Introducere

(Întreprinderile care investesc în străinătate se confruntă cu probleme care – din diverse motive

– nu pot fi întotdeauna soluționate prin sistemul juridic intern. Astfel de probleme variază de la

situații rare, dar dramatice de exproprieri forțate de către țara gazdă, discriminare, expropriere

fără compensație adecvată, revocarea licențelor de afaceri și abuzuri din partea statului gazdă

mergând de la lipsa unui proces echitabil până la imposibilitatea de face transferuri internaționale

de capital.Din punctul de vedere al dreptului material, investiţiile ce sunt protejate, precum şi

drepturile investitorilor privind aceste investiţii, sunt determinate prin acordurile bilaterale

încheiate între state pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Dacă statele care

încheie acorduri bilaterale de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor sunt părţi la

Convenţie, iar în acordurile bilaterale sunt stabilite prevederi în conformitate cu care diferendele

privind investiţiile ori drepturile investitorilor în legătură cu investiţiile pot fi soluţionate de

I.C.S.I.D., în această situaţie devin aplicabile Convenţia şi regulamentele aprobate de I.C.S.I.D.,

diferenţiat după modul de soluţionare ales – conciliere sau arbitraj.) Ce este un tratat investițional

bilateral? – acord international intre state care asigura companiilor si particularilor drepturi

special si protecție legală cînd aceștia investesc într-o țară străină. Aceste acorduri stabilesc

termenii si condițiile pentru investiția într-un stat de către o întreprindere private si particulari din

alt stat. Ele sunt de obicei create pentru a promova investițiile într-un stat. De ex: Tratatul Cartei

Energetice din 17.12.94, în vigoare pentru Republica Moldova din 16 aprilie 1998. Acord între

Republica Moldova şi Statele Unite ale Americi privind promovarea şi protejarea reciprocă a

investiţiilor

6 Aderarea la această Convenţie presupune acordul statului Republica Moldova de a fi parte în

procesul iniţiat de un investitor. Termenul de Investiție nu este definit. Sunt 3 teorii :

Teoria subiectivă – părțile determină obiectul disputelor înaintate spre arbitraj.

Teoria obiectivă – investiția se caracterizează prin durată determinată profit și venit

regulat, elemente de risc, contribuție substantial la dezvoltarea statului

Teoria mixtă – elemente de la ambele

Cuprins :

Subiectii

Aceasta se aplică diferendelor de ordin juridic între un stat contractant şi persoana unui

alt stat contractant, care sunt în relaţii directe, diferende pe care părţile au consimţit în

scris să le supună I.C.S.I.D. Atunci când părţile şi-au dat consimţământul, nici una dintre

ele nu va putea să-l retragă în mod unilateral.

Obiectul cererilor ( cu exemplu din practica)

Obiectul sesizării I.C.S.I.D., respectiv soluţionarea litigiului privind o investiţie, poate

avea la origine măsuri administrative sau judiciare interne luate de statul parte împotriva

investiţiei. Acestea de obicei asigură respectarea următoarelor standarde:

Protecție contra exproprierii

Tratament echitabil – cel mai frecvent invocate în conflictele investiționale. Statul trebuie

sa mențina un mediu stabil si previzibil corespunzător așteptărilor rezonabile ale

investitorului.

Tratament national- Statul strain trebuie să trateze investițiile străine ca și pe acele

naționale.

Tratamentul națiunii cele mai favorizate- investitorul va fi tratat nu mai rău decît alt

investitor din altă țară.

Libertatea de a transfera bunuri și fonduri – ( rar) transferurile ce țin de profit și capital se

vor efectua liber.

Protecție și securitate – contra statului, organelor sau chiar terțe persoane.

Legea aplicabila

Tribunalul va judeca potrivit legii alese de părțile litigiului. În lipsa unei alegeri,

Tribunalul va aplica legea statului contractant parte la litigiu, inclusive normele

referitoare la conflictul de legi, precum si principiile de drept international aplicabile.

Tribunalul nu poate refuza sa judece pe motiv de tăcere sau obscuritate a textului de lege.

Dacă părțile sunt de acord, Tribunalul poate judeca în echitate.

Procedura foarte succint

Un stat contractant sau persoana unui stat contractant care doreste sa inceapa o procedura de

arbitraj trebuie sa adreseze in scris o cerere pentru aceasta secretarului general, care trimite o

copie celeilalte parti.

   (2) Cererea trebuie sa contina informatii privind obiectul diferendului, identitatea partilor si

consimtamintul lor la arbitraj potrivit regulamentului de procedura referitor la recurgerea la

instantele de conciliere si arbitraj.

(3) Secretarul general trebuie sa inregistreze cererea in afara de cazul in care el, vazind

informatiile continute in cerere, apreciaza ca diferendul depaseste in mod evident competenta

centrului. El trebuie sa notifice imediat partilor inregistrarea sau refuzul de inregistrare.  

   (1) Tribunalul arbitral (numit mai jos tribunalul) se constituie, indata ce e posibil, dupa

inregistrarea cererii conform art. 36.

   (2) a) Tribunalul se compune dintr-un arbitru unic sau dintr-un numar impar de arbitri numiti in

conformitate cu acordul partilor.

   b) In lipsa unui acord intre parti asupra numarului de arbitri si a modului de numire a acestora,

tribunalul va fi alcatuit din trei arbitri: fiecare parte numeste un arbitru, iar al treilea, care este

presedintele tribunalului, este numit prin intelegere intre parti.

   Daca tribunalul nu a fost constituit in cele 90 de zile urmatoare notificarii inregistrarii cererii

de catre secretarul general conform art. 36 alin. 3 sau in orice alt termen convenit de catre parti,

presedintele, la sesizarea partii mai diligente si, daca este posibil, dupa consultarea partilor,

numeste arbitrul sau arbitrii care nu au fost inca desemnati. Arbitrii numiti de catre presedinte

potrivit prevederilor prezentului articol nu trebuie sa fie cetateni ai statului contractant parte la

diferend sau ai statului contractant a carui persoana este parte in diferend.

  Arbitrii formind majoritatea trebuie sa fie cetateni ai altor state decit statul contractant parte in

diferend si decit statul contractant a carui persoana este parte in diferend; se intelege totusi ca

aceasta dispozitie nu se aplica daca, de comun acord, partile desemneaza arbitrul unic sau pe

fiecare dintre membrii tribunalului.

   (1) Arbitrii pot fi alesi din afara listei de arbitri, cu exceptia numirii de catre presedinte,

prevazuta la art. 38.

   (2) Arbitrii numiti din afara listei arbitrilor trebuie sa posede calitatile indicate la art. 14 alin. 1.

Despre puterile si functiile tribunalului

    (1) Tribunalul decide asupra competentei sale.

   (2) Orice cerere de declinare a competentei formulata de catre una dintre parti si intemeiata pe

motivul ca diferendul nu este de competenta centrului sau, din oricare alt motiv, de aceea a

tribunalului, trebuie sa fie examinata de catre tribunal, care decide daca aceasta trebuie sa fie

tratata ca o chestiune prealabila sau daca examinarea sa trebuie sa fie legata de aceea a

chestiunilor de fond.

 

   (1) Tribunalul statueaza asupra diferendului in conformitate cu regulile de drept adoptate de

parti. In lipsa unui acord intre parti, tribunalul aplica dreptul statului contractant parte in diferend

-inclusiv regulile referitoare la conflictele de legi-, precum si principiile dreptului international

din domeniul respectiv.

   (2) Tribunalul nu poate refuza sa judece sub pretextul lipsei sau obscuritatii normelor de drept.

   (3) Dispozitiile alineatelor precedente nu prejudiciaza facultatii pe care o are tribunalul de a

decide "ex aequo et bono" daca partile sint de acord.

    Cu exceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul poate, in orice moment al dezbaterilor,

daca considera necesar:

   a) sa ceara partilor sa prezinte orice document sau alte mijloace de proba, si

   b) sa se deplaseze la fata locului si sa procedeze aci la orice anchete pe care le considera

necesare.

  Intreaga procedura de arbitraj se infaptuieste in conformitate cu prevederile prezentei sectiuni

si, sub rezerva acordului contrar al partilor, cu acelea ale regulamentului de arbitraj in vigoare la

data la care partile au consimtit la arbitraj. Daca se pune o problema de procedura neprevazuta de

prezenta sectiune sau de regulamentul de arbitraj sau de orice alta reglementare adoptata de catre

parti, ea va fi solutionata de catre tribunal.

 

   (1) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine sa-si prezinte mijloacele (de proba), ea nu poate

fi considerata ca a acceptat pretentiile celeilalte parti.

   (2) Daca una dintre parti lipseste sau se abtine de a infatisa mijloacele in orice moment al

procedurii, cealalta parte poate cere tribunalului sa ia in considerare punctele concluziilor ce ii

sint supuse si de a da sentinta. Tribunalul, notificind partii care a fost lipsa cererea de care a fost

sesizat, trebuie sa acorde acestei parti un termen de gratie inainte de pronuntarea sentintei, daca

nu s-a convins ca partea in cauza nu are intentia de a se infatisa sau de a prezenta probele ei.

 

    Cu exceptia unui acord contrar al partilor, tribunalul trebuie, la cererea uneia dintre acestea, sa

statueze asupra tuturor cererilor incidente, aditionale sau reconventionale legate in mod direct de

obiectul diferendului, cu conditia ca aceste cereri sa fie acoperite prin consimtamintul partilor si,

pe de alta parte, ca ele sa tina de competenta centrului.

    Sub rezerva acordului contrar al partilor, tribunalul poate, daca apreciaza ca imprejurarile o

cer, sa recomande orice masuri conservatorii in scopul salvgardarii drepturilor partilor.

(1) Tribunalul hotaraste asupra oricarei chestiuni cu majoritatea de voturi a tuturor membrilor

lui.

(2)  (2) Sentinta este data in scris; ea este semnata de catre membrii tribunalului care s-au

pronuntat in favoarea sa.

   (3) Sentinta trebuie sa raspunda la toate punctele din concluziile supuse tribunalului si ea

trebuie sa fie motivata.

   (4) Orice membru al tribunalului poate adauga sentintei fie opinia sa personala - daca

impartaseste sau nu parerea majoritatii -, fie mentiunea dezacordului sau.

   (5) Centrul nu publica nici o sentinta fara consimtamintul partilor.

 

   (1) Secretarul general trimite fara intirziere partilor copiile certificate pentru conformitate ale

sentintei. Sentinta se considera a fi fost pronuntata in ziua trimiterii ziselor copii.

   (2) La cererea uneia dintre parti, care trebuie prezentata in 45 de zile de la darea sentintei,

tribunalul poate, dupa ce a facut notificare celeilalte parti, sa statueze asupra oricarei chestiuni

asupra careia ar fi omis sa se pronunte in sentinta sau sa corecteze orice greseala materiala pe

care ar contine-o sentinta Decizia data face parte integranta din sentinta si este notificata partilor

in aceleasi forme ca si aceasta. Termenele prevazute la art. 51 alin. 2 si la art. 52 alin. 2 curg

incepind cu data pronuntarii deciziei respective.

Executarea

Sentinţele arbitrale emise sub autoritatea Centrului Internaţional pentru Reglementarea

Diferendelor (ICSID) instituit prin Convenţia de la Washington din 18 martie 1965 sunt egalate

ca şi efecte executorii cu actele judecătoreşti interne/naţionale ale statului respondent, fiind

exceptate de la procedura de recunoaştere şi executare instituită prin Convenţia de la New York

din 10 iunie 1958

Cai de atac ( cu exemplu din practica)

(1) Orice diferend care ar putea sa se iveasca intre parti privind sensul sau efectul sentintei

poate face obiectul unei cereri de interpretare adresate in scris secretarului general de catre

una sau alta dintre parti

(2)    (2) Cererea este supusa, daca aceasta este posibil, tribunalului care a pronuntat sentinta.

In caz de imposibilitate, se constituie un nou tribunal in conformitate cu prevederile

sectiunii a 2-a a capitolului de fata. Tribunalul poate, daca apreciaza ca imprejurarile o cer,

sa hotarasca suspendarea executarii sentintei pina ce se va fi pronuntat asupra cererii de

interpretare.

    (1) Fiecare dintre parti poate cere in scris secretarului general revizuirea sentintei pe

motivul descoperirii vreunui fapt de natura sa exercite o influenta hotaritoare asupra

sentintei, cu conditia ca inaintea pronuntarii sentintei acest fapt sa fi fost necunoscut

tribunalului ca si partii solicitatoare sau ca aceasta sa nu-l fi ignorat.

   (2) Cererea trebuie introdusa in urmatoarele 90 de zile de la descoperirea faptului nou si in

orice caz in urmatorii 3 ani de la pronuntarea sentintei.

   (3) Cererea, daca este posibil, este supusa tribunalului care a statuat. In caz de imposibilitate, se

constituie un nou tribunal, in conformitate cu sectiunea a 2-a a prezentului capitol.

(4) Tribunalul poate decide, daca apreciaza ca imprejurarile o cer, suspendarea executarii

sentintei pina ce se va pronunta asupra cererii de revizuire. Daca, in cererea sa, partea in cauza

solicita aminarea executarii sentintei, executarea este provizoriu suspendata pina ce tribunalul va

hotari asupra cererii amintite.

   (1) Oricare dintre parti poate sa ceara, in scris, secretarului general anularea sentintei pentru

unul dintre motivele urmatoare:

   a) viciu in constituirea tribunalului;

   b) abuz de putere evident al tribunalului;

   c) coruperea unui membru ai tribunalului;

   d) incalcarea grava a unei reguli fundamentale de procedura;

   e) lipsa de motive.

Cazul Klockner vb Camerun, a fost prima actiune in anulare pe motiv ca sentinta nu a fost

motivate.(tribunalul a precizat ca va fi lipsa de motivare daca nu sint expuse argumente sufficient

de relevante sau acceptabile) Camerun a obtinut cistig.

Incheiere

Concluzii, unele date statistice.

Principalul motiv pentru existența unui mecanism ISDS este faptul că, în mai multe țări,

acordurile de investiții nu sunt direct aplicabile în instanțele naționale. Prin urmare, un investitor

care constată că a fost discriminat sau a cărui investiție este expropriată nu poate invoca normele

de protecție a investițiilor în fața instanței naționale pentru a obține reparații. Soluționare

litigiilor între investitori și stat permite investitorilor să se bazeze direct pe normele care au fost

concepute special pentru a le proteja investițiile.

Republica Moldova nu are atractii economice, cum ar fi o piata interna mare sau resurse natural,

care ar actiona ca un magnet in atragerea investitorilor straini. Investitorii pot alege, de regula

dintr-un numar de tari cu acces similar pe piata. Pentru a fi o tara atractiva pentru investitii tara

trebuie sa asigure alinierea cu cele mai bune practice internationale in toate domeniile. Pina la

ratificarea Conventiei au fost o serie de litigii dintre investitori si state referitor la privatizare.

Conventia reprezinta o garantie de protectie a investitorului strain, avind in vedere si climatul

instabil persistent in tara. Aceasta e un mecanism de atragere a investitorilor. Referitor la

confidentialitate… Le bridge!In 2012- TBI cu 39 state.