introduce re

7/18/2019 Introduce Re

http://slidepdf.com/reader/full/introduce-re-56d5205f5992e 1/13

Introducere

Radacinile conflictului pot fi gasite in secolul al XIX-lea, cind haosul

politic din China a fost exploatat imediat de o Japonie aflata in plin proces de

modernizare si expansiune. In timpul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea

si primii ani ai celui de-al XX-lea, Japonia a intervenit si in cele din urma a

anexat Coreea si si-a extins influenta economica si politica in China, in mod

special in Manciuria. Aceasta expansiune nipona a fost favorizata de faptul ca in

China puterea politica era fragmentata intre diferiti dictatori militari locali, iar

guvernul central avea doar un control partial asupra tarii.

otusi, situatia a inceput sa se schim!e in deceniul al treilea, China a

inceput sa se intareasca si s-a dovedit tot mai dornica sa reziste presiunilor

"aponeze. In #$%&, generalisimul Chiang 'ai-she( si Armata )ationala

Revolutionara a 'uomintangului au organizat expeditia nord-estica. Chiang a

reusit sa invinga dictatorii militari din sudul si centrul tarii si a inceput procesul

de supunere a seniorilor raz!oiului din nordul Chinei. temindu-se ca dictatorul

militar din Manciuria, *hang Xueliang, era pe punctul de a se impune

guvernului central chinez, "aponezii au regizat incidentul Mu(den din #$+# si au

ocupat Manciuria, proclamind infiintarea unui nou stat, Manchu(uo, un stat

marioneta nipon. In fruntea acestui stat a fost pus fostul imparat al Chinei,

enr u /i.

0!iectivele "aponeze in China vizau mentinerea aprovizionarii cu materii

prime, in conditia mentinerii in regiune a unor regimuri locale care sa nu

actioneze impotriva intereselor nipone. 1esi actiunile "aponeze nu pareau cu

nimic diferite de cele ale altor puteri coloniale care actionasera in regiune in

secolul al XIX-lea, de prin #$+2, su! influenta celor #3 puncte 4ilsoniene,

folosirea fortei militare in spri"inul colonialismului nu mai era considerata de

comunitatea internationala o comportare potrivita.

+



Interventia "aponeza din Manciuria a fost aspru criticata in comunitatea

internationala si a dus la retragerea Japoniei din 5iga )atiunilor. In deceniul al

patrulea, conflictul dintre China si Japonia a a"uns intr-un punct mort, chiang

fiind mult mai interesat de eliminarea fortelor comunistitlor chinezi, pe care le

considera un pericol mult mai important decit cel reprezentat de "aponezi.

1esi la inceput au cooperat in cadrul 6xpeditiei )ordice, in perioada #$+2-

#$+3, 'uomintangul si comunistii au intrat intr-un conflict deschis. Japonezii au

exploatat luptele interne din China pentru a afce noi incursiuni precum

de!arcarea de la 7hanghai din #$+%.

Intre timp, in Japonia, asasinatele faptuite de o serie de organizatii secrete si

efectele Marii crize economice au dus treptat la pierderea controlului civililor

asupra guvernului in favoarea militarilor. In plus, inaltele comandamente

militare nu aveau decit un control limitat asupra armatelor terestre, care actionau

de cele ori in propriul lor interes, de multe ori in contradictie cu interesele

generale ale natiunii. entru "ustificarea expansiunii, niponii foloseau ca

"ustificare panasianismul. 6senta acestei polititci a fost sintetizata cel mai !inede 8doctrina Amo8 din #$+3, 9dupa numele lui 6i"i Amo, seful departamentului

de informatii al Ministerului de 6xterne al Japoniei:. Cunoscuta si ca 81octrina

Monroe a Asiei8, aceasta anunta intentia Japoniei de adoptare in relatia cu

puterile europene a unei politice a 8minilor li!ere8 in China, negind astfel

politica portilor deschise. )oua doctrina afirma ca Japonia este singurul lider

regional in asigurarea securitatii in Asia de 6st, arogindu-si incluziv sarcina

com!aterii comunismului. 1e fapt, motivele economice erau principalii factori

care au dus la invadarea Chinei. In timpul Marii Crize 6conomice, exporturile

nipone catre 6uropa si America au scazut in mod dramatic, iar Japonia a gasit

solutia dominarii Chinei din punct de vedere politic su economic pentru

asigurarea unei piete sta!ile. In perioada care a dus la raz!oiul pe scara larga din

#$+&, "aponezii au folosit limitat forta in conflictele locale pentru a o!liga China

3



sa renunte la politica protectionista si sa interzica activitatile sau !iocoturile

anti"aponeze, acolo unde apareau aceste.

1upa mai multe conflicte care s-au purtat de-a lungul anilor #$+2, Japonia

a lansat o invazie pe scara larga asupra Chinei pe & iulie #$+&. e #% septem!rie,

reprezentantul chinez, ;ellington 'oo a cerut 7ocietatii )atiunilor o interventie

internationala. arile occidentale ii simpatizau pe chinezi pentru lupta lor, in

special in <atalia de la 7hanghai, un oras cu mai multi straini#. Cu toate acestea,

7ocietatea nu a putut asigura nici o masura practica= pe 3 octom!rie, cazul a fost

predat catre ratalul celor )oua uteri.

# )orthedge, #$>?, p. %&2.

@



CAPITOLUL I: Declansarea razboiului chino-japonez

§1 !oti"ele declansarii razboiului

entru a intelege complexitatea implicarii Japoniei in China, ca si a

implicarii ulterioare a niunii 7ovietice, a Regatului nit si a 7tatelor nite in

raz!oiul chino-"aponez, este foarte important sa intelegem interesele su!terane

ale diferitelor parti care s-au implicat in conflict.

JaponiaB Motivele Japoniei erau clareB o!tinerea prosperitatii Imperiului

prin exploatarea !ogatiilor Chinei. Japonezii nu aveau interesul sa conduca

direct China, ci mai degra!a sa distruga guvernul central chinez si sa creeze

guverne marioneta care sa raspunda fara comentarii pretentiilor nipone.

re!uind sa faca fata unor restrictii comerciale tot mai mari in relatiile cu

puterile occidentale, "aponezii au crescut nivelul implicarii lor in China. Japonia

avea nevoie sa controleze importante resurse naturale, precum erau cele din

Malaiezia, Indonezia si ilipine, care erau in acea vreme controlate de Anglia

sau de ranta. oate aceste o!iective economice avea sa duca la implicarea

Japoniei in luptele celui de-al doilea raz!oi mondial.

China 9)ationalista:B China )ationalista avea mai multe o!iectiveB sa

reziste agresiunii "aponeze, sa reunifice China su! autoritatea unui guvern

central, sa creasca rolul tarii pe plan extern, sa infringa miscarea comunista si sa

transforme tara intr-o putere regiunala.

Comunistii chineziB Comunistii chinezi au evitat luptele pe scara mare cu

"aponezii, in acelasi timp implicindu-se in activitatea politica si in lupte de

guerila in zonele ocupate de niponi, pentru a-si extinde !aza de masa. Motivul

principal pentru care comunistii au incercat sa evite conflictele de amploare cu

"aponezii a fost dorinta lor de a se prezenta la sfirsitul raz!oiului mai puternici

decit adversarii lor politici - nationalistii.

?



niunea 7ovieticaB R77 avea interesul sa nu intervina in conflictul chino-

"aponez pentru a avea miinile li!ere in conflictul din Rusia 6uropeana cu

Dermania )azista. 0 asemenea atitudine ar fi permis niunii 7ivetice sa

mentina efective reduse in 7i!eria, ar fi directionat principalele unitati militare si

resurse materiale spre 6uropa si, in plus, ar fi a"utat cauza chinezilor comunisti,

care ar fi putut mai usor prelua puterea in tara, ceea ce ar fi dus la crearea unei

zone tampon intre R77 si Japonia.

Regatul nitB 1e-a lungul deceniului al treilea si al patrulea, atitudinea

Angliei fata de Japonia a fost una concilianta, de vreme ce ele formau de"a o

alianta. )umerosi cetateni !ritanici din China spri"ineau actiunile "aponeze din

China, cu scopul evident al sla!irii puterii guvernului nationalist. Aceasta

atitudine a fost urmare a actiunilor guvernului nationalist, care a revocat

numeroase concesiuni straine si a actionat pentru impunerea propriilor taxe si

impozite, ceea ce a afectat profund interesele economice !ritanice. 1upa

iz!ucnirea celui de-al doilea raz!oi mondial, Regatul nit a fost o!ligat sa lupte

in 6uropa impotriva Dermaniei )aziste, sperind in acest timp ca raz!oiul dintrechinezi si "aponezi sa a"unga intr-un punct mort. 0 asemenea situatie din 0rient

ar fi permind !ritanicilor sa-si recupereze in timp coloniile din ong 'ong,

Malaiezia, <urma si 7ingapore. rincipalele forte !ritanice au fost implicate in

raz!oiul din 6uropa, contri!utia lor la desfasurarea raz!oiului din acific fiind

neinsemnata.

7tatele niteB 7tatele nite a dus pina la atacul de la earl ar!or o politica

izolationista si multa vreme nu s-au aratat interesele sa provoace direct Japonia.

In acelasi timp, 7A a a"utat China, permitind voluntarilor sa participe la raz!oi

si instituind un em!argou al otelului si petrolului. 1upa atacul de la earl

ar!or, in scopul infringerii "aponezilor pe frontul din acific, in conditiile in

care 7A erau implicate si pe frontul european si o!iectivul principal al Aliatilor

era infringerea nazistilor, americanii au adoptat o politica a cuceririi insulelor de

pe cale de apropiere de insulele nipone. 7A au inceput sa cucereasca !aze

&



aeriene care le-ar fi permis efectuarea de raiduri aeriene asupra Japoniei si le-ar

fi asigurat !aze de pornire pentru o aventuala de!arcare. 1upa capitularea

Dermaniei, raz!oiul din pacific tre!uia incheiat cu cit mai putine pierderi de

vieti omenesti. resedintele ran(lin 1. Roosevelt a dorit sa a"ute China,

asigurindu-si un aliat democrat si o sursa de sta!ilitate post!elica in Asia

Rasariteana.

§# In"adarea Chinei

Cei mai multi istorici considera ca incidentul care poate fi inceputul celui

de-al doilea raz!oi chino-"aponez este !atalia de la podul 5ungou% de pe & iulie

#$+&. nii dintre istorici chinezi considera ca raz!oiul a inceput odata cu

declansarea incidentului Mu(den de pe #> septem!rie #$+#. 1upa incidentul

Mu(den, armata "aponeza a ocupat Manciuria si a sta!ilit aici un guvern-

marioneta al statului Manciu(uo 9#> fe!ruarie #>+%:. Japonia a facut presiuni

asupra Chinei pentru recunoasterea independentei noului stat Manciu(uo.

1upa incidentul de la podul Marco olo din #$+&, "aponezii au ocupat

Ahanghaiul, )an"ungul si 7hanxiul de sud intr-o campanie militare in care au

fost implicati peste [email protected] de soldati "aponezi. Istoricii au apreciat ca in timpul

masacrului din )an(ing au fost ucisi peste +22.222 de civili chinezi, dupa

victora "aponeza greu o!tinuta in <atalia de la )an"ung 9#+ decem!rie #$+&:.

nii istorici "aponezi neaga existenta acestul masacru. In anii care au urmat,

fortele aeriene "aponeze au lansat raiduri aeriene asupra tutror marilor orase

chinezesti, provocind numeroase victime omenesti si daune materiale uriase.

Incidentul de la podul Marco olo nu a marcat numai inceputul unui raz!oi

nedeclarat dintre China si Japonia, dar a gra!it si crearea celui de-al doilea front

unit din China dintre 'uomintang su artidul Comunist Chinez. Antagonismele

dintre cele doua miscari politice erau evidente, alinata lor militara fiind parafata% Incidentul de la podul Marco olo.

>



practic cu pistolul la timpla, cind Chiang 'ai-she( a fost rapit la XiEan si a fost

fortat sa accepte alianta cu artidul Comunist. Aceasta alianta neo!isnuita a

inceput sa se destrame la sfirsitul anului #$+>, in ciuda victoriilor neintrerupte

ale "aponezilor din nordul Chinei, din regiunile de coasta si din valea riului

/angtze. 1upa #$32, conflictul dintre nationalisti si comunisti a devenit acut in

regiunile din afara sferei de control a "aponezilor, culminind cu incidentul noii

Armate a 3-a. Comunistii au resit sa-si extinda influenta in orice teritoriu in care

conditiile locale le permitea acest lucru, prin efectuarea de reforme

administrative, ale proprietatii agricole si ale taxelor si impozitelor, toate

favorizind taranii, dar si prin infiintarea de organizatii locale de partid, in vreme

ce nationalistii incercau sa stavileasca influenta comunistilor si sa lupte in

acelasi timp si cu "aponezii.

Japonezii nu aveau capacitatea, si se pare nici intentia, sa administreze

direct China. 7copul lor era sa creeze guverne marioneta favora!ile niponilor.

otusi, atrocitatile comise de fortele armate "aponeze din China a facut ca aceste

guverne spri"inite de o(io sa fie foarte nepopulare.

$



CAPITOLUL II: Des$asurarea razboiului chino-

japonez

§1 %$ecti"ele ar&atelor i&plicate in lupta

Armata )ationala Revolutionara a cumulat de-a lungul existentei sale

aproximativ 3.+22.222 de soldati ai armatei regulate, impartiti in +&2 de divizii

standart, 3? de divizii noi, #% divizii de cavalerie, > divizii noi de cavalerie. 1e-a

lungul timpului, mai multe divizii au fost contopite, iar multe dintre ele nu au

fost active tot timpul. )umarul de divizii active de la inceputul raz!oiuluidin

#$+& a fost de #&2. 0 divizie a Armatei )ationale Revolutionare avea in medie

intre 3222 si @222 de soldati. 0 armata chineza avea un efectiv apropiat de cel al

uneia nipone, dar era mult mai sla! dotata la capitolul artilerie, arme grele si

mi"loace mecanizate de transport. 7la!a dotare materiala a chinezilor facea ca

puterea de foc a unei divizii "aponeze sa fie egalata de puterea de foc a trei-

patru armate chineze. 1atorita acestor pro!leme de dotare, artileria si armele

grele disponi!ile erau repartizate de o!icei !rigazilor specializate, nu diviziilor,

ceea ce crea mari pro!leme comandantilor chinezi, datorita pro!lemelor de

coordonare. uterea relativa de lupta a diviziilor chineze era mai scazuta decit a

"aponezilor, daca se iau in consideratie si alte aspecte precum spiona"ul militar,

logistica, comunicatiile si serviciile medicale.

Armata )ationala Revolutionara poate fi impartita in doua mari grupari.rima este asa-numita dixi, care cuprindea diviziile instruite de Academia

Militara ;hampoa loiale lui Chiang 'ai-she(. A doua grupare era cunoscuta si

ca zapai - unitatile amestecate, compusa din diviziile conduse de comnadanti

care nu a!solvisera Academia ;hampoa. 6le se distingeau prin gradul de

loialitate fata de guvernul central al lui Chiang 'ai-she(.

Armata Imperiala Japoneza avea efective de aproximativ %.222.222 de

oameni. In China, "apnezii deplasasera mai multi soldati decit oriunde altundeva

#2



pe teatrul de raz!oi de pe acific. 6fectivele diviziilor variau intre #2.222 si

%2.222 de soldati. In momentul atacului de la earl ar!or Armata Imperiala

avea @# de divizii si +$ de !rigazi independente.

§# Intrarea in razboi a Aliatilor Occidentali

Imediat dupa atacul de la earl ar!or, atit 7tatele nite cit si China au

declarat raz!oi Japoniei. Chiang 'ai-she( a continuat sa primeasca provizii din

7A, conflictul chino-"aponez devenind parte a teatrului de lupte din Asia al

celui de-al doilea raz!oi mondial.

Chiang a fost numit comandantul-sef aliat pe teatrul de ra!oi din China in

#$3%. Deneralul Joseph 7til4ell a fost o vreme sef al marelui stat ma"or al lui

Chiang, fiind in acelasi timp si comandant al fortelor americane de pe frontul

China-<urma-India. 7til4ell dorea cu putere sa ai!a controlul complet asupra

trupelor chinezesti, iar Chiang se opunea cu tarie. Chiang ezita sa deplaseze

multe trupe departe de frontul principal, deoarece chinezii suferisera de"a

pierderi omenesti uriase pina in acel moment, iar, pe de alta parte, era convins ca

Japonia va fi o!ligata sa capituleze in fata aliatilor si a uriasei superioritati

industriale si in efective a americanilor. Aliatii au inceput sa-si piarda increderea

in capacitatea chinezilor de executarea a operatiilor ofensive pe continentul

asiatic si s-au concentrat in schim! pe lupta cu "aponezii din insulele acificului.

1upa trei luni de la incetarea ostilitatilor pe teatrul european de lupta al celui de-

al doilea raz!oi mondial, ca parte a intelegerilor facute la Conferinta de la /alta,

niunea 7ovietica a lansat ofensiva coplesitoare - 0peratiunea urtuna de

august - impotriva "aponezilor din Manciuria. 1upa capitularea Japoniei in fata

aliatilor, sovieticii au trecut la demontarea a aproape intregului echipament

industrial din Manciuria si transportarea lui la R77. In acest timp, comunistii

chinezi au gasit un excelent refugiu in Manciuria, si au pus mina pe tot ce nu

##



luasera sovieticii, inclusiv pe stocurile de arme si munitii pe care le lasasera

"aponezii.

7tatele nite considera teatrul de lupte din China drept un mi"loc pentru

impedicarea unui mare numar de soldati "aponezi sa participe la apararea

propriei tari. In acelasi timp, China oferea un numar de alocatii foarte potrivite

pentru organizarea unor !aze militare aeriene, de pe care puteau sa decoleze

!om!ardierele implicate in raidurile aeriene impotriva principaleleor insule

nipone. In #$33, in vreme ce situatia "aponezilor in acific era in continua

deteriorare, Armata Imperiala Japoneza a lansat operatiunea Ichigo, de anhilare a

!azelor aeriene americane care functionau in China. Japonezii au preluat

controlul asupra provinciilor unan, enan si Duangxi. 6secul fortelor chineze

sa apere aceste regiuni a dus la inlocuirea lui 7til4ell cu generalul Al!ert

;edemeer. Cu toate acestea, trupele chineze su! comanda lui 7un 5i-"en au

reusit sa-i alunge pe "aponezi din nordul <urmei si sa securizeze 1rumul 5edo, o

extrem de importanta ruta de aprovizionare a Chinei. In primavara anului #$3@,

chinezii au lansat o importanta ofensiva pentru recucerirea provinciei Duangxi sia altor citeva regiuni sudice. Cu trupele chineze mult mai !ine antrenate si

inarmate, Al!ert ;edemeer a planificat lansarea operatiunii Car!onado in vara

anului #$3@ pentru cucerirea provinciei Duandong si a cel putin unui port

maritim, de unde s-ar fi putut continua atacul spre 7hanghai. ina in cele din

urma, lansarea !om!elor nucleare a gra!it capitularea "aponezilor, iar planurile

pentru ofensivele chinezilor nu au mai fost puse in practica.

§' %sti&ari ale pierderilor u&ane

ierderile Chinezilor. 'uomintangul a luptat in %% anga"amente ma"ore,

cele mai multe implicind cel putin #22.222 de soldati de fiecare parte, si in

#%



#.#&# anga"amente minore, care au implicat cel mult @2.222 de soldati de fiecare

parte, sin in peste +>.222 de lupte de hartuiala.

Chinezii au pierdut aproximativ +,%% milioane de soldati. In conflict au

pierit aproximativ $,#+ milioane de civili datorita luptelor si in "ur de >,3

milioane datorita foametei, !olilor si a altor cauze nelegate direct de operatiunile

militare.

7urse chinezi afirma ca totalul pierderilor umane - militari si civili, morti,

raniti si disparuti - se ridica la +@ de milioane de oameni. Cei mai multi istorici

occidentali considera insa ca totalul pierderilor a fost su! %2 de milioane de

oameni. ierderile materiale ale chinezilor au fost evaluate la peste +>+ de

milioane dolari. In plus, raz!oiul a facut ca peste $@ de milioane de oameni sa

plece in refugiu.

ierderile "aponezilor. Japonezii au pierdut aproximativ #,# milioane de

soldati - morti, disparuti, raniti - dar acest numar este inca in discutie. Cifrele

oficiale "aponeze admit pierderi de numai %22.222 de oameni, ceea ce este

neo!isnuit de putin pentru un conflict atit de lung. ortele com!inate alenationalistilor si comunistilor au pretins ca ar fi ucis mai mult de #,&& milioane

de "aponezi in timpul raz!oiului.

Raz!oiul chino-"aponez a durat $& de luni si + zile, din #$+& pina in #$3@.

#+



CO(CLU)II

Al 1oilea Raz!oi Chino-Japonez este pina in ziua de azi un su!iect dedisputa intre cele doua natiuni. Raz!oiul a ramas o piedica importanta in calea

dezvoltarii relatiilor chino-"aponeze, foarte multi oameni, in special in China,

nutresc inca o mare amaraciune legata de perioada conflictului si a urmarilor

acestuia.

Duvernul "aponez a fost acuzat de revizionism istoric datorita faptului ca a

apro!at pu!licarea unor manuale care omiteau trecutul militarist al tarii.

Duvernul chinez a fost acuzat ca foloseste raz!oiul pentru agitarea spiritelor

anti"aponeze si de exagerarea rolului fortelor armate comuniste in lupta cu

"aponezii.

Al doilea raz!oi chino-"aponez a fost un eveniment important inaintea celui

de-al doilea raz!oi mondial. Japonia, dupa ce ocupase in #$+# Manciuria, a

lansat un atac nou impotriva Chinei, linga <ei"ing in #$+&. Duvernul chinez, in

loc sa se retraga rapid, a decalarat raz!oi Japoniei, declansindu-se, astfel, al

doilea raz!oi chino-"aponez, care avea sa devina, in scurta vreme, o parte a

raz!oiului mondial. In decem!rie #$+&, capitala )an(ing, a fost cucerita de

"aponezi, guvernul chinez refugiindu-se la ChongFing pentru tot restul

raz!oiului. 7urprinsi de rezistenta chinezilor, fortele "aponeze au comis atrocitati

nemaintilnite pina atunci impotriva civililor si prizonierilor de raz!oi dupa

ocuparea )an(ingului, omorind aproximativ %22.222 de persoane in mai putin

de o luna. In 6uropa, pacea era tot mai nesigura, dupa anexarea de catre

Dermania )azista a Austreie si dezmem!rarea Cehoslavaciei.

#3



*I*LIO+,AIA

#.1emitrescu ., 8Raz!oiul chino-"aponez. 7tudiul critic8, <ucuresti, #$+$.%.etrencu Anatol, 8Istorie niversala. 6poca contemporana, #$+$-#$$@

96uropa, 7A, Canada:8, Chisinau 8Museum8, #$$@.

+.Ro.4i(ipedia.orgG4i(iGAlH1oileaHRaz!oiHChino-Japonez.

3.Ro. 4i(ipedia.orgG4i(iGImperiulHJaponez.

@.Ro.4i(ipedia.orgG4i(iGRaz!oiulHdinHacificH9alH1oileaHRaz!oiH

Mondial:.

?.httpBGGdocumente.!cuclu".roG4e!G!i!digitGperiodiceGromanulG#$+%G<CC

5JHH%@>#H#$+%H2#&H22#2.pdf .

&. httpBGGistoria.mdGarticolG#@%GAlH1oileaHR.

#@

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/romanul/1932/BCUCLUJ_FP_P2581_1932_017_0010.pdf


http://istoria.md/articol/152/Al_Doilea_R&



http://istoria.md/articol/152/Al_Doilea_R&

introduce re

Documents