intrebari farmacie

ASISTENŢI MEDICALI DE FARMACIE

1 CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI DE FARMACIE

1

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENELE DE TRECERE DE LA

DEBUTANT LA BAZĂ - ASISTENŢII MEDICALI DE FARMACIE

BIBLIOGRAFIE:

1. Memomed, Ed. Minesan, Bucureşti 2008

2. Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed. Universul,

Bucureşti 1996

3. Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medicala, Bucureşti 1989

4. Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala, Bucureşti 1989

5. Tehnica farmaceutică, Sanda Voiculescu, Zenaida Bezdadea, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 1978

6. Tehnică Farmaceutică pentru cadre medii; Cornelia Fica, Editura Medicală,

Bucureşti 1977

1.Comprimatele sunt preparate farmaceutice:

a. solide, in forma de discuri sau diverse forme, obţinute prin comprimarea

substanţelor medicamentoase, cu sau fără inscripţii sau alte semne;

b. solide, sub diverse forme, obţinute prin comprimarea substanţelor

adjuvante, cu sau fără inscripţii sau alte semne;

c. solide, în formă de discuri sau alte forme, obţinute prin comprimarea

substanţelor medicamentoase, ca atare sau asociate cu substanţe ajutătoare, cu sau

fără inscripţii sau alte semne.

2. Printre avantajele comprimatelor in raport cu alte forme farmaceutice, se numara:

a. gustul si mirosul unor medicamente nu poate fi mascat sau atenuat prin

adaugarea de corectori sau prin drajefiere;

b. prin drajefierea lor se evita descompunerea substantelor active in contact

cu mediul stomacal sau actiunea iritanta a altor medicamente;

c. sunt bine tolerate de catre copii datorita formei lor si modului in care sunt

colorate.

3. Printre dezavantajele comprimatelor in raport cu, celelalte forme farmaceutice, se

numara:

a. dificultate la inghitire, mai ales in cazul copiilor;

b. dezagregare rapida in prezenta luminii solare;

c. dozarea destul de riguroasa a substantelor medicamentoase.

4. In cazul comprimatelor, amidonul este un:

a. diluant

b. dezagragant

c. lubrifiant.



2

5.Care sunt substantele medicamentoase ce pot fi comprimate direct:

a. substantele lichide

b. substantele delicvescente

c. substantele chimice cu structura cristalina.

6.Comprimatele contin circa 80% din greutatea lor substante medicamentoase,

facand exceptie cele care contin:

a. substante medicamentoase toxice

b. substante volatile

c. pulberi vegetale.

7. Timpul de dezagragare al unui comprimat( sub actiunea apei sau a scurilor

gastrice), depinde de:

a. forma comprimatului

b. compozitia si duritatea lui

c. intervalul de timp dintre administrari.

8. Care este timpul maxim de dezagragare pentru comprimate:

a. 15 minute

b. 30 minute

c. 60 minute.

9. Sunt faze obligatorii in prepararea comprimatelor:

a. diluarea, aglutinarea

b. obtinerea pulberii, cernerea, amestecarea

c. distilarea, sterilizarea, dizolvarea.

10. Comform FRX, comprimatele sublinguale trebuie sa se dezagrage sau sa se

dizolve in apa, in cel mult:

a. 1 minut

b. 2 minute

c. 3 minute.

11. Comform FRX, comprimatele perorale trebuie sa se dezagrage sau sa se dizolve

in apa, in cel mult:

a. 15 minute

b. 20 minute

c. 25 minute

12. Comform FRX, comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrage sau sa se

dizolve in apa, in cel mult:

a. 3 minute

b. 5 minute

c. 8 minute



3

13. Comform FRX, comprimatele vaginale trebuie sa se dezagrage in cel mult 2

minute in solutie de:

a. acid citric-lactat de calciu

b. acid acetic-lactat de calciu

c. acid lactic- lactat de calciu.

14.In grupul comprimatelor de uz special intra comprimatele, cu exceptia celor :

a. subcutane

b. orale

c. hipodermice.

15. Granularea (operatia premergatoare comprimarii), se poate realiza prin

procedeele, cu excepatia:

a. pe cale orala

b. pe cale umeda

c. pe cale semiuscata.

16. Comprimatele vaginale pot avea forma de:

a. cilindri plati sau usor bombati

b. cilindri, fara capete rotunjite

c. discuri, mici si subtiri cu diametrul de aproximativ 3 mm.

17. Prepararea comprimatelor efervescente comporta conditii speciale de preparare,

cu exceptia:

a. uscarea subsantei active la temperatura pe care o suporta fiecare

b. umiditate normala in spatiile de preparare

c. executarea operatiilor de granulare, comprimare, in spatii cu umiditate

redusa.

18. Comprimatele subcutane se pot folosi mai ales pentru administrarea:

a. antiinflamatoare

b. cardiotonice

c. hormoni.

19. Operatia foarte importanta, dupa cernere, pentru obtinerea de comprimate bine

dozate si cu aspect uniform, este:

a. amestecarea

b. granularea uscata

c. comprimarea

20. Solutiile medicamentoase pot fi administrate numai:

a. intern, extern

b. parenteral

c. intern, extern sau parenteral.



4

21. Solutiile ocupa un volum apreciabil in practica medicala pentru ca:

a. sunt preparate perfect dozabile, se absorb si actioneaza destul de prompt

b. rezista timp indelungat la o conservare in prezenta luminii si a caldurii

c. sunt usor de administrat datorita culorii deosebit de placute.

22. Componentele unei solutii sunt :

a. solvantul si dizolvantul

b. solvantul si solventul

c. solventul si solutul.

23. Daca mai multe componente ale unei solutii sunt lichide, care dintre ele este

considerata solvent :

a. cea care are concentratia cea mai mare

b. cea care are dilutia cea mai mare

c. cea care are volumul cel mai mare

24.Cand este considerata o solutie ca fiind saturata:

a. cand substanta solida din componenta ei este in exces

b. cand substanta ce constituie solvantul este in exces

c. cand substanta solida din componenta ei este in cantitate suficienta.

25.Dupa natura substantei dizolvate se deosebesc urmatoarele feluri de solutii:

a. solutii de lichide in gaze; solutii de lichide in solide; solutii de lichide in

lichide

b. solutii de gaze in lichide; solutii de lichide in lichide; solutii de solide in

lichide

c. solutii de lichid in gaz si solutii de lichid in lichid.

26.Solubilitatea gazelor in lichid variaza dupa:

a. temperatura lichidului

b. culoarea lichidului

c. natura lichidului

27. Care este conditia necesara pentru ca doua sau mai multe lichide sa dea o solutie:

a. sa fie miscibile sau partial miscibile

b. sa fie nemiscibile

c. sa fie hidrofobe

28. In cazul amestecurilor binare de lichide, miscibilitatea depinde de:

a. sterilitate

b. temperatura

c. culoare



5

29. Prepararea solutiilor este in mod normal foarte simpla, fiind suficienta:

a. fierberea componentelor

b. diluarea componentelor

c. amestecarea (agitarea) componentelor.

30. Solubilitatea substantelor solode in lichide depinde de:

a. sterilitatea solidului si a lichidului

b. culoarea solidului si transparenta lichidului

c. structura solidului si a lichidului.

31. Solutiile medicamentoasa se pot clasiifca dupa natura dizolvantului, in:

a. solutii simple si compuse

b. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc

c. solutii obtinute prin dizolvare, extractie, distilare.

32. Dupa compozitie, solutiile se pot clasifica in:

a. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc

b. solutii obtinute prin dizolvare, extractie, distilare.

c. solutii simple si compuse.

33. Dupa modul de preparare, solutiile medicamentoase se pot clasifica in:

a. solutii obtinute prin dizolvare simpla, extractie, distilare

b. solutii apoase, alcoolice, hidroalcoolice, uleioase etc


34. Solutiile medicamentoase se pot clasifica dupa natura dizolvantului in, cu

exceptia:

a. solutii apoase, alcoolice

b. soluti hidroalcoolice, uleioase


35. Care este operatia pe care o necesita in plus, solutiile injectabile si colirele,

pentru a putea fi administrate fara riscuri de infectie sau contaminare:

a. sterilizarea

b. diluarea

c. amestacarea

36. Care sunt componentele de baza ale solutiilor?

a. lubrifiantii si diluantii

b. substantele acyive si solvantii

c. numai substante solide si lichide.



6

37. In cazul unei solutii, vehiculul este constituit din:

a. substante solide

b. numai substante care contribuie la ameliorarea preparatului

c. solvantul propriu-zis si alte componente ( ex. siropuri adaugate pentru

indulcire)

38. Ce substante constituie de obicei faza dispersata a unei solutii:

a. substante active solide

b. substante active lichide

c. solventii

39. Solventii folositi in practica farmaceutica pot fi impartiti dupa proprietatile lor

polare, in:

a. 4 grupe

b. 3 grupe

c. 2 grupe.

40. Ca solvent, apa este miscibila cu:

a. alcoolul etilic, alcoolul metilic, glicerina

b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic.

c. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina

41. Alcoolul etilic este miscilbil cu:

a. apa, alcoolul metilic, glicerina

b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic


42. Alcoolul etilic este partial miscibil cu:


b. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic

c. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina.

43. Alcoolul etilic nu este miscibil cu:


b. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina

c. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic

44. Glicerina este miscibila cu:

a. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic

b. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina


45. Glicerina este partial miscibila cu:

a. acetona, cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic



7

b. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic


46. Glicerina nu este miscibila cu:

a. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina

b. alcoolul metilic, apa, alcoolul etilic


47. Apa nu este miscibila cu:

a. benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina

b. alcoolul metilic, glicerina, alcoolul etilic


48. Acetona este miscibila cu:

a. cloroformul, alcoolul amilic, eterul acetic, eterul etilic

b. alcoolul metilic, glicerina, alcoolul etilic

c. . benzen, sulfura de carbon, benzina, ulei de terebentina, ulei de parafina

49. Acetona este partial miscibila cu:

a. cloroformul, alcoolul amilic

b. eterul acetic, eterul etilic

c. alcoolul metilic, benzen, ulei de terebentina, ulei de parafina

50. Alcoolul metilic este miscibil cu:

a. apa, alcoolul etilic, glicerina

b. eterul acetic, eterul etilic

c. alcoolul metilic, benzen, ulei de terebentina, ulei de parafina

51. Solubilitatea substantelor active in solventi depinde de:

a. polaritatea acestora si de asemanarea lor cu dizolvantul

b. culoare

c. sterilitate si conditiile riguroase de dezinfectie in momentul prepararii.

52. Substantele polare, alcatiute din atomi individuali sau grupe de atomi, care au

diferente de potential intre molecule, sunt dizolvate de:

a. solventi nepolari

b. solventi polari ( cei din prima grupa)

c. solvanti polari ( cei din grupa a doua).

53. Substantele nepolare, constituite din atomi si grupe de atomi care nu poseda forte

de echilibru reciproce, sunt dizolvate de :

a. solventi polari

b. apa si glicerina

c. solventi nepolari (cei din grupa a treia).



8

54. O lingurita contine:

a. 5g apa, 6.50g sirop, 4.50 ulei

b. 10g apa, 13g sirop, 9g ulei

c. 15g apa, 20g sirop, 13.30g ulei.

55. O lingura contine:

a. 5g apa, 6.50g sirop, 4.50 ulei

b. 15g apa, 20g sirop, 13.30g ulei.

c. 10g apa, 13g sirop, 9g ulei

56. Solutiile stoc sau solutiile de rezerva, sunt folosite :

a. pentru a fi administrate si eliberate ca atare

b. pentru ca sunt stabile in conditii obisniute de pastrare

c. la prepararea mai expeditiva a o serie de prescriptii.

57. Toate medicamentele lichide trebuie expediate sub forma de:

a. solutii clare

b. solutii supernatante

c. cu precipitate.

58. Solutio aethacridini lactici unu la mie, contine:

a. iod si kaliu iodat

b. rivanol si apa distilata

c. rivanol si apa oxigenata

59. Solutio hydrogenii peroxydi concentrata este o solutie:

a. neiritanta si netoxica, indicata in piodermite

b. colorata, limpede, caustica

c. limpede, incolora, caustica

60. Unguentele sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

administararii:

a. pe piele si mucoase, in scop terapeutic

b. subcutane, in scopul unei mai bune difuzari in tesut

c. oral, datorita gustului si mirosului placut.

61. Unguentele epidermice:

a. pun in libertate medicamentul dupa ce au patruns prin piele

b. actioneaza la suprafata pielii, au o penetratie slaba si produc un efect local

c. pot vehicula substantele active mai profund

62. Unguentele endodermice:

a. actioneaza la suprafata pielii, au o penetratie slaba si produc un efect local

b. pot vehicula substantele active mai profund

c. pun in libertate medicamentul dupa ce au patruns prin piele



9

63. Unguentele suspensii:

a. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient

b. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa.

c. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in

bazele de unguent.

64. Unguentele solutii:

a. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in

bazele de unguent.

b. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa

c. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient

65. Unguentele emulsii:

a. sunt constituite din doua faza nemiscibile, o faza apoasa si o alta uleioasa

b. au faza dispersata constituita din pulberi insolubile in excipient

c. sunt constituite din substante medicamentoase dispersate molecular in

bazele de unguent.

66. Dupa sistemul de dispersie unguentele pot fi:

a. unguente endodermice, epidermice

b. unguente diadermice, polidermice

c. unguente-solutii, unguente-emulsii, unguente-suspensii si unguente

polifazice.

67. Dupa structura coloidala, unguentele se impart in:

a. hidrofobe si lipofile

b. hidrofile si lipofile

c. hidrofile si hidrofobe

68. Unguentele hidrofile au capacitatea de a:

a. incorpora cantitati apreciabile de apa

b. incorpora cantitati apreciabile de ulei

c. nu incorporeaza apa

69. Fata de unguentele hidrofobe, cele hidrofile, au consistenta:

a. mai tare

b. mai moale

c. nu are nicio importanta

70. Pentru a corespunde cerintelor terapeutice, unguentele trebuie sa indeplineasca o

serie de conditii. Printre acestea se numara:

a. nu trebuie sa aiba actiune sensibilizanta asupra pielii

b. trebuie sa modifice pH-ul pielii care are un pH acid

c. sa reactioneze cu componentele active cu care se asociaza.



10

71. Pentru a corespunde cerintelor terapeutice, excipientii unguentelor trebuie sa

indeplineasca o serie de conditii, printre care enumeram:

a. trebuie sa aiba actiune sensibilizanta asupra pielii

b. nu trebuie sa modifice pH-ul pielii care are un pH acid

c. sa reactioneze cu componentele active cu care se asociaza.

72. Care este temperatura la care unguentele au voie sa se fluidifice:

a. 30°C

b. 40°C

c. 50°C

73. Alegerea bazei de unguent se face in functie de:

a. localizarea si stadiul afectiunii, tipul de piele, proprietatiile fizico-chimice

ale substantelor medicamentoase

b. stabilitatea la actiunea aerului si a apei

c. punct de topire.

74. Pentru a nu manifesta fenomene de rancezire sau colorare inadecvata, unguentele

si costitiuentii lor trebuie sa:

a. fie stabile la actiunea aerului si luminii

b. sa aibe un punct de topire foarte scazut

c. sa aibe o aplicare usoara pe tegument

75. Care este dezavantajul vaselinei ca excipient al unguentelor:

a. are un punct de topire scazut

b. are un punct de topire ridicat

c. nu se topeste

76. Prin apilcarea in strat mai gros a vaselinei pe tegument se :

a. astupa porii favorizandu-se infectiile si supuratiile

b. permite respiratia prin piele

c. are afinitati fata de grasimea din epiderm

77. Parafina este obtinuta din:

a. petrol

b. fenol

c. toluen

78. Parafina este un amestec de:

a. hidrocarburi solide

b. hidrocarburi lichide

c. hidrocarburi solide si lichide

79. Unguentul de parafina este constituit din :



11

a. o parte parafina si trei parti ulei de parafina

b. doua parti parafina si trei parti ulei de parafina

c. trei parti parafina si trei parti ulei de parafina

80. Unguentum simplex contine:

a. vaselina si lanolina

b. numai lanolina

c. numai vaselina

81. Cantitatile de lanolina si vaselina din unguentul simplu pentru100g produs final,

sunt:

a. 90g vaselina si 10g lanolina

b. 10g vaselina si 90g lanolina

c. 99g vaselina si 1g lanolina

82. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice de diferite dimensiuni, destinate

administrarii pe cale:

a. orala

b. rectala

c. i.v.

83. Dupa locul de administrare, supozitoarele se numesc:

a. rectale, vaginale, uretrale

b. magistrale, per orale

c. colire.

84. Supozitoarele vaginale se mai numesc si ovule datorita:

a. formei

b. culorii

c. compozitiei

85. Utilizarea supozitoarelor rectale prezinta o serie de avantaje, cu exceptia:

a. nu ocolesc bariera hepatica

b. asigura o usoara administrare a medicamentelor la copii

c. pot produce o actiune locala in cazul anumitor medicamente.

86. Intre calitatiile pe care trebuie sa le indeplineasca excipientii supozitoarelor,

enumeram:

a. sa nu fie inerti din punct de vedere farmacodinamic

b. sa aiba compatibilitate cu medicamentele cu care se asociaza

c. sa nu fie stabile din punct de vedere fizic

87. Intre calitatiile pe care trebuie sa le indeplineasca excipientii supozitoarelor,

enumeram, cu exceptia:

a. sa fie inerti din punct de vedere farmacodinamic



12

b. sa aiba compatibilitate cu medicamentele cu care se asociaza

c. punctul de topire sa nu fie in jurul temperaturii corpului

88. Prepararea supozitoarelor se face prin mai multe procedee, cu exceptia:

a. modelare manuala

b. triturare la mojar

c. presarea masei solide in presa speciala de supozitoare.

89. Supozitoarele cu glicerina contin:

a. glicerol, carbonat de sodiu, acid stearic

b. sulfat de chinidina, sulfatiazol

c. glicerol, sulfat de chinidina , acid stearic

90. Emulsiile sunt preparate farmaceutice obtinute din:

a. 2 lichide nemiscibile, dispersate si stabilizate cu ajutorul emulgatorilor

b. un lichid nemiscibil si celalalt miscibil, dispersate si stabilizate cu ajutorul

emulgatorilor.

c. 2 lichide miscibile, dispersate si stabilizate cu ajutorul emulgatorilor.

91. Dupa modul de intrebuintare, emulsiile se pot clasifica in :

a. emulsii pentru uz intren, pentru uz extern si emulsii parenterale.

b. emulsii naturale si emulsii artificiale

c. emulsii de tip U/A si A/U.

92. Dupa structura dispersiei se deosebesc emulsii:

a. emulsii de tip U/A si A/U.

b. emulsii pentru uz intren, pentru uz extern si emulsii parenterale

c. emulsii naturale si emulsii artificiale

93. In cazul emulsiilor, particulele de lichid divizate fin si repartizate uniform in

cealalta faza , constituie faza dispersata, numita si:

a. faza discontinua

b. faza continua

c. faza externa

94. Alegerea emulgatorilor este depententa de:

a. culoarea emulsiei ce va fi obtinuta

b. tipul de emulsie care se prepara

c. temperatura de topire

95. Dupa provenienta, emulgatorii pot fi:

a. tip A/U si U/A

b. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza

c. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri.



13

96. Dupa tipul de emulsie pe care il determina, emulgatori pot fi:

a. tip A/U si U/A


c. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri.

97. Dupa structura chimica, emulgatorii pot fi:

a. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza

b. anioniactivi, cationiactive, neionogeni si amfoteri

c. hidrati de carbon, alcooli, acizi, esteri, compusi cuaternari de amoniu

98. Dupa provenienta, emulgatorii pot fi, cu exceptia:

a. tip A/U si U/A

b. naturali, produse naturale modificate

c. produse de sinteza

99. Dupa tipul de emulsie pe care il determina, emulgatori pot fi, cu exceptia:

a. tip A/U


c. tip U/A.

100. Dupa structura chimica, emulgatorii pot fi, cu exceptia:

a. naturali, produse naturale modificate si produse de sinteza

b. compusi cuaternari de amoniu

c. hidrati de carbon, alcooli, acizi, esteri.

101. Medicamentele trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

a. resorbtia si eliminarea din organism sa fie satisfacatoare;

b. sa aiba gust si miros bun;

c. sa fie divers colorate.

102. Pentru ca o substanţă să acţioneze şi să fie resorbită din organism ea trebuie să

fie:

a) activă;

b) solubilă;

c) fără valoare terapeutică.

103. Factorul cel mai important care influenţează acţiunea unui medicament este:

a) forma farmaceutica;

b) condiţionarea;

c) calea de administrare.

104. Cantitatea ce ami mare a unui medicament care se poate administra fara ã

produce simptome de intoxicare este:

a) doza letala;

b) doza maxima;



14

c) doza utile.

105. Cantitatea de medicament administrata care produce efecte farmacodinamic

favorabile se numeste:

a) doza maxima;

b) doza minima;

c) doza terapeutica.

106. Cantitatea de medicament cu care este indicat sa se inceapa tratamentul astfel ca

in scurt timp sa apara efecte favorabile in starile de urgenta este:

a) doza de atac;

b) doza de intretinere;

c) doza uzuala.

107. Medicamentele care se prepara si se elibereaza la cerere pe baza unei prescriptii

medicale se numesc:

a) specialitati farmaceutice;

b) medicamente magistrare;

c) medicamente oficinale.

108. Substantele toxice si stupefiantele se pastreaza in farmacie:

a) la Venena;

b) pe rafturi in oficina;

c) la Separanda.

109. La Separanda se pastreaza medicamentele:

a) puternic active;

b) toxice;

c) alopate.

110. Dupa modul de intrebuintare medicamentele se impart in:

a) pentru uz intern si extern;

b) medicamente simple si compuse;

c) medicamente de natura vegetala si animala.

111. Pulberile sunt preparate farmaceutice:

a) lichide;

b) solide;

c) semisolide.

112. Una din metodele de divizarea a pulberilor este:

a) divizarea simpla;

b) divizarea prin apreciere vizuala;

c) divizarea in capsule.



15

113. Pulberea alcalina este

a) oficinala;

b) magistrala;

c) industriala.

114. Dupa duritatea peretilor capsulele gelatinoase se clasifica in:

a) amilacee;

b) flexibile si rigide;

c) hartie.

115. Capsulele gelatinoase de forma sferica cu capacitate mica se numesc:

a) perle;

b) operculate;

c) gelatinoase rigide.

116. Comprimatele sublinguale se absorb prin:

a) mucoasa gastrica;

b) mucoasa intestinala;

c) mucoasa bucala.

117. Comprimatele efervescente:

a) se inghit ca atare;

b) se divizeaza;

c) se dizova in apa.

118. Excipientii lubrefianti care asigura o scurgere usoara si uniforma a amestecului

granulat se folosesc la:

a) unguente;

b) siropuri;

c) comprimate.

119. Granularea este o operatiune folosita la prepararea:

a) supozitoarelor;

b) comprimatelor;

c) unguentelor.

120. Comprimatele cu actiune prelungita se mai numesc:

a) sublinguale;

b) retard;

c) perlinguale.

121. Scopul drajefierii poate fi:

a) acoperirea substantei cu o culoare frumoasa;

b) mascarea gustului si mirosului neplacut ale medicamentelor;

c) li se da forma dorita.



16

122. Solvatul este:

a) substanta care se dizolva;

b) substanta care dizolva;

c) vehicul.

123. Solventul este:

a) substanta care se dizolva;

b) substanta care dizolva;

c) substanta auxiliara.

124. Gradul de dizolvare al unei substante se numeste:

a) dispersie;

b) dizolvant;

c) solubilitate.

125. Solventii trebuie sa fie:

a) activi din punct de vedere farmacodinamic;

b) inerti;

c) sa se dizolve cu usurinta.

126. O lingura contine:

a) 15 g. apa;

b) 20 g. apa;

c) 10 g. apa.

127. O lingurita contine:

a) 10 g. sirop;

b) 6,5 g. sirop;

c) 8 g. sirop.

128. Operatia care insoteste aproape intotdeauna prepararea solutiilor

medicamentoase este:

a) centrifugarea;

b) decantarea;

c) filtrarea.

129. Materialele filtrante folosite in farmacie sunt:

a) filtre granulate;

b) hartie de filtru, vata si tifon;

c) filtre poroase.

130. Cel mai folosit dizolvant in farmacie este:

a) apa distilata;



17

b) apa potabila;

c) apa demineralizata.

131. Apa folosita in farmacie la prepararea retetelor este:

a) apa potabila;

b) apa demineralizata;

c) apa distilata.

132. Apa distilata se prepara din apa potabila prin:

a) decantare;

b) filtrare;

c) distilare.

133. Apele aromatice sunt solutii apoase de:

a) plante aromatice;

b) uleiuri volatile;

c) solutii medicamentoase.

134. Apa oxigenata este folosita ca:

a) hemostatic local;

b) antipruriginos;

c) antiinflamator.

135. Apa de scortisoara se foloseste ca si:

a) corector de gust si miros;

b) antitusiv;

c) antiemetic.

136. Apa de flori de portocal se foloseste ca:

a) antiinflamator;

b) vehicul aromatizant;

c) antitusiv.

137. Siropurile sunt preparate lichide, dense, destinate administrarii:

a) interne;

b) externe;

c) parenterale.

138. Siropul din radacina de alteea este:

a) oficinal;

b) preparat industrial;

c) magistral.

139. Siropul de portocale este:

a) oficinal;

b) magistral;



18

c) preparat industrial.

140. Siropul simplu contine:

a) zahar 64g., apa 36g.

b) zahar 36g., apa 64g.

c) zahar 40g., apa 60g.

141. Siropul simplu se foloseste ca:

a) expectorant;

b) edulcorant;

c) aromatizant.

142. Siropul de opiu se pastreaza in farmacie la:

a) Venena;

b) Pe rafturi;

c) Separanda.

143. Pentru preparatele oficinale Farmacopeea recomanda folosirea alcoolului de:

a) 70 grade;

b) 90 grade;

c) 96 grade.

144. Alcoolul diluat este un amestec ce contine:

a) alcool 546 g. si apa distilata 436 g.;

b) alcool 675 g. si apa distilata 325 g.;

c) alcool 795 g. si apa distilata 205 g.

145. Oleum helianthi este:

a) uleiul de ricin;

b) uleiul de masline;

c) uleiul de floarea soarelui.

146. Solutiile oftalmice se numesc:

a) colire;

b) erine;

c) otoguttae.

147. Colirele sunt preparate farmaceutice:

a) nesterile;

b) sterile;

c) uleioase.

148. Colirele sunt:

a) solutii oftalmice;

b) solutii nazale;



19

c) solutii auriculare.

149. Solutiile nazale se mai numesc:

a) colire;

b) rhinoguttae;

c) otoguttae.

150. Picaturile pentru nas sunt sub forma:

a) lichida;

b) solida;

c) semisolida.

151. Solutiile pentru ureche se numesc:

a) erine;

b) colire;

c) otoguttae.

152. Vehiculul recomandat pentru picaturile de nas este:

a) uleiul de parafina;

b) uleiul de floarea soarelui neutralizat;

c) uleiul de ricin.

153. Medicamentele injectabile sunt introduse in terapeutica in secolul:

a) al XX-lea;

b) al XIX-lea;

c) al XVIII-lea.

154. Medicamentele injectabile se mai numesc preparate:

a) perfuzabile;

b) parenterale;

c) periferice.

155. Preparatele injectabile trebuie sa fie:

a) nesterile;

b) sterile;

c) neutre.

156. Apa folosita la prepararea solutiilor injectabile trebuie sa fie:

a) apa distilata;

b) apa bicarbonatata;

c) apa demineralizata.

157. Apa distilata la prepararea solutiilor injectabile trebuie sa fie:

a) apirogena;

b) pirogena;

c) antiseptica.



20

158. Pentru solutia injectabila uleioasa, FR X recomanda ca vehicul:

a) uleiul de parafina;

b) uleiul de ricin;

c) uleiul de floarea soarelui neutralizat.

159. Solutiile injectabile alcoolice sunt:

a) nedureroase;

b) dureroase;

c) produc prurit.

160. Sita I se foloseste pentru cernerea:

a) fructe, seminte;

b) radacini, rizomi, scoarte;

c) flori, frunze, ierburi.

161. Sita IV se foloseste pentru cernerea:

a. fructe, seminte;

b. radacini, rizomi, scoarte;

c. flori, frunze, ierburi.

162. Principalii dizolvanti frecvent folositi la prepararea solutiilor extractive sunt:

a. uleiul de parafina;

b. apa si alcoolul;

c. glicerolul.

163. La preparearea solutiilor extractive dizolvantul care se foloseste frecvent este:

a. apa distilata;

b. uleiul de floarea soarelui;

c. alcoolul etilic.

164. La filtrarea infunziei de ipeca prin hartia de filtru se pot pierde alcaloizi acizi:

a. 10%

b. 30%

c. 20%

165. Solutiile extractive apoase pot fi:

a. macerate, infuzii, decocturi;

b. emulsii, suspensii;

c. glicerinate, uleioase.

166. Macerarea este operatia de extractie in care produsul vegetal maruntit este:

a. fiert;

b. se pune apa calda;

c. este mentinut in contact cu solventul un timp determinat.



21

167. Infuzarea este operatia de extractie in care produsul vegetal:

a. este mentinut in contact cu apa aflata la temperatura de fierbere;

b. este fiert;

c. se lasa in contact cu solventul un timp indelungat.

168. Infuzarea se foloseste pentru:

a. rizomi, radacini;

b. scoarte sau fructe coriacee;

c. flori, frunze, ierburi.

169. Extractia produselor care contin saponine acide se face in prezenta:

a. bicarbonatului de sodiu;

b. oxidului de zinc;

c. talcului.

170. Tincturile se pastreaza:

a. 30 de zile;

b. 3 luni;

c. 2 ani.

171. Tinctura de coji de portocala este:

a. magistrala;

b. oficinala;

c. industriala.

172. Maceratul de alteea se prepara din:

a. flori;

b. radacini;

c. frunze.

173. Maceratul din radacina de alteea este:

a. calmant al tusei;

b. antidiareic;

c. antivomitiv.

174. Infuzia de flori de tei este:

a. calmant al tusei;

b. expectoranta;

c. dezinfectanta.

175. Tinctura de coji de portocala este folosita ca:

a. dezinfectant;

b. corector de gust si miros;

c. emolient.



22

176. Emulsiile sunt preparare farmaceutice obtinute din 2 lichide:

a. nemiscibile;

b. miscibile;

c. colorate.

177. Laptele este:

a. o emulsie naturala;

b. o suspensie naturala;

c. o emulsie artificiala.

178. Emulsiile artificiale se mai numesc:

a. emulsii uleioase;

b. emulsii apoase;

c. emulsii simple.

179. Factorul care intervine in formarea si stabilizarea unei emulsii este:

a. stabilizatorul;

b. emulgatorul;

c. solventul.

180. Sunt emulgatori naturali:

a. agar – agarul;

b. bentonita;

c. uleiul de ricin.

181. Galbenusul de ou este:

a. emulgator de origine animala;

b. emulgator natural;

c. stabilizator.

182. Emulsiile sunt lichide:

a. limpezi;

b. opace;

c. tulburi.

183. Emulsia din seminte de dovleac are actiune:

a. antipruriginoasa;

b. antihemoragica;

c. antihelmintica.

184. Emulsia de migdale se foloseste ca:

a. antihelmintic;

b. corector de gust;

c. antiemetic.



23

185. Preparatele farmaceutice care contin substante solide, insolubile, dispersate in

apa sau ulei se numesc:

a. emulsii;

b. linimente;

c. suspensii.

186. Preparatele cu sulf se folosesc in:

a. dermatologie;

b. ortopedie;

c. radiologie.

187. Unguentele sunt preparate farmaceutice de consitenta:

a. solida;

b. semisolida;

c. moale.

188. Unguentele epidermice sunt:

a. de suprafata;

b. de profunzime;

c. de penetratie.

189. Vaselina este:

a. grasime naturala;

b. hidrocarbura;

c. amestec de hidrocarburi.

190. Eucerina este un amestec de:

a. vaselina cu colesterol;

b. vaselina cu lanolina;

c. lanolina cu colesterol.

191. Unguentul simplu are urmatoarea formula:

a. lanolina 10g.; vaselina 90g.;

b. lanolina 20g.; vaselina 80g.;

c. lanolina 90g.; vaselina 10g.

192. Lanolina este:

a. amestec de hidrocarburi;

b. hidrocarbura;

c. grasime naturala.

193. Axungia este o:

a. grasime animala;

b. grasime naturala;



24

c. un amestec de grasimi.

194. Cetaceul se obtine din grasimea aflata in cavitatile precraniene ale:

a. balenei;

b. casalotului;

c. delfinului.

195. Unguentul cu camfor este indicat ca:

a. antiinflamator;

b. in degeraduri;

c. antihistaminic.

196. Unguentul cu sulf este folosit pentru tratarea:

a. plagilor;

b. varicela;

c. scabie.

197. Unguentul gomenolat este indicat in tratamentul:

a. rinitelor;

b. rinofaringitelor;

c. rosaturi.

198. Unguentul cu ichtiol are actiune:

a. antiinflamatoare;

b. antipruriginoasa;

c. antialergica.

199. Fenilbutazona este un:

a. unguent emulsie;

b. unguent suspensie;

c. unguent solutie.

200. Pastele sunt:

a. unguente suspensii;

b. unguente emulsii;

c. unguente solutii.

201. Unguentele oftalmice se mai numesc:

a. colire;

b. colire moi;

c. otoguttate.

202. Supozitoarele sunt preparate farmaceutice:

a. lichide;

b. solide;



25

c. semisolide.

203. Supozitoarele de forma sferica sau ovoida sunt:

a. supozitoare vaginale;

b. supozitoare rectale;

c. supozitoare uretrale.

204. Bujiurile sunt:

a. supozitoare vaginale;

b. supozitoare uretrale;

c. supozitoare rectale.

205. Cel mai des folosit excipient pentru supozitoare este:

a. untul de cacao;

b. gelatina;

c. manolenul.

206. Un avantaj pe care il prezinta untul de cacao este:

a. nu emulsioneaza cu apa;

b. rancezeste greu;

c. este greu de prelucrat vara;

207. Modelarea manuala este una din metodele de preparare a:

a. comprimatelor;

b. solutiilor;

c. supozitoarelor.

208. Sampoanele sunt preparate pe baza de:

a. detergenti tensioactivi;

b. sapunuri;

c. solutii.

209. Protectia tenului gras se face cu crema pe baza de:

a. stearati;

b. cetaceu;

c. parafina.

210. Pentru ingrijirea tenului uscat este recomandata o crema:

a. nutritiva;

b. astringenta;

c. hidratanta

211. Carbonatul de calciu este un antiacid:

a) sistemic

b) partial sistemic



26

c) nesistemic

212. Comprimatul de DICARBOCALM contine:

a) carbonat de Mg

b) carbonat de Na

c) carbonat de Bi

213. Activ in gastrite hiperacide:

a) silicat de Al

b) fosfat de Al

c) fosfat de Na

214. Este antihistaminic H2

a) famotidina

b) bisacodilul

c) ulcerotratul

215. Metoclopramidul accentueaza absorbtia digestiva a urmatorului medicament:

a) digoxin

b) penicilina V

c) paracetamol

216. Care este substanta activa la HELICID:

a) pantoprazolum

b) omeprazolum

c) lansoprazolum

217. Care sunt indicatiile substantei esomeprazolum:

a) boala de reflux gastroesofagian

b) pentru inlaturarea spasmelor musculaturii netede

c) in greutate epigastrica

218. Anticolinergicele , prin scaderea tonusului si peristaltismului digestiv determina

:

a) hipermotilitatea tubului digestiv

b) constipatie

c) tulburari functionale intestinale

219. Ce substanta are in plus medicamentul PIAFEN in afara de pitofenona si

metamizol:

a) fenspirida

b) fexofenadina

c) fenpipramida



27

220. Care este D.C.I.-ul la DUSPATALIN:

a) drotaverinum

b) mebeverinum

c) simethiconum

221. Regleaza motilitatea digestiva:

a) otilonium bromidum

b) trimebutin

c) metioninum

222. Ca antivomitiv se foloseste:

a) emetiral

b) ebrantil

c) enahexal

223. Pulberea din frunze si fructe de SENNA este:

a) laxativ de volum

b) laxativ de contact

c) laxativ osmotic

224. CARBOMEDICINALIS este:

a) absorbant intestinal

b) absorbant digestiv

c) inhibitor al lipazelor digestive

225. Lipotropele pot fi utile in:

a) atonia veziculei biliare

b) colici intestinale

c) steatoza hepatica

226. Ce concentratie are tableta de LAGOSA:

a) 35mg

b) 150mg

c) 70mg

227. Are efect antitoxic:

a) silimarina

b) ornitina

c) colina

228. Care este R.a. a medicamentului ORLISTAT:

a) urticarie

b) incontinenta a fecalelor

c) constipatie cronica



28

229. Enzimele pancreatice sunt indicate in:

a) hipotonia intestinala

b) intoxicatii diverse

c) insuficienta pancreatica exocrina

230. BROMELINA este o enzima proteolitica extrasa din:

a) ficus

b) ananas

c) anason

231. Care medicament are actiune antiinflamatoare intestinala:

a) salofalk

b) ursofalk

c) endofalk

232. Stimuleaza eliberarea insulinei din pancreas:

a) norvasc

b) novalox

c) novonorm

233. Din ce clasa de medicamente face parte METFORMINUM:

a) tiazide

b) biguanide

c) sulfonamide

234. Diminuarea glicemiei se poate obtine cu substanta:

a) insulina

b) ocitocina

c) sparteina

235. Vitaminele se utilizeaza in:

a) hipervitaminoze

b) litiaza oxalica urinara

c) hipovitaminoze

236. Care este vitamina indicata in tratarea rahitismului:

a) tocoferol

b) ergocalciferol

c) retinol

237. Creste capacitatea de aparare a organului la infectii si se numeste:

a) tiamina

b) riboflavina

c) acid ascorbic



29

238. Este utilizat ca inhibitor al SNC in convulsii:

a) sulfatul de Mg

b) lactat de Ca

c) lactat de Na

239. Sunt substante folosite pentru prevenirea formarii trombusului:

a) anabolizantele

b) anticoagulantele

c) substituenti plasmatici

240. Sinonim pentru CALCIPARINA:

a) heparinat de Ca

b) heparina sodica

c) acenocumarolum

241. Care este D.C.I-ul la CLEXANE:

a) enoxaparinum

b) dalteparinum

c) nadroparinum

242. Actiunea fibrinoliticelor este mai evidenta asupra:

a) trombilor arteriali

b) trombilor din creier

c) trombilor de la nivelul membrelor

243. In surditatea brusc instalata poate avea efecte pozitive:

a) urokinaza

b) streptokinaza

c) ticlopidina

244. Care dintre urmatoarele medicamente este folosit ca hemostatic:

a) sucralfat

b) ferronat

c) estamsilat

245. Care este concentratia fiolei de VENOFER 5ml:

a) 20 mg/ml

b) 50 mg/ml

c) 24 mg/ml

246. Sunt substituenti de volum plasmatic:

a) dipeptiven

b) omegaven



30

c) dextrani

247. Medicamentul ANGIOPENT face parte din clasa de medicamente:

a) capilaroprotectoare

b) vasodilatatoare periferice

c) sulfonamide

248. In medicatia capilarelor actiunea flavonoizilor este potentata de:

a) acid ascorbic

b) moruat de sodiu

c) acid salicilic

249. Scade colesterolul si trigliceridele:

a) midazolamum

b) fenofibratum

c) metamizolum

250. Produsul comercial CADUET contine:

a) perindopril+indapamida

b) irbesartan+hidroclorotiazida

c) atorvastatina+amlodipina

251. Are actiune antiseptica si dezinfectanta:

a) carbonat de magneziu

b) peroxid de hidrogen

c) salicilat de sodium

252. La 0 grade C majoritatea dezinfectantelor sunt:

a) puternic active

b) active

c) inactive,slab active

253. Glucocorticoizii in oftalmologie au efect:

a) antiinflamator si antialergic

b) antipruriginos

c) antimicrobian

254. Argintul metalic introdus in apa,actioneaza ca:

a) dezinfectant

b) bactericid

c) toxic



31

255. Aplicate local pe tegumente unele uleiuri volatile produc:

a) efecte necrozante

b) sunt profund caustice

c) iritatii puternice

256. Absorbtia digestiva la tetraciclina este diminuata de:

a) produsele lactate

b) solutiile saline

c) preparatele vitaminice

257. Este inactivata de pH-ul acidului gastric dupa administrarea orala:

a) penicilina V

b) penicilina G

c) ampicilina

258. Are spectru si mecanism de actiune identic cu Penicilina G:

a) amoxicilina

b) fenoximetilpenicilina

c) procainpenicilina

259. Amoxicilina da concentratii mai mari in:

a) bila

b) plamani

c) rinichi

260. Produsul TAZOCIN asociaza:

a) piperacilina+tazobactam

b) amoxicilina+acidul clavulanic

c) ticarcilina+acidul clavulanic

261. Lincomicina accentueaza efectele:

a) tranchilizantelor

b) curarizantelor

c) anabolizantelor

262. Ce antibiotic face parte din clasa cefalosporinelor:

a) meronem

b) invanz

c) axetine

263. Dupa tratamentul prelungit cu aminoglicozide bacteriene pot aparea:

a) hipomagneziemie

b) insomnie sau somnolenta

c) cresterea transaminazelor



32

264. Din ce clasa de antibiotice face parte PEFLOXACINA:

a) cefalosporine

b) fluorochinolone

c) aminoglicozide

265. Este antibiotic indicat in infectii cu germeni gram pozitivi, forme grave:

a) vancomicina

b) targocid

c) colistin

266. Prezinta efecte de tip disulfiram in asociere cu alcool:

a) nitrofurantoina

b) tinidazolul

c) metronidazolul

267. CLORCHINALDOLUL are actiune antibacteriana aplicat local:

a) in plagi infectate

b) in dermatita herpetiforma

c) in inflamatii articulare

268. Se foloseste ca medicament de electie in lepra:

a) metenamina

b) salazopirina

c) dapsona

269. Care este actiunea medicamentului VIREGYT:

a) antimicotica

b) antivirotica

c) antiepileptica

270. Este activ contra virusului herpetic:

a) aciclovir

b) flagyl

c) ketoconazol

271. Indicat in tratamentul precoce al starilor gripale:

a) isoprinosine

b) oscilococcinum

c) retrovir



33

272. Care este D.C.I.-ul la medicamentul ZAVEDOS:

a) doxorubicin

b) epirubucin

c) idarubicin

273. Folosirea hidroxiclorochinei este indicata in:

a) lambliaza

b) malarie

c) aerofagie

274. Antihelminticele se administreaza :

a) dimineata pe nemancate

b) de 2 ori/zi

c) seara in doza unica

275. Care este concentratia tabletei de DUADOR:

a) 100 mg

b) 400 mg

c) 200 mg

276. Ce reactii adverse digestive apar la administreaza antihelminticelor:

a) atonie gastrointestinala

b) greturi ,vome,colici abdominale

c) enterita,flatulenta

277. Care este substanta activa la IMURAN:

a) azathioprina

b) leflunomida

c) ciclosporina

278 . Calitatile unui bun AINS sunt:

a) modifica evolutia procesului reumatic

b) efect rapid analgezic si antiinflamator

c) se poate asocia cu alt AINS

279. Ibuprofenul realizeaza concentratii sanguine maxime in:

a) 20 min

b) 2h

c) 45 min

280. AINS sunt contraindicate in :

a) ulcer gastroduodenal

b) infectii oronazale sau oftalmice

c) spondilita anchilozanta



34

281. Care este D.C.I.-ul la XEFO:

a) meloxicam

b) tenoxicam

c) lornoxicam

282. Are actiune trofica la nivelul cartilajului articular:

a) acidum niflumicum

b) glucosaminum

c) nimesulidum

283. Care este substanta activa la DYNASTAT:

a) parecoxibum

b) celecoxibum

c) etoricoxibum

284. Care sunt R.a. la combinatii antiinflamatoare cu antireumatice:

a) nervozitate

b) aritmii

c) frisoane

285. In poliartrita reumatoida juvenila se folosesc:

a) derivati de acid acetic

b) saruri de aur

c) oxicami

286. Sunt utilizate exclusiv in preparatele topice:

a) substante revulsive

b) substante antialergice

c) substante amare

287. Este miorelaxant periferic adjuvant in anestezii:

a) lioresal

b) lysthenon

c) myolastan

288. Allopurinolul prin mecanismul lui de actiune produce:

a) diminuarea cristalizarii acidului uric

b) inhibarea formarii de acid uric

c) favorizeaza eliminarea renala a antibioticelor

289. Are efect antiinflamator specific in crize acute de guta:



35

a) colchicina

b) probenecid

c) alopurinol

290. FOSAMAX are urmatorul D.C.I.:

a) acidum clodronicum

b) acidum risedronicum

c) acidum alendronicum

291. Este indicat in tratamentul epilepsiei:

a) diazepam

b) phenhydan

c) imuran

292. Nu se asociaza cu acidul valproic producand sedare profunda:

a) diazepamul

b) carbamazepina

c) clonazepamul

293. Intreruperea brusca a antiparkinsonienelor se manifesta prin:

a) iritabilitate,agresivitate

b) tulburari ale cunostintei,halucinatii

c) modificari ale personalitatii de tip paranoid

294. In tratamentul alcoolismului se administreaza:

a) diazepam

b) mianserin

c) tianeptin

295. Calea de administrare a FLUTICASONEI este:

a) orala

b) im,iv

c) inhalatorie

296. In tulburarile secretiei bronsice este indicat:

a) avandament

b) erdomed

c) glibobet

297. Sulfatul de Ba se foloseste ca:

a) mediu de contrast raze x iodate

b) mediu de contrast raze x neiodate

c) mediu de contrast pt RMN

298. Se foloseste in TBC in asociatie obligatorie cu alt antibiotic antituberculos:



36

a)kanamicina

b)streptomicina

c)neomicina

299. Actioneaza ca antidot in intoxicatii acute :

a) supozitoare cu glicerina

b) gudron mineral

c) carbunele activ

300. Durata de actiune a unui medicament este in raport cu:

a) cantitatea de medicament ingerat

b) rata de metabolizare

c) afinitatea fata de receptorii specifici

301. Cea mai rapida absorbtie are loc in cazul administrarii:

a) i.v.

b) orala

c) i.m.

302. Care din urmatoarele antibiotice sunt contraindicate la gravide:

a) eritromicina

b) oxacilina

c) tetraciclina

303. Chimioterapicele sunt substante obtinute prin:

a) fotosinteza

b) sinteza chimica

c) extractie

304. Care din urmatoarele antibiotice are proprietati inductoare enzimatice:

a) rifampicina

b) tetraciclina

c) cloramfenicolul

305. Efectele adverse produse de sulfamide includ:

a) colita pseudomembranoasa

b) sindromul cenusiu

c) anemie hemolitica

306. Care din urmatoarele substante antagonizeaza efectul antibacterian al

sulfamidelor:

a) piridoxina

b) acidul folic

c) acidul pantotenic



37

307. Sindromul cenusiu produs de cloramfenicol la nou-nascuti si prematuri se

datoreaza:

a) imaturitatii functionale hepatice

b) eliminarii renale deficitare

c) se caracterizeaza prin hipertermie

308. Nici un antibiotic din aceasta grupa nu patrunde cu usurinta in LCR:

a) aminoglicozide

b) macrolide

c) cefalosporine

309. Care din urmatoarele medicamente pot produce la copii pana la 7 ani r.a. toxice

caracteristice:

a) penicilina G

b) tetraciclina

c) ampicilina

310. Fenomenele de dismicrobism apar mai frecvent dupa utilizarea antibioticului:

a) cloramfenicol

b) amoxicilina

c) doxiciclina

311. Produce hipertensiune arteriala:

a) acetilcholina

b) noradrenalina

c) pilocarpina

312. Scade peristaltismul digestiv:

a) nicotina

b) neostigmina

c) atropina

313. Stimuleaza secretia salivara

a) pilocarpina

b) atropina

c) scopolamina

314. Produce midriaza:

a) neostimina

b) atropine

c) ergotamine

315. Poate produce hipertensiune intraoculara:



38

a) scopolamine

b) pilocarpina

c) neostimina

316. Are efect bronhodilatator :

a) noradrenalina

b) propanololul

c) adrenalina

317. Are efect histaminoeliberator:

a) atropina

b) acetilcholina

c) d-tubocurarina

318. Produc hipotensiune arteriala:

a) efedrina

b) acetilcholina

c) adrenalina

319. Produce vasoconstrictie generala si locala:

a) adrenalina

b) atropine

c) izoprenalina

320. Se utilizeaza in atonia intestinala:

a) noradrenalina

b) scopolamina

c) neostigmina

321. Stimuleaza secretiile digestive:

a) propanololul

b) pilocarpina

c) butilscopolamina

322. Morfina are efect :

a) hipnotic

b) analgezic

c) antipiretic

323. Sunt medicamente antiparkinsoniene:

a) diazepamul



39

b) fenitoina

c) bromcriptina

324. Produce stimulare intense a SNC:

a) amfetamina

b) haloperidolul

c) halotanul

325. Care din urmatoarele medicamente este util in epilepsie:

a) clorpromazina

b) acid valproic

c) amantadina

326. Morfina este contraindicata in:

a) fracturi

b) neoplasm

c) astm bronsic

327. Are potential mare de dezvoltare a dependentei:

a) cocaina

b) lidocaina

c) procaine

328. Este anestezic local de infiltratie:

a) cafeina

b) procaina

c) vincamina

329. Este indicat in tratamentul hipertiroidismului:

a) thyreotom

b) iodura de potasiu

c) meguan

330. Are actiune coleretica:

a) sulfatul de magneziu

b) sulfatul de sodium

c) saruri biliare

331. Care din urmatoarele medicamente actioneaza ca antispastic musculotrop:

a) metoclopramidul

b) papaverina

c) metamizolul

332. Se foloseste ca emetic:

a) apomorfina

b) haloperidolul

c) procaina



40

333. Care din urmatoarele diuretice poate produce surditate in caz de supradozare:

a) spironolactona

b) hidroclorotiazida

c) furosemidul

334. Ergometrina este indicata in:

a) hemoragii post-partum

b) stimularea secretiei lactate

c) toxemie gravidica

335. Care din urmatoarele medicamente protejeaza fata de raul de miscare:

a) clorpromazina

b) meclozina

c) metoclopramidul

336. Acidul nalidixic este indicat in:

a) infectii digestive

b) infectii urinare

c) infectii respiratorii

337. Are actiune numai fata de BK:

a) streptomicina

b) isoniazida

c) amikcina

338. Pot produce leziuni renale:

a) gentamicina

b) amoxicilina

c) tetraciclina

339. Se elimina prin bila in concentratii active:

a) ampicilina

b) acidul nalidixic

c) griseofulvina

340. Moldaminul este indicat:

a) in febra tifoida

b) in tratamentul sifilisului

c) in infectii urinare

341. Care din urmatoarele medicamente poate colora lacrimile in rosu:

a) rifampicina

b) cloramfenicolul

c) metronidazolul



41

342. Este activ in teniaza:

a) niclosamida

b) metronidazolul

c) piperazina

343. Care dintre urmatoarele substante sunt utile in tratamentul infectiilor urinare:

a) benzilpenicilina

b) ciprofloxacina

c) eritromicina

344. In infectii cu germeni anaerobi pot fi active:

a) cloramfenicolul

b) gentamicina

c) eritromicina

345. Care din urmatoarele antivirale pot fi active in infectiile cu HIV:

a) aciclovir

b) amantadina

c) zidovudina

346. In infectii cu Candida Albicans se administreaza:

a) griseofulvina

b) rifampicina

c) nistatin

347. Ce contine ENDOXANUL:

a) cyclofosfamida

b) methotrexat

c) doxorubicin

348. Care este indicatia medicamentului GABARAN:

a) colici renale

b) schizofrenie

c) dureri neuropate

349. Cum se administreaza DOPAMINA:

a) subcutan

b) intravenous

c) intramuscular

350. Se foloseste ca tratament in constipatia cronica:

a) fortwin

b) agapurin

c) forlax



42

351. Antihistaminicele care blocheaza receptorii histaminici de tip H1:

a) prezinta interes in tratamentul unor manifestari alergice (in rinite

vasomotorii, prurit,intepaturi de insecte etc);

b) produc o relaxare a musculaturii bronsice prin actiune directa asupra

musculaturii netede;

c) blocheaza receptorii histaminici din mucoasa gastrica,implicati in

secretia acidului clorhidric.

352. Unele medicamente antihistaminice prezinta dezavantaje prin efectele

actiunii lor anticolinergice.Printre aceste efecte se numara:

a) relaxarea sfincterelor tubului digestiv si a sfincterului vezicii urinare;

b) tulburari gastrointestinale;

c) trecerea lor in laptele matern.

353. Substante cu actiune keratolitica:

a) acid salicilic;

b) talc;

c) mentol.

354. Nu se asociaza cu sulfamidele bacteriene:

a) lidocaina

b) clorpromazina

c) procaina

355. Folosirea sulfurii de seleniu este indicata in:

a) alopecie;

b) intertrigo;

c) dermatita seboreica a pielii capului.

356. Care dintre medicamentele de mai jos este un derivat de triazol si un puternic

fungicid:

a) Diflucan;

b) Ketoconazol;

c) Griseofulvina

357. Spectrul de activitate al eritromicinei este asemanator cu cel al:

a) rifampicinei

b) streptomicinei

c) penicilinei G

358. Produsul Pimafucin este activ in :

a) candidoza;



43

b) dermite de contact;

c) dermatita seboreica a pielii capului;

359. Substantele reductoare,datorita afinitatii lor pentru oxigen,diminueaza

procesele inflamatorii cronice si tind sa normalizeze keratinizarea. Dintre substantele

cu actiune puternic reducatoare fac parte urmatoarele substante:

a) sulful;

b) calomelul;

c) dithranolul.

360. Sunt antihistaminice H1:

a) ranitidina;

b) ciproheptadina;

c) omeprazolul.

361. Efectul antihistaminic al produsului TELFAST dupa administrarea orala se

manifesta in:

a) 60 min;

b) 24 ore;

c) 45 min.

362. Ketotifenul prezinta urmatoarea reactie adversa:

a) dispnee;

b) somnolenta;

c) leucocitoza.

363. Minoxidil este un produs care:

a) este activ in acneea seboreica;

b) stimuleaza cresterea parului la bolnavi cu alopecie androgenica;

c) este eficace in dermatita de contact.

364. Este antibiotic antifungic:

a) miconazolul;

b) griseofulvina;

c) ketoconazolul.

365. Penicilinele actioneaza :

a) la nivelul celulei bacteriene

b) la nivelul membranei citoplasmatice

c) la nivelul peretelui bacterian

366. In tratamentul scabiei se recomanda:

a) rezorcina;



44

b) benzoat de benzil;

c) podofilina.

367. Ca antipruriginoase locale se folosesc:

a) mentolul

b) cloramfenicolul;

c) rezorcina.

368. Efectul keratoliticelor se manifesta prin:

a) calmarea durerilor provocate de leziuni ulcerative;

b) iritatia pielii dupa folosire;

c) indepartarea straturilor hiperkeratozice in dermatoze.

369. Care dintre urmatoarele produse contin cetirizinum?

a) alerid;

b) fenistil;

c) xyzal.

370. Pentru tratarea acneei, mai frecvent folosite sunt:

a) rifampicina;

b) eritromicina;

c) ranitidina.

371. In soc cardiogen este utila:

a) dopamina

b) nitroglicerina

c) aminofilina

372. Efectul cardiotonicelor in insuficienta cardiaca se datoreaza:

a) stimularii centrilor vasomotori

b) cresterii frecventei cardiace

c) stimularii functiilor miocardului

373. Care din urmatoarele medicamente antiaritmice este de prima alegere in

tulburarile de ritm ventricular:

a) lidocaina

b) propranololul

c) fenitoina

374. Au actiune antiaritmica:

a) propafenona

b) metoprololul

c) dobutamina

375. Care din urmatoarele medicamente are efect hipotensiv pe tensiunea sistolica si

diastolica:



45

a)verapamilul

b)diltiazemul

c)clonidina

376. Care din urmatoarele medicamente nu este indicat in tratamentul HTA:

a)captoprilul

b)enalaprilul

c)tetrazepamul

377. Propranololul:

a) blocheaza receptorii beta-adrenolitici

b) stimuleaza receptorii beta-adrenolitici

c) stimuleaza contractile uterine

378. Diuretice care economisesc potasiul:

a) furosemidul

b) spironolactona

c) hidroclorotiazida

379. Din ce clasa de madicamente face parte VASCOTEN:

a) betablocant selectiv

b) betablocant neselectiv

c) inhibitor al enzimei de conversie

380. Efectul diuretic al produsului FUROSEMID dupa administrare orala se

manifesta in:

a) 30-60 min

b) 24 ore

c) 15 min

381. Este util in criza de angina:

a) propanololul

b) verapamilul

c) nitroglicerina

382.LERIDIPUL face parte din urmatoarea clasa de medicamente:

a) blocante ale canalelor de calciu

b) vasodilatatoare

c) anticonvulsivante

383.In doze toxice cardiotonicele pot produce:



46

a) cresterea vitezei de circulatie a sangelui

b) greturi,varsaturi,dureri abdominale

c) micsoreaza volumul diastolic al inimii

384. MICARDISUL are urmatorul D.C.I.:

a) telmisartan

b) irbesartan

c) candesartan

385. Principalele indicatii terapeutice ale diureticelor sunt:

a) insuficienta respiratorie

b) edeme

c) antiagregante plachetare

386. Sunt glicozizi cardiotonici:

a) mesalazina

b) albendazol

c) digoxina

387.NITROGLICERINA in doze mici se administreaza sublingual deoarece:

a) nu se absoarbe din mucoasa gastrointestinala

b) este inactivate la prima trecere prin ficat

c) este inactivata de pH-ul gastric

388.Produsul farmaceutic PREDUCTAL este un:

a) diuretic

b) antiulceros

c) vasodilatator sistemic,cerebral,coronarian

389.Un bun coronarodilatator trebuie sa produca:

a)cresterea frecventei cardiace

b)cresterea excitabilitatii miocardice

c)cresterea debitului coronar

390.Care este substanta activa din PLAVIX:

a) clopidogrelum

b) ticlodipinum

c) triflusalum

391.Sunt stimulante psihomotorii:

a) codeina

b) benzocaina

c) cafeina

392.Se foloseste ca medicatie de urgenta:



47

a) hidrocortizon hemisuccinat

b) prednison

c) dexametazona

393. Glucocorticoizii produc efecte adverse:

a) edeme

b) hipoglicemie

c) febra

394. Se utilizeaza ca anestezic general:

a) fenobarbitalul

b) tiopentalul

c) ciclobarbital

395. Nu are actiune antiinflamatoare:

a) paracetamolul

b) celecoxibul

c) parecoxibul

396. Spironolactona poate produce ca efect advers:

a) hipopotasemie

b) hiperpotasemie

c) hipocalcemie

397. Au actiune anxiolitica:

a) diazepamul

b) paroxetinul

c) trazodonul

398.Se foloseste ca antiagregant plachetar:

a) heparina

b) ticlopidina

c) fraxiparina

399. Care din urmatoarele medicamente actioneaza ca antiacid gastric alcalinizant:

a) carbonat de magneziu

b) bicarbonat de sodiu

c) carbonat de calciu

400.Preparatele orale de fier pot produce urmatoarele reactii adverse cu exceptia:

a) febra

b) constipatie

c) diaree



48

401. Ce actiune are acetilcisteina

a) mucolitica

b) antiemetica

c) antiasmatica

402.Sucralfatul se administreaza in :

a) hiperaciditat

b) esofagita de reflux

c) la bolnavi cu nisa

403.Substanta activa din PRAMISTAR este:

a) piracetamum

b) pramiracetamum

c) piritinum

404.Vitamina B12 este contraindicata in:

a) anemie megaloblastica

b) insuficienta hepatica

c) afectiuni neoplazice

405.Produce reactii adverse toxice acustico-vestibulare:

a) gentamicina

b) ampicilina

c) rifampicina

406.Are actiune anorexigena:

a) cofeina

b) acidopepsul

c) amfetamina

407.Ce concentratie are tableta de VIREGYT:

a) 200 mg

b) 100 mg

c) 10 mg

408. Care este DCI-ul la SANDOSTATIN:

a) somatropin

b) lanreotid

c) octreotid



49

409.Ce contine in plus solutia Ringer lactat fata de solutia Ringer:

a) lactat de calciu

b) lactat de sodiu

c) lactat de potasiu

410.Antiinflamatoarele au ca scop :

a) diminuarea efectelor adverse gastrointestinale

b) suprimarea inflamatiei

c) reduce proteinuria la administrare

RĂSPUNSURI CORECTE

1. c pag. 151 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura

Medicala, Bucuresti

2. b pag. 151 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura

Medicala, Bucuresti

3. a pag. 152 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura

Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti

8. a pag 156 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura

Medicala, Bucuresti

9. b pag 160 Tehnica Farmaceutica pentru cadre medii Cornelia Fica, 1977, Editura

Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti



50


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti


Medicala, Bucuresti

27. a pag. 188 Tehnică Farmaceutică pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,

Editura Medicală, Bucureşti

28. b pag. 188 Tehnică Farmaceutică pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,


29. c pag. 188 Tehnică Farmaceutică pentru cadre medii; Cornelia Fica, 1977,




















51















































52















































53







































101. a pag. 10 Tehnica farmaceutică; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

102. b pag. 10 Tehnica farmaceutică; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura


103. c pag. 11 Tehnica farmaceutică; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura




54



























117. c pag.94 Tehnica farmaceutică; S. Voiculescu, Z. Bezdadea, 1978 Editura




















55















































56















































57















































58







































211. b pag. 20 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti

212. a pag. 22 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti

213. b pag.378 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989

214. a pag. 385 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989



59

215. c pag. 396 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989




219. c pag. 47 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti


221. b pag. 51 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti



224. a pag. 74 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti


Bucureşti 1989


227. a pag. 61 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti


229. c pag. 82 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucuresti

230. b pag. 419 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala, Bucureşti

1989


232. c pag. 101 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucuresti



Bucureşti 1989


Bucureşti 1989


237. c pag. 112 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureşti


Bucureşti 1989

239. b pag. 342 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


Bucureşti 1989

241. a pag. 133 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureşti


Bucureşti 1989


Bucureşti 1989

244. c pag. 156 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureşti

245. a pag. 161 Memomed 2008 Ed. Minesan, Bucureşti


Bucureşti 1989

247. b pag.225 Memomed 2008 Ed.Minesan, Bucureşti



60


Bucureşti 1989


Bucureşti 1989

250. c pag. 291 Memomed Ed.Minesan, Bucureşti 2008

251. b pag.161 Farmacoterapie practica, vol.II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


Bucureşti 1989

253. a pag. 134 Farmacologie, M. Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu - Ed.

Universul, Bucureşti1996

254. b pag. 175 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D. - , Ed. Medicala,

Bucureşti1989

255. c pag. 168 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D. - , Ed. Medicala,

Bucureşti1989

256. a pag. 425 Memomed Ed. Minesan, Bucureşti 2008

257. b pag. 434 Memomed Ed. Minesan, Bucureşti 2008

258. c pag. 438 Memomed Ed. Minesan, Bucureşti 2008

259. b pag. 53 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti1989

260. a pag. 444 Memomed, Ed. Minesan, Bucureşti 2008

261. b pag. 65 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989

262. c pag. 449 Memomed, Ed. Minesan, Bucureşti 2008


264. b pag. 481 Memomed, Ed. Minesan, Bucureşti 2008



267. a pag. 106 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989

268. c pag. 109 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989

269. b pag. 120 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989





274. a pag. 150 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989


276. b pag. 153 Farmacoterapie practica, vol. I Dobrescu D., Ed. Medicală,

Bucureşti1989




61

278. b pag. 137 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989

279. c pag. 144 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989



282. b pag.620 Memomed Ed. Minesan, Bucureşti 2008







289. a pag. 314 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989



292. c pag. 504 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989


Bucureşti 1989


Bucureşti 1989




298. b pag. 114 Farmacologie, M. Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.

Universul, Bucureşti 1996


300. b pag. 30 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.


301. a pag. 20 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.


302. c pag. 108 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.






305. c pag. 120 Farmacologie, M .Constantinidi, Z. Marinescu, L. Panoiu, Ed.








62









313. a pag. 69 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989

314. b pag. 45 Memomed, Ed. Minesan, Bucureşti

315. a pag. 78 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicală,

Bucureşti 1989



Bucureşti 1989


Bucureşti 1989



Bucureşti 1989


Bucureşti 1989


Bucureşti 1989

323. c pag. 350 Memomed 2008 , Ed. Minesan, Bucureşti


Bucureşti 1989

325. b pag. 690 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti

326. c pag. 665 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti

327. a pag. 398 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989





332. a pag. 399 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989

333. c pag. 312 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989

334. a pag. 347 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti


336. b pag. 101 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989




63


Bucureşti 1989





Bucureşti 1989











353. a pag. 448. Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D Ed. Medicala,

Bucureşti 1989

354. c pag. 393 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


Bucureşti 1989





Bucureşti 1989

360. b pag. 839 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucuresti




364. b pag.140 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


366. b pag. 447 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


Bucureşti 1989


Bucureşti 1989




Bucureşti 1989



64







Bucureşti 1989







Bucureşti 1989



Bucureşti 1989



Bucureşti 1989



Bucureşti 1989


391. c pag. 517 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala,

Bucureşti 1989



Bucureşti 1989







Bucureşti 1989


401. a pag. 197 Farmacoterapie practica, vol. II, Dobrescu D., Ed. Medicala,

Bucureşti 1989


403. b pag.753 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti

404. c pag.163 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti

405. a pag.475 Memomed 2008, Ed. Minesan, Bucureşti

406. c pag. 310 Farmacoterapie practica, vol. I, Dobrescu D. Ed. Medicala,

Bucureşti 1989



65





Bucureşti 1989



66

ÎNTREBĂRI DIN LEGISLAŢIE PENTRU EXAMENUL DE

TRECERE DE LA DEBUTANŢI LA BAZĂ – ASISTENŢI MEDICALI

BIBLIOGRAFIE:

1. O.U.G.144/2008 - privind exercitarea profesiei de asistent medical

generalist, moaşă şi asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

2. Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

3. Codul de etică şi deontologie profesională al asistenţilor medicali

generalişti, moaşe şi asistenţi medicali din România.

4. Ord. 916/2006 – privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire

şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.

1. Ce se înţelege prin pacient?

a. o persoană care îngrijeşte bolnavul

b. o persoană sănătoasă sau bolnavă ce utilizează serviciile de sănătate

c. o persoană ce nu utilizează serviciile de sănătate

2. Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine şi o alta opinie medicală?

a. a doua opinie medicală nu este importantă pentru pacient în alegerea

modalităţilor de îngrijire şi tratament

b. da, are dreptul de a cere şi de a obţine şi o altă opinie medicală

c. are dreptul doar la o singură opinie medicală

3. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a

intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale sau a neefectuării tratamentului

şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre

diagnostic şi prognostic?

a. da are dreptul de a fi informat asupra tuturor informaţiilor privind starea

sa de sănătate cat şi a modalităţilor de îngrijire şi tratament

b. pacientul nu are dreptul de a avea acces la informaţiile medicale privind

starea sa de sănătate

c. are dreptul doar de a afla diagnosticul, fără a-şi exprima dorinţa asupra

modalităţii de îngrijire

4. În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea

pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat,

selectarea se face numai pe baza criteriilor:

a. materiale ale pacientului

b. pe baza criteriilor religioase



67

c. medicale

5. Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă:

a. există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat

b. in orice condiţii

c. dacă există personal acreditat, condiţiile de dotare nu sunt importante

6. Pacientul are dreptul la confidenţialitate?

a. confidenţialitatea nu este necesara în cazul bolnavilor în stare terminală

b. se păstrează confidenţialitatea numai asupra actului medical dar nu şi

datelor despre pacient

c. informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în

care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres

7. Pacienţii în faze terminale au dreptul la îngrijiri medicale?

a. ingrijirile pacienţilor în faze terminale se acorda numai de către familie

b. au dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate

c. au dreptul numai daca costul îngrijirilor nu este ridicat

8. Este necesar acordul pacientului în cazul unei intervenţii chirurgicale?

a. consimţământul pacientului nu este obligatoriu în cazul participării sale

în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică

b. pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală,

asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa

c. in cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă,

acesta nu se poate efectua fără consimţământul pacientului

9. Pacientul poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate spitalicească?

a. da, numai cu acordul directorului unităţii medicale, indiferent dacă

pacientul îşi dă sau nu acordul

b. nu poate fi fotografiat sau filmat decât dacă pacientul este în fază

terminală

c. nu poate fi fotografiat sau filmat fără consimţământul său, cu excepţia

cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării

suspectării unei culpe medicale

10. Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale de urgenţă?

a. nu are dreptul dacă pacientul nu are asigurare medicală

b. are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă

stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu

c. are dreptul numai primele 24 de ore, apoi indiferent de starea pacientului

acesta este încredinţat familiei, dacă pacientul nu are asigurare medicală

11. Obiectul de activitate al OAMGMAMR este:



68

a. controlul exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu drept de

liberă practică

b. supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu

drept de liberă practică

c. controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau

moaşă cu drept de libera practică

12. Obligaţiile asistentului medical /moaşei decurg din:

a. numai din normele cu caracter profesional elaborate de OAMGMAMR

b. numai din prevederile contractului individual de muncă

c. normele şi reglementările legale, prevederile contractului individual de

muncă, regulamentele de ordine interioar

13. Constituie încalcări ale regulilor etice:

a. avansarea profesională la locul de muncă

b. blamarea şi defaimarea profesională sau oricare act/fapt care poate aduce

atingere demnităţii profesionale a asistentului medical /moaşei

c. doar calomnierea profesională

14. Orice circumstanţă care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea

tratamentelor, în special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care

limitează exerciţiul profesional al asistentului medical/moaşei:

a. se aduce la cunostinţa persoanelor competente, autorităţilor profesionale

(inclusiv OAMGMAMR)

b. nu presupune un act de intervenţie din partea asistentului

medical/moaşei

c. nu prezintă precizari în codul de etică şi deontologie profesională al

asistenţilor medicali/moaşelor

15. Conform dispoziţiilor legale, asistentul medical/moaşa nu face

discriminări privind:

a. starea de bolă

b. apartenenţa etnică, originea naţională sau socială, opţiunile politice

c. starea de saţietate

16. Asistentul medical/moaşa este obligat să raspundă la chemare, chiar să-

şi ofere de bună-voie serviciile de îngrijire, imediat ce a luat cunoştinţă despre:

a. un eveniment rutier

b. un eveniment festiv

c. o calamitate naturală

17. Consimţămantul dat de către pacient cu privire la o intervenţie

medicală se face:

a. verbal

b. în scris



69

c. nu e necesar

18. Refuzul pacientului de a se supune unei intervenţii medicale necesare

se face:

a. după explicarea consecinţelor refuzului, în scris

b. în scris sau verbal, la alegerea personalului medical

c. în scris sau verbal, la alegerea pacientului

19. Consimţămantul pacientului nu e obligatoriu:

a. când pacientul este medic

b. când pacientul este orice fel de cadru medical

c. când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o

intervenţie medicală de urgenţă

20. Secretul medical (profesional):

a. este obligatoriu

b. nu este obligatoriu

c. prezintă obligativitatea păstrării doar cu privire la bolile incurabile

21. Secretul profesional (medical):

a. exista obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul

profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui

anumit pacient, deoarece cadrele medicale ar fi astfel blocate să împărtăşeasca unui

alt coleg din experienţa profesională acumulată

b. nu există obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul

profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui

anumit pacient dacă respectivul pacient nu a solicitat în scris acest lucru

c. se ţine şi faţă de colegi sau alte personae din sistemul sanitar neinteresate

în tratament

22. Constituie obiect al secretului profesional:

a. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de

profesionist, despre viaţa intima a pacientului

b. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de

profesionist, despre diagnostic sau tratament

c. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de amic,

despre viaţa intima a pacientului sau despre diagnosticul ori tratamentul bolii acestuia

23. În cazul încalcarii obligaţiei de a păstra secretul profesional, asistentul

medical/moaşa, raspunde:

a. penal

b. disciplinar

c. disciplinar şi penal



70

24. Informaţiile ce se constituie în secret profesional pot fi împărtăşite în

cazul în care:

a. asistentul medical/moaşa consideră că acele informaţii nu sunt

importante pentru pacient

b. cand aceste informaţii îi sunt solicitate de catre medicul şef neimplicat în

îngrijirea medicală a acelui pacient

c. când pacientul şi-a dat consimţămantul expres pentru divulgarea acestor

informaţii

25. Biroul executiv al O.A.M.G.M.A.M.R. este alcătuit din :

a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar

b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 2 secretari

c. 1 preşedinte, 1 preşedinte de onoare, 4 vicepreşedinţi, 1secretar

26. Adunarea Generală Naţională a O.A.M.G.M.A.M.R., este constituită

din reprezentanţi aleşi la nivel judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti, conform

următoarei norme de reprezentare:

a. 1 reprezentant, la 250 membrii

b. 1 reprezentant, la 500 membrii

c. 1 reprezentant, la 1000 membrii

27. Autorizarea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a

moaşei şi a asistentului medical, se realizează prin eliberarea unui certificate de

membru, de către:

a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei

b. Autoritatea de Sănătate Publică

c. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor

medicali din România

28. Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali, trebuie să

realizeze numărul minim de credite, stabilit de către Consiliul Naţional al

OAMGMAMR pe parcursul:

a. unui an

b. 3 ani

c. 5 ani

29. Biroul Consiliului Judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti al

O.A.M.G.M.A.M.R, este format din:

a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar

b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 1 secretar

c. 1 preşedinte, 3 vicepreşedinţi, 1 secretar

30. Consiliul Naţional al O.A.M.G.M.A.M.R. este legal constituit, în

prezenţa a:

a. cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului



71

b. jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului

c. 1/3 din numărul total al membrilor consiliului

31. Pregătirea asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi al asistenţilor

medicali se realizează prin următoarele forme de învăţământ:

a. învăţământ universitar sau învăţământ sanitar postliceal

b. doar învăţământ universitar

c. doar învăţământ sanitar postliceal

32. Conform prevederilor O.U.G. 144/2008, membrii consiliului judeţean

respectiv ai Municipiului Bucureşti, au fost aleşi de Adunarea Generală a asistenţilor

medicali generalişti, al moaşelor şi asistenţilor medicali, prin:

a. vot secret, în prezenţa a cel puţin 1/3 din numărul total al

reprezentanţilor aleşi

b. vot secret cu majoritate simplă, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul

reprezentanţilor aleşi

c. vot deschis cu majoritate simplă

33. Înscrierea în Registrul Unic al asistenţilor medicali generalişti, al

moaşelor şi asistenţilor medicali, se face de către:

a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei

b. Autoritatea de sănătate publică

c. O.A.M.G.M.A.M.R.

34. Educaţia continuă a asistenţilor medicali generalişti, a moaşelor şi a

asistenţilor medicali se realizează de furnizori acreditaţi cu avizul :

a. O.A.M.G.M.A.M.R.;

b. Ministerul Economiei şi Comerţului;

c. Ministerul Mediului

35. Atribuţiile asistentei medicale în supravegherea şi controlul infecţiilor

nosocomiale sunt:

a. Informează cu promptitudine medicul de gardă în legătură cu apariţia

semnelor de infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa;

b. Raportează instituţiilor de sănătate publică cazurile de infecţii

nosocomiale;

c. Monitorizează impactul utilizării de antibiotice şi al politicilor de control

al infecţiilor la nivelul spitalului.

36. Infecţia nosocomială este infecţia contractată în unităţile sanitare cu

paturi şi definiţia ei se bazează pe:

a. Date clinice, epidemiologice şi de laborator;

b. Date epidemiologice;

c. Date statistice.



72

37. Ordinul care implementează normele de supraveghere, prevenire şi

control al infecţiilor nosocomiale este:

a. Ordinul 914/2006;

b. Ordinul 916/2006

c. Ordinul 261/2004.

38. Infecţiile nosocomiale la bolnavul cu spitalizare cronică sunt:

a. Infecţiile intracraniene;

b. Infecţiile cutanate şi ale ţesuturilor moi;

c. Omphalita.

39. Infecţiile nosocomiale ale ţesutului sangvin sunt:

a. Septicemia dovedită etiologic, septicemia clinică, septicemia

nosocomială prin cateterism central;

b. Septicemia nosocomială prin cateterism central, septicemia clinică;

c. Septicemia clinică, septicemia dovedită etiologic şi epidemiologic.

40. Înregistrarea şi declararea infecţiilor nosocomiale se face pe:

a. Foaia de observaţie a pacientului;

b. Scrisoarea medicală;

c. Fişa cazului de infecţie nosocomială.

41. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate în „Fişa cazului de

infecţie nosocomială” revine:

a. Medicului şef de secţie;

b. Medicului epidemiolog:

c. Medicul în îngrijirea căruia se află pacientul.

42. Fişele cazurilor de infecţii nosocomiale vor fi transmise imediat:

a. Comitetului director al unităţii sanitare;

b. Compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;

c. Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti.

43. Recoltarea corecta a probei de urină pentru examenul microbiologic se

efectuează obligatoriu în condiţii de asepsie, respectiv:

a. Proba de urină curată din jetul mijlociu;

b. De pe vârful de cateter urinar;

c. Proba de urină curată din primul jet.

44. Infecţia plăgii operatorii superficiale (de incizie) apare intr-un interval

de:

a. 30 de zile;

b. 40 de zile;

c. 50 de zile.



73

45. Infecţia plăgii operatorii profunde cointeresează:

a. Organul şi cavitatea instrumentată;

b. Infecţia plăgilor de arsuri;

c. Secreţia purulentă de la nivelul inciziei.

46. Nu pot fi considerate infecţie a inciziei superficiale, infecţiile localizate

la nivelul:

a. Ţesutului cutanat;

b. La nivelul episiotomiei;

c. Ţesutului subcutanat.

47. Pentru susţinerea diagnosticului de pneumonie nosocomială trebuie să

existe o creştere a titrului anticorpilor IgG:

a. De cel puţin 6 ori;

b. De cel puţin 10 ori;

c. De cel puţin 4 ori.

48. Examenul microbiologic prin culturi efectuate din secreţiile expectorate

pot fi utilizate pentru:

a. Diagnosticul etiologic;

b. Evidenţierea serologică a anticorpilor IgG;

c. Evaluarea sensibilităţii la antibioticele chimioterapice.

49. Septicemia este:

a. Infecţia nosocomială cutanată şi ale ţesuturilor moi;

b. Infecţia nosocomială a ţesutului sangvin;

c. Infecţia nosocomială a meningelui.

50. Flebita purulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe

cateterul vascular, este considerată:

a. Septicemie;

b. Pseudobacteriemie;

c. Infecţie locală vasculară.

51. Infecţia sangvină se consideră nosocomială în relaţie cu folosirea

cateterului, dacă apare la:

a. 21 de ore;

b. 48 de ore;

c. 10 ore.

52. Rezultatul unei culturi de pe cateterul central este considerat

semnificativ pozitiv dacă depistează un număr de:

a. 11 colonii / unitate;

b. 15 colonii / unitate;

c. 13 colonii / unitate.



74

53. Din subgrupa infecţiilor nosocomiale ale pielii nu fac parte:

a. Fasceita necrozantă;

b. Mastita;

c. Celulita necrozantă.

54. Abcesele mamare sunt considerate infecţii nosocomiale dacă apar în:

a. În primele 7 zile după naştere;

b. În primele 15 zile după naştere;

c. În a 18-a zi după naştere.



75

RĂSPUNSURI

1. b Art. 1 lit.a. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

2. b Art. 11 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

3. a Art. 6 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

4. c Art. 291it l. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

5. a Art. 30 lit. 1. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.

6. c Art. 22 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.



9. c Art. 20 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului.


11. c cf.art.1 din Codul de etică şi deontologie profesională


13. b cf.art.18 din Codul de etică şi deontologie profesională

14. a cf.art.25 din Codul de etică şi deontologie profesională











25. c Articolul 55 aliniatul 2, O.U.G.144/2008

26. b Articolul 52 aliniatul 1, O.U.G.144/2008


28. a Articolul 46 aliniatul 4, O.U.G.144/2008



31. a Articolul 72 aliniatul 1, O.U.G.144/2008


33. c Articolul 40 aliniatul 1 litera L, O.U.G.144/2008

34. a Articolul 23, O.U.G.144/2008

35. a – pagina 1- Ord.91/.2006;

36. a – pagina 1 – Ord.916/2006

37. b – pagina 1 – Ord.916/2006

38. b – pagina 21 – Ord.916/2006

39. a – pagina 10 – Ord. 916/2006

40. c– pagina 22 – Ord. 916/2006

41. c – pagina 22 – Ord. 916/2006

42. b – pagina 22 – Ord. 916/2006

43. a – pagina 7 – Ord. 916/2006



76

44. a – pagina 8 – Ord. 916/2006

45. a – pagina 8 – Ord. 916/2006

46. b – pagina 8 – Ord. 916/2006

47. c– pagina 9 – Ord. 916/2006

48. c – pagina 10 – Ord. 916/2006

49. b – pagina 10 - Ord. 916/2006

50. c – pagina 10 – Ord. 916/2006

51. b – pagina 11 – Ord. 916/2006

52. b– pagina 11 – Ord. 916/2006

53. b – pagina 12 – Ord. 916/2006

54. a – pagina 13 Ord. 916/2006

intrebari farmacie

Documents