura administrării probelor de către avocaţi, existentă în legislaţie de mai mulţi

ani, dar neutilizată până în prezent, ceea ce a condus în mod automat la aglomerarea

instanţei de judecată cu tipuri de cauze fără importanţă deosebită, dar mari

consumatoare de resurse, precum şi cu proceduri de comunicare, de înscrisuri cu

toate părţile, care presupun, de regulă, amânarea soluţionării cauzelor.

De asemenea, au fost publicate pe portalul instanţelor de judecată informaţii

de interes public, informaţii privitoare la organizarea instanţei, programul de

20

activitate al birourilor şi compartimentelor, hotărâri judecătoreşti considerate

relevante.

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTAN ŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPA ŢIULUI

DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să

beneficieze de o protecţie juridică eficientă constituie un deziderat pentru

consolidarea căruia instanţelor le revine un rol important.

Cooperarea judiciară în materie civilă şi penală sunt instrumentele instanţei în

exercitarea acestei responsabilităţi.

În cadrul activităţii de cooperare judiciară în materie civilă, la nivelul

Judecătoriei Bistriţa s-a procedat la efectuarea notificărilor sau a comunicărilor

actelor de procedură, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.

1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 noiembrie 2007, în

cursul anului 2013 fiind înregistrate 19 cereri de comunicare/notificare acte emise de

autorităţile judiciare competente din alte ţări. De asemenea, completele specializate

pentru minori şi familie din cadrul secţiei civile au dispus efectuarea a 9 anchete

sociale în străinătate, pentru soluţionarea dosarelor aflate pe rol.

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, la nivelul

compartimentului de executări penale au fost emise un număr de 12 mandate

europene de arestare şi 12 mandate de urmărire internaţională în limba română (toate

fiind comunicate IPJ Bistriţa-Năsăud, Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept

Internaţional şi Tratate şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, Centrul de

Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Central Naţional Interpol), au fost

traduse în limba ţării respective un număr de 8 mandate europene de arestare.

Totodată, în cursul anului 2013 au fost extrădaţi şi predaţi autorităţilor române un

număr de 8 condamnaţi.

21

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTAN ŢĂ ŞI CELELALTE

INSTITU ŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVIL Ă

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

În anul 2013, ca şi în anii precedenţi, raporturile cu Consiliul Superior al

Magistraturii s-au derulat în condiţii corespunzătoare, în limitele competenţelor

legale.

Colaborarea a vizat în principal măsurile luate de Consiliul Superior al

Magistraturii cu privire la activitatea instanţei, cariera judecătorilor, concursurile de

admitere în magistratură, de promovare în funcţii de execuţie şi pentru numire în

funcţii de conducere, verificarea sesizărilor primite de la justiţiabili, activitatea de

inspecţie judiciară.

La toate solicitările Consiliului Superior al Magistraturii, conducerea instanţei

a răspuns în termen şi s-a preocupat de punerea în aplicare a hotărârilor Consiliului.

Raporturile cu Ministerul Justi ţiei

În ceea ce priveşte raporturile cu Ministerul Justiţiei, în condiţiile în care

judecătoriile nu deţin autonomie administrativă, inclusiv financiară, relaţia cu

ordonatorul principal de credite nu a fost una directă şi permanentă, ci una mediată şi

preponderent limitată la aplicarea şi respectiv, actualizarea programului informatic

Ecris 4.0

Raporturile dintre instan ţă şi parchetul corespunzător în grad

Raporturile instanţei cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa s-au derulat

în cadrul statornicit de dispoziţiile legale şi regulamentare, fiecare dintre instituţii

căutând, cât mai bine şi pe cât posibil, să îşi îndeplinească rolul şi rostul ce i-a fost

conferit în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Aceste raporturi au fost guvernate şi în cursul anului 2013 de respect reciproc,

înţelegere şi de o constantă colaborare în plan organizatoric, menite să conducă la

optimizarea activităţii judiciare desfăşurate în materie penală. Problemele privind

cauzele penale ce impun soluţionare urgenţă au fost rezolvate operativ, activitatea

22

procurorilor de şedinţă desemnaţi să participe în cauzele civile desfăşurându-se în

bune condiţii.

Raporturile cu avocaţii şi cu experţii judiciari

Raporturile instanţei cu avocaţii din cadrul Baroului Bistriţa-Năsăud au fost în

general bune, ele desfăşurându-se în limitele deontologiei profesionale.

Colaborarea cu experţii judiciari a comportat în cursul anului 2013, la fel ca şi

în anii anteriori, deficienţe, în special în privinţa experţilor de specialitate topometrie

– cadastru, ştiut fiind că întârzierea în depunerea rapoartelor de expertiză dispuse în

cauzele aflate pe rol constituie unul din principalele motive ce împiedică

soluţionarea acestora în termen rezonabil, şi totodată, că mai mult de 80% din

dosarele civile aflate pe rol, mai vechi de un an, sunt cauze în care s-au dispus

expertize topografice, nefinalizate sau neefectuate, ori care trebuie refăcute.

De remarcat este faptul că în acest an a fost suplimentată lista experţilor

judiciari, prin includerea în urma promovării unor examene de specialitate a unui

număr mai mare de experţi topografi, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea actului de

justiţie şi la scăderea duratei de soluţionare a cauzelor complexe.

Raporturile cu mass-media

Raporturile cu mass-media s-au desfăşurat prin intermediul Biroului de

informare şi relaţii publice, respectiv conducătorul acestuia şi purtătorul de cuvânt al

instanţei, în cursul anului 2013 fiind acreditaţi un număr de 3 ziarişti.

Reprezentanţilor diferitelor publicaţii care s-au interesat de derularea unor

anumite cauze li s-a asigurat accesul neîngrădit la informaţiile sau documentele care

nu fac obiectul cerinţelor legitime de confidenţialitate.

Raporturile cu justi ţiabilii .

Raporturile cu justiţiabilii s-au circumscris cadrului procesual, instanţa oferind

condiţii optime pentru depunerea cererilor de chemare în judecată, pentru studiul

dosarelor, pentru participarea la activitatea efectivă de judecată.

23

Compartimentul de arhivă şi registratură îşi desfăşoară zilnic activitatea

conform programului stabilit şi afişat pe portalul instanţei, oferind informaţiile

solicitate şi asigurând punerea dosarelor la dispoziţia justiţiabililor.

În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, sunt afişate regulile de

conduită, programul şedinţelor de judecată, îndrumări către birourile de relaţii cu

publicul.

Prin intermediul infochioşcurilor puse la dispoziţia justiţiabililor s-a deschis

posibilitatea cunoaşterii informaţiilor legate de dosarele instanţei.

Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă, instituţiile şi

organismele internaţionale

Raporturile cu asociaţiile profesionale şi cu societatea civilă s-au limitat la

solicitarea de date statistice de către diferite asociaţii şi fundaţii, la organizarea de

acţiuni prilejuite de „Ziua Porţilor Deschise”, la publicarea informaţiilor de interes

public pe portalul instanţei.

CAPITOLUL VI–CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTR ATE,

VULNERABILIT ĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU

PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

Din analiza prezentată în capitolele precedente, se poate conchide că

activitatea desfăşurată de colectivul Judecătoriei Bistriţa în cursul anului 2013 a fost

foarte bună, fiind lăudabile eforturile susţinute de întreg corpul de judecători şi

personal auxiliar de specialitate pentru depăşirea dificultăţilor şi îndeplinirea

obiectivelor instanţei.

Pentru instanţa noastră, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a

însemnat o scădere a volumului de activitate faţă de anul 2012 (ca efect al rezervei

justiţiabililor faţă de noile reglementări, a necunoaşterii acestora, ş.a.), dublată însă

de o creştere a calităţii actului de justiţie.

Sunt de apreciat eforturile depuse de judecătorii secţiei civile pentru însuşirea

şi aprofundarea noilor norme legale, pentru studierea şi regularizarea cererilor în

24

cadrul termenelor de recomandare, pentru fixarea termenelor de judecată, în

conformitate cu art. 201 alin. 4 şi 5 din NCPC, pentru judecarea cauzelor noi în

paralel cu cele vechi.

La nivelul secţiei penale, în pofida creşterii volumului de activitate (cu 8,6 %

faţă de anul 2012) se constată şi o creştere a operativităţii de soluţionare a cauzelor

(cu 1,04% faţă de anul 2013), aspect ce denotă preocuparea magistraţilor pentru

respectarea cerinţelor de soluţionare a cauzelor într-un termen rezonabil.

În privinţa personalului auxiliar de specialitate, se remarcă interesul pentru

întocmirea corectă şi la timp a tuturor lucrărilor ce le revin (inclusiv adresele de

comunicare cu părţile cuprinzând măsurile dispuse de judecători prin rezoluţiile

întocmite în etapa administrativă a procesului, pentru dosarele civile înregistrate

după data de 15 februarie 2013), în scopul creşterii continue a calităţii actului de

justiţie.

Pe tot parcursul anului 2013, eforturile au fost orientate în direcţia

eficientizării activităţii la nivel colectiv şi individual, cu atenţie sporită asupra

respectării repartizării aleatorii şi continuităţii completelor, îmbunătăţirii pregătirii

profesionale şi creşterii operativităţii, dar, în acelaşi timp, s-au făcut remarcate

vulnerabilităţi ale sistemului judiciar, principalul neajuns fiind insuficienţa schemei

de personal (judecători şi personal auxiliar de specialitate), care se impune a fi

redimensionată în raport cu exigenţele profesionale actuale, ţinându-se seama şi de

previzibila intrare în vigoare a noii legislaţii penale şi procesual-penale. Pe fondul

intrării în vigoare a noilor coduri se impune totodată şi realizarea climatului juridic,

informaţional şi logistic pentru aplicarea lor.

PREŞEDINTE,

ORDOG GABRIELA