intrebari vanator 2014

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 182 (XXVI) — Nr. 301 bis Joi, 24 aprilie 2014

S U M A R

Pagina

Anexele nr. 1—5 la Ordinul ministrului delegat pentru ape,

păduri și piscicultură nr. 302/2014 privind modificarea

și completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului

agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009

pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare.... 5–119

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.20142

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL MEDIULUI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICEDEPARTAMENTUL PENTRU APE, PĂDURI ȘI PISCICULTURĂ

O R D I Nprivind modificarea și completarea anexei nr. I la Ordinul ministrului agriculturii,

pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de vânătoare*)

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 48.252/DA din 19 martie 2014,consultând Avizul Consiliului Național de Vânătoare nr. 2/2013,în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. r), art. 28 alin. (3) lit. d), alin (5) și (6) și art. 56 alin. (1) din Legea vânătorii și a

protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (5) din HotărâreaGuvernului nr. 428/2013 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru ape, păduri și piscicultură, precum și pentrumodificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și SchimbărilorClimatice și pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului și schimbărilor climatice, cu modificările ulterioare,

ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa nr. I „Regulament pentru obținereapermiselor de vânătoare” la Ordinul ministrului agriculturii,pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009 pentru aprobarearegimului permiselor de vânătoare, publicat în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr. 606 din 2 septembrie 2009, semodifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc două noialineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins:

„(11) Anexat cererii, candidatul depune o copie după actul deidentitate, cazierul judiciar în original și o recomandare de la unmembru al asociației căreia îi adresează cererea.

(12) Recomandarea prevăzută la alin. (11) va fi întocmităconform modelului prevăzut în anexa nr. 11.”

2. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 7. — În perioada de stagiatură fiecare candidat trebuiesă participe la următoarele activități practice:

a) vizitarea fondului cinegetic pe care urmează să efectuezestagiatura, în vederea cunoașterii elementelor componente aleacestuia (limite, biotop, faună, construcții și instalații vânătoreștietc.), acțiune consemnată într-un proces-verbal încheiat întreorganizator și stagiarii participanți, înregistrat și arhivat laasociația de vânătoare în termen de 15 zile de la datadesfășurării acțiunii;

b) o prezentare practică privind portul și mânuirea armei devânătoare în fondul cinegetic, fără folosirea muniției reale,realizată de personal cu atribuții în domeniul cinegetic, angajatal asociației la care efectuează stagiatura și desemnat deconducerea executivă a acesteia, acțiune consemnată într-unproces-verbal, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 31,încheiat între organizator și stagiarii participanți, înregistrat șiarhivat la asociația de vânătoare în termen de 15 zile de la datadesfășurării acțiunii; în această etapă stagiarul va asista, fără aprimi armă de vânătoare, la următoarele acțiuni: încărcarea șidescărcarea armei de vânătoare în timpul vânătorii; portul armeiîn timpul deplasării vânătorului de la un stand la altul, în timpulașteptării în stand, în repaus, în timpul recuperării vânatuluiîmpușcat; mânuirea armei de vânătoare în timpul urmăririivânatului în vederea declanșării focului, precum și cu privire laregulile de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătoriiși obligațiile vânătorilor;

c) două acțiuni de ocrotire sau îngrijire a faunei cinegetice,precum estimarea efectivelor de vânat, producerea sauadministrarea hranei pentru vânat, confecționarea saurecondiționarea instalațiilor vânătorești, acțiuni consemnate înprocese-verbale încheiate între organizator și stagiariiparticipanți, înregistrate și arhivate la asociația de vânătoare întermen de 15 zile de la data desfășurării lor;

d) o instruire teoretică și practică privind portul, mânuirea șifolosirea armelor de vânătoare cu țevi ghintuite și cu țevi lise,urmată de o ședință de tragere cu arma de vânătoare la punctfix și la talere organizată de o persoană juridică autorizată înacest sens, acțiune atestată printr-un act emis de organizator;

e) cel puțin 3 acțiuni de vânătoare colectivă în grup mare,asistent în stand sau în goană, obligatoriu la cel puțin o acțiuneorganizată pentru speciile reprezentative în fondul cinegetic încare a realizat stagiatura: mistreț, iepure, fazan, acțiuneconsemnată în autorizațiile de vânătoare folosite cu aceastăocazie.”

3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va aveaurmătorul cuprins:

„Art. 8. — (1) După efectuarea activităților prevăzute la art. 7,stagiarul primește o recomandare de absolvire din parteaorganizației vânătorești sau a clubului de vânătoare la care aefectuat stagiatura, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.”

4. La articolul 8, după alineatul (2) se introduc două noialineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:

„(3) Stagiatura efectuată potrivit prevederilor prezentuluiregulament este valabilă timp de 2 ani de la data începerii eiconform prevederilor art. 5 alin. (6).

(4) După termenul prevăzut la alin. (3), candidații care dorescsusținerea examenului pentru obținerea permisului de vânătoarepermanent trebuie să reia procedura prevăzută de prezentulregulament prin depunerea unei noi cereri pentru începereastagiaturii.”

5. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 12. — Autoritatea publică centrală care răspunde desilvicultură va comunica organizațiilor vânătorești interesate,precum și instituțiilor ai căror reprezentanți fac parte din comisiade examinare prevăzută la art. 17 alin. (1) data la care a fostaprobată organizarea examenului în fiecare județ, cu cel puțin20 de zile calendaristice înainte de data organizării examenului.”

*) Ordinul nr. 302/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.

6. La articolul 13, alineatele (3) și (4) se modifică și voravea următorul cuprins:

„(3) Tariful de examinare perceput de asociațiile de vânătoarepentru fiecare candidat propriu este de 200 lei + TVA.

(4) Valoarea indemnizației de examinare pentru fiecaremembru al comisiei este de 20 lei net de dosar examinat saureexaminat.”

7. La articolul 14 alineatul (1), literele a) și e) se modificăși vor avea următorul cuprins:

„a) actul de identitate, iar în cazul cetățenilor cu domiciliul înstrăinătate și rezidența în România, și documentele de rezidențăvalabile pe întreaga perioadă de stagiatură până la susținereaexamenului, în copie;

...............................................................................................e) fișa de stagiatură prevăzută la art. 5 alin. (5) în original,

completată potrivit art. 8 alin. (2), și însușită de candidat, deorganizatorul activităților practice, verificată și avizată deconducerea executivă a organizației vânătorești la care aefectuat stagiatura, pentru atestarea, pe propria răspundere, aefectuării activităților înscrise în aceasta;”.

8. La articolul 14 alineatul (1), după litera h) se introductrei noi litere, literele i), j) și k), cu următorul cuprins:

„i) actul care atestă că este apt psihologic să dețină și săfolosească arme și muniții de vânătoare (aviz psihologic), înoriginal;

j) actul care atestă că a absolvit un curs de instruire teoreticăși practică privind portul, mânuirea și folosirea armelor devânătoare cu țevi ghintuite și cu țevi lise și că a efectuat cel puțino ședință de tragere cu arma de vânătoare la punct fix și latalere, emis de o persoană juridică autorizată pentru acțiunilemenționate, în original;

k) recomandarea prevăzută la art. 5 alin. (11), în original.”9. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou

alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posesorii de

permis de armă letală pot depune în locul documentelorprevăzute la alin. (1) lit. f) și g) copie legalizată de pe permisulde armă letală.”

10. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 16. — (1) Pentru pregătirea și examinarea teoretică a

candidaților autoritatea publică centrală care răspunde desilvicultură aprobă un set de întrebări și răspunsuri privindexamenul de vânător, în concordanță cu reglementările învigoare, pe care îl prezintă pe site-ul propriu.

(2) Setul de întrebări și răspunsuri menționat la alin. (1),prevăzut în anexa nr. 6, conține 1000 de întrebări, fiecareîntrebare având 3 variante de răspunsuri, dintre care unul estecorect.

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silviculturăpoate reactualiza conținutul setului de întrebări și răspunsuri încondițiile alin. (1), în acord cu legislația în vigoare și cu literaturadin domeniul cinegetic, cu cel puțin 60 de zile înaintea dateisusținerii examenului prevăzut la art. 10 alin. (1), unde acesta vafi folosit.

(4) Întrebările și răspunsurile menționate la alin. (2) suntformulate având în vedere noțiuni privind domeniul cinegetic,din:

a) biologia speciilor ce aparțin faunei de interes cinegetic;b) managementul speciilor de interes vânătoresc;c) exercitarea vânătorii;d) echipament de vânătoare;e) legislația în domeniul cinegetic;f) etica vânătorească;g) chinologie;h) boli ale vânatului;i) arme de vânătoare.”

11. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 17. — (1) Examinarea candidaților se face de o comisie

de examinare formată din 3 reprezentanți ai autorității publicecentrale care răspunde de silvicultură și 2 reprezentanți aiasociațiilor, uniunilor sau federațiilor naționale de profilrecunoscute la nivel național și internațional și înființate prin legecare îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt absolvenți licențiați ai unei instituții de învățământsuperior în domeniul cinegetic sau silvic în care au studiatspeciile de interes cinegetic și vânătoarea;

b) au o vechime în muncă în domeniul cinegetic mai marede 3 ani;

c) au atribuții de serviciu în domeniul cinegetic;d) dețin permis de vânătoare permanent.(2) Funcția de președinte al comisiei va fi îndeplinită de către

unul dintre reprezentanții autorității publice centrale carerăspunde de silvicultură menționați la alin. (1).

(3) Nominalizarea reprezentanților asociațiilor, uniunilor saufederațiilor naționale de profil recunoscute la nivel național șiinternațional și înființate prin lege prevăzute la alin. (1) setransmite la autoritatea publică centrală care răspunde desilvicultură cu minimum 3 zile lucrătoare anterior dateiprogramate pentru susținerea examenului.”

12. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 18. — Hotărârile comisiei stabilite la art. 17 se iau prin

majoritate simplă.”13. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 20. — (1) Comisia de examinare își poate desfășura

activitatea în prezența obligatorie a minimum 3 membri.(2) În situația neîntrunirii a minimum 3 membri, comisia de

examinare nu poate funcționa și examenul se reprogramează.”14. La articolul 21 alineatul (1), literele d) și g) se

modifică și vor avea următorul cuprins:„d) legitimează candidații admiși să participe la examen, pe

baza actului de identitate, la intrarea acestora în sala deexaminare;

.................................................................................................g) permite accesul în sala de examinare doar al candidaților

admiși să participe la examen;”.15. La articolul 21 alineatul (1), după litera j) se introduce

o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:„k) vizează fișa de evidență depusă la dosar, prevăzută la

art. 14 alin. (3).”16. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:„Art. 22. — (1) Candidații care nu au promovat examenul,

precum și cei absenți la examen au dreptul să susținăexamen/examene în decurs de un an, cu ocazia examenelororganizate pentru alte asociații vânătorești, potrivit prezentuluiregulament, cu condiția depunerii unei cereri în acest sens și adocumentelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) și g) în termenulde valabilitate de 6 luni de la emitere.

(2) Candidații prevăzuți la alin. (1) au obligația de a transmitecererea de examinare la autoritatea publică centrală carerăspunde de silvicultură, în timp util, pentru luarea în evidență șipentru obținerea confirmării de participare.

(3) Dreptul de participare la examen a candidaților prevăzuțila alin. (1) se hotărăște de comisia de examinare dupăverificarea valabilității documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1)lit. f) și g) depuse de către candidat, cel mai târziu în preziuaexamenului, la asociația care organizează examenul pentruobținerea permisului de vânătoare permanent.”


„(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se arhivează, pentruo perioadă de 5 ani, la sediile organizațiilor vânătorești care auprezentat candidați la examen.”

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014 3


„(3) Contestațiile se soluționează în termen de 10 zilelucrătoare de la data primirii lor, de către o comisie constituitădin:

a) 2 reprezentanți ai autorității publice centrale care răspundede silvicultură care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17alin. (1), alții decât cei din comisia de examinare;

b) un reprezentant al asociațiilor, uniunilor sau federațiilornaționale de profil recunoscute la nivel național și internaționalși înființate prin lege care îndeplinește condițiile prevăzute laart. 17 alin. (1), altul decât cei din comisia de examinare.”

19. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexanr. 1.

20. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexanr. 11, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2.

21. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexanr. 31, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3.



Art. II. — Candidații la examenul pentru dobândireapermisului de vânătoare permanent fac dovada efectuăriiactivităților de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)—c) dinRegulamentul pentru obținerea permiselor de vânătoare aprobatprin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării ruralenr. 539/2009 pentru aprobarea regimului permiselor de

vânătoare, modificat potrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin de ladata intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. III. — Fișa de stagiatură completată potrivit prevederilorart. 7 din Regulamentul pentru obținerea permiselor devânătoare, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilorși dezvoltării rurale nr. 539/2009, este valabilă până la data de31 decembrie 2014 cu condiția completării acesteia cuactivitățile de stagiatură prevăzute la art. 7 lit. a)—c) modificatepotrivit art. I pct. 2 din prezentul ordin.

Art. IV. — Anexa nr. 5 la prezentul ordin, reprezentând Setulde întrebări și răspunsuri privind examenul de vânător, sefolosește pentru examinarea candidaților după 60 de zile de laintrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. V. — Setul de întrebări și răspunsuri privind examenul devânător prevăzut în anexa nr. 6 la Regulamentul pentruobținerea permiselor de vânătoare, aprobat prin Ordinulministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 539/2009,se aplică timp de 60 de zile după intrarea în vigoare aprezentului ordin.

Art. VI. — Cererea de înscriere în asociația de vânătoare,comunicarea de repartizare pentru efectuarea stagiaturii șiacțiunile efectuate în perioada de stagiatură anterioare intrăriiîn vigoare a prezentului ordin rămân valabile până la dataexamenului organizat în județul în care are sediul asociația lacare este înscris candidatul, dar nu mai târziu de un an.

Art. VII. — Anexele nr. 1—5 fac parte integrantă dinprezentul ordin.

Art. VIII. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.20144

Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură,Adriana Doina Pană

București, 2 aprilie 2014.Nr. 302.

Anexa Nr. 1

(Anexa nr. 1 la Regulamentul pentru ob�inerea permiselor de vân�toare)

Înregistrat la: ………………………… (Organiza�ia vân�toreasc�) Nr. ___________ din _____________ APROB,

Conduc�tor executiv/împuternicit

C E R E R E Subsemnatul ……………………………………………., cet��ean …………………, fiul lui ………………… �i a ………………, n�scut în anul ……., luna ……..…, ziua ……, în localitatea ……………………., jude�ul …………………, domiciliat în …………………, strada ……………., nr. ……, bl ……., sc ……, ap ……, jude�ul (sectorul) ………………..., posesor al actului de identitate ……., seria ……., nr. ……………., eliberat de …………….., la data de ………………., cod numeric personal ………………………….. sunt de profesie ………………………… angajat la …………………………………, în func�ia de …………………….., v� rog a-mi aproba înscrierea ca practicant în cadrul organiza�iei vân�tore�ti ……………………………………………….. în vederea efectu�rii stagiaturii �i a ob�inerii permisului de vân�toare permanent, în condi�iile legii. În acest sens sunt recomandat de c�tre dl/dna ......................................................, potrivit recomand�rii anexate, în original. Am luat cuno�tin�� despre prevederile statutului organiza�iei vân�tore�ti ………………………………., pe care mi-l însu�esc �i m� oblig s� îl respect, în condi�iile legii. Declar pe propria r�spundere c� nu m� aflu în nici una din situa�iile prev�zute de lege care s� îmi interzic� ob�inerea permisului de vân�toare �i respectiv a permisului de arm�. Telefon ……………………, Alte modalit��i de contactare ………………………. Data Semn�tura: ............... …………..

Not�: Este obligatorie completarea tuturor spa�iilor din cerere.


Anexa Nr. 2

(Anexa nr. 11

la Regulamentul pentru ob�inerea permiselor de vân�toare)

Domnului Director al ............................................ (organiza�ia vân�toreasc�)

R E C O M A N D A R E Subsemnatul....................., CNP. .................................... membru vân�tor în cadrul

..................................... din anul .........., îl/o recomand pe dl./ dna. .........................................,

CNP. ..................................... pentru înscrierea în cadrul asocia�iei ................................ca stagiar

pentru dobândirea permisului de vân�toare, întrucât prezint� aptitudini pentru participarea la

activit��ile specifice stagiaturii �i pentru practicarea vân�torii.

Data Semn�tura ….……………… …………………….

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 301 bis/24.IV.2014

Anexa Nr. 3

(Anexa nr. 31

la Regulamentul pentru ob�inerea permiselor de vân�toare) Înregistrat la …………………. (organiza�ia vân�toreasc�) Nr. …………/……………

PROCES-VERBAL încheiat ast�zi ……………. , cu ocazia instruirii privind portul

�i mânuirea armei de vân�toare în fondul cinegetic nr. ...... denumit ...................

Organizator ....................................

Particip� un num�r de ............... candida�i pentru ob�inerea permisului de vân�toare permanent

La �edin�a privind instruirea practic� privind portul �i mânuirea armei de vân�toare în fondul cinegetic, f�r� folosirea muni�iei reale, candida�ii au fost instrui�i cu privire la urm�toarele: 1.Înc�rcarea �i desc�rcarea armei de vân�toare în timpul unei ac�iuni de vân�toare; 2. Portul armei în timpul deplas�rii vân�torului de la un stand la altul, în timpul a�tept�rii în stand, în repaus, în timpul recuper�rii vânatului împu�cat; 3. Mânuirea armei de vân�toare în timpul urm�ririi vânatului în vederea declan��rii focului; 4. Cunoa�terea urm�toarelor reguli de prevenire a accidentelor în timpul practic�rii vân�torii, �i anume: - se interzice organizarea vân�torii în condi�ii de furtun�, precum �i urm�rirea vânatului mare r�nit (urs, mistre�) în condi�iile lipsei de vizibilitate. - arma de vân�toare se folose�te pe fondurile cinegetice numai pentru recoltarea vânatului �i combaterea d�un�torilor vânatului. - în afara fondurilor cinegetice arma de vân�toare se transport� desc�rcat� �i introdus� în toc. - muni�ia trebuie sa fie corespunz�toare tipului �i calibrului armei utilizate �i categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat. - se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm. - la vân�toare se vor folosi numai armele care sunt în stare de func�ionare. - se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului r�nit. - se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure. - în timpul odihnei, arma va fi desc�rcat� �i a�ezat� numai în locuri care ofer� o bun� stabilitate. - se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dac� aceasta este desc�rcat�. - cartu�ele care r�mân blocate pe �eav� se scot cu instrumente adecvate. - în caz de rateu, arma nu se va deschide imediat, se va a�tepta, cu �eava îndreptat� în jos, timp de aproximativ un minut. - se interzice punerea mâinii pe gura �evilor.


5. Cunoa�terea urm�toarelor obliga�ii ale organizatorilor ac�iunilor de vân�toare, �i anume: - s� aib� asupra lor autoriza�ia de vân�toare colectiv� tip A sau, dup� caz, tip B, completat� corect; - s� verifice la to�i vân�torii participan�i permisul de arm�, permisul de vân�toare sau ordinul de serviciu, armamentul, muni�ia �i asigurarea obligatorie împotriva accidentelor; - s� efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor; - s� prezinte vân�torilor principalele reguli de practicare a vân�torii, speciile de vânat în care se poate trage, num�rul de exemplare permis a se vâna �i altele asemenea; - s� informeze �i s� instruiasc� vân�torii asupra semnalelor sonore - de începere �i de încetare a goanei utilizate în timpul vân�torii; - s� informeze vân�torii �i gona�ii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vân�toare - zone abrupte, stânc�rii, grohoti�uri, ape curg�toare, canale, mla�tini, arbori anina�i, zone de formare a avalan�elor; - s� interzic� exercitarea vân�torii de c�tre persoanele aflate în stare de ebrietate, precum �i consumul de alcool în timpul vân�torii; - s� stabileasc� amplasarea vân�torilor în stand �i s� informeaze fiecare vân�tor asupra pozi�iei ocupate de vecini �i, în func�ie de situa�ie, asupra pozi�iei vân�torilor amplasa�i pe flancuri; - s� stabileasc� direc�iile si unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum �i interdic�iile de tragere în func�ie de amplasarea vân�torilor în standuri; - s� stabileasc� componen�a echipelor de gona�i �i conduc�torii acestora, în func�ie de tipul de vânat, �i s� îi instruiasc� asupra modului de desf��urare a fiec�rei goane, pentru vân�torile colective la goan�; - s� interzic� folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vân�toare; - s� anun�e prin semnale sonore începerea �i încetarea goanei, precum �i a tirului; - s� conduc� vân�torii în fondul de vân�toare numai dac� posed� asigurare împotriva accidentelor de vân�toare �i dac� autoriza�ia, permisul de vân�toare, permisul de arm� �i armamentul sunt regulamentare; - s� completeze cu pix rezultatele înregistrate de fiecare vân�tor, la fiecare ac�iune organizat� în baza autoriza�iei de vân�toare; - s� crotalieze �i s� înscrie în autoriza�ia de vân�toare individual� vânatul împu�cat �i num�rul crotaliei, imediat dup� ce acesta a fost recuperat, înainte de a p�r�si fondul cinegetic; - s� exclud� vân�torii care nu respect� regulile privind organizarea �i practicarea vân�torii în timpul în care se afl� în fondul cinegetic; - s� constituie echipe pentru urm�rirea vânatului mare r�nit; - s� organizeze �i s� supravegheze transportul vânatului mare împu�cat pân� la mijlocul de transport. 6. Cunoa�terea urm�toarelor obliga�ii ale persoanelor autorizate s� practice vân�toarea individual, �i anume: - s� prezinte organizatorului autoriza�ia de vân�toare, permisul de vân�toare, permisul de arm� sau, dup� caz, ordinul de serviciu, crotaliile corespunz�toare �i asigurarea obligatorie împotriva accidentelor; - s� se prezinte cu armament �i muni�ii care trebuie s� aib� caracteristicile necesare pentru împu�carea exemplarului din specia înscris� în autoriza�ia de vân�toare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, �i s� le prezinte organizatorului pentru control; - la vân�toarea de selec�ie vor trage numai în exemplarul indicat de organizator; - la urs, cerb comun, cerb lop�tar, capr� neagr� vor folosi numai arme cu �evi ghintuite �i cartu�e cu glon�, în conformitate cu reglement�rile în vigoare, iar la mistre�, c�prior �i muflon se pot folosi �i arme de vân�toare cu �eav� lis�, îns� numai cu muni�ie cu proiectil unic; - înainte de a se încarc� arma se verific� �i se cur�� evile de eventualele depuneri de frunze, p�mânt, z�pad� etc.;


- înc�rcarea armei se face la locul de vân�toare, dup� ce se asigur� c� pe direc�ia de tragere nu se afl� alte persoane; - înc�rcarea armei basculante se va face cu �evile îndreptate în jos, închiderea realizându-se prin ridicarea patului; - carabinele se încarc� �inându-se cu �eava în sus; - imediat dup� înc�rcare arma trebuie asigurat�; - arma se poart� în mân� sau pe um�r, asigurat�, pân� la identificarea vânatului; - înainte de ac�ionarea siguran�ei �i declan�area focului asupra vânatului, vân�torul se va asigura c� pe direc�ia lui de tragere nu sunt persoane; - declan�area focului se va face numai dup� identificarea clar� a vânatului; - declan�area focului asupra vânatului în mi�care pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai dup� asigurarea c� prin rico�are nu pot fi provocate accidente; - cand se utilizeaz� barca, vân�torul se va a�eza cu spatele la barcagiu �i va �ine arma îndreptat� cu �eava în sus; tirul este permis numai în fa�� i lateral; - declan�area focului din observator se va face numai dup� identificarea precis� a vânatului; 7. Cunoa�terea urm�toarelor obliga�ii ale vân�torilor la vân�torile colective, �i anume: - deplasarea vân�torilor în teren, între goane, se face în lini�te pe un singur rând; - la a�ezarea în stand, fiecare vân�tor trebuie s� cunoasc� locul de amplasare a vecinilor; - este interzis� schimbarea locului indicat de organizator; - este interzis consumul de b�uturi alcoolice în timpul ac�iunii de vân�toare; - înc�rcarea armei se va face numai în stand, dup� ce vân�torul �i-a ocupat locul indicat de organizator; - arma se descarc� în stand, dup� semnalul de încetare a goanei; - este interzis� p�r�sirea standului în timpul vân�torii; - urm�rirea vânatului r�nit se va face dup� încetarea goanei �i numai cu aprobarea organizatorului; - se execut� foc în vânat doar dup� ce acesta a fost foarte bine identificat �i numai dac� se afl� sub distan�a de tir eficient; - nu se trage în vânatul aflat în fa�a vecinului; - înainte de p�r�sirea standului pentru goana urm�toare, arma se descarc�, deplasarea între goane f�cându-se doar cu arma basculat� sau cu închiz�torul deschis, astfel încât acest lucru s� fie vizibil; nu se p�r�se�te standul pân� când nu sunt strânse toate tuburile trase pentru a fi duse ulterior la un container destinat de�eurilor; - ridicarea vânatului c�zut se va realiza numai dup� încetarea goanei; - în situa�ia amplas�rii standurilor pe o singur� linie, se interzice declan�area focului sub un unghi mai mic de 450 fa�� de linia vân�torilor, tirul fiind permis în fa�a �i în spatele liniei vân�torilor; - în situa�ia amplas�rii standurilor în linie pe o distan�� mai mic� de 200 m, cu unul sau dou� flancuri, declan�area focului de c�tre vân�torii afla�i pe flancuri este permis� numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 450; - în teren liber se interzice tirul în fa�� cu arma cu alice când gona�ii au ajuns la 200 m de linia standului; - în teren liber se interzice tirul în fa�� cu arma cu glon� sau cartu� cu proiectil unic, când gona�ii au ajuns la 500 m de linia standului; - interzicerea tirului în fa�� se semnalizeaz� sonor de c�tre organizator. Dup� acest semnal, tirul este permis numai în spatele liniei standurilor; - pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standului trecerea armei înc�rcate peste acesta, se va realiza numai cu �eava în sus; - pentru urm�rirea vânatului mare r�nit, se stabilesc de c�tre organizator echipele de c�utare �i recuperare, formate din minimum 2 vân�tori dota�i cu armament corespunz�tor �i câini de vân�toare; - vân�torii au obliga�ia de a avertiza gona�ii, în cazul în care vânatul mare r�nit se deplaseaz� în direc�ia acestora;


- în cazul vân�torilor la pând�, cu mai multe standuri al�turate, fiecare vân�tor trebuie s� cunoasc� locurile în care sunt a�ezati ceilal�i vân�tori; - declan�area focului se va face numai dup� identificarea clar� a vânatului; - p�r�sirea standului se va face la ora sau la semnalul stabilit de organizator. 8. Cunoa�terea urm�toarelor obliga�ii ale gona�ilor la vân�torile colective: - s� se deplaseze în goan� alinia�i cu vecinii, la distan�� egal� de ace�tia, pe traseul sau dup� direc�ia indicat� de organizator; - s� fac� permanent zgomot pentru a fi u�or identifica�i de vân�tori, mai ales atunci când se apropie de linia acestora; - s� avertizeze vân�torii în momentul observ�rii vânatului, conform regulilor stabilite de organizatorul vân�torii la începutul acesteia; - s� nu se apropie de vânatul mare c�zut �i nici de cel r�nit; - s� poarte elemente care permit identificarea lor; - la vân�torile de mistre� �i urs, fiecare echip� de 4 gona�i va fi condus� de c�tre un vân�tor înarmat preg�tit s� trag� în orice moment în vânatul r�nit, observat pe parcurs de c�tre gona�ii din echip�; - gona�ii au obliga�ia de a confirma recep�ionarea semnalului de avertizare; - observatorii, invita�ii �i candida�ii la ob�inerea permisului de vân�toare vor respecta regulile stabilite de organizatorul ac�iunii de vân�toare. Nr. Numele �i prenumele Codul numeric Semn�tura Semn�tura Crt. stagiarului personal stagiarului organizatorului 1. 2. 3. ...

Prezentul proces verbal a fost încheiat într-un exemplar, care va fi depus �i înregistrat la sediul .................................. . (organiza�ia vân�toreasc�) O copie a prezentului proces verbal se p�streaz� la organizator, iar alte copii se transmit candida�ilor prezen�i la instruire.

Organizator

.........................

(Semn�tura)


Anexa Nr. 4

(Anexa nr. 4

la Regulamentul pentru ob�inerea permiselor de vân�toare) Organiza�ia vân�toreasc� …………………………….. Nr. _________/__________

R E C O M A N D A R E D E A B S O L V I R E Ca urmare a rezultatelor ob�inute în perioada de stagiatur� realizat� conform

Regulamentului pentru ob�inerea permiselor de vân�toare recomand�m pe d-l/d-na

…………………………………….., fiul/fiica lui …………………�i a

…….……………………., domiciliat/domiciliat� în …………………………………. posesor al

BI/CI seria …….. nr. ………………. eliberat de ……………………….. la data de

……………., C.N.P. ......................................, pentru a participa la examenul pentru

dobândirea permisului de vân�toare permanent.

Data: Conduc�tor executiv/împuternicit, .................... (nume, prenume, func�ia)

…………………….


1

Anexa Nr. 5

(Anexa nr. 6 la Regulamentul pentru ob�inerea permiselor de vân�toare)

Set de întreb�ri �i r�spunsuri privind examenul de vân�tor*

CAPITOLUL I - BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUN� CINEGETIC� SUBCAPITOLUL I. A - MAMIFERE MARI 1. Durata cre�terii coarnelor cerbului comun este de: a) 60 - 70 zile; b) 90 – 100 zile; c) 120 – 130 zile. 2. Împerecherea cerbului comun se desf��oar� în perioada: a) septembrie –octombrie; b) iulie – august; c) noiembrie – decembrie. 3. Aprecierea vârstei cerbului împu�cat se poate face dup�: a) denti�ie; b) m�rimea copitelor; c) greutatea craniului. 4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face dup�: a) forma capului; b) forma corpului �i comportamentul animalului pe teren; c) culoarea p�rului. 5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de: a) zona de câmpie cu monoculturi; b) p�durile de foioase sau de amestec de foioase �i r��inoase de mare întindere; c) stepa. 6. Longevitatea cerbului comun este de: a) aproximativ 10 ani; b) aproximativ 15 ani; c) aproximativ 20 de ani. 7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada: a) martie-iunie; b) iulie - august; c) octombrie-noiembrie. 8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent: a) diurn; b) nocturn; c) crepuscular �i auroral.


2

9. Pr�d�torul cel mai important al cerbului comun este: a) ursul; b) râsul; c) lupul. 10. Care este perioada în care î�i leapad� coarnele cerbul comun, matur? a) decembrie-ianuarie; b) septembrie-octombrie; c) februarie-martie. 11. Cerbul comun n�pârle�te: a) numai prim�vara; b) numai toamna; c) atât prim�vara cât �i toamna. 12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent. 13. “Raza lupului” apare la : a) cerbul comun; b) cerbul lop�tar; c) c�prior. 14. La care dintre urm�toarele specii este evident dimorfismul sexual ? a) urs; b) cerb; c) lup. 15. Care este perioada de f�tare a ciutelor de cerb comun ? a) martie - aprilie; b) aprilie-mai; c) mai – iunie. 16. Care este durata gesta�iei la ciutele de cerb comun? a) 28 de s�pt�mâni; b) 34 de s�pt�mâni; c) 40 de s�pt�mâni. 17. Puiul de cerb comun cu vârsta pân� în 10 luni este denumit: a) cerbulean sau juninc�, dup� caz; b) vi�el sau vi�ea, dup� caz; c) ied sau iad�, dup� caz. 18. Ce se în�elege prin “locul de culcu�“ al cerbului? a) locul în care se ascunde în caz de pericol ; b) locul unde se odihne�te �i rumeg� în timpul zilei ; c) locul unde doarme în timpul nop�ii. 19. Dup� perioada de bonc�nit, cerbii b�trâni: a) continu� s� conduc� cârdurile de bonc�nit constituite; b) se integreaz� în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;


3

c) se retrag în locuri mai pu�in accesibile unde tr�iesc izola�i. 20. Ce sunt sc�ld�torile cerbilor ? a) mocirle în care au obiceiul de a se sc�lda în perioada bonc�nitului; b) ape curg�toare în care se r�coresc în zilele c�lduroase; c) lacuri alpine în care se scald�. 21. Cu ce se hr�nesc natural cerbii în timpul iernii? a) cu tuberculi; b) cu frunze uscate de arbori; c) cu lujeri, muguri, coaj� de arbori. 22. Aprecia�i care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selec�ie: a) A; b) B; c) C. 23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poart� denumirea de ramura (raza)

lupului? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 4. 24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poart� denumirea de ramura (raza)

ochiului? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3.

� a) b) c)

�


4

25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poart� denumirea de ramura (raza) de ghe�uri?

a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3. 26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poart� denumirea de ramura (raza)

mijlocie? a) nr. 1; b) nr. 2; c) nr. 3. 27. Unde este situat� rozeta la coarnele de cerb comun: a) la baza pr�jinei; b) la baza ramurei mijlocii; c) la baza coroanei. 28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la vi�elul de cerb comun: a) prezen�a petelor de culoare mai deschis� pe blan� în primele 3 luni de via��; b) lipsa mirosului specific în primele dou� s�pt�mâni de via��; c) faptul c� nu deosebe�te culorile în primele dou� s�pt�mâni de via��. 29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de: a) 250 kg; b) 180 kg; c) 140 kg. 30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare: a) brun-ro�cat�; b) brun închis – cenu�ie; c) brun�, cu pete albe. 31. Vara, cerbul comun are blana de culoare: a) brun-ro�cat�; b) brun închis – cenu�ie; c) brun� cu pete albe. 32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la: a) 8 – 10 ani; b) 11 – 13 ani; c) 14 – 16 ani.

�

�


5

33. Cerbii comuni intr� în regres, inclusiv în privin�a trofeului, dup�: a) 10-11 ani; b) 11-12 ani; c) 13-14 ani. 34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciut�, în primul rând

ca: a) m�rime; b) form�; c) culoare. 35. Cerbul comun se întâlne�te în România: a) de la câmpie pân� în golul de munte; b) doar la deal �i la munte; c) numai la munte. 36. Cârdurile de cerb comun, la bonc�nit, sunt formate de regul� din: a) 2-3 masculi dominan�i �i mai multe ciute; b) un mascul dominant �i mai multe ciute; c) un mascul dominant �i o ciut�. 37. Bonc�nitul la cerbul comun începe, de regul�, mai devreme la: a) câmpie; b) deal; c) munte. 38. Vi�elul de cerb comun prezint�, în primele luni de via��, fenomenul de homocromie? a) da; b) nu; c) doar unele exemplare. 39. Care din urm�toarele categorii reprezint� exemplare de selec�ie la specia cerb

comun, de�i au o dezvoltare corporal� normal�? a) suli�arii de un an �i jum�tate; b) furcarii de doi ani �i jum�tate; c) cerbii adul�i care au ajuns la apogeu. 40. Ritualul de împerechere la cerb comun poart� denumirea de: a) bonc�nit; b) gonit; c) alergat. 41. Ce se întelege printr-un “cerb de 14 impar” ? a) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 7 ramuri iar pe cel�lalt corn mai pu�in

de 7 ramuri; b) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 7 ramuri iar pe cel�lalt corn 8 ramuri; c) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 7 ramuri indiferent de num�rul ramurilor de pe

celalalt corn. 42. Ce se întelege printr-un “cerb de 16 par” ? a) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 8 ramuri iar pe cel�lalt corn mai pu�in de 8

ramuri;


6

b) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 8 ramuri iar pe cel�lalt corn tot 8 ramuri;

c) Cerb comun al c�rui trofeu prezint� pe un corn 8 ramuri indiferent de num�rul ramurilor de pe celalalt corn.

43. Vârsta la care coarnele cerbului lop�tar ating dezvoltarea maxim� este de: a) 5 – 6 ani; b) 9 - 10 ani; c) 14 - 16 ani. 44. Maturitatea sexual� a ciutei de lop�tar este atins� la vârsta de: a) 1 an �i 5 luni; b) la 2 ani �i 3 luni; c) la 3 ani. 45. Perioada de împerechere a cerbului lop�tar este: a) octombrie –noiembrie; b) august – septembrie; c) ianuarie-februarie. 46. Ciuta de lop�tar fat� în perioada: a) mai-iunie; b) februarie-martie; c) martie-mai. 47. Biotopul favorabil cerbului lop�tar îl reprezint�: a) p�durile de r��inoase de mare întindere; b) p�durile de amestec de foioase �i r��inoase din zona montan�; c) p�durile de foioase de întindere mic� intercalate cu terenuri agricole din zona de �es �i

coline. 48. Longevitatea cerbului lop�tar este de: a) 10 – 12 ani; b) 14 – 16 ani; c) 20 – 25 ani. 49. Cum este bonc�nitul cerbului lop�tar comparativ cu cel al cerbului comun? a) este mai puternic �i mai melodios; b) este mai intens �i mai modulat; c) este mai slab �i mai monoton. 50. Cât dureaz� gesta�ia la femelele de cerb lop�tar? a) 45 de s�pt�mâni; b) 24 de s�pt�mâni; c) 33 de s�pt�mâni. 51. Preciza�i care din cele trei specii, cerb comun, cerb lop�tar �i c�prior este mai pu�in

preten�ioas� cu privire la calitatea hranei? a) cerb comun; b) cerb lop�tar; c) c�prior. 52. În cazul cerbilor lop�tari bonc�nesc: a) numai masculii;


7

b) atât masculii cât �i femelele; c) numai femelele. 53. Cornul de cerb lop�tar dezvoltat normal, poate avea cel mult a) dou� ramuri �i o lopat�; b) dou� ramuri �i dou� lope�i; c) trei ramuri �i o lopat�. 54. Care dintre urm�toarele specii de cervide are coada cea mai lung�? a) cerbul comun; b) cerbul lop�tar; c) c�priorul. 55. Greutatea cerbului lop�tar la apogeu este în medie de: a) 50 kg; b) 70 kg; c) 100 kg. 56. Pentru cerbul lop�tar din România, sunt propice biotopurile din: a) zona de joas� altitudine; b) zona de dealuri înalte; c) zona de munte. 57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul c� majoritatea

exemplarelor prezint� vara pete albe pe p�r�ile laterale ale corpului �i pe spate? a) cerbul lop�tar; b) cerbul comun; c) c�prior. 58. C�derea coarnelor masculului de cerb lop�tar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în

luna: a) februarie; b) aprilie; c) decembrie. 59. În care zon� geografic� a ��rii se întâlnesc cele mai mari efective de lop�tar? a) Subcarpa�ii Getici; b) Câmpia Olteniei; c) Câmpia de Vest. 60. Durata cre�terii coarnelor c�priorului este de: a) 60 zile; b) 80 – 90 zile; c) 120 – 130 zile. 61. C�derea coarnelor masculului de c�prior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în

perioada: d) octombrie – decembrie; e) iulie – august; f) septembrie – octombrie. 62. C�derea primei serii de coarne (f�r� rozet�) la masculul de c�prior are loc de obicei

în luna: a) februarie;


8

b) noiembrie; c) septembrie. 63. Împerecherea c�priorului se desf��oar� de regula în perioada: a) iulie – august; b) mai – iunie; c) septembrie – octombrie. 64. Aprecierea vârstei c�priorului împu�cat se poate face: a) dup� denti�ie; b) dup� m�rimea copitelor; c) dup� greutatea craniului. 65. Aprecierea vârstei c�priorului viu se poate face: a) dup� forma corpului �i comportament; b) dup� forma �i m�rimea coarnelor; c) dup� culoarea bl�nii. 66. Biotopul favorabil c�priorului este reprezentat de: a) trupuri mici de p�dure din zona de câmpie �i deal; b) p�duri întinse de foioase; c) p�duri întinse de r��inoase. 67. Longevitatea c�priorului este de aproximativ: a) 5 ani; b) 10 ani; c) 15 ani. 68. Constituirea cârdurilor de c�priori are loc în perioada: a) martie-iunie; b) august-septembrie; c) octombrie-noiembrie. 69. Pr�d�torii cei mai importan�i al c�priorului în zona de munte �i dealuri înalte sunt: a) ursul �i lupul; b) �acalul �i râsul; c) lupul �i râsul. 70. Pr�d�torii cei mai importan�i ai c�priorului în zona de câmpie sunt: a) mistre�ul �i pisica s�lbatic�; b) râsul �i �acalul; c) vulpea, �acalul �i câinii hoinari. 71. Dimorfismul sexual la c�prior este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 72. Maximul dezvolt�rii coarnelor la c�prior este atins la vârsta de: a) 5 – 8 ani; b) 2-4 ani; c) 9-12 ani. 73. Femela de c�prior ajunge la maturitate sexual� la vârsta de :


9

a) 2 ani; b) 3 ani; c) 1 an �i 2 luni. 74. La c�prior, coarnele reprezint�: a) adaptare la condi�iile de mediu; b) malforma�ie a craniului; c) caracter sexual secundar. 75. La c�prior, coarnele cu peruc� reprezint�: a) adaptare la condi�iile de mediu; b) malforma�ie; c) caracter sexual secundar. 76. La c�prior, apari�ia coarnelor cu peruc� reprezint� efectul: a) adapt�rii la condi�iile de mediu b) castr�rii sau lez�rii testiculelor; c) lez�rii cilindrilor frontali. 77. “Oglinda” este caracteristic� bl�nii c�priorului în perioada de: a) var�; b) toamn�; c) tot timpul anului. 78. Preciza�i care din cele trei specii, cerb comun, cerb lop�tar �i c�prior este mai

preten�ioas� cu privire la calitatea hranei? a) cerb comun; b) cerb lop�tar; c) c�prior. 79. În ce perioad� a anului se mai pot împerechea femelele de c�prior r�mase

nefecundate în perioada iulie-august? a) în lunile septembrie – octombrie; b) în lunile octombrie – noiembrie; c) în lunile noiembrie – decembrie. 80. Câ�i iezi fat� de obicei o femel� de c�prior? a) unul; b) doi; c) trei. 81. La cât timp de la f�tare iedul de c�prior se poate ridica în picioare? a) imediat; b) la 3-4 ore de la f�tare; c) dup� câteva zile de la f�tare. 82. Cum se prezint� comportamentul social la c�priorul mascul? a) este solitar de prim�vara pân� toamna �i se grupeaz� pe timpul iernii; b) cei tineri tr�iesc în grupuri iar cei b�trâni solitari; c) to�i masculii tr�iesc solitari tot timpul vie�ii, numai femelele se grupeaz�. 83. Prin ce se caracterizeaz� comportamentul de hr�nire al c�priorului? a) este foarte preten�ios în alegerea hranei, nu pa�te la rând, ci alege speciile; b) nu este preten�ios în alegerea hranei �i consum� orice vegeta�ie;


10

c) prefer� s� road� lujerii speciilor foioase ca �i capra domestic�. 84. Vara, blana c�priorului are culoarea: a) cenu�ie; b) ro�cat�; c) brun� 85. Activitatea c�priorului are caracter preponderent: a) diurn; b) crepuscular; c) crepuscular �i auroral. 86. În anumite regiuni, denumirea de «�ap ro�u» se folose�te popular pentru: a) masculii de capr� neagr� de culoare ro�cat�; b) masculul c�priorului; c) masculul de capr� neagr� în timpul verii. 87. No�iunea de “ oglind�” define�te: a) suprafa�a de ap� pe care se odihne�te vânatul de balt�; b) pata de culoare alb�, din jurul anusului la femela de c�prior sau penele secundare de pe

aripile ra�elor; c) umbra l�sat� de ra�e �i gâ�te, pe suprafa�a apei, la l�sarea serii. 88. Care din urm�toarele specii nu au vezic� biliar�? a) cerbul comun; b) c�priorul; c) mistre�ul. 89. Raportul normal între sexe la c�prior este considerat: a) 1:1; b) 1:2; c) 1:3. 90. Greutatea c�priorului la apogeu este în medie de: a) 15 kg; b) 30 kg; c) 50 kg. 91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferen�� de greutate între

mascul si femel�: a) cerb comun; b) cerb lop�tar; c) c�prior. 92. Care din urm�toarele specii de cervide nu se scald� niciodat� pentru deparazitare �i

r�corirea corpului? a) cerbul comun; b) cerbul lop�tar; c) c�priorul. 93. Perioada de gesta�ie la c�prioar� dureaz� în mod obi�nuit: a) 9 luni; b) 5 luni; c) 4 luni.


11

94. În care zon� geografic� a ��rii se întâlnesc cele mai mari efective de “c�prior de

câmp” (care tr�ie�te toat� via�a în afara p�durii)? a) Câmpia de Vest; b) Câmpia Român�; c) Podi�ul Dobrogei. 95. Ritualul de împerechere la c�prior poart� denumirea de: a) bonc�nit; b) rotit; c) alergat. 96. Glasul masculului de c�prior poart� denumirea de: a) br�hnit; b) beh�it; c) bonc�nit. 97. Care din urm�toarele categorii reprezint� exemplare de selec�ie la specia c�prior,

de�i au o dezvoltare corporal� normal�? a) suli�arii de un an; b) furcarii de doi ani; c) c�priorii adul�i care au ajuns la apogeu. 98. Cornul de c�rprior dezvoltat normal are: a) dou� ramuri; b) trei ramuri; c) patru ramuri. 99. C�derea coarnelor la femela de capr� neagr� are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodat�. 100. C�derea coarnelor la masculul de capr� neagr� are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodat�. 101. Împerecherea la capr� neagr� se desf��oar� în perioada: a) octombrie – noiembrie; b) iulie – august; c) august – septembrie. 102. Aprecierea vârstei caprei negre împu�cate se poate face: a) dup� num�rul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaug� cifra 1; b) dup� lungimea coarnelor, la care se adaug� lungimea cepilor oso�i; c) dup� grosimea coarnelor, la care se adaug� grosimea cepilor oso�i. 103. La masculul de capr� neagr�, curbura la vârf a coarnelor este de circa: a) 120º; b) 140º; c) 180º. 104. La femela de capr� neagr� curbura la vîrf a coarnelor este de circa:


12

a) 90º; b) 120 - 140º; c) 180º. 105. La capr� neagr� coarnele cresc pân� la: a) 5 ani; b) 10 ani; c) sfâr�itul vie�ii. 106. La capr� neagr� coarnele cresc pe: a) cilindrii frontali; b) cepi oso�i; c) prelungiri ale oaselor temporale. 107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de: a) limita altitudinal� superioar� a p�durii �i golul alpin; b) p�durile întinse de foioase �i r��inoase din zona de munte; c) exclusiv pe p��unile �i în stânc�riile din zona de munte. 108. Longevitatea caprei negre este de: a) 5 – 10 ani; b) 10 – 12 ani; c) 15 -20 ani. 109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul: a) exclusiv solitar; b) în ciopor; c) cu perechea. 110. Pr�d�torii cei mai importan�i ai caprei negre sunt: a) ursul �i mistre�ul; b) �acalul �i vulpea; c) lupul �i râsul. 111. Dimorfismul sexual la capr� neagr� este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 112. La capra neagr� „cornetele” reprezint�: a) forma�iuni cornoase ce cresc din pielea capului �i îmbrac� cepii oso�i; b) o continuare a craniului; c) cilindri frontali. 113. Urma caprei negre este: a) alungit�, iar pintenii se imprim� doar în fug�; b) alungit�, iar pintenii se imprim� totdeauna; c) l��it�, iar pintenii nu se imprim� de obicei. 114. “Oglinda” este vizibil� la blana caprei negre în perioada de: a) var�; b) toamn�; c) tot timpul anului.


13

115. Care este culoarea caprei negre în perioada de var�? a) brun� închis; b) neagr�; c) maroniu – g�lbuie. 116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarn�? a) brun� închis; b) neagr�; c) g�lbuie – cenu�ie. 117. Cele mai dezvoltate sim�uri la capra neagr� sunt : a) auzul �i v�zul; b) auzul �i mirosul; c) mirosul �i v�zul.

118. Cum se prezint� comportamentul social al caprei negre? a) duce în general via�� de grup; b) se grupeaz� numai în perioada împerecherii; c) nu se grupeaz� dup� maturizare, tr�ind izolat fiecare individ. 119. La capra neagr� coarnele sunt specifice: a) doar masculilor; b) doar femelelor batrâne; c) ambelor sexe. 120. Greutatea masculului de capr� neagr� este, de regul�, de: a) 15-20 kg; b) 20-30 kg; c) 30-45 kg. 121. Longevitatea caprei negre este apreciat� la circa: a) 10 - 15 ani; b) 15 – 20 ani; c) 20 - 30 ani. 122. Capra neagr� are activitate preponderent: a) diurn�; b) auroral� �i crepuscular�; c) nocturn�. 123. În cea mai mare parte din an, �apii de capr� neagr�, b�trâni, tr�iesc: a) solitari, cu excep�ia perioadei de împerechere când vin la ciopoare; b) în ciopoare compuse din �api �i capre cu iezi �i tineret; c) în grup familial, compus împreun� cu capra �i iedul s�u. 124. Hrana caprei negre este constituit� preponderent din: a) licheni, graminee, lujeri �i muguri de foioase; b) lujeri �i muguri din specii de stejar; c) mu�chi, lujeri de larice �i tis�, grâu, orz �i ov�z. 125. Dup� cel de-al doilea r�zboi mondial efectivele de capr� neagr� în România erau

prezente în: a) Carpa�ii Orientali; b) Carpa�ii Meridionali;


14

c) Carpa�ii Occidentali. 126. În România efective de capr� neagr� se g�sesc în prezent în: a) Carpatii Meridionali, Occidentali �i Orientali; b) doar în Carpa�ii Orientali si Meridionali; c) doar în Carpa�ii Merdional �i Occidentali. 127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este: a) altitudinea; b) prezen�a stânc�riilor greu accesibile; c) sursa de hran� natural� de bun� calitate. 128. C�derea coarnelor la muflon are loc în perioada: a) octombrie – decembrie; b) iulie – august; c) niciodat�. 129. Împerecherea la muflon se desf��oar� în perioada : a) octombrie - decembrie; b) martie – aprilie; c) mai – iulie. 130. Aprecierea vârstei muflonului împu�cat se poate face: a) dup� num�rul inelelor anuale de pe coarne; b) dup� lungimea coarnelor; c) dup� grosimea coarnelor. 131. La masculul de muflon coarnele sunt: a) lungi �i spiralate; b) scurte �i îndreptate spre spate; c) lungi �i îndreptate în sus. 132. La femela de muflon coarnele sunt: a) lungi �i spiralate; b) scurte �i îndreptate spre spate; c) lungi �i îndreptate în sus. 133. La muflon coarnele cresc pân� la: a) 5 ani; b) 10 ani; c) sfâr�itul vie�ii. 134. La muflon coarnele cresc pe: a) cilindrii frontali; b) cepi oso�i; c) prelungiri ale oaselor temporale. 135. Sim�urile dezvoltate ale muflonului sunt: a) doar auzul �i v�zul; b) doar auzul �i mirosul; c) auzul, v�zul �i mirosul. 136. Activitatea muflonului are caracter preponderent: a) diurn;


15

b) auroral; c) crepuscular �i nocturn. 137. Dimorfismul sexual la muflon este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexual� la vârsta de : a) 1 an. b) 1,5 ani; c) 2 ani; 139. La muflon, m�rimea coarnelor reprezint�: a) adaptare la condi�iile de mediu; b) malforma�ie a craniului; c) caracter sexual secundar. 140. Ce este cilindrul frontal? a) anomalie rar întâlnit� la capra neagr�; b) partea din craniu pe care cre�te cornul la cervide; c) interiorul vârfului tevii la armele cu �evi lise. 141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte: a) cerbul comun, cerbul lop�tar �i capra neagr�; b) cerbul lop�tar, capra neagr� �i c�priorul; c) cerbul comun, cerbul lop�tar �i c�priorul. 142. Dintre cele trei sim�uri, miros, auz �i v�z, care este cel mai redus în cazul

mistre�ului? a) mirosul; b) auzul; c) v�zul. 143. Sim�urile mai dezvoltate ale mistre�ului sunt: a) auzul �i v�zul; b) mirosul �i auzul; c) v�zul �i mirosul. 144. Care din imaginile de mai jos reprezint� urma tipar, la mers lini�tit, a mistre�ului? a) A b) B c) C

A B C 145. Care urme tipar sunt mai mari la mistre�? a) urmele tipar ale membrelor anterioare; b) urmele tipar ale membrelor posterioare;


16

c) nu exist� deosebiri de m�rime între urme. 146. Exist� deosebiri între m�rimea urmelor mistre�ului �i m�rimea urmelor porcului

domestic ? a) da, la mistre�, m�rimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât m�rimea

urmelor membrelor posterioare; b) da, la porcul domestic, m�rimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât m�rimea

urmelor membrelor posterioare; c) nu exist� deosebiri între m�rimea urmelor celor dou� specii. 147. În România, biotopul favorabil mistre�ului este reprezentat de: a) p�durile de r��inoase; b) p�durile întinse de foioase; c) stepa. 148. Formarea cârdurilor de mistre�i se realizeaz� în luna: a) martie; b) august; c) noiembrie. 149. Activitatea mistre�ului în c�utarea hranei are caracter preponderent: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 150. Prin ce se manifest� dimorfismul sexual la mistre�ul cu vârsta peste doi ani? a) culoarea p�rului; b) forma corpului �i m�rimea col�ilor arm�; c) lungimea corpului. 151. Hrana mistre�ului este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 152. La ce vârst� ating dimensiunile maxime col�ii mistre�ului? a) la 4 - 6 ani; b) la 7 - 10 ani; c) la 15 ani. 153. La ce vârst� încep s� se toceasc� col�ii arm� ai mistre�ului mascul? a) la 12 – 14 luni; b) la 16 – 18 luni; c) la 20 – 22 luni. 154. La mistre�, col�ii arm� constituie: a) malforma�ie a maxilarului inferior; b) caninii de pe maxilarul inferior; c) caninii de pe maxilarului superior. 155. Col�ii ascu�itori ai mistre�ului cresc pe: a) maxilarul inferior; b) maxilarul superior; c) ambele maxilare.


17

156. Împerecherea mistre�ului se desf��oar� de regul� în perioada: a) iulie – august; b) august – septembrie; c) octombrie – decembrie. 157. Aprecierea vârstei mistre�ului împu�cat, cu vârsta sub doi ani �i jum�tate, se poate

face: a) dup� denti�ie; b) dup� m�rimea copitelor; c) dup� col�i. 158. Aprecierea vârstei mistre�ului mascul împu�cat, cu vârsta mai mare de doi ani �i

jum�tate, se poate face: a) dup� greutate; b) dup� m�rimea copitelor; c) dup� col�i. 159. Longevitatea mistre�ului este de: a) 4-5 ani; b) 7-8 ani; c) peste 10 ani. 160. Gesta�ia la mistre� este de: a) 10 s�pt�mâni; b) 14 s�pt�mâni; c) 16-17 s�pt�mâni. 161. Vierii solitari se al�tur� ciurdelor pe perioada: a) martie-aprilie; b) august-septembrie; c) octombrie-ianuarie. 162. La ce vârst� atinge mistre�ul în condi�ii normale maturitatea sexual�? a) în al doilea an de via��; b) în primul an de via��; c) la vârsta de trei ani. 163. Cât timp dureaz� gesta�ia la femelele de mistre�? a) între 90 �i 100 zile; b) între 140 si 150 zile; c) între 115 – 120 zile. 164. Omul poate fi atacat de mistre� în urm�toarele situa�ii : a) când mistre�ul este r�nit; b) când mistre�ul este deranjat la locurile de hr�nire; c) când mistre�ul este deranjat la locurile de odihn�. 165. Cum se deosebe�te cel mai u�or urma mistre�ului de cea de cerb comun? a) dup� form�; b) dup� m�rime; c) dup� imprimarea lateral� a pintenilor, la mistre�. 166. Ciurda de mistre�i este condus� de:


18

a) perechea conduc�toare; b) vierul cel mai b�trân; c) scroafa cea mai în vârst�. 167. Greutatea vierilor de mistre� poate dep��i în mod excep�ional: a) 200 kg; b) 300 kg; c) 400 kg. 168. Mistre�ii se scald� cu pl�cere în: a) ape curate st�t�toare; b) ape curate curg�toare; c) mocirl�. 169. Dintre cele trei specii, urs, lup �i râs, preciza�i care afecteaz� cel mai puternic

efectivele de mistre�: a) ursul; b) lupul; c) râsul. 170. Fenomenul de homocromie se manifest� la purceii de mistre� prin: a) dungi longitudinale pe blan�, mai deschise la culoare; b) dungi transversale pe blan�, mai închise la culoare; c) pete pe blan�, mai deschise la culoare. 171. Care dintre speciile de mai jos se pot încruci�a �i pot da na�tere la pui viabili? a) mistre�ul cu porcul domestic; b) vulpea cu câinele domestic; c) iepurele de câmp cu iepurele de cas�. 172. Câte specii de urs exist� în libertate în România? a) o specie; b) dou� specii; c) trei specii. 173. Activitatea ursului are caracter preponderent: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 174. Dintre cele trei sim�uri miros, auz �i v�z, preciza�i care sunt mai dezvoltate la urs: a) miros �i auz; b) auz �i v�z; c) v�z �i miros. 175. Dintre cele trei sim�uri miros, auz �i v�z, preciza�i care este mai slab dezvoltat la

urs: a) miros; b) auz; c) v�z. 176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de: a) p�durile de mare întindere, din zona de dealuri înalte �i munte; b) p�durile de mic� întindere, din zona de câmpie, cu surse de hran�;


19

c) stânc�riile din golul alpin. 177. Ursul vâneaz� pentru a se hr�ni urm�toarele animale : a) doar s�n�toase; b) doar slabe, bolnave, r�nite; c) s�n�toase, slabe, bolnave, r�nite. 178. Ursul vâneaz� pentru a se hr�ni urm�toarele animale : a) doar s�lbatice; b) doar domestice; c) s�lbatice �i domestice 179. Dimorfismul sexual la urs este: a) mediu pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent. 180. Care din imaginile de mai jos reprezint� urma pârtie a ursului? a) A; b) B; c) C.

A B C 181. Cum se prezint� comportamentul de hr�nire al ursului? a) este omnivor dar în hrana lui predomin� elementele vegetale. b) este omnivor dar în hrana lui predomin� elemente de origine animal�. c) este carnivor dar în lipsa c�rnii consum� �i produse vegetale. 182. Ursul obi�nuie�te s� pasc� iarb�? a) da, prim�vara �i toamna; b) nu, pentru c� denti�ia lui nu este adaptat� hr�nirii prin p��unat. c) nu, pentru c� este omnivor �i consum� doar fructe, semin�e �i uneori carne. 183. Urma tipar a ursului se aseam�n� ca form� cu urma: a) câinelui enot; b) lupului; c) viezurelui. 184. Longevitatea ursului este de circa: a) 13 – 15 ani; b) 16 – 19 ani; c) peste 20 de ani. 185. La ce vârst� atinge ursoaica maturitatea sexual�? a) la vârsta de doi ani;


20

b) la vârsta de trei ani; c) la vârsta de patru ani. 186. Cât dureaz� gesta�ia la femela de urs? a) între �apte �i opt luni; b) între zece �i unsprezece luni; c) între cinci si �ase luni. 187. Puii de urs cânt�resc la na�tere: a) 400-500 gr; b) 1-2 kg; c) cca 3-3.5 kg. 188. Câ�i pui fat� de regul� femela de urs? a) 2 pui; b) 1 pui; c) 3 pui. 189. La ce vârst� devin independen�i puii de urs? a) la 8 – 9 luni (sfâr�itul primei toamne din via�a lor); b) dup� ce încep s� vad� �i pot s� se deplaseze singuri; c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerecheaz� din nou. 190. Care este perioada de împerechere la urs? a) mai – iunie; b) august – septembrie; c) septembrie – octombrie. 191. Ursul î�i amenajeaz� pentru odihna de iarn�: a) vizuin�; b) bârlog; c) culcu�. 192. Împerecherea la urs are loc de regul� în lunile: a) februarie-martie; b) mai-iunie; c) iulie-august. 193. Ursoaica fat�, de regul�: a) în fiecare an; b) din doi în doi ani; c) din trei în trei ani. 194. În hrana natural� a ursului predomin�? a) fructele �i semin�ele; b) carnea ; c) iarba �i furnicile . 195. Lupii atac� omul ? a) niciodat�; b) doar în cazuri de excep�ie, unele exemplare r�nite, imobilizate în capcane ori altfel

strâmtorate încât s� nu poat� evit� confruntarea cu omul; c) doar iarna când sunt reuni�i în haite numeroase �i fl�mânde.


21

196. Lupul mascul ajut� femela la hr�nirea puilor? a) nu; b) da; c) numai în mod excep�ional. 197. H�ita de lupi este condus� de: a) masculul dominant; b) femela cea mai în vârst�; c) perechea conduc�toare. 198. Gesta�ia lupoaicei dureaz�: a) 9 s�pt�mâni; b) 36 s�pt�mâni; c) 8-9 luni. 199. Sim�urile mai dezvoltate ale lupului sunt: a) gust �i v�z; b) miros �i auz; c) v�z �i pip�it. 200. Lupul este un carnivor cu o greutate de: a) 10 – 15 kg – excep�ional mai mult; b) 15 – 20 kg – excep�ional mai mult; c) 25 – 50 kg – excep�ional mai mult. 201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de: a) terenurile agricole din zona de câmpie; b) p�durile din zona de dealuri �i munte; c) golul alpin. 202. Care este condi�ia prioritar� în alegerea locului în care lupoaica fat�? a) s� fie ap�rat de intemperii �i de insola�ie; b) s� fie îndep�rtat de localit��i �i activitatea factorului antropic ; c) s� aib� în apropiere ap� de b�ut pentru pui. 203. Sub ce form� este oferit� carnea puilor de lup de c�tre p�rin�i? a) proasp�t�; b) semidigerat�, prin regurgitare; c) prem�run�it� prin masticare de c�tre lupoaic�. 204. Pân� la ce vitez� maxim� poate ajunge lupul când alearg� dup� prad�? a) pân� la 55 – 60 km/h ; b) pân� la 40 - 45 km/h ; c) pân� la 75 – 85 km/h. 205. Regimul alimentar al lupului este: a) specializat, întrucât lupul vâneaz� numai mamifere mari ; b) specializat întrucât lupul vâneaz� numai mamifere mici ; c) variat întrucât lupul consum� animale mari �i mici cât �i fructe. 206. Cât timp rezist� nemâncat lupul? a) rezist� �i o s�pt�mân�, dar când ajunge la prad� m�nânc� 10-15 kg; b) rezist� doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odat�;


22

c) rezist� �i 3 s�pt�mâni dac� a mâncat o cantitate mare de hran�. 207. Activitatea lupului, în c�utarea hranei, are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 208. Dimorfismul sexual la lup este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) pronun�at. 209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun �i câine, lupul prefer� carnea de: a) oaie; b) cerb comun; c) câine. 210. Pentru a se hr�ni, lupul vâneaz� : a) doar animale s�n�toase; b) doar animale slabe, bolnave, r�nite; c) animale s�n�toase, slabe, bolnave, r�nite; 211. Hrana de origine animal� a lupului const� în: a) doar animale pe care le vâneaz�; b) animale pe care le vâneaz� �i cadavre de animale; c) doar cadavre de animale. 212. Urma-tipar a lupului se deosebe�te u�or de cea de câine de talie mare, prin: a) m�rime; b) forma eliptic�, mai alungit�; c) imprimarea mai dep�rtat� a unghiilor de la degetele mediane. 213. Urma-pârtie a lupului se deosebe�te de cea a unui câine de talie mare, prin: a) dispunerea rectilinie a urmelor; b) dispunerea în zig-zag a urmelor; c) pasul evident mai mare. 214. Fenomenul de canibalism se manifest� la specia lup? a) nu; b) da, lupii r�ni�i sau b�trâni sunt sfâ�ia�i �i devora�i de semenii lor. c) da, între p�rin�i �i pui . 215. Care din imaginile de mai jos reprezint� urm� pârtie a lupului? a) A; b) B; c) C.


23

A B C 216. Urma lupului se aseam�n� mai mult ca form� si m�rime cu urma: a) câinelui de talie mare; b) bursucului; c) pisicii s�lbatice. 217. Longevitatea lupului este de circa: a) 7 – 9 ani; b) 10 – 12 ani; c) 15 – 20 ani. 218. Sub aspectul comportamentului social, lupul tr�ie�te : a) preponderent în grup familial; b) preponderent solitar; c) în perechi. 219. Intr-o hait� de lupi se împerecheaz� într-un ciclu de reproducere: a) femela dominant cu masculul dominant; b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant; c) toate exemplarele mature sexual. 220. Urma�ii rezulta�i din încruci�area lupului cu câinele domestic sunt: a) fertili; b) sterili; c) nu se încuci�eaz�. 221. Câ�i pui fat� femela râsului? a) 5 - 6 sau chiar mai multi; b) 2 – 4; c) 1. 222. La ce vârst� devin independen�i puii de râs? a) la câteva zile dup� ce încep s� vad� �i pot s� mearg�; b) la 9 luni; c) la doi ani când sunt abandona�i de mama lor. 223. Râ�ii tr�iesc: a) în hait�; b) în grup familial; c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an. 224. Împerecherea la râ�i are loc în lunile: a) decembrie-ianuarie;


24

b) februarie-martie; c) iulie-august. 225. Râsul prezint� gheare: a) retractile; b) neretractile; c) semiretractile. 226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de: a) p�durile de mic� întindere situate în zona de câmpie; b) p�duri de mare întindere, lini�tite, din zona de deal �i munte; c) zonele împ�durite, din apropierea a�ez�rilor omene�ti. 227. Râsul se ca��r� în arbori ? a) nu, indiferent de situa�ie; b) da, pentru odihn�, ap�rare sau atac asupra pr�zii; c) da, doar pentru odihn�. 228. Activitatea râsului are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 229. Dimorfismul sexual la râs este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) pronun�at. 230. Hrana râsului este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) vegetal�; c) animal�. 231. Sim�urile dezvoltate ale râsului sunt: a) numai auzul; b) numai mirosul; c) auzul, v�zul �i mirosul. 232. Ce specie de interes cinegetic este prezentat� în imaginea de mai jos: a) pisic� s�lbatic�; b) râs; c) jder de piatr�.

233. Dup� form�, urma râsului se aseam�n� cu urma:


25

a) câinelui; b) jderului; c) pisicii s�lbatice. 234. Pentru a se hr�ni, râsul vâneaz�: a) numai animale de talie mare; b) numai animale de talie mic�; c) animale de talie mare �i animale de talie mic�. 235. Râsul se hr�ne�te cu: a) exclusiv animale pe care le vâneaz�; b) animale pe care le vâneaz� �i uneori cu cadavre de animale; c) exclusiv cadavre de animale; 236. Longevitatea râsului este de aproximativ: a) 18 ani; b) 10 ani; c) 5 ani. 237. În ce perioad� a anului are loc împerecherea la pisica s�lbatic� ? a) în lunile februarie-martie; b) în lunile aprilie-mai; c) în lunile noiembrie- decembrie. 238. Cât dureaz� gesta�ia la pisica s�lbatic�? a) �apte s�pt�mâni; b) nou� s�pt�mâni �i jum�tate; c) cinci s�pt�mâni. 239. Motanul s�lbatic particip� la cre�terea puilor ? a) nu. b) da, când puii au dep��it 30-40 zile. c) da, în situa�ia în care pisica mam� moare. 240. Câ�i pui fat�, de regul�, pisica s�lbatic� ? a) 1 – 2; b) 2 – 4; c) 6 -8. 241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ s�lbatic� tr�ie�te: a) exclusiv solitar; b) în familie; c) individual, masculul st� cu femela numai în timpul împerecherii. 242. Care este principalul du�man al pisicii s�lbatice în zona de munte? a) lupul; b) râsul; c) ursul. 243. La ce vârst� devin independen�i puii de pisic� s�lbatic�? a) la vârsta de 3 s�pt�mâni; b) la vârsta de 5-6 s�pt�mâni; c) la vârsta de 3 luni.


26

244. Din ce este constituit� hrana de baz� a pisicii s�lbatice? a) fazani �i iepuri; b) �oareci �i p�s�ri; c) insecte, broa�te, �opârle. 245. Hrana pisicii s�lbatice este de origine: a) animal�; b) vegetal�; c) vegetal� �i animal�. 246. Activitatea pisicii s�lbatice are caracter preponderent: a) crepuscular �i nocturn; b) auroral �i diurn; c) diurn �i crepuscular. 247. Pisica s�lbatic� are coada: a) groas�, boant�, cu inele de culoare închis�; b) groas� cu inele de culoare alb�; c) sub�ire cu un colorit uniform maroniu. 248. Ce specie din fauna României este reprezentat� în imagine? a) pisic� domestic�; b) pisic� s�lbatic�; c) râs.

249. No�iunea de dimorfism sexual define�te: a) raportul între sexe; b) deosebirea morfologic evident� între mascul �i femel�; c) incapacitatea femelei de a avea progenituri. 250. Ce în�elege�i prin «perioada de rut» la animale? a) perioada de împerechere; b) perioada de f�tare; c) perioada de n�pârlire. 251. Care din urm�toarele specii poate atinge cea mai mare greutate: a) pisica s�lbatic�; b) dihorul ; c) jderul.


27

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI 252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuin� îl reprezint� : a) terenurile uscate, calde, în pant�, cu vegeta�ie arbustiv�; b) malurile apelor unde î�i sap� galerii; c) p�duri întinse de foioase 253. Iepurele de vizuin� tr�ie�te: a) în colonii; b) solitar; c) în familii. 254. Împerecherea vulpii are loc în perioada : a) noiembrie-decembrie; b) ianuarie – februarie; c) martie-aprilie. 255. Gesta�ia vulpii este de: a) aproximativ 4-5 s�pt�mâni; b) aproximativ 7-8 s�pt�mâni; c) aproximativ 10-11 s�pt�mâni. 256. Vulpea n�pârle�te: a) numai prim�vara; b) numai toamna; c) atât prim�vara cât �i toamna.

257. Vulpea fat�, de regul�: a) 1-2 pui; b) 4-5 pui; c) 7-8 pui; 258. Cât timp sunt al�pta�i puii de vulpe? a) timp de 3-4 luni ; b) timp de 6 luni; c) timp de 8 luni. 259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturit��ii este : a) între 50% �i 100%, b) între 100% �i 150%; c) peste 200%. 260. Hrana vulpii este de natur�: a) exclusiv animal�; b) animal� �i vegetal�; c) exclusiv vegetal�. 261. Pentru cre�terea puilor �i pentru odihn�, vulpea amenajeaz� sau folose�te: a) scorburi de arbori b�trâni; b) vizuini în p�mânt; c) culcu�uri din frunze �i crengi la nivelul solului. 262. Sim�urile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt: a) v�zul �i pip�itul;


28

b) auzul �i mirosul; c) mirosul �i pip�itul. 263. Vulpile mature tr�iesc în perioada de toamn�: a) în familii; b) în perechi; c) individual. 264. Longevitatea vulpii este de: a) 5 – 7 ani; b) 10 – 12 ani; c) 18 – 20 ani. 265. Activitatea vulpii are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 266. Cum procedeaz� vulpea cu pui, dac� se simte amenin�at�? a) îi mut� în alt� vizuin�; b) apar� puii �i vizuina; c) fuge abandonând puii �i p�r�sindu-�i vizuina. 267. Urma-pârtie a vulpii este dispus�: a) rectiliniu; b) u�or în zig-zag; c) evident în zig-zag. 268. Vulpea marcheaz� teritoriul prin: a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului; b) urinare �i depunerea fecalelor pe ridic�turi �i alte locuri vizibile; c) gropi s�pate în apropierea vizuinilor. 269. Hrana de baz� a vulpii o constituie: a) iepurii �i fazanii; b) fazanii �i potârnichile; c) roz�toarele mici. 270. Vulpea na�te o singur� dat� pe an, câte: a) 2-3 pui; b) 4-5 pui; c) 8-10 pui. 271. Longevitatea �acalului este de: a) 12 – 14 ani; b) 6 – 8 ani; c) 20-22 ani. 272. Hrana �acalului este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 273. Sub aspectul comportamentului social, �acalul este:


29

a) un animal sociabil; b) este sociabil doar în perioada de reproducere; c) este sociabil doar în perioada cre�terii puilor. 274. Preciza�i care din urm�toarele specii are talia cea mai mare: a) vulpea; b) �acalul; c) câinele enot. 275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 276. Hrana câinelui enot este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de: a) p�durile întinse din zona de deal; b) p�durile întinse din zona de munte; c) p�durile din apropierea apelor �i stuf�ri�urile. 278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 279. Hrana viezurelui este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de: a) p�durile de foioase de deal �i câmpie; b) terenurile cu apa freatic� aproape de suprafa��; c) p�durile de r��inoase. 281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de: a) c�utarea hranei în p�dure; b) somnul de iarn�; c) c�utarea hranei în stuf�ri�uri. 282. Femela de viezure fat�, de regul�, în luna: a) februarie; b) martie; c) aprilie. 283. Câ�i pui fat� femela viezurelui? a) 3-5; b) 1-2; c) 6-8.


30

284. Ce este caracteristic în comportamentul de hr�nire al viezurelui? a) are denti�ie de carnivor se hr�ne�te ca un omnivor; b) este exclusiv carnivor; c) este exclusiv ierbivor. 285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui? a) are dou� perioade de împerechere pe an; b) în gesta�ia femelei exist� o perioad� de laten��; c) femela fat� doar din doi în doi ani. 286. Viezurele î�i amenajeaz� pentru odihn�: a) vizuin�; b) bârlog; c) culcu�. 287. Care dintre urm�toarele mamifere de interes vân�toresc prezint� picioarele

anterioare adaptate vizibil pentru s�pat vizuini: a) vulpea �i �acalul; b) câinele enot �i jderul de copac; c) viezurele �i jderul de piatr�. 288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de: a) câine – jder; b) bursuc cu barb�; c) bursuc. 289. Culoarea predominant� a bl�nii de viezure este: a) brun�; b) cenu�ie; c) g�lbui-ro�cat�. 290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împu�cat? a) da, dup� culoarea care se deschide cu vârsta; b) da, dup� tocirea denti�iei; c) foarte dificil, dup� starea de îngr��are. 291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de: a) p�durile de mic� întindere situate în zona de câmpie; b) apele curg�toare �i st�t�toare �i zonele limitrofe; c) p�durile de mare întindere, situate în zona de deal. 292. Activitatea vidrei are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn; 293. Dimorfismul sexual la vidr� este: a) pronun�at; b) puternic pronun�at; c) slab pronun�at. 294. Hrana vidrei este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) vegetal�;


31

c) animal�. 295. Care din imaginea al�turat� reprezint� vidra? a) A; b) B; c) C.

A B C 296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este: a) imprimarea a patru degete; b) imprimarea membranei interdigitale care une�te degetele; c) imprimarea pintenului. 297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de: a) p�durile de mic� întindere situate în zona de câmpie; b) împrejurimile apelor curg�toare �i st�t�toare; c) p�durile de mare întindere, lini�tite. 298. Activitatea nurcii are caracter preponderent: a) auroral; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 299. Hrana nurcii este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) vegetal�; c) animal�. 300. Hrana jderilor este de natur�: a) exclusiv animal�; b) exclusiv vegetal�; c) animal� �i vegetal�. 301. Activitatea jderilor are caracter preponderent: a) diurn; b) crepuscular �i nocturn; c) auroral �i diurn. 302. Care din imaginea al�turat� reprezint� jderul de piatr�? a) A; b) B; c) C.


32

A B C 303. Care din imaginea al�turat� reprezint� jderul de copac? a) A; b) B; c) C.

A B C 304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de: a) p�durile b�trâne de mare întindere; b) zona de step�; c) terenurile din apropierea a�ez�rilor omene�ti. 305. Biotopul jderului de piatr� este reprezentat de: a) p�durile b�trâne de mare întindere; b) zona de step�; c) terenurile din apropierea a�ez�rilor omene�ti. 306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de: a) p�durile b�trâne de mare întindere; b) zona de step�; c) terenurile din apropierea a�ez�rilor omene�ti. 307. Hrana dihorului comun este de natur�: a) exclusiv animal�; b) exclusiv vegetal�; c) animal� �i vegetal�. 308. Deosebirea între jderul de copac �i cel de piatr� se face cel mai u�or dup�: a) lungimea cozii; b) culoarea generala a corpului; c) forma �i culoarea petei de pe piept. 309. Jderii prezint� gheare retractile? a) da;


33

b) nu; c) numai jderii de copac. 310. Jderul de piatr� se mai nume�te: a) câine-jder; b) jder de scorbur�; c) beic�. 311. Sim�urile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt: a) auzul �i v�zul; b) auzul �i mirosul; c) v�zul �i mirosul. 312. Sim�ul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de: a) miros; b) auz; c) v�z. 313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de: a) p�durile de r��inoase; b) trupuri mici de p�dure, alternând cu culturi agricole; c) zona alpin�. 314. Activitatea iepurelui de câmp în c�utarea hranei are caracter: a) auroral; b) nocturn; c) diurn. 315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 316. Hrana iepurelui de câmp este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 317. Gesta�ia la iepurele de câmp este de circa: a) 42 – 43 zile; b) 50 – 52 zile; c) 58 – 60 zile. 318. Pr�d�torii cei mai importan�i ai iepurelui de câmp sunt: a) �acalul, vulpea �i câinii hoinari; b) râsul, �acalul �i lupul; c) �acalul, mistre�ul �i râsul. 319. Care este metoda practic� de stabilire a vârstei iepurelui? a) dup� culoarea p�rului; b) dup� proeminen�a osoas� de pe piciorul anterior; c) dup� m�rimea corporal�. 320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexual�?


34

a) 4-5 luni; b) 7-8 luni; c) 10-11 luni. 321. Cum arat� �i cum se comport� puii de iepure de câmp la f�tare? a) au corpul acoperit cu p�r, ochii deschi�i �i sunt vioi; b) sunt lipsi�i de p�r, ochii închi�i �i nu se deplaseaz� în prima s�pt�mân�; c) au corpul acoperit par�ial cu p�r, ochii închi�i �i sunt vioi. 322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp? a) din ianuarie pân� în august; b) din aprilie pân� în mai; c) din martie pân� în iunie. 323. Iepurele de câmp vie�uie�te: a) singuratic; b) în grupuri familiale; c) în cupluri. 324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie: a) doar zonelor de câmpie; b) doar zonelor de câmpie �i de deal; c) întregului spa�iu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal �i munte. 325. Iepuroaicele de câmp fat�: a) o dat� pe an; b) de 3-4 ori pe an; c) de 4-5 ori pe an. 326. Femela iepurelui de câmp fat� de regul� un num�r de: a) 2-4 pui; b) 6-7 pui; c) 8-10 pui. 327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprim� în fa�a

urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge? a) c�prior; b) vulpe; c) iepure de câmp. 328. Sub aspectul comportamentului social, marmota tr�ie�te: a) singuratic�; b) în perechi; c) în colonii. 329. În perioada de iarn�, marmota: a) hiberneaz�; b) este activ�, pe seama proviziilor strânse în vizuin�; c) este activ� �i se hr�ne�te în zilele însorite, când iese afar� pentru mic�iune. 330. Hermelina se deosebe�te de nev�stuic� vara, prin faptul c� prezint�: a) colora�ie ro�cat�-cafenie; b) pat� alburie pe abdomen; c) colora�ie neagr� a vârfului cozii.


35

331. Iarna, de la distan��, nev�stuica poate fi deosebit� de hermelin�? a) nu; b) da, dup� culoare; c) da, dup� m�rimea corpului. 332. Care din imaginea al�turat� reprezint� hermelina? a) A; b) B; c) C.

A B C 333. Hârciogul tr�ie�te, de regul�, în: a) câmpul agricol cultivat; b) tufi�uri �i crânguri; c) z�voaie, stuf�ri�uri �i plauri. 334. Hârciogul se ad�poste�te în: a) platforme plutitoare amenajate pe ap�; b) vizuini s�pate aproximativ orizontal în diguri �i maluri; c) vizuini verticale s�pate în câmp deschis. 335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului? a) este turtit� dorso-ventral lipsit� de p�r; b) este turtit� dorso-ventral acoperit� de p�r; c) este turtit� bilateral acoperit� cu p�r. 336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului? a) prezint� membran� interdigital� la toate membrele; b) prezint� membran� interdigital� la membrele anterioare; c) prezint� membran� interdigital� la membrele posterioare. 337. Castorul î�i amenajeaz� ad�postul în: a) malurile cursurilor de ap�; b) scorburile arborilor afla�i pe marginea cursurilor de apa; c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile. 338. În România castorul este prezent în: a) râurile Olt �i Mure� �i afluen�ii acestora; b) Delta Dun�rii; c) nu tr�ie�te în libertate. 339. Bizamul este un animal: a) acvatic;


36

b) terestru; c) semiacvatic. 340. Hrana bizamului este: a) exclusiv animal�; b) vegetal� �i animal�; c) exclusiv vegetal�. 341. Care din urm�toarele specii prezint� membran� interdigital�? a) viezurele; b) lapinul; c) bizamul. SUBCAPITOLUL 1.C P�S�RI 342. P�s�rile, oaspe�i de var� în România, cuib�resc : a) în România; b) în ��rile nordice; c) în ��rile sudice. 343. P�s�rile, oaspe�i de iarn� în România, cuib�resc : a) în România; b) în ��rile nordice; c) în ��rile sudice. 344. Remigele reprezint� penele cu ajutorul c�rora p�s�rile: a) men�in directia; b) zboar�; c) p�streaz� temperatura corpului. 345. Rectricele reprezint� penele cu ajutorul c�rora p�s�rile: a) men�in direc�ia; b) zboar�; c) p�streaz� temperatura corpului. 346. Tectricele p�s�rilor servesc pentru: a) men�inerea direc�iei; b) acoperirea aripilor; c) formarea “oglinzii”. 347. Sacii aerieni, afla�i în leg�tur� direct� cu pl�mânii p�s�rilor, servesc în principal

pentru: a) izolare termic� a organelor interne; b) plutire mai u�oar� în timpul zborului; c) m�rirea capacit��ii de respira�ie a pl�mânilor. 348. P�s�rile din speciile de interes cinegetic au: a) 5 degete; b) 4 degete; c) 3 degete. 349. Poart� denumirea de sarsele urm�toarele specii de ra�e s�lbatice:


37

a) ra�a mic� �i ra�a cârâitoare; b) ra�a mo�at� �i ra�a cu ciuf; c) ra�a mare �i ra�a pestri��. 350. La ra�a mare dimorfismul sexual este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 351. La ra�a mare, n�pârlirea se produce: a) la ambele sexe deodat�; b) mai întâi la femele �i apoi la masculi; c) mai întâi la masculi �i apoi la femele. 352. La ra�a mare ”oglinda” este: a) galben�; b) alb�; c) albastru-violet�. 353. Ra�a mare este, de regul�, specie: a) poligam�; b) monogam�; c) rareori monogam�. 354. Hrana ra�ei mari este de origine: a) exclusiv vegetal�; b) exclusiv animal�; c) animal� �i vegetal�. 355. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a mare? a) A; b) B; c) C.

A B C 356. La ra�a cârâitoare dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 357. Ra�a cârâitoare este specie: a) exclusiv sedentar�; b) oaspete de var�; c) sedentar� �i oaspete de iarn�. 358. La ra�a cârâitoare ”oglinda” este: a) slab pronu�at� la femele; b) inexistent� la mascul;


38

c) asem�n�toare ca form� �i culori la ambele sexe. 359. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a cârâitoare? a) A; b) B; c) C.

A B C 360. La ra�a mic� dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 361. La ra�a mic� ”oglinda” este: a) slab pronun�at� la femele; b) inexistent� la mascul; c) colorat� identic la mascul �i la femel�. 362. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a mic�? a) A; b) B; c) C.

A B C 363. Ra�a mic� este specie: a) de pasaj �i oaspete de iarn�; b) sedentara; c) oaspete de var�. 364. La ra�a fluier�toare dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 365. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a fluier�toare? a) A; b) B; c) C.


39

A B C 366. La ra�a suli�ar dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 367. Ra�a suli�ar este specie: a) sedentar�; b) de pasaj; c) oaspete de var�. 368. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a suli�ar? a) A; b) B; c) C.

A B C 369. La ra�a lingurar dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 370. La ra�a lingurar ”oglinda” este: a) slab pronu�at� la femele; b) inexistent� la mascul; c) colorat� identic la mascul si la femel�. 371. Ra�a lingurar este specie: a) de pasaj �i oaspete de var�; b) oaspete de iarn�; c) sedentar�. 372. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a lingurar? a) A; b) B; c) C.

A B C


40

373. La ra�a cu cap castaniu dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 374. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a cu cap castaniu? a) A; b) B; c) C.

A B C 375. La ra�a mo�at� dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 376. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a mo�at�? a) A; b) B; c) C.

A B C 377. La ra�a pestri�� dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 378. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a pestri��? a) A; b) B; c) C.

A B C 379. Ra�a pestri�� este specie:


41

a) oaspete de var� �i pasaj; b) oaspete de iarn�; c) sedentar�. 380. Ra�a sun�toare este specie: a) sedentar� �i oaspete de var�; b) de pasaj �i oaspete de iarn�; c) sedentar�. 381. La ra�a sun�toare dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 382. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a sun�toare? a) A; b) B; c) C.

A B C 383. Ra�a cu cap negru este specie: a) exclusiv sedentar�; b) oaspete de iarn�; c) oaspete de var�. 384. La ra�a cu cap negru dimorfismul sexual este : a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) inexistent. 385. Care din imaginile de mai jos reprezint� ra�a cu cap negru? a) A; b) B; c) C.

A B C 386. La gâsca de var� dimorfismul sexual este: a) slab pronun�at; b) pronun�at; c) puternic pronuntat. 387. Gâsca de var� este specie: a) poligam�; b) monogam�;


42

c) rareori monogam�. 388. Gâsca prezint� ca adaptare pentru înot: a) membran� interdigital�; b) lobi digitali; c) degete lungi. 389. Care este cea mai mare gâsc� s�lbatic� întâlnit� în România? a) gâsca de var�; b) gâsca de sem�n�tur�; c) gârli�a mare. 390. Gâsca de var� este specie: a) sedentar�; b) de pasaj �i oaspete de var�; c) oaspete de iarn�. 391. La gâsca de var� n�pârlirea începe în luna: a) aprilie; b) iunie; c) septembrie. 392. Care din imaginile de mai jos reprezint� gâsca de var�? a) A b) B c) C

A B C 393. Gâsca de sem�n�tur� este specie: a) sedentar�; b) de pasaj; c) oaspete de var�. 394. Care din imaginile de mai jos reprezint� gâsca de sem�n�tur�? a) A; b) B; c) C.

A B C


43

395. Gârli�a mare este specie: a) sedentar�; b) de pasaj �i oaspete de iarna; c) oaspete de var�. 396. Care este deosebirea între gârli�a mare �i gârli�a mic�: a) petele negre de pe burt� la gârli�a mare; b) ciocul mai g�lbui la gârli�a mic�; c) pata alb� de pe frunte extins� pân� deasupra ochiului �i un cerc galben în jurul ochiului

la gârli�a mic�. 397. Care din imaginile de mai jos reprezint� gârli�a mare? a) A; b) B; c) C.

A B C 398. G�inu�a de balt� este specie: a) sedentar� ; b) sedentar� �i oaspete de iarn�; c) oaspete de var�. 399. Care din imaginile de mai jos reprezint� cormoranul mare? a) A; b) B; c) C.

A B C

400. Beca�ina comun� este specie: a) de pasaj; b) oaspete de var�; c) sedentar�. 401. Care din imaginile de mai jos reprezint� beca�ina comun�? a) A; b) B; c) C.


44

A B C 402. Sitarul de p�dure este specie: a) de pasaj �i oaspete de var�; b) oaspete de iarn�; c) sedentar�. 403. Care din imaginile de mai jos reprezint� sitarul de p�dure? a) A; b) B; c) C.

A B C 404. Cocârlia de câmp este specie: a) oaspete de vara �i de pasaj; b) oaspete de iarn�; c) sedentar�. 405. Care din imaginile de mai jos reprezint� ciocârlia de câmp? a) A; b) B; c) C.

A B C 406. Care din imaginile de mai jos reprezint� sturzul de iarn� (coco�arul)? a) A; b) B; c) C.

A B C 407. Sturzul de iarn� (coco�arul) este specie: a) de pasaj; b) oaspete de iarn� �i sedentar�;


45

c) oaspete de var�. 408. Care din imaginile de mai jos reprezint� sturzul de vâsc? a) A; b) B; c) C.

A B C 409. Care din imaginile de mai jos reprezint� sturzul viilor? a) A; b) B; c) C.

A B C 410. Porumbelul gulerat este specie: a) eratic�; b) oaspete de var� �i de pasaj; c) sedentar�. 411. Care din imaginile de mai jos reprezint� porumbelul gulerat? a) A; b) B; c) C.

A B C 412. Porumbelul de scorbur� este specie: a) eratic�; b) oaspete de vara si de pasaj; c) sedentar�. 413. Care din imaginile de mai jos reprezint� porumbelul de scorbur�? a) A; b) B; c) C.


46

A B C 414. Porumbelul gulerat se mai nume�te: a) porumbel popesc; b) porumbel de scorbur�; c) porumbel de stânc�. 415. Porumbelul de scorbur� se mai nume�te: a) porumbel popesc; b) porumbel gulerat; c) golumb. 416. Porumbelul gulerat î�i amenajeaz� cuibul în: a) arbori, situa�i în crânguri �i p�duri; b) arbori izola�i; c) poduri de cl�diri p�r�site. 417. Porumbeii s�lbatici sunt specii: a) sedentare; b) migratoare; c) eratice. 418. Turturica este specie: a) oaspete de iarn�; b) oaspete de var�; c) sedentar�. 419. Care din imaginile de mai jos reprezint� turturica? a) A; b) B; c) C.

A B C 420. Gugu�tiucul este specie: a) oaspete de iarn�; b) oaspete de var�; c) sedentar�. 421. Care din imaginile de mai jos reprezint� gugu�tiucul? a) A;


47

b) B; c) C.

A B C 422. Cioara griv� este specie: a) oaspete de iarn�; b) oaspete de var�; c) sedentar�. 423. Care din imaginile de mai jos reprezint� cioara griv�? a) A; b) B; c) C.

A B C 424. În România, cioara de sem�n�tur� este specie: a) exclusiv oaspete de iarn�; b) exclusiv oaspete de var�; c) sedentar� �i oaspete de iarn�. 425. Care din imaginile de mai jos reprezint� cioara de sem�n�tur�? a) A; b) B; c) C.

A B C 426. Gai�a este specie: a) sedentar�; b) oaspete de iarn�; c) oaspete de var�. 427. Care din imaginile de mai jos reprezint� gai�a? a) A;


48

b) B; c) C.

A B C 428. Co�ofana este specie: a) sedentar�; b) oaspete de iarn�; c) oaspete de var�. 429. Prepeli�a are ciocul: a) scurt; b) mediu; c) lung. 430. Sitarul are ciocul: a) scurt; b) mediu; c) lung. 431. Ra�a lingurar are ciocul: a) drept; b) încovoiat; c) turtit dorso-ventral. 432. Li�i�a prezint� ca adaptare pentru înot: a) membran� interdigital�; b) lobi digitali; c) degete lungi. 433. G�inu�a de balt� are penajul: a) negru complet; b) negru mat cu o pat� alb� pe frunte; c) negru cu o pat� ro�ie pe frunte �i pene albe la aripi �i coad�. 434. Ierunca tr�ie�te în: a) fâne�e umede, lunci ml��tinoase, terenuri inundate etc.; b) dealuri xerofite, cu ierburi �epoase �i m�r�cini; c) arborete din zona de dealuri înalte �i munte. 435. Ierunca este specie: a) migratoare; b) sedentar�; c) eratic�. 436. Ierunca cuib�re�te în: a) cuiburi sumar amenajate pe sol; b) cuiburi construite din crengu�e �i paie pe ramuri;


49

c) cuiburi amenajate în scorburi. 437. Sturzii cuib�resc în cuiburi amenajate: a) pe ramuri; b) în scorburi, cr�p�turi din ziduri, cuiburile altor p�s�ri etc.; c) pe sol. 438. Graurul este specie: a) migratoare, oaspete de var�; b) migratoare, oaspete de iarn�; c) sedentar�. 439. Graurul tr�ie�te, în afara perioadei de cuib�rit, în: a) familii; b) stoluri familiale mici; c) stoluri mari. 440. Ciorile grive cuib�resc: a) în colonii; b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înal�i; c) în poduri de cl�diri p�r�site. 441. Cioara de sem�n�tur� cuib�re�te: a) în colonii, situate de obicei în arborete rare �i liziere înalte; b) în cuiburi izolate amplasate în stuf�ri�uri; c) în podurile cl�dirilor p�r�site. 442. St�ncu�a este pas�re: a) granivor�; b) carnivor�; c) omnivor�. 443. Gai�a este o specie care vie�uie�te, preponderent, în: a) p�duri; b) vii �i livezi; c) parcuri �i gr�dini din localit��i. 444. St�ncu�a este specie: a) sedentar�; b) oaspete de iarn�; c) oaspete de var�. 445. Care din imaginile de mai jos reprezint� st�ncu�a? a) A; b) B; c) C.

A B C


50

446. Care din imaginile de mai jos reprezint� nagâ�ul? a) A; b) B; c) C.

A B C 447. Care din imaginile de mai jos reprezint� corbul? a) A; b) B; c) C.

A B C 448. Hrana cormoranului mare este compus� din: a) plante acvatice, semin�e acvatice, melci, larve �i pe�ti; b) plante acvatice, cereale, semin�e, melci, pe�ti; c) exclusiv din pe�te. 449. Cormoranul mare cloce�te: a) solitar; b) în familii; c) în colonii. 450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de: a) p�durile întinse de r��inoase �i foioase; b) trupurile mici de p�dure alternând cu terenuri agricole divers cultivate; c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi. 451. Fazanul este specie: a) autohton�; b) alohton�; c) migratoare. 452. Vârsta coco�ului de fazan se poate aprecia dup�: a) lungimea penelor din coad�; b) forma �i m�rimea ciocului; c) m�rimea �i forma pintenilor. 453. Activitatea fazanului are caracter preponderent: a) auroral �i nocturn; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn.


51

454. Dimorfismul sexual la fazan este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent. 455. Constituirea “haremurilor” la fazan are loc: a) prim�vara, devreme; b) vara; c) tot timpul anului. 456. Fazanul este specie: a) poligam�; b) monogam�; c) rareori poligam�. 457. Hrana fazanului este de origine: a) vegetal� �i animal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 458. Care din imaginile de mai jos reprezint� femela de fazan: a) A; b) B; c) C.

A B C 459. Urma tipar a fazanului se aseam�n� ca form� cu urma de: a) coco� de munte; b) ra��; c) potârniche. 460. Câte ponte depune, de regul�, f�z�ni�a în cursul unui an? a) 1; b) 3; c) 5. 461. Diferen�ierea între coco�ii de fazan mai mici de un an �i cei mai mari de un an se

face dup�: a) forma �i m�rimea pintenilor; b) lungimea ciocului; c) forma capului. 462. Sim�urile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt: a) mirosul �i v�zul; b) v�zul �i auzul; c) mirosul �i auzul. 463. Fidelitatea fazanului mascul fa�� de locul unde a crescut este:


52

a) puternic pronun�at�; b) pronun�at�; c) pu�in pronun�at�; 464. Care este vârsta maturit��ii sexuale a fazanului? a) 5-6 luni; b) 10 luni; c) 16 luni. 465. Unde î�i face f�z�ni�a cuibul? a) în arbori înal�i, r�muro�i, cu coronamentul bogat; b) în arbu�ti de�i de preferin�� amplasa�i în interiorul p�durii; c) pe sol, într-o adâncitur� c�ptu�it� cu iarb� �i pene. 466. Câte ou� depune, în medie, f�z�ni�a în cuib ? a) 10 – 12; b) 4 - 6; c) 2 - 4. 467. Cât dureaz� incuba�ia la fazan? a) 24 de zile; b) 36 de zile; c) 48 de zile. 468. La fazan, clocirea o face : a) femela; b) femela ajutat� de mascul; c) masculul. 469. La fazan, cre�terea puilor o face : a) femela; b) femela ajutat� de mascul; c) masculul. 470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezint�: a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagr� cu nuan�e de albastru �i verde

pe cap, gât �i spate; b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenu�ie cu nuan�e de verde-metalic; c) specie de fazan cu penajul de culoare neagr� cu nuan�e de ro�u-închis �i guler alb. 471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de: a) p�durile întinse de r��inoase �i foioase; b) câmpii �i coline cu tufi�uri �i culturi agricole diverse; c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi. 472. Arealul potârnichii, în România, este: a) din zona de câmpie pân� în golul alpin; b) doar în zonele de câmpie; c) doar în zonele de câmpie �i deal. 473. Nuan�a general� a potârnichii este: a) cenu�ie; b) ruginie; c) ruginie – marmorat�.


53

474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin: a) pata brun� sub form� de potcoav� de pe piept este mai evident�; b) dungile g�lbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât �i transversale; c) coada vizibil mai lung� a masculului. 475. La potârniche cloce�te: a) numai femela; b) numai masculul; c) ambele sexe. 476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an: a) o singur� pont�; b) dou� ponte; c) 3-4 ponte. 477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent: a) auroral �i nocturn; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 478. Dimorfismul sexual la potârniche este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent. 479. Care din imaginile de mai jos reprezint� masculul de potârniche: a) A; b) B; c) C.

A B C 480. Potârnichea este specie: a) poligam�; b) monogam�; c) rareori poligam�. 481. Hrana potârnichii este de origine: a) vegetal� �i animal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 482. Urma tipar a potârnichii se aseam�n� cu urma de: a) coco� de munte; b) ra��; c) fazan.


54

483. Hrana puilor de potârniche, în primele dou� s�pt�mâni de via�� este preponderent: a) vegetal�; b) animal�; c) mineral� �i vegetal�. 484. Sim�urile cele mai dezvoltate la potârniche sunt: a) mirosul �i v�zul; b) v�zul �i auzul; c) mirosul �i auzul. 485. Fidelitatea potârnichii fa�� de locul de trai este: a) pronun�at�; b) pu�in pronun�at�; c) nu este fidela locului de trai. 486. Potârnichea este o specie a) sedentar�; b) migratoare; c) oaspete de var�. 487. Potârnichea î�i face cuibul: a) în arbori; b) în scorburile arborilor b�trâni; c) pe sol. 488. Care este vârsta maturit��ii sexuale a potârnichii? a) 5-6 luni; b) 10 luni; c) 14 luni. 489. În perioada de iarn� potârnichea tr�ie�te astfel: a) individual; b) în perechi; c) în stoluri. 490. Hrana prepeli�ei este de origine: a) vegetal� �i animal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 491. Care din imaginile de mai jos reprezint� prepeli�a: a) A; b) B; c) C.

A B C 492. Prepeli�a este specie:


55

a) migratoare; b) sedentar�; c) eratic�. 493. Prepeli�a î�i face cuibul: a) în arbori; b) în scorburile arborilor b�trâni; c) pe sol. 494. Câte ponte depune prepeli�a în cursul unui an? a) 1-2; b) 3-4; c) 4-5. 495. Biotopul favorabil prepeli�ei este reprezentat de: a) câmpii, fâne�e, culturi agricole, miri�ti; b) p�duri întinse din zona de deal; c) p�duri situate în zona de munte. 496. Migra�ia catre Africa a prepeli�ei are loc preponderent în luna: a) iulie; b) septembrie; c) noiembrie. 497. Activitatea prepeli�ei are caracter preponderent: a) auroral �i nocturn; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 498. În România, prepeli�a tr�ie�te pe perioada de iarn� astfel: a) în perechi; b) în stoluri; c) nu r�mâne peste iarn� în România. 499. Prepeli�a mai poart� denumirea popular� de: a) coco�ar; b) g�inu�� ; c) pitpalac. 500. În România, biotopul favorabil coco�ului de munte este reprezentat de: a) p�durile întinse de r��inoase ; b) trupurile mici de p�dure alternând cu terenuri agricole divers cultivate; c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi. 501. Activitatea coco�ului de munte are caracter preponderent: a) auroral �i nocturn; b) crepuscular �i nocturn; c) diurn. 502. Dimorfismul sexual la coco�ul de munte este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent.


56

503. Coco�ul de munte este specie: a) poligam�; b) monogam�; c) rareori poligam�. 504. Hrana coco�ului de munte este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 505. Care din imaginile de mai jos reprezint� masculul de coco� de munte: a) A; b) B; c) C.

A B C 506. Caracteristica urmei tipar a coco�ului de munte pe z�pad� este dat� de: a) imprimarea a trei degete; b) imprimarea a cinci degete; c) imprimarea degetelor �i a „vârzobilor”. 507. Ce reprezint� „vârzobii” la coco�ul de munte? a) lamele cornoase crescute pe degete; b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor; c) smocul de pene ce atârn� sub cioc. 508. Sim�urile cele mai dezvoltate la coco�ul de munte sunt: a) mirosul �i v�zul; b) v�zul �i auzul; c) mirosul �i auzul. 509. Coco�ul de munte este specie: a) migratoare; b) sedentar�; c) eratic�. 510. Coco�ul de munte are ciocul: a) drept; b) încovoiat; c) turtit dorso – ventral. 511. Vârzobii la coco�ul de munte sunt: a) permanen�i; b) temporari, doar în perioada de iarn�; c) permanen�i, doar la exemplarele b�trâne. 512. Ritualul de împerechere al coco�ului de munte poart� denumirea de:


57

a) învârtit; b) alergat; c) rotit 513. Câte ou� depune g�ina coco�ului de munte? a) 6 – 10; b) 2 – 4; c) 16 - 18. 514. Rotitul coco�ului de munte are loc: a) în februarie - martie ; b) în septembrie – octombrie; c) în aprilie – mai. 515. Rotitul fals al coco�ului de munte are loc în perioada : a) martie – aprilie; b) aprilie – mai; c) octombrie – început de noiembrie. 516. Dimorfismul sexual la coco�ul de mesteac�n este: a) slab pronun�at; b) puternic pronun�at; c) inexistent. 517. Coco�ul de mesteac�n este specie: a) poligam�; b) monogam�; c) rareori poligam�. 518. Hrana coco�ului de mesteac�n este de origine: a) animal� �i vegetal�; b) exclusiv vegetal�; c) exclusiv animal�. 519. Care din imaginile de mai jos reprezint� masculul de coco� de mesteac�n: a) A; b) B; c) C.

A B C 520. Coco�ul de mesteac�n este specie: a) migratoare; b) sedentar�; c) eratic�. 521. În România, coco�ul de mesteac�n tr�ie�te în: a) p�duri de mesteac�n; b) p�duri de fag;


58

c) jnepeni�uri �i golul alpin. CAPITOLUL II - LEGISLA�IE ÎN DOMENIUL CINEGETIC 522. Este permis� fotografierea sau filmare exemplarele de faun� de interes cinegetic? a) da, numai de pe trasee turistice sau c�i de comunica�ii ; b) da, f�r� restric�ii; c) nu, f�r� excep�ii. 523. Pot fi situa�ii în care se permite practicarea vân�torii în afara perioadelor legale de

vân�toare? a) da, pentru p�s�rile migratoare ; b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condi�iile

aprob�rii administratorului ; c) nu, f�r� excep�ie. 524. Exist� categorii de persoane care pot practica vân�toarea f�r� permis de vân�toare? a) da, elevi, studen�i �i personal cu atribu�ii de vân�toare ; b) nu, f�r� excep�ie ; c) da, numai pentru paznici de vân�toare. 525. Exist� categorii de persoane care pot practica vân�toarea f�r� permis de arm�

categoria B? a) Nu, f�r� excep�ii; b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului ; c) da, elevi, studen�i �i personal cu atribu�ii de vân�toare. 526. Este permis� practicarea ac�iunilor de vân�toare de c�tre vân�tori f�r� c� ace�tia s�

posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor? a) nu, f�r� excep�ie; b) da, elevi, studen�i �i personal cu atribu�ii de vân�toare; c) da, dac� sunt înso�i�i de personal tehnic de vân�toare. 527. Examenul pentru ob�inerea permisului de vân�toare permanent este impus, în

prezent, prin: a) Legea vân�torii �i a protec�iei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modific�rile �i

complet�rile ulterioare; b) Legea fondului cinegetic �i a protec�ei vânatului nr. 103/1996, republicat�; c) statutele asocia�iilor care gestioneaz� fonduri cinegetice în Romania. 528. Permisul de vân�toare permanent poate fi ob�inut de cet��enii cu vârsta peste: a) 16 ani; b) 18 ani; c) 20 ani. 529. Candida�ii la ob�inerea permisului de vân�toare permanent trebuie s� depun�

cerere la: a) asocia�ia de vân�toare care gestioneaz� cel pu�in un fond cinegetic; b) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�; c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu. 530. Permisul de vân�toare permanent se elibereaz� candida�ilor care au promovat

examenul, de c�tre:


59

a) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�; b) orice asocia�ie de vân�toare care de�ine licen�� i gestioneaz� fonduri cinegetice; c) asocia�ia de vân�toare la care a efectuat stagiatura. 531. Participarea la examenul pentru ob�inerea permisului de vân�toare permanent este

legal condi�ionat� de: a) participarea la cursuri speciale de preg�tire organizate de înstitu�ii de înv��mânt; b) executare de trageri cu arma, cu ocazia particip�rii la vân�torile colective; c) efectuarea unei perioade de stagiatur� la o asocia�ei care gestioneaz� fond cinegetic. 532. Cota de recolt� se aprob� anual pentru: a) de�in�torul, cu orice titlu, al terenului; b) gestionarul fondului cinegetic; c) administratorul fondului cinegetic. 533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vân�toarea în România ? a) exclusiv vân�torii cu domiciliul sau reziden�a în România; b) vân�torii, personalul cu atribu�ii de vân�toare al gestionarilor fondurilor cinegetice,

elevii �i studen�ii unit��ilor de înv��mânt cu profil cinegetic; c) exclusiv vân�torii �i paznicii de vân�toare. 534. Permisul de vân�toare se retrage �i se anuleaz� dac� posesorul acestuia : a) a s�vâr�it o fapt� sanc�ionat� ca infrac�iune de Legea vân�torii �i a protec�iei fondului

cinegetic nr. 407/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; b) a fost exclus dintr-o organizatie vân�toreasc� gestionar� de fonduri cinegetice; c) a s�vâr�it o fapt� sanc�ionat� contraven�ional de Legea vân�torii �i a protec�iei fondului

cinegetic nr. 407/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; 535. Unit��ile de gospod�rire cinegetic�, conform prevederilor legii, poart� denumirea

de: a) fonduri cinegetice; b) cantoane de vân�toare; c) ocoale cinegetice. 536. Este admis� utilizarea, la vân�toare, a stegule�elor �i a gardurilor pentru dirijarea

vânatului? a) nu; b) da, la lup, vulpe si mistre�; c) da, numai la lup. 537. Nu este legal s� se trag�: a) în iepuri, la s�rite; b) în ur�i la nad�; c) în �acali, la nad� . 538. Cine este administratorul fondului cinegetic na�ional? a) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�; b) administratorul p�durilor proprietate public�; c) asocia�ia na�ional� de profil. 539. Este permis� utilizarea odorivectorilor în scopul exercit�rii vân�torii? a) nu, f�r� excep�ie; b) da, în scopul cercet�rii �tiin�ifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic

na�ional;


60

c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave. 540. Este permis� folosirea capcanelor în scopul exercit�rii vân�torii? a) nu, f�r� excep�ie; b) da, numai a celor autorizate de autoritatea public� central� care r�spunde de

silvicultur�; c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul. 541. Ce reprezint� braconajul cinegetic în accep�iunea Legii vân�torii �i a protec�iei

fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare? a) ac�iune de vân�toare care se desf��oar� de la apusul pân� la r�s�ritul soarelui; b) ac�iunea desf��urat� în vederea ob�inerii acelora�i efecte ca �i prin ac�iunea de

vân�toare, f�r� a fi îndeplinite condi�iile legale pentru desf��urarea acesteia din urm�; c) ac�iune de vân�toare care se desf��oar� noaptea, f�r� participarea paznicului de vân�toare. 542. Este permis� dep��irea cotei de recolt� aprobat� pe un fond cinegetic? a) nu, este strict interzis�; b) da, cu aprobarea gestionarului; c) da, cu aprobarea asocia�iei na�ionale de profil. 543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic? a) orice organiza�ie neguvernamental� care are membri vân�tori; b) orice persoan� juridic� român� licen�iat� în acest scop; c) orice organiza�ie nonguvernamental� care lupt� pentru drepturile animalelor. 544. Cine stabile�te �i aprob� anual cotele de recolt� pentru vân�toare? a) asocia�ia na�ional� de profil; b) autoritatea public� central� care r�spunde de protec�ia mediului; c) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�. 545. Cine are drept de control asupra activit��ii cinegetice la toate nivelurile? a) Consiliul Na�ional de Vân�toare; b) autoritatea public� central� care r�spunde de protec�ia mediului; c) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�. 546. Cine stabile�te rasele de câini admise la vân�toare în România? a) Asocia�ia Chinologic� Român�; b) Autoritatea Na�ional� Sanitar Veterinar� �i pentru Siguran�a Alimentelor; c) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�. 547. Cine stabile�te tipurile de arme �i categoriile de muni�ie care se pot folosi la

vân�toare în România? a) Autoritatea Na�ional� pentru Omologarea Armelor �i Muni�iilor; b) Autoritatea public� central� care r�spunde de justi�ie; c) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur� împreun� cu Autoritatea

Na�ional� pentru Omologarea Armelor �i Muni�iilor. 548. Vân�torul poate s� împu�te pisici s�lb�ticite sau câini hoinari? a) da, oricând are posibilitatea; b) nu; c) da, cu ocazia vân�torilor organizate pentru specii de vânat. 549. Este permis� desf��urarea ac�iunilor de vân�toare în zonele de lini�te a faunei

cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?


61

a) nu, deoarece acestea sunt zone de protec�ie a faunei cinegetice; b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic; c) da, cu aprobarea autorit��ii publice centrale care r�spunde de protec�ia mediului. 550. Este permis� desf��urarea ac�iunilor de vân�toare în parcuri na�ionale? a) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; b) da, numai de c�tre personalul angajat al administra�iei parcurilor na�ionale; c) da, numai de c�tre vân�torii care domiciliaz� în raza parcului na�ional. 551. Este permis� desf��urarea ac�iunilor de vân�toare în parcuri naturale? a) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; b) da, cu avizul administra�iei/custodelui parcului natural �i cu respectarea prevederilor

planurilor de management ale parcului natural; c) da, de c�tre personalul angajat al administra�iei parcului natural. 552. Ac�iunile de capturare a vânatului viu se pot desf��ura de c�tre: a) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�. b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recolt� aprobate. c) persoanele fizice autorizate. 553. Este permis� popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faun� de

interes cinegetic, provenite din cresc�toriile din România? a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar; b) da, numai pe baza certific�rii calit��ii genetice; c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat. 554. Este permis� popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faun� de

interes cinegetic, provenite din import? a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar; b) da, în baza avizului sanitar veterinar �i a certific�rii calit��ii genetice; c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene. 555. Pe suprafa�a fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot înso�i turmele �i

cirezile de animale domestice? a) da în num�r de maxim 5, vaccina�i, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor; b) da, fara restric�ii în afara fondului forestier; c) da în num�r de maxim 3, vaccina�i, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor. 556. Pe suprafa�a fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot înso�i turmele �i

cirezile de animale domestice? a) da în num�r de maxim 3, vaccina�i, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor; b) da, fara restric�ii în afara fondului forestier; c) da în num�r de maxim 2, vaccina�i, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor. 557. Pe suprafa�a fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot înso�i turmele �i

cirezile de animale domestice? a) da în num�r de maxim 2, vaccinati, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor; b) da, fara restrictii în afara fondului forestier; c) da în num�r de 1, vaccina�i, dehelmintiza�i �i cu jujeu corespunz�tor. 558. Pe suprafa�a unui fond cinegetic este permis� mutarea hranei destinate vânatului? a) nu, este strict interzis�; b) da, de c�tre personalul autorizat; c) da, de c�tre membrii vân�tori cu ocazia ac�iunilor de vân�toare.


62

559. Este permis� însu�irea de c�tre vân�tori a coarnelor lep�date de cervide, g�site în

fondul cinegetic? a) da, doar de c�tre membrii grupei de vân�toare; b) nu; c) da, cu acordul proprietarului de teren. 560. Este permis� practicarea vân�torii f�r� autoriza�ie eliberat� de gestionar, dac�

acesta �i-a exprimat acordul telefonic? a) nu, f�r� excep�ii; b) da, pentru paznicii de vân�toare ai gestionarului; c) da, pentru vân�torii str�ini înso�i�i de paznicul de vân�toare. 561. Examenul pentru ob�inerea permisului de vân�toare se desf��oar� în baza

Regulamentului aprobat prin ordin al: a) autorit��ii publice centrale care r�spunde protec�ia mediului; b) autorit��ii publice centrale care r�spunde de afacerile interne; c) autorit��ii publice centrale care r�spunde de silvicultur�. 562. Organizatorul ac�iunii de vân�toare are obliga�ia: a) s� urm�reasc� vânatul mare r�nit; b) s� completeze cu pix, cite�, în autoriza�ie, numele altor vân�tori decât cei trecu�i ini�ial, care

doresc s� participe la ac�iunea de vân�toare respectiv�; c) s� efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor. 563. Practicarea vân�torii este permis� cu: a) arme de vân�toare �i arbalete; b) arme de vân�toare �i arme de tir omologate; c) arme de vân�toare �i capcane autorizate. 564. Pentru exercitarea vân�torii este legal a fi folosite urm�toarele categorii de arme: a) arme de paz� �i arme de vân�toare; b) arme de vân�toare �i arme de tir; c) doar arme de foc admise la vân�toare. 565. În baza legii, autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur� poate

autoriza practicarea vân�torii cu: a) arme de foc de autoaparare; b) capcane; c) arme cu aer comprimat. 566. Sunt situa�ii în care se pot recolta p�s�ri admise la vân�toare în afara perioadei

legale de vân�toare? a) nu, f�r� excep�ii; b) da, în cazul nerealiz�rii cotei de recolt�; c) da, în condi�iile derog�rii acordate de autoritatea public� central� care r�spunde de

protec�ia mediului. 567. Este permis� comercializarea c�rnii de vânat? a) da, f�r� restric�ii; b) da, de c�tre gestionarul fondului cinegetic �i alte persoane juridice autorizate; c) da, de c�tre vân�torul care a dobândit legal vânatul.


63

568. Este permis� vânarea unui num�r de exemplare mai mare decât cel înscris pe autoriza�ia de vân�toare?

a) da, dac� vân�torul/vân�torii în cauz� particip� la o singur� vân�toare într-un sezon; b) nu; c) da, cu acordul organizatorului ac�iunii de vân�toare. 569. Este permis� vân�toarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vân�torul este

autorizat s� vâneze? a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic; b) da, cu acordul organizatorului ac�iunii de vân�toare; c) nu. 570. Este permis� urm�rirea vânatului r�nit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este

autorizat� ac�iunea de vân�toare? a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, prin excep�ie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului

cinegetic. 571. Este permis� trecerea vân�torului, cu arma de vân�toare neintrodus� în toc, pe alt

fond cinegetic decât cel pe care este autorizat s� practice vân�toarea? a) da, în afara c�ilor de comunica�ie; b) nu; c) da, dac� arma este neînc�rcat�. 572. Este permis� comercializarea c�rnii de vânat de c�tre persoanele fizice? a) da, dac� acestea au participat la vân�toare în calitate de gonaci; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, dac� acestea au calitatea de vân�tor �i au dobândit-o legal. 573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vân�toare se efectueaz�: a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat dup� desf��urarea vân�torii; b) în fondul cinegetic, înainte de p�r�sirea acestuia; c) la centrul de taxidermie, dup� prepararea trofeelor. 574. Este permis� vân�toarea în rezerva�iile �tiin�ifice? a) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; b) da, cu acordul verbal al administra�iei rezerva�iei sau al custodelui acesteia; c) da, cu acordul Academiei Române. 575. Este permis� vânarea ur�ilor la bârlog? a) da, în condi�iile legii; b) da, dac� produc pagube; c) nu, f�r� excep�ii. 576. Este permis� comercializarea, de c�tre persoane fizice, a trofeelor de vânat? a) da, numai în interiorul ��rii; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, numai de c�tre vân�torii care le-au recoltat. 577. Este permis� comercializarea de c�tre persoane fizice a produselor de carmangerie

rezultate din vânat? a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare; b) nu, f�r� excep�ii;


64

c) da, numai de c�tre vân�torii care le-au produs conform standardelor alimentare. 578. Cui apar�in coarnele lep�date de cervide, g�site pe un fond cinegetic? a) paznicului de vân�toare; b) gestionarului fondului cinegetic; c) vân�torului care le-a g�sit. 579. Este permis� vân�toarea cu ogari sau meti�i de ogari? a) da, la vân�torile autorizate; b) da, dac� poart� jujeu; c) nu, f�r� excep�ii. 580. Este permis� vân�toarea pe timp de noapte din autovehicule? a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile; b) nu; c) da, când vân�torii sunt înso�i�i de paznicul de vân�toare. 581. Este permis� vân�toarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care

permit ochirea �i tragerea pe întuneric? a) da, dac� nu exist� vizibilitate; b) da, dac� acestea sunt omologate; c) nu, f�r� excep�ie. 582. Este permis� vân�toarea prin utilizarea substan�elor chimice toxice folosite în

combaterea d�un�torilor animali ai culturilor agricole? a) da, dac� vânatul produce pagube mari culturilor agricole; b) da, dac� acestea sunt autorizate pentru comercializare; c) nu, f�r� excep�ii. 583. Este permis� vân�toarea cu arbaleta? a) da, pentru a lovi vânatul la distan�e mai mici de 100 m; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, cu arbalete cump�rate din magazinele de arme �i muni�ii autorizate. 584. Este permis� folosirea la vân�toare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru

vân�toare în România? a) da, dac� sunt autorizate pentru comercializare în alte ��ri din Uniunea European�; b) nu; c) da, dac� au calibrul corespunz�tor speciei la care se dore�te folosirea lor. 585. Ce se întâmpl� cu armele care au servit la s�vâr�irea unei fapte prev�zute de lege ca

infrac�iune? a) se confisc� de c�tre paznicul de vân�toare; b) se re�in de c�tre agentul constatator în vederea confisc�rii; c) se confisc� de c�tre gestionarul fondului cinegetic. 586. Ce se întâmpl� cu mijloacele de transport care au servit la s�vâr�irea unei fapte

prev�zute de lege ca infrac�iune? a) se confisc� de c�tre paznicul de vân�toare; b) se re�in de c�tre agentul constatator în vederea confisc�rii; c) se confisc� de c�tre gestionarul fondului cinegetic. 587. Din ce este constituit fondul cinegetic na�ional? a) totalitatea fondurilor cinegetice din România;


65

b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România; c) totalitatea suprafe�elor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice. 588. Ce reprezint� un fond cinegetic? a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România; b) resursa financiar� pentru gestionarea vânatului; c) unitatea de gospod�rire cinegetic� format� dintr-o suprafa�a de teren bine delimitat�

împreun� cu fauna de interes cinegetic care se afl� pe aceasta. 589. Este legal s� se trag� în gugu�tiucii afla�i în localit��i? a) da, dac� vân�toarea este asistat� de reprezentantul prim�riei; b) nu; c) da, numai cu arm� cu aer comprimat. 590. Pentru paza unui fond cinegetic, legisla�ia în vigoare impune: a) cel pu�in un paznic pentru fiecare fond cinegetic; b) cel pu�in un paznic pentru fiecare 5000 ha; c) cel pu�in un paznic pentru fiecare 10.000 ha. 591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospod�rii poate fi realizat� cu: a) otrav�; b) ogari; c) capcane autorizate. 592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerat�: a) proprietatea unit��ilor administrativ teritoriale; b) proprietatea de�in�torilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic; c) bun public de interes na�ional �i interna�ional. 593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de c�tre: a) statul român, prin autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�; b) statul român prin autoritatea public� central� pentru protec�ia mediului; c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice. 594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vân�toresc se stabilesc �i se

aprob� de: a) autoritatea public� central� care r�spunde de silvicultur�; b) Academia Român�; c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte. 595. Suprafa�a minim� a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha. 596. Suprafa�a minim� a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha. 597. Suprafa�a minim� a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de: a) 5.000 ha; b) 7.000 ha; c) 10.000 ha.


66

598. Suprafa�a minim� care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vân�tor,

într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de: a) 150 ha; b) 250 ha; c) 350 ha. 599. Suprafa�a minim� care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vân�tor,

într-un fond cinegetic din zona de deal, este de: a) 150 ha; b) 250 ha; c) 350 ha. 600. Suprafa�a minim� care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vân�tor,

într-un fond cinegetic din zona de munte, este de: a) 150 ha; b) 250 ha; c) 350 ha. 601. Vân�toarea se poate exercita legal de c�tre vân�tori numai dac� posed�: a) permis de vân�toare �i autoriza�ie de vân�toare; b) permis de vân�toare, permis de arm� �i autoriza�ie de vân�toare; c) permis de arm�, permis de vân�toare, autoriza�ie de vân�toare �i asigurare obligatorie

pentru accidente de vân�toare. 602. Permisul de vân�toare permanent poate fi ob�inut legal în România, de c�tre: a) cet��enii care au domiciliul sau reziden�a în România; b) cet��enii români cu domiciliul în România sau în str�in�tate; c) cet��enii ��rilor U.E. care au calitatea de vân�tori în �ara de origine, dac� sunt veni�i la

vân�toare în România. 603. Permisele de vân�toare temporare pot fi ob�inute, la cerere, de: a) cet��enii ��rilor U.E, dac� în ��rile de origine nu posed� permis sau licen�� de vân�toare; b) cet��enii str�ini care în �ara de origine au calitatea de vân�tor, dac� sunt invita�i în

România pentru ac�iuni de vân�toare; c) cet��enii români cu reziden�a în str�in�tate, care nu posed� permis sau licen�� de vân�toare din

�ara de reziden��. 604. Autoriza�iile de vân�toare, individuale sau colective, pot fi ob�inute de vân�tori de

la: a) gestionarii fondurilor cinegetice; b) administratorul fondurilor cinegetice; c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât �i de la administratorul fondurilor cinegetice. 605. Este interzis� vânarea p�s�rilor de balt� în apropierea gurilor de ap� pe timp de

înghe�? a) da, deoarece pe timp de înghe� nu se împu�c� p�s�rile de balt�; b) da, dac� suprafa�a liber� a apei nesituat� la gura de ap� este înghe�at� pe mai mult de

70%; c) nu. 606. Este permis� desf��urarea de ac�iuni de vân�toare în zona strict protejat� a

Rezerva�iei Biosferei “Delta Dun�rii”? a) da, numai pentru vân�torii români;


67

b) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; c) da, numai pentru vân�torii cu domiciliul pe raza deltei. 607. Este permis� desf��urarea de ac�iuni de vân�toare în zona tampon a Rezerva�iei

Biosferei “Delta Dun�rii”? a) da, numai pentru vân�torii români; b) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; c) da, numai pentru personalul din rezerva�ie care de�ine �i calitatea de vân�tor. 608. Este permis� desf��urarea de ac�iuni de vân�toare în zona strict protejat� a

parcurilor naturale? a) da, dac� vân�torul este înso�it de personalul de paz� al parcului natural; b) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural. 609. Este permis� desf��urarea de ac�iuni de vân�toare în zona strict protejat� a ariilor

naturale protejate? a) da, dac� vân�torul este înso�it de personalul de paz� al ariei naturale protejate; b) nu, cu excep�ia cazurilor prev�zute de lege; c) da, numai pentru vân�torii cu domiciliul în aria natural� protejat�. 610. Este permis� recoltarea cu arma de vân�toare a exemplarelor din speciile de interes

cinegetic în complexurile de vân�toare? a) da, cu acordul proprietarului; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, numai cu acordul autorit��ii publice centrale care r�spunde de silvicultur�. 611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în

interiorul complexului de vân�toare sunt: a) autoriza�iile de vân�toare; b) avizele sanitar veterinare de transport; c) autoriza�iile de vân�toare �i documentele de plat� a exemplarelor recoltate. 612. Este permis� vân�toarea în cresc�toriile de vânat? a) da, dac� este exercitat� de vân�tori; b) da, dac� este exercitat� de personalul de specialitate angajat al cresc�toriei de vânat; c) nu, f�r� excep�ii. 613. Dreptul de a purta �i folosi arme de vân�toare se acord� urm�toarelor categorii de

persoane : a) colec�ionarilor de arme de vân�toare �i antrenorilor de tir; b) posesorilor de permis de vân�toare �i permis de port arma categoria B; c) posesorilor de permise de vân�toare, membri în asocia�iile de vân�toare. 614. Cererea de eliberare a autoriza�iei de procurare a armei se depune de c�tre

solicitant la: a) Inspectoratul General al Poli�iei Române; b) Inspectoratul Jude�ean de Poli�ie sau Poli�ia Municipiului Bucure�ti, dup� caz, pe raza

c�ruia î�i are domiciliul; c) Poli�ia municipal�,/or��eneasc�/post de poli�ie, unde acesta are domiciliul. 615. Pierderea armei de vân�toare trebuie anun�at� de c�tre posesorul acesteia

organului de poli�ie: a) de îndat�, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare;


68

b) în cel mult 48 ore de la constatare; c) în cel mult 10 zile de la constatare. 616. Este permis�, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm? a) da, numai de c�tre armurieri autoriza�i; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, numai de c�tre vân�tori, pentru folosin�a proprie. 617. Este permis� comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm? a) da, numai de c�tre magazine de profil; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, dac� respect� standardele de calitate. 618. Este permis� folosirea la vân�toare a cartu�elor cu alice cu diametrul mai mare de 5

mm? a) da, pentru vânatul mare; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, pentru armele de calibrul 12 �i 16. CAPITOLUL III – ETIC� VÂN�TOREASC� 619. Opera�iunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împu�cat poart�

denumirea de : a) condi�ionarea vânatului ; b) tran�are ; c) eviscerare . 620. Crengu�a înro�it� în sângele vânatului dobândit prin vân�toare se ofer� vân�torilor

care împu�c� : a) lup sau urs ; b) vânat copitat ; c) orice specie de vânat . 621. Crengu�a înro�it� în sângele vânatului împu�cat se ofer� vân�torului: a) pe o tav� din lemn ; b) pe patul armei ; c) pe p�l�rie sau pe lama cu�itului . 622. Ce reprezint� ceea ce în limbaj vân�toresc se nume�te ”ultima îmbuc�tur� ”? a) un m�nunchi de iarb� care se pune în fa�a vânatului împu�cat; b) un m�nunchi de ramuri pe care se a�eaz� capul vânatului împu�cat; c) o ramur� cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împu�cat. 623. Tabloul vânatului reprezint� : a) un tablou înf��i�ând vânatul împu�cat ; b) a�ezarea vânatului împu�cat dup� un anumit tipic, în fa�a vân�torilor, �i a

organizatorilor ; c) fotografiile cu vânat împu�cat de la sfâr�itul vân�torii . 624. La sfâr�itul unei vân�tori de vânat mic, piesele împu�cate se a�eaz� în tabloul de

vân�toare cu respectarea ordinii : a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi ; b) iepuri, fazani, potârnichi �i vulpi ; c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi .


69

625. În cadrul unui tablou de vân�toare, vânatul mic se a�eaz� pe : a) abdomen ; b) partea dreapta ; c) partea stâng� . 626. La o vân�toare mixt�, de vânat mare �i mic, vânatul împu�cat se a�eaz� în

urm�toarea ordine : a) fazani, iepuri, vulpi, mistre�i ; b) mistre�i, vulpi, iepuri si fazani ; c) vulpi, iepuri, fazani, mistre�i . 627. Într-un tablou de vân�toare, a�ezarea celor care au participat la vân�toare se face

astfel: a) gonacii �i personalul de vânatoare nu se a�eaz� lâng� vânat ; b) gonacii se a�eaz� cu personalul de teren în spatele vân�torilor ; c) vân�torii �i organizatorul se a�eaz� în fa�a vânatului . 628. Nu este etic s� se trag� : a) în p�s�rile de balt� care zboar� spre locurile de hran� ; b) în fazanii care zboar� printre crengile arborilor ; c) în fazanii �i în potârnichile aflate pe sol . 629. La vân�toarea de mistre�i nu este etic s� se trag� : a) în masculul dominant din cârd ; b) în purcei, dac� sunt f�r� mama lor ; c) în femela conduc�toare de cârd . 630. În cazul vânatului mare, împu�cat, nu este etic : a) s� fie târât direct pe z�pad� sau pe p�mânt pân� la mijlocul de transport ; b) s� se calce peste rândurile cu vânat a�ezat în tablou ; c) s� fie mutilat ori lovit cu be�e, cu piciorul sau în alt mod, chiar dac� la acea vân�toare s-

a pierdut un câine de vân�toare. 631. Trofeele vânatului împu�cat (coarne, col�i, bl�nuri, etc.) apar�in : a) vân�torului care a dobândit vânatul ; b) în mod egal, vân�torilor participan�i la vân�toare ; c) vân�torilor participan�i, dup� cum hot�r��te organizatorul vân�torii . 632. Nu este admis�, din punct de vedere etic : a) eviscerarea vânatului �i jupuirea bl�nurilor trofeu direct în teren ; b) fotografierea vânatului împu�cat în pozi�ii hilare ; c) tran�area vânatului în fa�a vân�torilor. 633. Împ�r�irea vânatului mic de c�tre organizator este recomandat s� se fac� : a) începând cu invita�ii �i b�trânii, apoi continuând cu ceilal�i vân�tori ; b) în ordinea a�ez�rii vân�torilor în fa�a tabloului de vân�toare ; c) oferind fiec�rui vân�tor ceea ce a împu�cat personal. 634. Care este termenul consacrat normelor de moral� specific� vân�torii ? a) comportament vân�toresc; b) etic� vân�toreasc�; c) conduit� cinegetic�.


70

635. Cum se a�eaz� crengu�a de luare în posesie a vânatului ? a) pe spatele vânatului a�ezat pe burt�; b) pe abdomenul vânatului a�ezat pe spate; c) deasupra vânatului culcat pe partea dreapt�. 636. În ce pozi�ie se a�eaz� crengu�a pe partea lateral� a corpului vânatului ? a) la mascul cu baza spre cap, la femel�, invers, cu vârful crengu�ei spre cap; b) nu are importan�� pozi�ia, de regul� se a�eaz� pe latura toracelui; c) perpendicular pe coloan�, la mascul cu baza spre coloan� �i la femel� invers. 637. La ce specii de vânat se a�eaz� crengu�a de luare în posesie a vânatului ? a) la toate speciile de vânat mare ce se recolteaz� la dibuit sau la pând�; b) la speciile la care recoltarea se face pe baz� de autoriza�ie nominal�; c) numai la vânatul cu copite. 638. Cine ofer� vân�torului crengu�a de luare în posesie a vânatului împu�cat ? a) organizatorul ac�iunii de vân�toare; b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul ; c) vân�torul cel mai vârstnic dintre participan�ii la vân�toare. 639. Cum se aranjeaz� cozile vulpilor expuse în tabloul de vân�toare ? a) orizontal în prelungirea corpului; b) pe sol, perpendicular fa�� de corp; c) nu are nici o importan��. 640. Vânatul mic apar�ine vân�torului care: a) a tras primul foc de la care vânatul a l�sat sânge; b) a tras ultimul foc în urma c�ruia vânatul a c�zut; c) a tras mai multe cartu�e. 641. Vânatul mare apar�ine vân�torului care : a) a tras primul foc cauzator de moarte; b) a tras ultimul foc, de gra�ie; c) a tras mai multe focuri. 642. Este etic s� se trag� în vânat cu arma, cu glon�, la distan�e mai mari de 300 m? a) da, dac� arma este dotat� cu o muni�ie performant�; b) nu; c) da, dac� vânatul nu permite apropierea vân�torului sub aceast� distan��. 643. Este etic a se trage în gugu�tiucii a�eza�i pe conductorii electrici? a) da, dac� vân�toarea este autorizat�; b) da, dac� sunt mai mult de dou� exemplare; c) nu. 644. Este etic a se trage la fazanul a�ezat pe ramura unui arbore? a) da, dac� vân�toarea este autorizat�; b) da, seara la pând�; c) nu. 645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreapt� c�tre vân�torul vecin? a) da, dac� arma sa este mai performant� decât a vecinului vân�tor; b) nu; c) nu, cu excep�ia cazului în care vân�torul vecin este încep�tor.


71

646. Este etic a se trage în vânat „la noroc”? a) da, uneori vânatul poate fi ucis; b) nu; c) nu, cu excep�ia cazului în care vânatul nu iese din tufi�. 647. Vânatului mare r�nit i se d� lovitura de gra�ie : a) prin lovire cu patul armei; b) prin lovire cu toporul; c) prin împu�care. 648. Este etic s� se trag� în vânat cu arma, cu cartu� cu alice, la distan�e de 70-80 m? a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la aceast� distan��; b) nu; c) da, în cazul vân�torilor experimenta�i. 649. Vânatul mare se a�eaz� în tabloul de vân�toare, pe: a) abdomen; b) partea stâng�; c) partea dreapt�. 650. Într-un tablou de vân�toare vânatul se a�eaz�: a) de la dreapta spre stânga; b) de la stânga spre dreapta; c) nu are importan�� din ce parte se începe tabloul. 651. La tabloul de vân�toare vânatul se a�eaz� astfel încât: a) s� nu se ating� unul de altul; b) s� se poate p��i peste rândurile cu vânat; c) s� nu fie a�ezate pe acela�i rând mai mult de 10 piese. 652. “Botezul” vân�torului se face: a) o singur� dat�, când ucenicul împu�c� primul vânat; b) de fiecare dat� când vân�torul împu�c� o specie mai mare de vânat decât cea pentru

care a fost deja botezat; c) la împu�carea fiec�rei specii noi de vânat. 653. „Na�ul” vân�torului: a) este ales de vân�tor, dintre vân�torii boteza�i la acea specie; b) este obligatoriu organizatorul vân�torii; c) este impus noului vân�tor de c�tre organizatorul vân�torii. 654. Nu este etic s� se trag�: a) în fazanii care zboar� spre p�dure; b) în ierunca aflat� pe crac�; c) în iepurii culca�i în covru. 655. Este etic s� fie smuls p�rul sau penele vânatului împu�cat, pentru a fi purtate la

p�l�rie? a) da, imediat dup� împu�care; b) da, numai dup� ce a fost oferit, din tabloul de vân�toare, vân�torului; c) nu, pân� la momentul jupuirii bl�nurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii p�s�rilor, dup�

caz.


72

656. Nu este etic ca vân�torul s� trag� a) în ra�ele care zboar� în stol; b) în gâ�tele care zboar� spre locul de hr�nire; c) în potârnichile grupate în stol iarna pe z�pad�. CAPITOLUL IV. - CHINOLOGIE 657. Câinii de vân�toare fac parte din categoria câinilor: a) utilitari; b) de serviciu; c) de agrement . 658. Câinii prepelicari sunt utiliza�i la: a) vân�toarea la vizuin� a vulpilor �i a viezurilor; b) vân�toarea la vânatul mare; c) vân�toarea la vânatul mic. 659. Copoii sunt câini de vân�toare caracteriza�i prin: a) chet� strâns�, executat� metodic, cu vitez� mare; b) pasiune pentru c�utatul la distan��, stârnitul �i urm�ritul cu glas al mamiferelor de

interes vân�toresc; c) rezisten�� redus� la oboseal� . 660. Limierii exceleaz� prin : a) miros mediu, dar perseveren�� deosebit� pentru c�utarea vânatului mare pe urm� proasp�t�; b) miros excelent, care-i ajut� s� �in� urma veche de sânge, chiar dup� 24-48 de ore de la

r�nirea vânatului; c) agresivitate mare fa�� de vânatul r�nit . 661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte : a) bracul ; b) pointerul ; c) labradorul . 662. Termenul “a ponta” este sinonim cu: a) aretul ; b) aportul ; c) nu are leg�tur� cu termenii de “aret” sau “aport” . 663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte : a) seterul ; b) vijla maghiar� ; c) pudel-pointerul . 664. Ras� autohton� de câine de vân�toare este considerat�: a) copoiul ardelenesc; b) basetul ; c) ciob�nescul carpatin. 665. Care dintre urm�toarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vân�toarea la

vizuin� a vulpilor �i pisicilor s�lbatice : a) jagd terrierul ;


73

b) cocker ; c) airedale terrierul . 666. Vân�toarea cu câine pontator se poate practica cu succes la: a) prepeli�e �i potârnichi; b) porumbei �i ierunci; c) vulpi �i iepuri . 667. Vân�toarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la: a) jderi �i vulpi; b) fazani �i potârnichi; c) viezuri �i dihori . 668. Vân�toarea la vizuin�, cu ajutorul câinilor de vân�toare din rasa tekel sau rasa fox

terrier, se poate practica cu succes la: a) bizam; b) jder de piatr�; c) vulpe. 669. Urm�toarele rase de cîini sunt folosite la vân�toarea la vizuin�: a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier; b) tekel, fox terrier, jagd terrier; c) tekel, fox terrier cu p�r sârmos, jagd terrier, beagle. 670. Limierii sunt câini folosi�i pentru: a) c�utarea vânatului pe urma de sânge; b) gonirea vânatului; c) h�r�uirea vânatului negru. 671. Retriverii sunt câini folosi�i pentru: a) recuperarea vânatului mic împu�cat; b) c�utarea �i pontarea vânatului mic; c) lucrul pe urma de sânge. 672. Prepelicarii insulari sunt reprezenta�i de rasele: a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund; b) pointer, setteri; c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri; 673. Cheta câinelui efectuat� în mod corect reprezint�: a) c�utarea, g�sirea �i aportarea vânatului dup� încheierea partidei de vân�toare; b) c�utarea vânatului mic, dus-întors înaintea vân�torului; c) c�utarea stînga-dreapta în fa�a vân�torului. 674. Sim�ul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la: a) braci, vijla, münsterlander; b) cockeri, epagneul, pudel-pointer; c) setteri, pointeri. 675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezenta�i de rasele: a) braci, pudel-pointer, vijl�; b) münsterlander, pudel-pointer, pointer; c) münsterlander, epagneul breton, setteri;


74

676. Urm�torul termen define�te semnalarea vînatului de c�tre un prepelicar pontator: a) aret; b) aport; c) à patron. 677. Urm�toarele rase de câini de vân�toare fac parte din categoria celor specializate

pentru aport: a) brac german cu p�r scurt, limier hanoveran, spinone; b) brac de Weimar, brac german cu p�r sârmos, grifon; c) golden retriver, labrador. 678. Cheta �i aretul sunt caracteristice raselor de: a) prepelicari pontatori; b) prepelicari scotocitori; c) gonitori-h�r�uitori. 679. Copoii sunt câini gonitori folosi�i la vân�toarea de: a) c�prior; b) cerb; c) mistre�. 680. Cheta unui câine de vân�toare, define�te: a) distan�a pân� la care se deplaseaz� câinele de vân�toare pentru c�utarea vânatului; b) modul în care câinele hâr�uie�te vânatul; c) modul în care câinele aduce vânatul c�tre vân�tor. 681. Vân�toarea cu câine pontator se poate practica cu succes la: a) sitari �i fazani; b) ierunc� �i coco� de munte; c) vulpi �i bizami. 682. Vân�toarea cu câine pontator se poate practica cu succes la: a) prepeli�e �i potârnichi; b) porumbei �i ierunci; c) vulpi �i pisica s�lbatic�. 683. Vân�toarea cu câine pontator se poate practica cu succes la: a) fazani �i beca�ine; b) gâ�te �i ra�e s�lbatice; c) ciori grive �i co�ofene. 684. Care ras� de câini pontatori este mai r�spândit� în România? a) bracul; b) pointerul; c) seterul. 685. Vân�toarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la: a) prepeli�e �i fazani; b) jderi �i dihori; c) gâ�te s�lbatice �i ra�e s�lbatice. 686. Vân�toarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la: a) mistre� �i vulpe; b) capr� neagr� �i muflon;


75

c) cerb �i c�prior. 687. Vân�toarea cu câine h�r�uitor se poate practica cu succes la: a) capr� neagr� �i cervide; b) lup �i râs; c) mistre� �i urs. 688. Care dintre urm�toarele boli ale câinilor se manifest� �i prin diaree hemoragic�: a) boala lui Carre; b) ascaridioza; c) antraxul. 689. Care dintre bolile câinilor se manifest� �i prin lipsa luciului p�rului: a) hepatita viral�; b) cisticercoza; c) pasteureloza. CAPITOLUL V. – BOLI ALE VÂNATULUI 690. Boala care cauzeaz� cele mai mari pierderi în rândul lupilor este : a) antraxul; b) febra aftoas�; c) turbarea. 691. Care este cea mai frecvent� �i mai periculoas� boal� a caprei negre? a) g�lbeaza; b) febra aftoas�; c) râia. 692. Care este ce-a mai frecvent� boal� ce poate fi transmis� de la mistre� la om? a) pesta porcin�; b) trichineloza; c) salmoneloza. 693. Care este ce-a mai periculoas� boal� ce poate fi transmis� de la vulpe la om? a) rabia; b) trichineloza; c) râia. 694. Vulpea este principalul vector al : a) tuberculozei; b) turb�rii; c) tularemiei. 695. Care este boala care afecteaz� cel mai mult efectivele de mistre�? a) pesta; b) holera; c) râia. 696. Care este boala care afecteaz� cel mai mult efectivele de vulpe? a) rabia; b) pesta; c) holera.


76

697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs? a) trichineloza �i rabia; b) râia; c) holera. 698. Care este boala care afecteaz� cel mai mult efectivele de fazan? a) singamoza; b) pesta aviar�; c) holera. 699. Care este boala care afecteaz� cel mai mult exemplarele tinere de iepure? a) coccidioza; b) bruceloza; c) rabia. 700. Care este boala care afecteaz� cel mai mult exemplarele adulte de iepure? a) pasteureloza (septicemia hemoragic�); b) bruceloza; c) rabia. 701. Care este boala cel mai des întâlnit� la c�prior? a) g�lbeaza; b) hipodermoza; c) rabia. 702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea c�rnii de vânat infestate? a) da; b) nu; c) da, doar în cazul speciei c�prior. 703. Carnea de urs poate fi consumat� înainte de efectuarea analizelor sanitar

veterinare? a) da, imediat dup� recoltare; b) da, dac� din punct de vedere organoleptic carnea este corespunz�toare; c) nu. 704. Carnea de mistre� poate fi împ�r�it� vân�torilor la finalul ac�iunii de vân�toare? a) da, f�r� restric�ii; b) da, dac� au achitat contravaluarea vânatului recoltat; c) da, se împarte vân�torilor dup� efectuarea analizelor sanitar veterinare. 705. În situa�ia declar�rii st�rii de carantin� pe un fond cinegetic datorit� unor epizotii

se pot desf��ura ac�iuni de vân�toare prin metoda la goan�? a) nu; b) da, pentru specia vulpe; c) da, pentru speciile neafectate de epizotii. 706. Care este cea mai periculoas� boal� transmis� prin parazi�i de la cervide la om? a) g�lbeaza; b) borelioza; c) hipodermoza. 707. Ce se întelege prin zoonoz�? a) boal� transmisibil� de la animale la om �i viceversa;


77

b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem; c) lan� trofic animal. 708. Care dintre speciile de cervide este mai predispus� la boli: a) cerbul lop�tar; b) cerbul comun; c) c�priorul. 709. Care din urm�toarele boli se poate transmite la om prin consumul c�rnii de iepure? a) pseudotuberculoza; b) leptospiroza; c) salmoneloza. 710. Ce se întelege prin epizootie? a) r�spândire în mas� �i pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale; b) r�spândire selectiv� pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale; c) boal� contagioas� care se manifest� doar în ferme �i cresc�torii de vânat. CAPITOLUL VI - ARME, MUNI�II �I ECHIPAMENTE DE VÂN�TOARE 711. Armele cu �evi basculante pot fi : a) arme semiautomate; b) carabine �i arme lise cu închiz�tor ; c) arme lise, arme ghintuite �i arme mixte. 712. Arma cu dou� �evi a�ezate în plan orizontal, este o arm� : a) tip “bock” ; b) cu �evi juxtapuse ; c) cu �evi suprapuse. 713. Arma cu dou� �evi a�ezate în plan vertical, este o arm� : a) tip “bock” ; b) cu �evi juxtapuse ; c) driling . 714. Calibrul armelor de vân�toare cu �evi lise se exprim� prin : a) un num�r conven�ional egal cu num�rul bilelor, având diametrul �evii, ce se pot

confec�iona dintr-o livr� de plumb ; b) diametrul, în mm, al câmpului �evii; c) un num�r conven�ional egal cu num�rul alicelor care pot fi confec�ionate dintr-o livr� de

plumb . 715. Calibrul armelor de vân�toare cu glon� se exprim� prin : a) un num�r conven�ional egal cu num�rul bilelor, având diametrul �evii, ce se pot confec�iona

dintr-o livr� de plumb ; b) diametrul, în mm sau inchi, al câmpului �evii ; c) un num�r conven�ional, egal cu num�rul proiectilelor care pot fi confec�ionate dintr-o livr� de

plumb . 716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în : a) închiz�tor ; b) bascul� ;


78

c) antepat . 717. Care dintre calibrele men�ionate mai jos este considerat de c�tre vân�tori calibru

“universal” ? a) 5.6 x 35 ; b) 9.3 x 74; c) 7.62 x 63 (30.06). 718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glon� ? a) s� accelereze viteza glon�ului ; b) s� u�ureze ochirea ; c) s� sensibilizeze tr�gaciul . 719. Bura intr� în componen�a : a) cartu�elor cu alice ; b) cartu�elor cu glon� ; c) cartu�elor cu alice �i a cartu�elor cu glon� . 720. Ce se în�elege prin “choke-ul“armelor de vân�toare? a) reculul resim�it în um�r la declan�area focului; b) îngustarea �evii spre gura ei; c) rateul armei. 721. Care este legea care reglementeaz� regimul armelor de foc �i al muni�iilor în

România: a) Legea 407/2006 a vân�torii �i a protec�iei fondului cinegetic; b) Legea 17/1996 privind regimul armelor �i muni�iilor; c) Legea 295/2004 privind regimul armelor �i muni�iilor. 722. Din punct de vedere constructiv, dup� lungimea �evii, armele se clasific� astfel : a) arme de foc lungi �i arme de foc scurte; b) arme de foc scurte �i arme de foc medii; c) arme de foc scurte , arme de foc medii �i arme de foc lungi . 723. Procurarea armelor de vân�toare, se poate realiza prin : a) cump�rare, dona�ie, mo�tenire, închiriere sau comodat; b) numai cump�rare sau dona�ie; c) numai inchiriere sau cump�rare. 724. Conform prevederilor Legii 295/2004 privind regimul armelor �i muni�iilor, uzul de

arma letal� f�r� drept reprezint� : a) contraven�ie; b) infrac�iune; c) avertisment. 725. Titularul dreptului de a purta �i folosi arme de vân�toare poate face uz de arma

înscris� în permisul de arm�, în urm�toarele situa�ii : a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condi�iile legii, precum �i asupra

câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia ac�iunilor de vân�toare; b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condi�iile legii, precum �i asupra braconierilor

care nu se supun controlului; c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condi�iile legii, precum �i pentru paza hranei

vânatului �i a dot�rilor din fondurile cinegetice.


79

726. Care dintre armele de vân�toare de calibru 12, 16 �i 20 are diametrul �evii mai mare?

a) calibrul 16; b) calibrul 12; c) calibrul 20. 727. Armele de vân�toare se împart în arme cu alice sau cu �evi lise, arme cu glon� sau cu

�evi ghintuite �i arme mixte, �inând seama de: a) modul acestora de înc�rcare; b) materialul din care sunt confec�ionate �evile acestora; c) configura�ia interiorului �evilor acestora. 728. Armele de vân�toare se împart în arme cu �evi basculante �i arme cu �evi fixe dup�: a) modul de construc�ie al acestora �i de manipulare pentru înc�rcare; b) materialul din care sunt confec�ionate �evile acestora; c) configura�ia interiorului �evilor. 729. Armele cu repeti�ie sunt: a) arme cu �evi basculante; b) arme cu �evi fixe; c) arme cu �evi basculante sau arme cu �evi fixe. 730. Armele semiautomate sunt: a) arme cu �evi basculante; b) arme cu �evi fixe; c) arme cu �evi basculante sau arme cu �evi fixe. 731. Arma sistem „Hammerless” este o arm�: a) cu închiz�tor rotativ; b) cu cocoa�e ascunse; c) cu cocoa�e aparente. 732. Armele de vân�toare cu repeti�ie sunt arme care: a) se reîncarc� manual, prin introducerea câte unui cartu� cu mâna dup� fiecare foc; b) se reîncarc� dup� fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închiz�tor; c) se reîncarc� automat dup� fiecare foc, pân� la epuizarea cartu�elor din magazie. 733. Armele de vân�toare semiautomate sunt arme care: a) se reîncarc� manual, prin introducerea câte unui cartu� cu mâna, dup� fiecare foc; b) se reîncarc� dup� fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închiz�tor; c) se reîncarc� automat dup� fiecare foc, pân� la epuizarea cartu�elor din magazie. 734. Armele de cal. 10 sunt considerate arme: a) de putere mijlocie; b) de putere redus�; c) de putere mare. 735. Armele de cal. 28 sunt considerate arme: a) de putere mijlocie; b) de putere redus�; c) de putere mare. 736. Presiunea dezvoltat� în cartu�ele armelor cu alice comparativ cu cea din cartu�ele

armelor cu glon� este:


80

a) mai mic�; b) mai mare; c) egal�. 737. Proiectilele cartu�elor de vân�toare clasice, pentru armele cu glon� sunt

confec�ionate din: a) plumb; b) o�el; c) plumb, cu blindaj metalic. 738. Proiectilele cartu�elor de vân�toare cu glon� pot fi: a) nedeformabile; b) expansive sau perforante; c) explozive. 739. Izbitura pe care vân�torul o resimte în um�r, ca urmare a exploziei generate de

arderea pulberii în �eava armei, poart� denumirea de: a) chocke; b) recul; c) culat�. 740. La tirul de jos în sus, când �inta se afl� sub distan�a optim� de reglare, se oche�te: a) la baza �intei; b) în centrul �intei; c) la linia superioar� a �intei. 741. La tirul de sus în jos, când �inta se afl� sub distan�a optim� de reglare, se oche�te: a) la baza �intei; b) în centrul �intei; c) la linia superioar� a �intei. 742. La tirul de jos în sus, când �inta se g�se�te peste distan�a optim� de reglare, se

oche�te: a) la baza �intei; b) în centrul �intei; c) la linia superioar� a �intei. 743. Pentru verificarea randamentului armelor de vân�toare cu �eav� lis� este indicat s�

fie folosite alice de: a) 2,5 mm; b) 3,5 mm; c) 4,5 mm. 744. Pentru verificarea randamentului armelor de vân�toare cu �eav� lis� de calibrul 12

este indicat s� se trag� la o distan�� de: a) 25 m; b) 35 m; c) 45 m. 745. Cercul mare de pe �inta standard, pe care se determin� procentajul armelor de

vân�toare cu �eav� lis�, trebuie s� aib� diametru de: a) 100 cm; b) 75 cm; c) 50 cm.


81

746. Cercul mic de pe �inta standard, pe care se determin� grupajul armelor de

vân�toare cu �eav� lis�, trebuie s� aib� diametru de: a) 75 cm; b) 50 cm; c) 37,5 cm. 747. Pentru cur��area armelor de vân�toare, este indicat ca vergeaua echipat� cu perie

s� fie introdus�: a) pe la gura �evii; b) pe la detun�tor; c) nu are nici o importan�� din ce parte se cur�� eava. 748. Este recomandat s� se trag� cu �eava armei de vân�toare rezemat� de un corp dur? a) da, deoarece tirul este mai sigur; b) nu, deoarece tirul este afectat de vibra�iile �evii; c) nu, deoarece tirul cu arma de vân�toare trebuie efectuat f�r� sprijinirea armei. 749. Tuburile cartu�elor de vân�toare pentru armele cu �evi ghintuite sunt confec�ionate

din: a) carton special; b) material plastic; c) alam� sau o�el. 750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme: a) de putere mijlocie; b) de putere redus�; c) de putere mare. 751. Mulajele de p�s�ri confec�ionate din material sintetic folosite pentru ademenirea

vânatului poart� denumirea de: a) chem�toare; b) atrape; c) odorivectori. 752. Ce reprezint� cartu�iera? a) cutia în care sunt depozitate cartu�ele; b) magazia de cartu�e pentru armele automate; c) accesoriu vân�toresc folosit pentru portul cartu�elor în timpul desf��ur�rii ac�iunii de

vân�toare. 753. Ciorchinarul se folose�te la: a) atârnarea de centur� a p�s�rilor vânate ; b) transportarea vânatului din fondul cinegetic; c) ag��area pe perete a trofeelor de vânat. CAPITOLUL VII - MANAGEMENTUL SPECIILOR DE INTERES VÂN�TORESC 754. Perioada de vân�toare la masculul de cerb comun, de trofeu, este: a) 10 septembrie-15 noiembrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 1 noiembrie-15 decembrie. 755. Perioada de vân�toare la masculul de cerb comun, de selec�ie, este:


82

a) 10 septembrie-15 noiembrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 1 septembrie-31 decembrie. 756. Perioada de vân�toare la femela �i vi�elul de cerb comun este: a) 10 septembrie-15 noiembrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 1 septembrie-15 noiembrie. 757. Perioada de vân�toarea a masculului de cerb lop�tar, de trofeu, este: a) 10 octombrie-1 decembrie; b) 1 septembrie-15 decembrie; c) 1 septembrie-15 februarie. 758. Perioada de vân�toare a masculului de cerb lop�tar, de selec�ie, este: a) 10 octombrie-1 decembrie; b) 1 septembrie-15 decembrie; c) 1 septembrie-15 februarie. 759. Perioada de vân�toare a femelei �i vi�elului de cerb lop�tar este: a) 10 octombrie-1 decembrie; b) 1 septembrie-15 decembrie; c) 1 septembrie-15 februarie. 760. Perioada de vân�toare a iepurelui de vizuin� este: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 1 octombrie – 30 decembrie; c) 1 ianuarie – 15 februarie. 761. Perioada de vân�toare a bizamului este: a) 1 septembrie – 15 aprilie; b) 1 august – 15 februarie; c) 15 octombrie – 15 martie. 762. �acalul se vâneaz� în perioada: a) 15 mai – 31 martie; b) 1 octombrie – 28 februarie; c) 15 august – 15 septembrie. 763. Perioada de vân�toare a câinelui enot este: a) 15 septembrie – 31 martie; b) 1 august – 31 decembrie; c) 1 august – 31 martie. 764. Perioada de vân�toare a viezurelui este: a) 1 august – 31 martie; b) 15 septembrie – 31 decembrie; c) 1 februarie – 31 martie; 765. Perioada de vân�toare a jderilor este: a) 15 septembrie – 31 martie; b) 1 octombrie – 31 decembrie; c) 15 octombrie – 31 ianuarie.


83

766. Perioada admis� pentru vânarea dihorului comun este: a) 15 septembrie – 31 martie; b) 15 august – 20 februarie; c) 15 octombrie – 31 ianuarie. 767. Vânarea fazanilor este permis� în perioada: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 1 octombrie – 28 februarie; c) 1 august – 31 decembrie. 768. Vânarea potârnichilor este permis� în perioada: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 15 septembrie – 31 decembrie; c) 1 august – 31 decembrie. 769. Vânarea prepeli�ei este permis� în perioada: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 15 august – 31 decembrie; c) 1 august – 31 decembrie. 770. Vânarea masculului de coco� de munte este permis� în perioada: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 20 aprilie – 10 mai; c) nu este permis�. 771. Vânarea femelei de coco� de munte este permis� în perioada: a) 1 noiembrie – 31 ianuarie; b) 20 aprilie – 10 mai; c) nu este permis�. 772. Perioada de vân�toare a masculului de c�prior este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 1 septembrie-15 decembrie. 773. Perioada de vân�toare a femelei de c�prior este: a) 1 septembrie – 15 februarie; b) 15 septembrie – 31 decembrie; c) 1 octombrie – 15 decembrie. 774. Perioada de vân�toare la capra neagr�, exemplar de selec�ie, este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 1 septembrie-15 decembrie. 775. Perioada de vân�toare la capra neagr�, exemplar de trofeu, este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 15 octombrie-15 decembrie; c) 1 septembrie-15 februarie. 776. Perioada de vân�toare la mistre� este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 1 august -15 februarie; c) 1 septembrie-15 februarie.


84

777. Perioada de vân�toare la muflon este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 1 septembrie-15 februarie; c) 15 septembrie-15 decembrie. 778. Perioada de vân�toare la iepurele de câmp este: a) 15 mai-15 octombrie; b) 1 noiembrie -31 ianuarie; c) 1 noiembrie – 15 februarie. 779. Perioada de vân�toare la ra�a mare este: a) 1 august – 15 noiembrie; b) 1 septembrie – 31 ianuarie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 780. Perioada de vân�toare la ra�a cârâitoare este: a) 15 august – 20 noiembrie; b) 1 septembrie – 28 februarie; c) 1 septembrie – 10 februarie. 781. Perioada de vân�toare la ra�a mic� este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 20 august – 15 noiembrie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 782. Perioada de vân�toare la ra�a suli�ar este: a) 1 septembrie – 31 ianuarie; b) 15 august – 20 noiembrie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 783. Perioada de vân�toare la ra�a lingurar este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 15 august – 20 noiembrie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 784. Perioada de vân�toare la ra�a cu cap castaniu este: a) 1 august – 28 februarie; b) 15 august – 20 noiembrie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 785. Perioada de vân�toare la ra�a mo�at� este: a) 1 august – 28 februarie; b) 15 august – 20 noiembrie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 786. Perioada de vân�toare la ra�a pestri�� este: a) 1 august – 28 februarie; b) 15 august – 20 noiembrie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 787. Perioada de vân�toare la ra�a sun�toare este: a) 1 august – 28 februarie; b) 1 august – 15 noiembrie;


85

c) 1 septembrie – 31 ianuarie. 788. Perioada de vân�toare la ra�a cu cap negru este: a) 20 august – 15 noiembrie; b) 1 septembrie – 28 februarie; c) 1 septembrie – 15 martie. 789. Perioada de vân�toare la gâsca de var� este: a) 1 august – 15 noiembrie; b) 1 septembrie – 20 ianuarie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 790. Perioada de vân�toare la gâsca de sem�n�tur� este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 15 februarie; 791. Perioada de vân�toare la gârli�a mare este: a) 1 septembrie – 20 ianuarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 792. Perioada de vân�toare la g�inu�a de balt� este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 15 februarie. 793. Perioada de vân�toare la cormoranul mare este: a) 1 septembrie – 15 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) nu se vâneaz�. 794. Perioada de vân�toare la beca�ina comun� este: a) 1 septembrie – 15 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 795. Perioada de vân�toare la sitarul de p�dure este: a) 1 septembrie – 15 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 796. Perioada de vân�toare la ciocârlia de câmp este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 15 septembrie – 15 noiembrie. 797. Perioada de vân�toare la sturzul de iarna (coco�ar) este: a) 1 septembrie – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 15 septembrie – 15 noiembrie. 798. Perioada de vân�toare la sturzul de vâsc este: a) 1 septembrie – 31 ianuarie;


86

b) 1 septembrie – 15 martie; c) 15 septembrie – 15 noiembrie. 799. Perioada de vân�toare la sturzul cânt�tor este: a) 1 septembrie – 31 ianuarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 15 septembrie – 15 noiembrie. 800. Perioada de vân�toare la sturzul viilor este: a) 1 septembrie – 15 martie; b) 1 septembrie – 28 februarie; c) 15 septembrie – 15 noiembrie. 801. Perioada de vân�toare la porumbelul gulerat este: a) 1 septembrie – 15 martie; b) 15 august – 28 februarie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 802. Perioada de vân�toare la porumbelul de scorbur� este: a) 1 septembrie – 15 martie; b) 15 august – 28 februarie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 803. Perioada de vân�toare la turturic� este: a) 15 august – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 804. Perioada de vân�toare la gugu�tiuc este: a) 15 august – 15 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 septembrie – 28 februarie. 805. Perioada de vân�toare la cioara griv� este: a) 15 august – 28 februarie; b) 1 septembrie – 15 martie; c) 1 iunie – 31 martie. 806. Perioada de vân�toare la cioara de sem�n�tur� este: a) 15 august – 28 februarie; b) 1 august – 31 ianuarie; c) 1 septembrie – 15 martie. 807. Perioada de vân�toare la gai�� este: a) 1 iunie – 31 martie; b) 1 septembrie– 28 februarie; c) 1 septembrie – 15 martie. 808. Perioada de vân�toare la st�ncu�� este: a) 1 iunie – 31 martie; b) 15 iulie – 15 februarie; c) 1 septembrie – 15 martie. 809. Perioada de vân�toare la co�ofan� este:


87

a) 1 iunie – 31 martie; b) 15 iulie – 15 martie; c) 1 septembrie – 15 martie. 810. Conform legii, în România, ursul face parte din urm�toarea categorie de specii de

interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis� în sezonul de vân�toare; c) a c�ror vânare este permis� tot timpul anului. 811. În România, ursul se poate vâna? a) da, prin derogare de la lege; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, f�r� restric�ii; 812. Conform legii, în România râsul face parte din urm�toarea categorie de specii de

interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis�; c) a c�ror vânare nu este reglementat�. 813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna: a) prin derogare de la lege; b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic; c) f�r� restric�ii. 814. Conform legii, în România, pisica s�lbatic� face parte din urm�toarea categorie de

specii de interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis�; c) a c�ror vânare nu are restric�ii. 815. În România, pisica s�lbatic� se poate vâna? a) da, prin derogare de la lege; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, f�r� restric�ii. 816. Conform legii, în România, vidra face parte din urm�toarea categorie de specii de

interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis�; c) a c�ror vânare nu este reglementat�. 817. În România vidra se poate vâna ? a) da, prin derogare de la lege; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, f�r� restric�ii. 818. Conform legii, în România, nurca face parte din urm�toarea categorie de specii de

interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis�; c) a c�ror vânare nu este reglementat�.


88

819. În România, nurca se poate vâna? a) da prin derogare de la lege; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, f�r� restric�ii. 820. Conform legii, în România, fazanul face parte din urm�toarea categorie de specii de

interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis� tot anul; c) a c�ror vânare este permis� în anumite perioade din an. 821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din urm�toarea categorie de

specii de interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis� tot anul; c) a c�ror vânare este permis� în anumite perioade din an. 822. Conform legii, în România, prepeli�a face parte din urm�toarea categorie de specii

de interes cinegetic: a) a c�ror vânare este interzis�; b) a c�ror vânare este permis�; c) a c�ror vânare nu este reglementat�. 823. Selec�ia c�priorilor masculi are ca scop final: a) reglarea numeric� a indivizilor; b) extragerea exemplarelor „de viitor”; c) eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate . 824. Mistre�ul poate fi vânat în afara perioadei legale de vân�toare? a) nu, este interzis; b) da, cu acordul paznicului de vân�toare; c) da, cu aprobarea autorit��ii publice centrale care r�spunde de silvicultur�. 825. Beca�ina mare sau “dubl�” este o specie: a) la care vân�toarea este permis� conform legii; b) la care vân�toarea se realizeaz� cu autoriza�ie special�; c) la care vân�toarea este interzis�. 826. Beca�ina comun� este o specie: a) la care vân�toarea este permis�; b) la care vân�toarea se realizeaz� cu autoriza�ie special�; c) la care vân�toarea este interzis�. 827. Se poate împu�ca tot timpul anului urm�toarea specie de vânat: a) �acalul; b) vulpea; c) lupul. 828. Co�ofana are perioad� de prohibi�ie? a) nu, se vâneaz� tot timpul anului; b) da, în perioada de reproducere �i cre�tere a puilor; c) da, în perioada critic� de iarn�. 829. Cioara de sem�n�tur� se vâneaz�:


89

a) tot timpul anului; b) în afara perioadei critice de iarn�; c) în afara perioadei de reproducere �i cre�tere a puilor. 830. Care din urm�toarele specii de ra�e sunt interzise la vân�toare? a) ra�a suli�ar; b) ra�a fluier�toare; c) ra�a cu ciuf. 831. Trofeul conven�ional al vulpii este reprezentat de: a) blan�; b) craniu; c) osul penian. 832. Trofeul conven�ional al �acalului este reprezentat de: a) exclusiv blan�; b) exclusiv craniu; c) blan� �i craniu. 833. Trofeul conven�ional al viezurelui este reprezentat de: a) blan� �i craniu; b) blan�; c) exclusiv craniul. 834. Trofeul conven�ional al râsului este reprezentat de: a) blan�; b) craniu; c) blan� �i craniu. 835. Trofeul conven�ional al pisicii s�lbatice este reprezentat de: a) blan�; b) craniu; c) blan� �i craniu. 836. Trofeul conven�ional al lupului este reprezentat de: a) blan�; b) craniu; c) blan� �i craniu. 837. Trofeul conven�ional la c�prior este reprezentat de: a) blan�; b) coarne cu craniu; c) blan� �i coarne cu craniu. 838. Trofeul conven�ional la cerb comun este reprezentat de: a) blan�; b) coarne cu craniu; c) blan� �i coarne cu craniu. 839. Trofeul conven�ional la capr� neagr� este reprezentat de: a) blan�; b) coarne cu craniu; c) blan� �i coarne cu craniu.


90

840. Trofeul conven�ional la muflon este reprezentat de: a) blan�; b) craniu cu coarne; c) p�rul din coam�. 841. Trofeul conven�ional la mistre� este reprezentat de: a) blan�; b) col�i �i craniu; c) col�i. 842. Vârsta optim� pentru vânarea mistre�ului de trofeu este: a) 8 – 10 ani; b) 10 – 12 ani; c) 12 – 14 ani. 843. Trofeul conven�ional al ursului este reprezentat de: a) blan�; b) osul penian �i craniu; c) craniu si blan�. 844. Ce sunt trofeele de vân�toare? a) animalele s�lbatice dobândite prin vân�toare; b) anumite p�r�i din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori g�site moarte, dup�

preparare �i naturalizare; c) anumite p�r�i caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi

sau bust naturalizate; 845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide �i la bovide, sunt

considerate trofee de vân�toare dac�: a) au fost g�site în stare bun� �i montate corespunz�tor de c�tre de�in�tori; b) au fost achizi�ionate de la diver�i de�in�tori legali; c) au fost dobândite prin vân�toare. 846. Pisicile �i câinii s�lb�tici�i sau hoinari, g�si�i în fondurile cinegetice, se împu�c�: a) în limita num�rului �i în condi�iile înscrise în autoriza�ia de vân�toare; b) f�r� restric�ii �i f�r� obligarea la desp�gubiri; c) f�r� restric�ii, dar cu plata de desp�gubiri corespunz�toare c�tre proprietari. 847. Conform legii, în România, vânarea coco�ului de mesteac�n este permis�? a) da, numai pentru mascul; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, pentru ambele sexe. 848. Ce reprezint� complexul de vân�toare? a) dou� sau mai multe fonduri cinegetice gospod�rite unitar; b) complex de amenaj�ri autorizate pentru practicarea turismului cinegetic; c) amenaj�ri �i instala�ii specific constituite într-o incint� unitar� în scopul cre�terii izolate

�i valorific�rii unor specii de faun� s�lbatic�. 849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege: a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat; b) stabilirea unui punctaj în func�ie de m�rimea �i aspectul trofeelor de vânat; c) estimarea num�rului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic.


91

850. Cât este de important� pentru mistre� prezen�a sc�ld�torilor? a) nu este deosebit de important�, la nevoie putând renun�a la sc�ldat; b) este o condi�ie a prezen�ei mistre�ilor în zona respectiv�; c) dac� nu are scaldatori folose�te apele curg�toare. 851. Prin modul de hr�nire, cioara griv� produce prejudicii: a) cinegeticii; b) agriculturii; c) pisciculturii. 852. Efective reale ale speciilor de interes vân�toresc sunt efectivele stabilite: a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonit��ii fondurilor cinegetice; b) în fiecare an, cu ocazia estim�rii num�rului acestora; c) din zece în zece ani, prin lucr�ri speciale de evaluare a efectivelor acestora. 853. Evaluarea efectivelor de „vânat mare” se face de regul� prin: a) metoda observa�iilor directe �i metoda citirii urmelor pe z�pad�; b) metoda observ�rii urmelor l�sate de acestea în suprafe�e de prob�; c) metoda suprafe�elor de prob�. 854. Evaluarea efectivelor de fazan �i iepure se face de regul� prin: a) metoda observa�iilor directe; b) metoda citirii urmelor pe z�pad�; c) metoda suprafe�elor de prob� sau a benzilor de prob�. 855. Gospod�rirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor: a) amenajamente silvo-cinegetice; b) planuri de management; c) studii de impact de mediu. 856. Care dintre urm�toarele specii de interes vân�toresc reac�ioneaz� cel mai bine la

hr�nirea complementar� în perioada critic� de iarn�-prim�var�? a) capra neagr�; b) mistre�ul; c) iepurele. 857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atrac�ie aparte pentru: a) iepure; b) viezure; c) capra neagr�. 858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atrac�ie aparte pentru: a) viezure; b) urs; c) mistre�. 859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor: a) strict protejate, a c�ror vânare se face prin derogare de la lege; b) protejate, a c�ror vânare se face în perioada stabilit� de lege; c) a c�ror vânare se face tot anul. 860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic? a) un arbust care î�i p�streaz� frunzele �i în timpul iernii, frecvent c�utat de vânat;


92

b) plas� prev�zut� cu frunze din material sintetic, folosit� pt camuflarea vânatului; c) un snop de lujeri înfrunzi�i, usca�i, preg�ti�i de gestionar pentru hrana vânatului. 861. Care din urm�toarele specii de p�s�ri consum� sare din s�r�rii? a) ierunca; b) porumbelul de scorbur�; c) sitarul de p�dure. 862. La mamifere crotalia se aplic� dup� vânarea acestora astfel: a) într-una din urechi; b) la tendonul unuia dintre membre; c) la gât. 863. Trofee tradi�ionale (neconven�ionale) la sitar sunt considerate: a) peni�a pictorului �i pensuli�a din jurul glandei uropigene; b) penele întoarse din coad�; c) penele din oglinda aripii. 864. Crotaliile se înmâneaz� titularului autoriza�iei individuale: a) la eliberarea autoriza�iei; b) la intrarea pe fondul cinegetic; c) la recuperarea vânatului împu�cat. 865. La cervide, exemplarele de selec�ie pot fi: a) doar masculi; b) doar masculi �i tineret; c) masculi, femele �i tineret. 866. Care dintre urm�toarele specii de interes vân�toresc reac�ioneaz� cel mai bine la

hr�nirea complementar� în perioada critic� de iarn�-prim�var�? a) potârnichea �i fazanul; b) iepurele; c) lupul. 867. Topinamburul mai poart� denumirea de: a) nap porcesc; b) borceag; c) sparacet�. 868. Topinamburul reprezint�: a) specie de plant� ale c�rei r�d�cini formeaz� tuberculi cultivat� pentru hrana vânatului; b) specie de ra�� scufund�toare, oaspete de var�; c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului. 869. Remizele pentru vânat reprezint�: a) depozite de hran� pentru vânat; b) suprafe�e plantate cu arbori �i arbu�ti servind ca ad�post pentru vânat; c) suprafe�e împrejmuite pentru cre�terea intensiv� a vânatului. 870. Frunzarele de calitate superioar� sunt cele confec�ionate din: a) fag sau stejar; b) soc sau frasin; c) plop negru sau gorun.


93

871. Hr�nitorile pentru speciile de cervide se amplaseaz� astfel: a) în desi�, pentru ca vânatul s� nu fie observat de animalele de prad� sau de c�tre braconieri; b) în p�dure rar� sau la margine de poian�, pentru ca vânatul s� poat� vedea în jur dac� se

apropie vreun du�man; c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul g�se�te �i hran� natural� �i se poate feri de

pr�d�tori. 872. Pentru îmbun�t��irea condi�iilor de hran� pentru fazan se pot înfiin�a culturi de: a) sorg; b) sparcet�; c) napi. 873. Pentru îmbun�t��irea condi�iilor de hran� pentru mistre� se pot înfiin�a culturi de: a) sorg; b) topinambur; c) sparcet�. 874. Este important� sarea în comportamentul de hr�nire al caprei negre? a) da, caprele negre cercetând frecvent s�r�riile; b) nu, fiind suficient� sarea con�inut� în hran�; c) nu, deoarece îi provoac� afec�iuni metabolice. CAPITOLUL VIII - ORGANIZAREA �I PRACTICAREA VÂN�TORII 875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la goan� �i la pând�; c) la pând�, la hr�nitori �i la s�r�rii. 876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lop�tar sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la goan�; c) la pând�, la hr�nitori �i la s�r�rii. 877. Metodele admise la vân�toarea bizamului sunt: a) la nad�; b) la pând� �i la dibuit; c) la vizuin� cu câini. 878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt: a) exclusiv la pând�, la dibuit �i la vizuin� cu câini; b) la pând�, la dibuit, la vizuin� cu câini, la nad� �i la goan�; c) exclusiv la pând�, la vizuin� cu câini �i la nad�. 879. Metodele admise la vânarea �acalului sunt: a) exclusiv la pând�, la dibuit �i la vizuin� cu câini; b) la pând�, la dibuit, la vizuin� cu câini, la nad� �i la goan�; c) exclusiv la pând�, la vizuin� cu câini �i la nad�. 880. Câinele enot este: a) câine de vân�toare; b) câine de agrement; c) specie de vânat.


94

881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt: a) exclusiv la vizuin� cu câini; b) la pând�, la vizuin� cu câini �i la goan�; c) exclusiv la goan�. 882. Metodele de vân�toare practicate în cazul derog�rilor de recoltare aprobate la râs

sunt: a) exclusiv la pând� �i la dibuit; b) la pând�, la dibuit �i la goan�; c) exclusiv la dibuit �i goan�. 883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derog�ri,

sunt: a) exclusiv la pând� �i la dibuit; b) la pând�, la nad�, la dibuit �i la goan�; c) exclusiv la dibuit �i la goan�. 884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la s�rite �i la goan�; c) la pând�. 885. Dintre metodele de vân�toare prezentate, vânarea fazanului este permis� prin

metoda: a) la pând�, la hr�nitori; b) la goan�, în zbor; c) la pând�, seara, pe ramurile arborilor unde înnopteaz�. 886. Preciza�i care este cea mai eficient� metod� legal� pentru vânarea fazanului: a) la goan� înainte de r�s�ritul soarelui; b) la s�rite, cu câinele de vân�toare; c) la pând�, seara, pe ramurile arborilor unde înnopteaz�. 887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la s�rite �i la goan�; c) la pând�. 888. Vânarea potârnichii este permis�: a) de la apusul la r�s�ritul soarelui; b) la s�rite, cu câinele de vân�toare, de la r�s�rit pân� la apusul soarelui; c) la pând�, seara, pe ramurile arborilor unde înnopteaz�. 889. Metodele admise la vânarea prepeli�ei sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la s�rite; c) la pând�. 890. Metodele permise de lege pentru vânarea c�priorului sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la goan� �i la pând�; c) la pând�, la hr�nitori �i la s�r�rii.


95

891. Vânarea c�priorului mascul este permis� în baza : a) autoriza�iei de vân�toare individuale; b) autoriza�iei de vân�toare în grup restrâns; c) autoriza�iei de vân�toare colectiv�. 892. Vânarea c�priorului femel� este permis� în baza : a) autoriza�iei de vân�toare individuale; b) autoriza�iei de vân�toare în grup restrâns; c) autoriza�iei de vân�toare colectiv�. 893. Vânarea c�priorului este permis�: a) în orice perioad� a zilei; b) numai dup� r�s�ritul soarelui; c) numai pân� la apusul soarelui. 894. Vânarea c�priorului este permis�: a) la pând�, dup� apusul soarelui, în p�dure sau teren agricol; b) la pând� la s�r�rii sau hr�nitori; c) la goan�, cu câini gonitori. 895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt: a) la pând� sau la dibuit; b) la goan� sau cu câini gonitori; c) la pând� la hr�nitori sau s�r�rii. 896. Vânarea masculului de capr� negr� este permis� în baza: a) autoriza�iei de vân�toare individuale; b) autoriza�iei de vân�toare în grup restrâns; c) autoriza�iei de vân�toare colectiv�. 897. Vânarea femelei de capr� negr� este permis� în baza : a) autoriza�iei de vân�toare individuale; b) autoriza�iei de vân�toare în grup restrâns; c) autoriza�iei de vân�toare colectiv�. 898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt: a) la pând� �i la dibuit; b) la goan� sau cu câini gonitori; c) la pând� la hr�nitori sau s�r�rii. 899. Vânarea muflonului este permis� în baza : a) autoriza�iei de vân�toare individual�; b) autoriza�iei de vân�toare în grup restrâns; c) autoriza�iei de vân�toare colectiv�. 900. Metodele admise la vânarea mistre�ului sunt: a) la pând�, la nad� �i la dibuit; b) la pând�, la dibuit �i la goan�; c) la dibuit, la nad� �i la goan�. 901. Vânarea mistre�ului este permis� prin utilizarea: a) cartu�elor cu proiectile unice; b) cartu�elor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm; c) cartu�elor cu proiectile unice sau cartu�elor cu alice de 9 mm .


96

902. Vânarea mistre�ului este permis�: a) exclusiv în baza autoriza�iei de vân�toare individual�; b) exclusiv în baza autoriza�iei de vân�toare colectiv�; c) în baza autoriza�iei de vân�toare individuale sau a celei colective. 903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt: a) la pând�, la dibuit �i la goan�; b) la s�rite �i la goan�; c) la pând�, la s�rite �i la dibuit. 904. Atunci când se aprob� derog�ri pentru recoltare, metodele admise la vânarea

ursului sunt: a) exclusiv la pând� �i la nad�; b) la pând�, la dibuit �i la goan�; c) exclusiv la pând� �i goan�. 905. Ierunca este o specie de faun� cinegetic� la care vân�toare se poate practica prin

metoda: a) la goan�; b) la dibuit; c) la s�rite cu câini scotocitori. 906. Muni�ia recomandat� pentru vân�toarea vulpilor este: a) cartu�ul cu proiectil unic; b) cartu�ul cu alice de 2,5 mm; c) cartu�ul cu alice de 3,5 - 4 mm. 907. Muni�ia recomandat� pentru vân�toarea potârnichii este: a) cartu�ul cu alice de 1,8 mm; b) cartu�ul cu alice de 2,5 mm; c) cartu�ul cu alice de 3,5 mm. 908. Muni�ia recomandat� pentru vân�toarea prepeli�ei este: a) cartu�ul cu alice de 1,6 mm; b) cartu�ul cu alice de 2 mm; c) cartu�ul cu alice de 3,5 mm. 909. Vânarea c�priorului în România este permis� prin utilizarea: a) cartu�elor cu proiectil unic; b) cartu�elor cu alice mai mari de 5 mm; c) cartu�elor cu alice de 9 mm. 910. Vânarea muflonului este permis� prin utilizarea: a) cartu�elor cu proiectile unice; b) cartu�elor cu alice mai mari de 5 mm; c) cartu�elor cu alice de 9 mm. 911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandat� prin utilizarea: a) cartu�elor cu alice de 5 mm; b) cartu�elor cu alice mai mari de 5 mm; c) cartu�elor cu alice de 3,5 - 4 mm. 912. Mistre�ul se poate împu�ca legal cu:


97

a) exclusiv cu glon� tras din arme ghintuite; b) cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise; c) cu po�uri �i proiectil unic. 913. Cartu�ele recomandate pentru vân�toarea la gâsca mare sunt cele cu alice de: a) 2,5 – 3,0 mm; b) 3,5 – 4,5 mm; c) 5,0 – 7,0 mm. 914. Cartu�ele recomandate pentru vân�toarea la ra�a mare sunt cele cu alice de: a) 2,0; b) 3,0; c) 3,5. 915. Cartu�ele recomandate pentru vân�toarea la ra�a mic� �i ra�a cârâitoare sunt cele

cu alice de: a) 2,5 mm; b) 3,0 mm; c) 3,5 mm. 916. Cartu�ele recomandate pentru vân�toarea la sitar sunt cele cu alice de: a) 2,0-2,5 mm; b) 3,0 mm; c) 3,5 mm. 917. Cartu�ele recomandate pentru vân�toarea la sturzii sunt cele cu alice de: a) 2,0 – 2,5 mm; b) 3,0 mm; c) 3,0 – 3,5 mm. 918. Iepurele care se îndep�rteaz� de vân�tor în linie dreapt� se oche�te: a) la nivelul picioarelor posterioare; b) la nivelul cozii; c) la nivelul urechilor. 919. La iepurele care vine direct spre vân�tor se oche�te: a) la nivelul picioarelor anterioare; b) la nivelul cozii; c) la vârful urechilor. 920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca. 30-35 m de vân�tor, se

oche�te: a) vârful urechilor; b) la vârful botului; c) la o distan�� egal� cu lungimea iepurelui în fa�� acestuia. 921. La fazanul care zboar� din fa�� exact peste vân�tor, la cca. 25-30 m în�l�ime, se

oche�te: a) direct în el; b) la vârful ciocului; c) se acoper� total cu arma �i se trage cu circa o lungime de fazan în fa�� acestuia. 922. La fazanul care se ridic� oblic, la cca. 25-30 m de vân�tor se oche�te: a) deasupra acestuia �i în fa�a lui, cu cca. 50 cm, pe direc�ia de zbor;


98

b) deasupra acestuia cu cca. 50 cm; c) la vârful ciocului. 923. Când vânatul mare st� pe loc, cu partea lateral� expus� spre vân�tor, este indicat s�

se trag� astfel: a) în cap, la baza urechilor; b) în jum�tatea inferioar� a cavit��ii toracice, pu�in înapoia piciorului dinainte; c) în pulpa piciorului din spate. 924. Din stand, la vân�toarea colectiv�, este permis s� se trag� : a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating �inta s� ajung� în p�mânt; b) din orice pozi�ie comod� pentru vân�tor; c) din pozi�ia în genunchi sau de pe sc�unel, pentru ca ochirea s� fie mai sigur�. 925. Nu este admis s� se trag� cu arma de vân�toare cu glon� spre gonaci, când ace�tia au

ajuns, în teren liber, la : a) 500 m ; b) 120 m ; c) 200 m . 926. La vân�toare, fa�� de linia standurilor nu este permis s� se trag� sub un unghi mai

mic de: a) 15 grade; b) 30 grade; c) 45 grade. 927. Între goane, deplasarea vân�torilor se face cu arma cu alice cu �evi basculante : a) desc�rcat� �i închis�; b) desc�rcat� �i frânt�; c) înc�rcat�, închis� �i asigurat�. 928. La ocuparea standului, vân�torul este obligat : a) s� se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în fa�� i nici în spate, pentru a g�si un loc mai

favorabil tirului; b) s� caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m fa�� de organizator; c) s� r�mân� pe locul indicat de organizator. 929. Cea mai eficient� metod� de vânare admis� a gâ�telor este: a) pânda; b) dibuitul; c) goana. 930. Este admis� folosirea chem�torilor pentru vânarea gâ�telor? a) da, f�r� restric�ii; b) da, cu excep�ia celor electronice; c) nu, f�r� excep�ii. 931. No�iunea de „îngrijire cu arma”, a popula�iilor speciilor de interes vân�toresc, se

refer� la: a) combaterea d�un�torilor naturali ai speciilor plantivore; b) împu�carea selectiv� a exemplarelor degenerate, r�nite, accidentate, cu comportament

anormal etc.; c) împu�carea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole �i silvice ori animalelor

domestice.


99

932. Aprecierea „exemplarelor de selec�ie”, din cadrul popula�iilor de interes vân�toresc,

se face: a) dup� aspectul exterior, comportament �i conforma�ia trofeului; b) exclusiv dup� aspectul trofeului; c) exclusiv dup� aspectul exterior, care ne ofer� informa�ii privind starea de s�n�tate a acestora. 933. Vân�toarea la dibuit face parte din categoria: a) metodelor de vân�toare individual�; b) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup restrâns; c) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup mare. 934. Vân�toarea la pând� face parte din categoria: a) metodelor de vân�toare individual�; b) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup restrâns; c) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup mare. 935. Vân�toarea la pând�, dup� asfin�itul soarelui, este admis� la: a) c�prior �i iepure; b) cerb �i viezure; c) vulpe �i fazan. 936. Vân�toarea la pând�, înainte de r�s�ritul soarelui, este admis� la: a) iepure �i c�prior; b) gâ�te �i ra�e s�lbatice; c) fazan �i potârniche. 937. Vân�toarea la dibuit este admis� la: a) cervide �i capr� neagr�; b) potârniche �i prepeli��; c) iepure �i fazan. 938. Vân�toare cu chem�toarea se poate practica eficient la: a) cerb comun, c�prior �i vulpe; b) iepure, potârniche �i fazan; c) lapin, marmot� �i castor. 939. Vân�toarea cu atrape se utilizeaz� eficient la vânarea: a) ra�elor �i gâ�telor s�lbatice; b) iepurilor �i vulpilor; c) fazanilor �i potârnichilor. 940. Vân�toarea la s�rite se poate practica eficient la: a) capr� neagr� �i c�prior; b) ciori �i co�ofene; c) fazani �i potârnichi. 941. Vân�toarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind): a) câini de vân�toare, atrape �i chem�tori; b) h�ita�i �i câinii acestora; c) ogari, atrape �i gonaci. 942. Conducerea vân�torii colective apar�ine: a) exclusiv paznicului de vân�toare;


100

b) exclusiv organizatorului de vân�toare; c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vân�toare �i �eful grupei. 943. Vân�torile colective debuteaz� obligatoriu cu: a) un instructaj despre cum va fi tran�at �i împ�r�it vânatul în ziua respectiv�; b) tragerea la sor�i a numerelor care indic� pozi�ia în stand; c) un instructaj despre cum, ce �i unde se va vâna în ziua respectiv�, ocazie cu care se

semneaz� procesul verbal de instruire. 944. Vân�torul poate p�r�si standul, în timpul goanei, doar pentru: a) a da lovitura de gra�ie vânatului r�nit retras în desi�; b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini; c) nu are voie s� p�r�seasc� standul. 945. La deplasarea dintre goane, arma se poart�: a) închis� în toc; b) desc�rcat�, frânt� sau, dup� caz, cu înc�rc�torul deschis; c) desc�rcat�, dar închis� pentru a nu se deteriora bascula sau înc�rc�torul, dup� caz. 946. La vân�torile colective în grup mare: a) arma se încarc� la începutul vân�torii �i se p�streaz� gata de tragere pe tot parcursul acesteia; b) arma se încarc� doar dup� ocuparea locului în stand �i se desc�rc� înainte de p�r�sirea

acestuia; c) arma se încarc� la intrarea în fondul cinegetic �i se descarc� la ie�irea din acesta. 947. Arma de vân�toare basculant� se încarc� cu �evile îndreptate: a) în sus; b) în plan orizontal; c) în jos, spre p�mânt. 948. Este permis� schimbarea standului indicat de organizator? a) da, numai dac� vân�torul vecin este mai tân�r; b) da, numai în cazul vân�torilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distan��, pentru a nu

intra în unghiurile de tragere ale vecinilor; c) nu este permis�. 949. Sunt permise glumele cu arma îndreptat� spre alte persoane? a) doar cu arma desc�rcat� �i frânt� sau cu înc�rc�torul deschis; b) numai cu arma desc�rcat�; c) nu sunt permise sub niciun motiv. 950. Vân�toarea practicat� în România, cu capcane autorizate, constituie: a) infrac�iune; b) contraven�ie; c) activitate admis� de lege. 951. Vân�toarea în cerc face parte din categoria: a) metodelor de vân�toare individual�; b) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup restrâns; c) metodelor de vân�toare colectiv�, în grup mare. 952. Este legal� eliberarea unei autoriza�ii de vân�toare pe mai multe fonduri cinegetice? a) nu, f�r� excep�ii; b) da, numai pentru vân�toare în grup restrâns;


101

c) da, numai dac� vân�toarea se desf��oar� în zile diferite. 953. Este obligatoriu ca organizatorul unei ac�iuni de vân�toare în grup restrâns s�

practice vân�toarea la ac�iunea de vân�toare la care a fost desemnat? a) da, f�r� excep�ii; b) nu, el fiind obligat doar s� asigure organizarea; c) da, doar în cazul speciei mistre�. 954. Se poate desf��ura o ac�iune de vân�toare în grup restrâns în situa�ia în care

organizatorul desemnat lipse�te? a) da, prin preluarea atribu�iilor organizatorului de c�tre un alt vân�tor înscris în

autoriza�ie; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, doar prin preluarea atribu�iilor organizatorului de c�tre paznicul de vân�toare. 955. Autoriza�iile de vân�toare individuale se elibereaz� de regul� pentru: a) un singur exemplar de vânat; b) maxim dou� exemplare de mistre� �i c�prior; c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani. 956. Autoriza�iile de vân�toare individuale se eliberez� pentru: a) maxim dou� fonduri cinegetice limitrofe; b) maxim dou� fonduri cinegetice ale aceluia�i gestionar; c) un singur fond cinegetic. 957. Autoriza�ia de vân�toare individual� se elibereaz� pentru: a) o singur� specie de vânat; b) maxim dou� specii de vânat mare; c) o specie de vânat mic �i una de vânat mare. 958. Termenul maxim de valabilitate al autoriza�iilor de vân�toare individuale este de: a) 10 zile de la eliberare; b) 20 zile de la eliberare; c) 30 zile de la eliberare. 959. De�in�torul autoriza�iei de vân�toare individuale poate intra în fondul de vân�toare

astfel: a) înso�it de oricare angajat al gestionarului; b) doar înso�it de organizatorul ac�iunii de vân�toare; c) singur. 960. Autoriza�ia de vân�toare colectiv� tip A (grup restrâns) se elibereaz� pentru: a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vân�toare; b) un grup de minim 2 persoane �i maxim 5 persoane care au dreptul de a practica

vân�toarea în condi�iile legii; c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vân�toare. 961. În autoriza�ia de vân�toare colectiv� tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare

în mod obligatoriu: a) numai organizatorul ac�iunii de vân�toare; b) paznicul fondului cinegetic �i vân�torii cu drept de participare la ac�iune; c) organizatorul �i vân�torii cu drept de participare la ac�iune.


102

962. Termenul maxim de valabilitate al autoriza�iei de vân�toare colectiv� tip A (vân�toare în grup restrâns) este de:

a) 30 zile; b) 20 zile; c) 10 zile. 963. În baza autoriza�iei de vân�toare colectiv� tip B (grup mare) pot practica

vân�toarea în condi�iile legii un num�r de: a) minim 2 vân�tori; b) maxim 10 vân�tori; c) mai mult de 2 vân�tori. 964. Autoriza�ia de vân�toare colectiv� tip B (grup mare) se elibereaz� astfel: a) pe numele unei persoane care va îndeplini func�ia de organizator; b) pe numele vân�torilor participan�i; c) pe numele �efului de grup� �i a paznicului de vân�toare. 965. Termenul de valabilitate al autoriza�iei de vân�toare colective tip B (grup mare) este

de: a) 10 zile; b) o zi; c) 30 zile. 966. Pisicile �i câinii s�lb�tici�i sau hoinari se pot împu�ca astfel: a) de personalul cu atribu�ii de paz� �i ocrotire a vânatului de pe fondul de vân�toare

respectiv ori de vân�tori cu ocazia vân�torilor autorizate; b) de c�tre vân�torii membri ai grupei de vân�toare de pe fondul cinegetic în cauz� chiar dac� nu

de�in autoriza�ie de vân�toare; c) de c�tre studen�i sau de c�tre personalul de specialitate al autorit��ii publice centrale care

r�spunde de silvicultur� chiar dac� nu de�in autoriza�ie de vân�toare. 967. Autoriza�iile de vân�toare consumate se depun la unit��ile care le-au eliberat în

termen de maxim: a) 10 zile de la data expir�rii termenului de valabilitate sau de la epuizare, dup� caz; b) 20 de zile de la data expir�rii termenului de valabilitate sau de la epuizare, dup� caz; c) 30 zile de la data expir�rii termenului de valabilitate sau de la epuizare, dup� caz. 968. Este permis consumul de b�uturi alcoolice în timpul ac�iunii de vân�toare? a) nu, f�r� excep�ii; b) da, în pauzele dintre goane; c) da, dac� temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius. 969. Urm�rirea vânatului r�nit se face astfel: a) dup� încetarea goanei �i numai cu aprobarea organizatorului; b) în timpul goanei, de c�tre vân�torul care a r�nit exemplarul respectiv; c) nu se urm�re�te vânatul r�nit pentru c� întotdeauna apare altul. 970. Recuperarea vânatului c�zut în timpul ac�iunii de vân�toare la goan� se realizeaz�: a) numai dup� încetarea goanei, de c�tre participan�ii la vân�toare; b) imediat ce a c�zut, de c�tre organizator; c) imediat ce a c�zut, de c�tre vân�torul care a tras ultimul foc. 971. Cu ocazia ac�iunilor de vân�toare, vân�torii se a�eaz� în stand astfel: a) fiecare vân�tor acolo unde dore�te;


103

b) unde le-a indicat organizatorul; c) cei cu experien�� î�i aleg singuri standul. 972. Echipele de c�utare a vânatului mare r�nit sunt stabilite de organizatori �i sunt

formate din: a) minim doi vân�tori dota�i cu armament corespunz�tor �i câini de vân�toare; b) un vân�tor cu arm� �i un gonac; c) doi gonaci cu câini de vân�toare. 973. La vân�toare este permis� utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm? a) da, numai la specia urs; b) da, numai la speciile speciile cerb comun si mistre�; c) nu, f�r� excep�ii. 974. Se poate practica vân�toarea de la apusul la r�s�ritul soarelui în baza autoriza�iilor

de vân�toare colective tip B (grup mare)? a) da, pentru specia mistre�; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, pentru speciile de p�s�ri de pasaj. 975. Se poate practica vân�toarea de la apusul la r�s�ritul soarelui în baza autoriza�iei

de vân�toare colective tip A (grup restrâns): a) da, pentru fazani �i potârnichi; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, pentru ra�e �i gâ�te admise la vân�toare. 976. Se poate practica vân�toarea de la apusul la r�s�ritul soarelui în baza autoriza�iei

de vân�toare individuale: a) da, pentru capr� neagr�; b) nu, f�r� excep�ii; c) da, pentru c�prior �i cerb comun. 977. Pentru exercitarea vân�torii cu arme de foc poate fi folosit� orice tip de muni�ie? a) da, f�r� restric�ii; b) da, numai pentru vânatul mare; c) nu, doar muni�iile admise la vân�toare corespunz�toare tipului si calibrului armei

admise pentru specia respectiv�. 978. Este admis� practicarea vân�torii pe timp de furtun�? a) da, dac� vân�torii sunt echipa�i corespunz�tor; b) da, atunci când vânatoarea a început pe vreme bun�; c) nu, f�r� excep�ii. 979. În timpul repausului vân�torilor, arma de vân�toare se p�streaz�: a) înc�rcat� �i ag��at� în arbori pentru a fi ferit� de câini; b) înc�rcat�, sprijinit� de rani�� sau de un autovehicul; c) desc�rcat�, asezat� în locuri care ofer� o bun� stabilitate �i siguran��. 980. Declan�area focului asupra vânatului se face: a) imediat ce vân�torul a observat mi�carea vegeta�iei în sectorul s�u de tragere; b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul; c) numai dup� ce vân�torul a identificat clar vânatul, iar pe direc�ia lui de tragere nu pune

în pericol via�a unei persoane.


104

981. Vân�toarea din barc� se realizeaz� astfel: a) vân�torul se a�eaz� cu spatele la barcagiu, arma îndreptat� cu �evile în sus, tirul se

realizeaz� numai în fa�� i lateral; b) vân�torul se a�eaz� cu fa�a la barcagiu, arma cu �evile în jos, tirul se realizeaz� pe deasupra

capului barcagiului; c) vân�torul se a�eaz� lang� barcagiu, arma cu �evile îndreptate în sus, tirul se realizeaz� pe

direc�ia din care apare vânatul. 982. Deplasarea vân�torilor în teren, între goane, se realizeaz� astfel: a) în forma�ie de trei coloane; b) în grupuri de 3-5 vân�tori, la distan�� de maxim 10 m între ele; c) în �ir indian, în lini�te. 983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se

procedeaz� astfel: a) se trece arma înc�rcat� peste linia standului, cu �eava în sus, apoi se execut� tirul; b) organizatorul desemneaz� vân�torii care vor executa tirul în astfel de situa�ii; c) nu se execut� tir în astfel de situa�ii. 984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autoriza�iile de vân�toare individuale se

pierde dac�: a) autoriza�iile sunt expirate, prezint� modific�ri de form� sau con�inut, vân�toarea se

desf��oar� în afara perioadei legale, vân�torul este surprins în fondul cinegetic neînso�it de organizator;

b) vân�torul a executat foc gre�it de trei ori; c) vân�torul a r�nit dou� exemplare de vânat. 985. Autoriza�ia de vân�toare reprezint�: a) documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza c�ruia poate fi desf��urat� ac�iunea de

vân�toare; b) aprobarea dat� unui vân�tor, de c�tre directorul asocia�iei de vân�toare, de a efectua ac�iuni de

vân�toare; c) aprobarea scris� dat� unei persoane, de c�tre paznicul de vân�toare sau de c�tre organizatorul

ac�iunii de vân�toare, de a împu�ca anumite exemplare ce apar�in speciilor la care vânarea este permis�.

986. Instructajul privind protec�ia muncii �i semnarea individual� a procesului verbal

trebuie realizate obligatoriu: a) înainte de începerea ac�iunii de vân�toare; b) la eliberarea autoriza�iei de vân�toare; c) în standul de vân�toare. 987. Armele de vân�toare pot fi transportate, de la domiciliul sau re�edin�a vân�torului

la locul unde urmeaz� s� participe la vân�toare �i invers, în urm�toarele condi�ii: a) frânte ori cu închiz�torul deschis, dup� caz; b) �inute în toc �i neînc�rcate cu muni�ie; c) închise într-o cutie special� fixat� în mijlocul de transport . 988. La vân�toarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face : a) în timpul desf��ur�rii goanei; b) dup� terminarea goanei; c) oricând. 989. Vânatul mare r�nit se urm�re�te:


105

a) imediat, pentru a i se da lovitura de gra�ie �i a i se curma cât mai repede chinurile; b) dup� 1-2 ore, pentru a se a�eza �i a se „r�ci”; c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat. 990. Pentru practicarea vân�torii la ra�e �i gâ�te sunt admise a se folosi urm�toarele: a) ra�e sau gâ�te domestice vii; b) mulaje de ra�e �i gâ�te (atrape); c) chem�tori electronice. 991. Câte autoriza�ii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în

aceea�i zi: a) o singur� autoriza�ie; b) maxim dou� autoriza�ii; c) maxim trei autoriza�ii. 992. Dup� vân�toare, pân� la ob�inerea rezultatelor examenelor de laborator pentru

pesta porcin�, mistre�ii recolta�i se p�streaz� astfel: a) eviscera�i �i refrigera�i; b) eviscera�i �i congela�i; c) tran�a�i �i congela�i. 993. În vânat se trage atunci când acesta: a) a fost z�rit �i bine localizat dup� zgomot; b) a fost bine identificat �i se afl� la o distan�a corespunzatoare unui tir eficient; c) se îndreapt� spre vecin �i se g�se�te la limita unui foc eficient. 994. Eviscerarea iepurilor se face tradi�ional prin practicarea: a) unei t�ieturi lungi de la anus pân� la gât; b) unei t�ieturi scurte de la anus pân� la stern; c) unei t�ieturi scurte, cât s� încap� mâna, transversal la baza abdomenului. 995. R�cirea vânatului mare eviscerat este indicat s� fie f�cut�: a) a�ezat pe spate pe o pardoseal� rece; b) atârnat în aer, la umbr�, cu cavitatea abdominal� deschis�; c) a�ezat pe spate, pe z�pad� sau pe ghea��. 996. Vânatul mare eviscerat se cur�� de sânge prin: a) �tergere cu cârpe uscate; b) �tergere cu cârpe ude; c) sp�lare cu ap� rece �i �tergere cu cârpe uscate. 997. Înainte de înc�rcare, �eava armei de vân�toare se verific� pentru a vedea dac�: a) nu este ruginit�; b) nu are corpuri str�ine în interior; c) nu prezint� urme de lovituri vizibile. 998. Carabinele se încarc� �inându-se cu �eava: a) în jos; b) la orizontal�; c) în sus. 999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara griv� �i co�ofana le produc efectivelor

de fazani, cea mai eficient� metod� admis� de lege pentru recoltarea acestora este: a) recoltarea cu arma de vân�toare;


106

b) combaterea cu stricnina; c) combaterea cu letolina. 1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient urm�toarea metod�

admis� de lege: a) inundarea vizuinilor; b) introducerea de câini scotocitori in vizuini; c) gazarea vizuinilor. *NOT�: Pentru fiecare întrebare, r�spunsul corect este redactat cu caractere îngro�ate. Prezentul set de întreb�ri �i r�spunsuri se g�se�te afi�at �i pe pagina de internet a autorit��ii publice centrale care r�spunde de silvicultur�. În setul de întreb�ri �i r�spunsuri s-au folosit denumirile populare ale speciilor de interes cinegetic. Denumirea �tiin�ific� a acestora este prezentat� în continuare, dup� cum urmeaz�: A. Mamifere 1. Bizamul (Ondatra zibethica) 2. Castorul (Castor fiber) 3. Capra neagr� (Rupicapra rupicapra) 4. C�priorul (Capreolus capreolus) 5. Cerbul comun (Cervus elaphus) 6. Cerbul lop�tar (Dama dama) 7. Câinele enot(Nyctereutes procyonoides) 8. Dihorul comun (Putorius putorius) 9. Hermelina (Mustela erminea) 10. Iepurele-de-câmp(Lepus europaeus) 11. Iepurele-de-vizuin� (Oryctolagus cuniculus) 12. Jderul (Martes sp.) 13. Lupul (Canis lupus) 14. Marmota (Marmota marmota) 15. Mistre�ul (Sus scrofa 16. Muflonul (Ovis aries musimon) 17. Nev�stuica (Mustela nivalis) 18. Nurca (Lutreola lutreola) 19. Pisica s�lbatic� (Felis silvestris) 20. Râsul (Lynx lynx) 21. �acalul (Canis aureus) 22. Ursul (Ursus arctos) 23. Vidra (Lutra lutra) 24. Viezurele (Meles meles) 25. Vulpea (Vulpes vulpes) B. P�s�ri 1. Beca�ina comun� (Gallinago gallinago) 2. Cioara griv� (Corvus corone cornix) 3. Cioara-de-sem�n�tur�(Corvus frugilegus) 4. Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis) 5. Coco�arul (Turdus pilaris) 6. Coco�ul de munte (Tetrao urogallus) 7. Coco�ul-de-mesteac�n (Lyrurus tetrix) 8. Co�ofana (Pica pica) 9. Fazanul (Phasianus colchicus) 10. Gai�a (Garrulus glandarius) 11. G�inu�a-de-balt� (Gallinula chloropus)


107

12. Gâsca-de-sem�n�tur� (Anser fabalis fabalis) 13. Gâsca-de-var� (Anser anser rubrirostris) 14. Gârli�a mare (Anser albifrons) 15. Graurul (Sturnus vulgaris) 16. Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus) 17. Gugu�tiucul (Streptopelia decaocto) 18. Ierunca (Bonasa bonasia) 19. Li�i�a (Fulica atra) 20. Porumbelul gulerat (Columba palumbus) 21. Porumbelul-de- scorbur� (Columba oenas) 22. Potârnichea (Perdix perdix) 23. Prepeli�a (Coturnix coturnix) 24. Ra�a mare (Anas platyrhynchos) 25. Ra�a mic� (Anas crecca) 26. Ra�a fluier�toare (Anas penelope) 27. Ra�a-cu-cap-castaniu (Aythya ferina) 28. Ra�a mo�at� (Aythya fuligula) 29. Ra�a pestri�� (Anas strepera) 30. Ra�a sun�toare (Bucephala clangula) 31. Ra�a lingurar (Anas clypeata) 32. Ra�a suli�ar (Anas acuta) 33. Ra�a cârâitoare (Anas querquedula) 34. Ra�a-cu-cap negru (Aythya marila) 35. Sitarul de p�dure (Scalopax rusticola) 36. St�ncu�a (Corvus monedula) 37. Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus) 38. Sturzul cânt�tor (Turdus philomelos) 39. Sturzul-viilor (Turdus iliacus) 40. Turturica (Streptopelia turtur)


108

BIBLIOGRAFIE V. Cotta, M. Bodea, I. Micu Vânatul �i vân�toarea în România, Editura CERES,

Bucure�ti 2001 A. Negru�iu Vân�toare �i salmonicultur�, Editura CERES, Bucure�ti

1990 A. Negru�iu �i colaboratorii Fauna cinegetic� �i salmonicultura, Curs 2002 I. Micu Etologia faunei cinegetice, Editura CERES, Bucure�ti

2005 M. Georgescu Mamiferele s�lbatice din România, Editura Albatros 1989 A.M. Com�ia Biologia �i principiile culturii vânatului, Editura

Academiei R.P.R., 1961 Gh. Fene�er, M. Bodea, I.

Cârciu ABC-ul vân�torului, Editura CERES, Bucure�ti 1974

Legea vân�torii �i a protec�iei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944/2006

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor �i muni�iilor, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583/2004

Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea �i practicarea vân�torii nr. 353/2008 - Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501/2008

Lintia D. Pas�rile din România vol. II �i III, Editura Academiei, 1954 – 1955.

Str�voiu N.A. �i colaboratorii Câinii de vân�toare – 1976 - Bucure�ti , Editura Ceres. Dr. Ing. Neculai �elaru Chestionar pentru evaluarea cuno�tin�elor teoretice la

examenul de vân�tor, Editura Cinegys 2009. Dr. Ing. Neculai �elaru Cod de etic� vân�toreasc�, Editura Cinegys 2005 Dr. Ing. Neculai �elaru Manual pentru examenul de vân�tor, Editura Cinegys

2009 Publica�iile Societ��ii

Ornitologice Române Atlasul p�s�rilor clocitoare din România, Edi�ia II, Cluj

Napoca 2002


Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

(alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72

Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 bis/24.IV.2014 conține 120 de pagini. Prețul: 60 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

&JUYDGY|635456]

intrebari vanator 2014

Education