TEST PISIC

TEST PISIC1. Specificai originea i inseria pectoralului mic:

a. faa extern a coastelor III-V

b. faa intern a coastelor III-V

c. procesul coronoid al scapulei

d. procesul coracoid al scapulei

2. Specificai aciunile muchiului supraspinos:

a. realizeaz rotaia intern i abducia braului

b. este tensor al capsulei articulaiei scapulo-humerale

c. realizeaz rotaia extern i adducia braului

d. realizeaz rotaia extern i abducia braului

3. Specificai aciunea muchiului subscapular:

a. rotator extern al braului

b. adductor al braului

c. abductor al braului

d. rotator intern al braului

4. Ligamentul colateral intern al articulaiei talocrurale ia natere de la

nivelul maleolei mediale (interne) de unde pornete spre:

a. talus, calcaneu, navicular

b. talus, calcaneu, cuboid

c. astragal, calcaneu, navicular

d. nici o variant de rspuns

5. Laba de gsc sau pes anserinus este compus din tendoanele

muchilor:

a. croitor i gracilis

b. semitendinos

c. semitendinos i semimembranos

d. tensorul fasciei lata

6. Inactivarea mediatorului este procesul:

a. se produce prin mecanismele de inactivare postsinaptic, captarea

postsinaptic i recaptare

b. de realizare a scoaterii din circulaie a mediatorului eliberat, in vederea

odihnirii formaiunilor sinaptice

c. de realizare a scoaterii din circulaie a mediatorului eliberat, in vederea

relurii ciclului la stimulul urmtor

d. de realizare a scoaterii din circulaie a mediatorului eliberat i se

produce prin mecanismele de inactivare postsinaptic

7. Oboseala sinaptic este:

a. un mijloc de destabilizare a sistemului nervos ce reprezint o modalitate de

ajustare de scurt durat a sensibilitii sistemului circuitelor nervoase

b. un mijloc de stabilizare a sistemului nervos ce reprezint o modalitate de

ajustare de scurt durat a sensibilitii sistemului circuitelor nervoase, ce le

permite o funcionare eficient

c. un mijloc ce apare in circuitele nervoase care nu sunt prea des utilizate, incatsensibilitatea circuitelor va diminua

d. un mijloc ce apare in circuitele nervoase care sunt prea des utilizate, incatsensibilitatea circuitelor va diminua

8. Substratul fiziologic al tonusului elementar este reflexul miotatic al

crui arc reflex cuprinde:

a. receptorii musculari, cile aferente, fibre senzitive primare spiralate ce

se distribuie fibrelor extrafusale

b. receptorii musculari, cile aferente, fibre senzitive primare spiralate ce

se distribuie fibrelor intrafusale

c. centrii nervoi prezeni substana cenuie medular, cile eferente,

efectori ce sunt reprezentai de fibrele musculare extrafusale i fibrele

intrafusale

d. centrii nervoi prezeni substana cenuie medular, cile eferente,

efectori ce sunt reprezentai de fibrele musculare intrafusale

9. Ventilaia pulmonar este:

a. fenomenul de ptrundere a aerului bogat in O2 in alveole i eliminarea

CO2 ctre exterior

b. procesul de cretere pasiv a volumului cutiei toracice i consecutiv i

o cretere a volumului pulmonar

c. procesul prin care se realizeaz respiraia tisular

d. procesul prin care se realizeaz circulaia alternativ a aerului intre

mediul ambiant i a alveolelor pulmonare

10. Motilitatea intestinului gros se caracterizeaz prin:

a. caracteristice motilitii colonului sunt micrile peristaltice

b. lipsesc micrile pendulare, iar micrile peristaltice sunt puin pronunate

c. caracteristice intestinului gros sunt micrile segmentare i micrile

propulsive

d. prezint frecvent micri pendulare

11. Efectele mecanice ale masajului:

a. a. se produc sub aciunea mecanic a procedeelor i tehnicilor de

masaj

b. constau in schimbrile fizice de tensiune din esuturi i a modificrilor

in concentraia umorilor

c. sunt reacii lente, care se produc incet la distan de regiunea masat

d. rezult din efectele fiziologice ale masajului

12. Friciunea determin producerea urmtoarelor efecte:

a. creterea elasticitii esuturilor asupra crora se aplic

b. imbuntirea capacitii de regenerare i cicatrizare a esuturilor

c. dezactivarea reelei arteriale i vasculare

d. inhibarea contraciei musculare

13. Printre efectele reflexe ale frmntatului asupra organismului se

numr:

a. scderea tonusului muscular

b. imbuntirea troficitii

c. creterea forei musculare de contracie

d. scderea excitabilitii musculare

14. Printre efectele indirecte (reflexe) ale masajului asupra pielii se

numr:

a. imbuntirea funciei de termoreglare

b. inhibarea producerii unor substane hormonale cu puternic aciune

vasomotoare

c. influenarea, in sens fiziologic sau curativo-profilactic, a esuturilor i

organelor profunde

d. inhibarea metabolismului local

15. Masajul lent i centripet:

a. diminueaz uor presiunea arterial

b. mobilizeaz o important mas sanguin

c. crete uor frecvena cardiac

d. modific volumul sistolic

16. Explicarea efectelor sedative ale masajului se bazeaz pe:

a. scderea percepiei dureroase, ca urmare a scderii pragului de

excitabilitate a regiunilor nervoase specializate de la nivelul sistemului

nervos central

b. intervenia centrilor nervoi intramedulari

c. analgezia obinut prin stimularea senzorial continu i corect reglat

d. inhibarea durerii spontane de durerea mai intens provocat

17. n tratamentul luxaiilor:

a. masajul se aplic dup reducerea luxaiei

b. nu se folosete masaj local

c. masajul se asociaz cu mobilizri pasive, apoi active

d. masajul acioneaz pentru prevenirea escarelor

18. n cazul arsurilor grave, masajul:

a. nu este o necesitate imperativ

b. trebuie s respecte condiii stricte de asepsie

c. se folosete pentru prevenirea apariiei escarelor

d. nu se trerupe in timpul implantrii grefelor

19. Afeciunile sistemului nervos periferic:

a. cuprind patologii traumatismale, inflamatorii i virale

b. nu sunt insoite de tulburri trofice

c. se caracterizeaz prin rapiditatea procesului de reinervare

d. au tendin de regresie, spontan sau datorit tratamentului medical sau

chirurgical

20. n tratamentul hipertoniilor piramidale:

a. masajul este contraindicat

b. masajul poate fi folosit in lupta contra retraciilor

c. se maseaz grupele musculare hipertone

d. se urmrete creterea tonusului musculaturii spastice

21. n tratamentul, prin masaj, al sechelelor de natur funcional post

leziuni ale esuturilor moi de la suprafaa corpului:

a. se recomand masaj de activare a circulaiei

b. nu se recomand automasaj

c. se recomand masaj de resorbie a infiltratelor

d. se recomand masaj analgezic, decontracturant

22. n tratamentul leziunilor articulare vechi sau reumatizate, masajul

urmrete:

a. prevenirea / combaterea deformrilor articulare

b. stimularea depunerilor grsoase in jurul articulaiei

c. prevenirea / combaterea infiltratelor

d. stimularea grorilor cicatriceale

23. Contracia excentric n exteriorul segmentului de contracie se

caracterizeaz prin:

a. iniierea micrii din unghiuri pozitive i realizarea ei in sens opus

celui fiziologic

b. iniierea micrii din unghiuri negative sau din punctul 0 (zero)

anatomic i desfurarea ei in sens opus celui fiziologic

c. alungirea muchiului care nu reuete s inving rezistena i

realizarea micrii p la unghiuri negative mai mari

d. scurtarea muchiului i realizarea micrii pan la unghiuri articulare

mai mici sau pan la punctul 0 (zero) anatomic

24. n structura exerciiului fizic terapeutic sunt incluse:

a. principiile de acionare

b. tipurile de contracii musculare

c. elementele declanatoare ale stimulilor senzoriali

d. direciile in care se efectueaz micrile

25. Pentru atingerea obiectivului general de cretere a gradului de

antrenament la efort este necesar ndeplinirea urmtoarelor obiective

specifice intermediare:

a. realizarea antrenamentului la efort fr monitorizarea parametrilor

subiectivi

b. creterea gradului de antrenament la efort cu monitorizarea

parametrilor de consum energetic

c. promovarea capacitii de revenire a organismului dup efort la

parametrii de repaus

d. scderea ponderii antrenamentului la efort in medii specifice (ap,

temperaturi sczute/ridicate, altitudine)

26. Tehnicile da facilitare neuro-muscular:

a. sunt definite ca modaliti neuro-fiziologice de incurajare, de grbire a

rspunsului motor

b. se bazeaz pe posibilitile de sumare spaial i temporar

c. ele au o component neuronal central i una periferic

d. sunt folosite pentru promovarea micrilor involuntare

27. Metodele de reeducare neuro-motorie funcionale sunt:

a. Vojta

b. Carr i Stepherd

c. Bobath

d. Peto

28. Reeducarea neuro-motorie dup Kenny, urmrete:

a. restabilirea contiinei mintale a muchiului

b. restabilirea coordonrii

c. refacerea mobilitii

d. creterea rezistenei musculare

29. Mijloacele terapeutice din cadrul metodei Temple Fay sunt:

a. exerciiile specifice ale metodei sunt micrile de deplasare specifice

unui stadiu, care se repet cu exactitate i perseveren de 50-100 de ori

in ritm de 40 micri/min.

b. exerciiul face parte dintr-un program de kinetoterapie nespecific cu o

durat de 2 h

c. autorul afirm c rezultate se pot observa dup 4 spt. - 2 luni de tratament

d. programul de reeducare se execut de 2 ori/zi, iar exerciiul specific se

poate repeta de 3-4 ori/zi

30. Principiile care au stat la baza metodei Kabat, au fost:

a. rspunsul maxim va fi obinut prin efort minim

b. excitaia subliminal necesar realizrii unei micri poate fi intrit,

facilitat cu stimuli din alte surse

c. folosirea unor stimuli proprioceptivi variai care se adaug la efortul

voluntar al pacientului, are ca urmare facilitarea funciei i o contracie

muscular mai puternic

d. controlul subcorticalitii in realizarea micrii

31. Nervul cubital inerveaz din punct de vedere motor muchii:

a. flexorul scurt al policelui- fascicolul extern

b. interosoii palmari

c. cubitalul anterior

d. abductorul policelui

32. Cele 4 ramuri terminale ale nervului crural sunt:

a. nervul safen intern

b. nervul musculo-cutanat superior

c. nervul cvadricepsului

d. musculo-cutanat inferior

33. Mersul paraplegicului poate ncepe cnd:

a. muchii coboratori i adductori ai umrului pot ridica o greutate de cel

puin 13 kg - pentru mersul in carje

b. cand cvadricepsul este in posesia unei fore de ridicare de 20-25kg

(pentru mersul fr protezare- ortezare)

c. muchii coboratori i adductori ai umrului pot ridica o greutate de cel

puin 15 kg - pentru mersul in carje

d. cand cvadricepsul este in posesia unei fore de ridicare de 30-35kg

(pentru mersul fr protezare - ortezare)

34. Metetarsus varus este deviaia cea mai frecvent la sugari. Ea

corespunde:

a. asocierii a dou deviaii: adducia i supinaia antepiciorului in raport

cu piciorul posterior

b. dezaxrii la nivelul interliniei tarso-metatarsiene

c. asocierii a dou deviaii: abducia i supinaia antepiciorului in raport

cu piciorul posterior

d. dezaxrii la nivelul interliniei metatarso-falangiene

35. Spasticitatea este definita ca:

a. abolirea reflexului muscular de intindere tonic

b. exagerarea reflexului muscular de intindere tonic, proporional cu

viteza de intindere a muchiului

c. exagerarea reflexului muscular de intindere fazic, exprimat prin

hiperreflectivitatea osteo-tedinoas

d. diminuarea reflexului muscular de intindere fazic, exprimat prin

hiporeflectivitatea osteo-tedinoas

36. n cazul valvularilor operai programul de reantrenament cu bicicleta

ergometric este relativ contraindicat n perioada de spitalizare, avnd

n vedere urmtoarele considerente:

a. risc crescut de deteriorare a suturilor de inserie a protezelor valvulare

b. antrenamentul la biciclet nu este contraindicat pacienilor valvulari

operai, ci chiar recomandat

c. cardiomegalia i disfuncia pulmonar - susceptibilitate crescut

pentru aritmii

d. este contraindicat dac se depesc 50-60W37. Scderea volumului-btaie din insuficiena cardiac conduce la:

a. diminuarea mare a debitului in rinichi i tegumente precum i o

diminuare proporional cu scderea volumului-btaie in muchii

scheletici, restul viscerelor i creier

b. diminuarea mic a debitului sanguin in rinichi i tegumente

concomitent cu o diminuare mare in muchii scheletici, restul

viscerelor i creier

c. redistribuirea cantitii de sange primite de diversele organe

d. diminuarea puternic a debitului sanguin in rinichi i tegumente

concomitent cu o diminuare foarte mic in muchii scheletici, restul

viscerelor i deloc in creier

38. n timpul mecanismului de producere a entorsei, varusul piciorului

posterior produce:

a. compresia intern a interliniei tibio-astragaliene

b. rotaia extern a metatarsianului V

c. rotaia extern a astragalului

d. decoaptarea intern a interliniei tibio-astragaliene

39. Stabilitatea umrului n timpul aruncrii, depinde de:

a. calitatea sprijinului plantar

b. fora muscular a muchilor umrului

c. mobilitatea trunchiului in timpul aruncrii

d. precizia aruncrii

40. Examenul clinic pentru entorsele de gradul I prin varus a gleznei

evideniaz urmtoarele:

a. impoten funcional variabil

b. echimoz precoce de intindere variabil

c. absena micrilor anormale

d. prezena punctelor dureroase

41. Din categoria materialelor de osteosintez NU fac parte:

a. tijele centromedulare

b. holzsuruburile

c. fixatorul extern

d. fixatorul intern

42. Comoia medular reprezint:

a. leziune funcional fr modificri morfologice

b. leziune situat la nivelul microcirculaiei intramedulare

c. necrozarea in insule a substanei nervoase

d. leziunea cu tromboza arterelor medulare

43. Semnele clinice specifice ale luxaiei scapulo-humerale posterioare

sunt:

a. braul se gsete poziie de abducie i rotaie extern de partea

afectat

b. capul humeral luxat se palpeaz in axil

c. capul humeral luxat se palpeaz sub unghiul acromionului

d. membrul superior luxat este fixat in rotaie intern i adducie

44. Despre durerile aprute n timpul micrilor umrului se poate afirma

c:

a. dac apar in timpul micrilor de abducie asociat cu rotaie intern a

braului, conflictul este antero-superior

b. dac apar in timpul micrilor de flexie cu adducie i rotaie intern,

conflictul este antero-intern

c. dac durerile apar la impactul tuberculului mare contra prii anterosuperioare

a bolii, conflictul este antero-inferior

d. dac durerile apar la impactul tuberculului mic contra apofizei

coracoide, conflictul este antero-superior