7.1 Intrastat 7.1.1. Regimul intracomunitar al TVA De la 1 ianuarie 1993, schimburile intracomunitare au facut obiectul unei reforme fiscale importante n ceea ce priveste TVA-ul. Aceasta schimbare da nastere unor noi obligatii, mai ales declarative si statistice. n consecinta, ntreprinderile administreaza 3 121r1715b regimuri de TVA distincte: TVA pentru schimburi interne; TVA pentru schimburi cu alte tari (din afara comunitatii); TVA pentru schimburile intracomunitare (noul regim)

Principiile TVA intracomunitar A. Operatiunile implicate Reforma se refera la schimburile de bunuri si la prestarile de servicii conexe livrarilor de bunuri intracomunitare (prestari ale intermediarilor, ale comisionarilor) si la prestarile serviciilor de transport intracomunitar al bunurilor. B. Factor generator si modalitati de percepere a TVA Spatiul european este asemanator unui spatiu national. Din acest motiv, notiunile de import si export sunt suprimate, la fel si controlul si formalitatile vamale (sosirea la frontiera si utilizarea DAU). Se vor folosi de acum nainte termeni ca livrare si achizitie. Factorul generator de TVA corespunde cu ceea ce se numea import: este achizitia intracomunitara. Aceasta se mparte n doua operatiuni juridice distincte: livrarea de catre vnzator si achizitia de catre cumparator. Livrarea este considerata ca realizata n momentul sosirii marfurilor sau mijlocului de transport la destinatie. Se efectueaza cu taxa 0 (ca si pentru exporturi) cu conditia ca cumparatorul sa fie platitor de TVA (numarul de identificare trebuie sa fie comunicat) si ca marfa sa nu se miste/sa nu circule n afara statului membru din care pleaca. SM1 (stat membru)-furnizor: livrare-SM2 (stat membru)-client identificat ca platitor de TVA (executa achizitia). Achizitia se aseamana cu intrarea n proprietate a bunului de catre destinatar si deci cu dreptul de a dispune cum doreste de el. TVA este datorata de catre cumparator nsusi n tara de destinatie la cota n vigoare n acea tara. Aceasta TVA este binenteles de recuperat. 7.1.2 Intrastat: definitii, concept.

7.1.2.1 Definitii ale Intrastatului Intrastat este numele dat sistemului de colectare a datelor statistice n comertul cu bunuri ntre statele membre ale Uniunii Europene. Acest sistem functioneaza din data de 1 ianuarie 1993 de la nfiintarea Pietei Unice si a nlocuit declaratiile obisnuite de comert ca fiind sursa comertului statistic n Uniunea Europeana. Cerintele si implicatiile Intrastatului sunt egale pentru toate statele membre U.E. Statisticile de comert sunt o parte esentiala din contul balantei de plati a Bancii Centrale Europene si sunt considerate ca fiind un factor important n performantele economice ale U.E. Datele statistice sunt folosite de departamentele guvernamentale pentru a putea stabili mai usor politicile comerciale si pentru a da elan initiativelor din noile zone comerciale. nainte de crearea Pietei Unice a U.E., toate datele din comertul cu bunuri intre tarile membre si cele nemembre erau colectate n sisteme administrative. Odata cu introducerea Pietei Unice, informatiile statistice din comertul cu alte state membre nu au mai fost adunate ca o parte componenta a sistemelor import/export si deci un nlocuitor, Intrastatul a fost introdus pentru a nlocui sistemele administrative. Intrastatul a fost creat pentru a fi ndeaproape comparabil cu sistemele pe care le-a nlocuit dar n acelasi timp poate sa nlocuiasca anumite estimari, pentru pragurile de jos ale comertului si cele mai noi date. n acelasi timp exista si diferente privind timpul n care datele sunt nscrise si felul cum sunt nregistrate, n timp ce comertul ce are loc n afara U.E. este nregistrat ca a avut loc la data n care informatiile au fost nregistrate. Datele din Intrastat sunt nregistrate la data la care a avut loc ncarcatul marfii. Intrastat reprezinta formularul de raport obligatoriu pentru firmele care sunt supuse TVA-ului si care realizeaza comertul cu bunuri cu alte state membre U.E., daca profitul din schimbul cu bunuri a depasit suma de 1 milion de euro anul trecut;in acest raport. Att volumul de profit la export ct si cel de la import sunt luate n calcul separat. Daca o firma supusa prezentarii raportului INTRASTAT nu a realizat nici un schimb de bunuri cu una din statele membre U.E. n perioada contabila, este prezentata n raport cu zero. Rapoartele INTRASTAT trebuiesc prezentate la Oficiul Statistic din tara de origine a firmei avnd o baza lunara si pna n a zecea zi a lunii urmatoare din perioada contabila. Daca o firma nu reuseste sa prezinte raportul n timpul stabilit este impusa o amenda. Raportul Intrastat cuprinde urmatoarele date: descrierea detaliata a bunurilor, ncadrarea tarifara a bunurilor, tara de origine a bunurilor, codurile de tranzactie, conditia de livrare INCOTERMS, numele, adresa si o cale de contact a exportatorului sau a importatorului. Pentru sistemul Itntrastat autoritatile vamale furnizeaza autoritatilor nationale (institutelor nationale de statistica) despre iesirile si sosirile bunurilor. Autoritatile nationale au responsabilitatea de a aduna urmatoarele date: - numarul de identificare alocat partii responsabile cu furnizarea informatiilor

- perioada de referinta - iesirile si intrarile marfurilor n tara - bunurile comercializate - valoarea bunurilor - cantitatea bunurilor - statul membru U.E. partener - natura tranzactiei Statisticile comunitatii privind comertul extern si cel ntre statele membre U.E. acopera o categorie mare de bunuri - care parasesc sau intra n teritoriu statistic sau care circula n interiorul teritoriului statistic al statelor membre U.E. O parte din aceste bunuri sunt acoperite de statisticile la antrepozite. Teritoriu statistic al Comunitatii cuprinde ntreg teritoriul U.E. cu exceptia departamentelor franceze ndepartate de granitele sale, asta nsemnnd ca Greenland, insulele Canare, Ceuta si Melilla sunt excluse din teritoriul statistic, n timp ce insulele Madeira si Azore ce tin de Portugalia si Baleare ce tin de Spania sunt incluse n teritoriul statistic U.E. n care se aplica Intrastatul. Din octombrie 1990, statele membre U.E. au fost de acord cu introducerea fostei Republici Federale Germane si au inclus si spatiul fostei Republici Democrate Germane respectiv Berlinul de Est. 7.1.2.2. Conceptul de Intrastat si implicatiile sale Statistica reprezinta un element indispensabil al sistemului informational si ocupa un loc deosebit n asigurarea cu informatie privind situatia si tendintele de dezvoltare economica, sociala, demografica a tarii. Transformarile economiei mondiale, generate de liberalizarea comertului mondial si de tehnologiile informationale moderne, conduc la o globalizare, unde notiunea de teritoriu statistic national lasa loc, treptat, spatiului statistic regional sau mondial. Acest fenomen este mai accentuat n cadrul Uniunii Europene, unde fuziunile accelerate ntre grupuri de tari, nlaturarea controlului asupra schimburilor interne (bunuri, capitaluri, servicii si persoane), crearea unei monede unice fac esentiala armonizarea conceptelor si standardelor statistice, n scopul obtinerii unui limbaj statistic unic. De asemenea, toate acestea conduc la dezvoltarea mai degraba a unor statistici care surprind tranzactiile ntre grupe economice si sociale n cadrul Uniunii Europene, dect a statisticilor limitate geografic la nivel national. Statistica exercita un impact extraordinar asupra ntregii vieti economice si sociale conferind celor ce o folosesc posibilitatea de a sti ce s-a ntmplat si de a contura, prin

demersuri si evaluari cuantificabile, tendintele generale ale dezvoltarii umane. Statistica este, astfel, plasata n rndul prioritatilor majore ale Uniunii Europene. UE ca organizatie suprastatala, prin organul sau de statistica -INTRASTAT, s-a angajat, nca de la nfiintare, ntr-un amplu si complex proces de armonizare a tuturor instrumentelor statistice, de asa maniera, nct acestea sa devina elemente de baza ale fundamentarii politicilor comune europene. Armonizarea statisticii este, asadar, o conditie indispensabila potrivit careia sistemele de indicatori, metodologiile si tehnicile aplicate pe plan national sunt convertite si adaptate la normele si standardele internationale. Aceasta vizeaza crearea cadrului logistic pe o baza unitara si coerenta a strategiilor, programelor, planurilor si proiectelor de dezvoltare. Organizarea statisticii oficiale se ntemeiaza pe principiile: autonomiei, confidentialitatii, transparentei, relevantei, proportionalitatii, deontologiei statistice si raportului cost/eficienta. Potrivit principiului autonomiei, organul de statistica oficial este autorizat sa stabileasca, n mod impartial si independent, fara ingerinte de pe pozitii de interes sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificarile, metodologiile, tehnicile de nregistrare si prelucrare, sa publice si sa difuzeze datele si informatiile statistice. Potrivit principiului confidentialitatii, serviciile de statistica oficiala si personalul statistic au obligatia sa adopte si sa asigure pe parcursul ntregii perioade a cercetarii statistice - de la nregistrare pna la publicare - masuri de protectie a datelor care se refera la subiecti statistici individuali (persoane fizice sau juridice), date obtinute direct prin cercetari statistice sau indirect din surse administrative sau alte surse. Potrivit principiului transparentei, serviciile de statistica oficiala sunt obligate sa respecte si sa asigure dreptul furnizorilor de date statistice, utilizatorilor si altor categorii de persoane fizice sau juridice, de a avea acces n temeiul legal si scopul organizarii cercetarilor statistice, la metodologiile, tehnicile si metodele folosite la elaborarea informatiilor statistice, la masurile adoptate de protectie a datelor si la modul si termenele de difuzare a datelor si informatiilor statistice. Potrivit principiului relevantei, serviciile de statistica oficiala sunt obligate sa asigure producerea de date si informatii statistice conform domeniilor, termenelor si gradului de detaliere a datelor statistice stabilite n functie de evolutia continua a fenomenelor demografice, economice, sociale si de mediu. Potrivit principiului proportionalitatii, serviciile de statistica oficiala au obligatia sa asigure corelarea ntre cantitatea de informatii individuale ce se solicita si cantitatea de informatii prelucrate ce se ofera utilizatorilor. Potrivit principiului deontologiei statistice, serviciile de statistica oficiala sunt obligate sa instituie si sa aplice criterii stiintifice la selectarea surselor, metodelor si procedurilor pentru realizarea cercetarilor statistice si sa faca cunoscute, ntr-o forma larg accesibila, sursele de date, sfera de cuprindere, metodologiile de catettl si gradul de

exactitate al rezultatelor. Potrivit principiului raportului cost / eficienta, serviciile de statistica oficiala sunt obligate sa limiteze volumul datelor statistice culese de la subiectii statistici, la nivelul care se justifica prin obiectivul cercetarilor statistice si n conditiile utilizarii optime a resurselor disponibile. Statistica oficiala constituie un element indispensabil al sistemului informational al unei societati democratice, prestnd administratiei publice, sectorului economic si populatiei date cu privire ta situatia economica, demografica si sociala, precum si situatia mediului nconjurator, n acest scop, organismele responsabile de statistica oficiala trebuie sa asigure disponibilitatea informatiei tuturor cetatenilor, n scopul asigurarii efective a dreptului acestora la informarea publica. Pentru a mentine spiritul de ncredere n statistica oficiala, organismele responsabile de statistica, n corespundere cu principiile stiintifice si etica profesionala, trebuie sa ia decizii cu privire la metodele de colectare, prelucrare, pastrare si prezentare a datelor statistice, sa furnizeze informatia n concordanta cu standardele statistice si au dreptul sa comenteze interpretarile eronate si folosirea abuziva a datelor statistice. Datele utilizate n scopuri statistice pot fi colectate din orice sursa: anchete statistice sau dari de seama administrative, alegerea sursei facndu-se tinnd cont de datele pe care ea poate sa le furnizeze n functie de actualitate si de costurile suportate de catre respondenti. Pentru asigurarea coerentei si eficientei n sistemul statistic, trebuie efectuata coordonarea activitatii statistice ntre tari. Cooperarea bilaterala si multilaterala n domeniul statisticii contribuie la ameliorarea sistemului statistic n toate tarile. Noua dimensiune extinsa a integrarii statistice se refera si la Europa Centrala si de Est. Dificultatea este cu att mai mare cu ct este vorba de a ajuta tarile, aflate n tranzitie spre democratie si economia de piata, sa-si transforme profund sistemele lor statistice. Statistica, si aici, s-a dovedit a avea un rol de pionierat n cooperarea dintre Comunitatea Europeana si tarile n tranzitie. Primele actiuni de cooperare au nceput nca din 1991. Natura problemelor ntlnite n faza de tranzitie variaza de la o tara la alta. Cu toate acestea, urmatoarele cerinte sunt perceptibile ntr-un mare numar de tari: - asigurarea unei independente stricte a statisticii oficiate fata de autoritati: statistica oficiala nu-si poate juca rolul n democratie si n economia de piata, dect daca este fiabila, neutra si obiectiva si perceputa ca atare de catre societate; - protectia informatiilor individuale: informatiile individuale culese de catre organismele oficiale de statistica trebuie protejate, cu riscul punerii n discutie a calitatii si disponibilitatii acestora; - fixarea prioritatilor n cadrul activitatilor statistice, n functie de resursele disponibile, de problemele majore cu care se confrunta societatea si de cerintele guvernului;

- facilitarea obligativitatii de raspuns a celor anchetati, utiliznd la maximum tehnicile de ancheta prin sondaj si fisierele administrative; - ameliorarea calitatii echipamentului informatic; - dezvoltarea contactelor strnse cu principalele categorii de utilizatori si instruirea acestora n privinta utilizarii datelor statistice; - asigurarea bunei coordonari ntre diversi producatori de statistici oficiale si, n particular, asigurarea unei activitati centralizate sau puternic coordonate n domeniile standardelor si clasificarilor, metodologiilor, pregatirii, programarii, activitatilor informatice, cercetarii. n procesul difuzarii informatiei statistice se nscriu patru etape: - monitorizarea prezentarii/utilizarii informatiei statistice si detectarea eventualelor interpretari eronate, - aprecierea erorii, daca aceasta pare a fi produsa n mod deliberat sau frecvent, se abordeaza fara ezitare si ntrziere pasul urmator; - redactarea imediata a unui comentariu care sanctioneaza eroarea - demonstrnd, n acest fel, marea grija a institutiei, n legatura cu utilizarea statisticilor; cu ct aceasta ntrziere este mai mare, cu att impactul actiunii corective asupra gresitei utilizari a statisticilor se diminueaza; - luarea n discutie, de catre producatorii de statistici a incidentului sub aspectul necesitatii unei modificari n prezentarea datelor statistice si/sau n prezentarea metodologiilor si procedurilor aplicate. n Cartea Alba asupra Pietei Unice din anul 1995 s-au stabilit elementele-cheie ale Acquis Comunitar, din care fac parte si reglementarile n domeniul statisticii, numite Acquis statistique, la normele care trebuiesc adaptate normele statistice nationale, n mod concret, n practica, sunt definite doua extreme n abordarea comparabilitatii internationale a statisticilor nationale: - post-armonizarea, caz n care datele nationale disponibile sunt transmise organizatiilor internationale, dupa ce, pe baza unor tabele de conversie, au devenit compatibile pe plan international, - pre-armonizarea, situatie n care mai multe tari produc statistici, folosind aceleasi reguli conceptuale si metode comune, de parca ar fi vorba de statisticile regionale ale unei tari. Programul statistic comunitar se aplica conform dispozitiilor si principiilor statisticii comunitare. La sfrsitul perioadei, Comisia, dupa consultarea cu Comitetul Programului

Statistic, va prezenta un raport de evaluare asupra aplicarii programului statistic, tinnd cont de parerea expertilor independenti. Acest raport trebuie finisat la sfrsitul anului 2003 si prezentat Parlamentului European si Consiliului European. Obiectivele INTRASTAT sunt: - satisfacerea exigentelor politicilor comunitare si adaptarea informatiei statistice conform necesitatilor consumatorilor; - definirea clara a prioritatilor pentru a indica care lucrari vor fi sau nu posibile tinnd cont de resursele care vor i disponibile; - n cadrul prioritatilor fixate, organizarea, ntr-un mod ct mai eficace, a activitatilor necesare pentru atingerea scopurilor productiei, proiectelor importante, cu privire la infrastructura sau sectoare, va fi pusa la punct prin tehnicile de gestiune a proiectelor; - asigurarea comunicarii regulate ntre serviciile Comisiei, ca utilizatori politici al statisticilor comunitare, si furnizorilor n cadrul sistemului statistic comunitar, de care depinde punerea la dispozitie a datelor; cercetarea continua a mijloacelor de ameliorare a calitatii (n privinta actualizarii) statisticilor comunitare si uniformizarea normelor si a pertinentei; - supraveghea procesului de furnizare a datelor pentru obtinerea celui mai bun raport cost / eficacitate posibil - de a reduce la maxim sarcina care apasa persoanele interogate; - de a proceda astfel nct statisticile comunitare sa fie comparabile cu cele din alte zone ale lumii, tinnd cont de normele aprobate de organizatiile internationale competente. EUROSTAT este Oficiul Statistic al Comunitatilor Europene cu sediul ia Luxemburg, care mpreuna cu Comitetul director de informatie statistica, este nsarcinat de aplicarea programului statistic comunitar, si anume: - de a elabora un ansamblu de norme si metode care permite producerea statisticilor impartiale, fiabile, pertinente si a unui bun raport cost-eficacitate, - conform principiilor de difuzare a statisticii comunitare, de a le face accesibile, organelor comunitare, guvernelor statelor-membre, operatorilor sociali si economici, mediilor academice si publicului, n generat, n vederea formularii, aplicarii, urmarii si evaluarii politicilor comunitare. EUROSTAT activeaza conform principiilor independentei stiintifice, fiabilitatii, obiectivitatii, pertinentei, raporturilor cost-eficacitate, confidentialitatii statistice si

transparentei. EUROSTAT aduna datele colectate de catre institutiile statistice nationale ale celor 15 tari-membre si n unele domenii (activitati) din Elvetia, Statele Unite ale Americii si Japonia. El supravegheaza comparata Uitate a datelor (informatiei) folosind o metodologie armonizata ntre institutii. EUROSTAT stabileste programele statistice multianuale n colaborare cu directiile generale ale Comisiei Europene si institutiile nationale de statistica ale trilor membre. Programul statistic este axat, n special, asupra sectoarelor relevante ale politicilor comunitare. Acestea, fiind puternic dezvoltate, acopera aproape toate domeniile statisticii. Statisticile comunitare sunt mpartite n 9 teme: - statistica generala, inclusiv statistica regionala; - economie si finante; - populatie si conditii sociale, - industrie, comert si servicii; - agricultura si pescuit; - comert exterior; - transport; - mediul nconjurator si energie; - cercetare-dezvoltare. n momentul aderarii Romniei la U.E., n cazul unui import sau export cu o alta tara membra U.E., declaratia vamala obligatorie se va nlocui cu declaratia statistica. Pentru operatiunile de export-import cu parteneri din afara UE, prelucrarea informatiilor referitoare la statistica de comert exterior se face de catre oficiile sau institutele nationale de statistica ale fiecarei tri din UE, pe baza datelor extrase din declaratiile vamale. La nivelul UE aceste date (mpreuna cu cele referitoare la schimburile intracomunitare) se centralizeaza de EUROSTAT (Oficiul de Statistica al Comunitatilor Europene). ntruct n interiorul UE nu se efectueaza vamuirea marfurilor, colectarea informatiilor statistice referitoare la comertul cu bunuri ntre statele membre se face pe baza declaratiilor statistice obligatorii ale agentilor economici din tarile UE, n cadrul sistemului INTRASTAT. Pregatirea si implementarea sistemului INTRASTAT n Romnia se bazeaza att pe legislatia europeana (Regulamentul Consiliului nr.638/2004 privind statisticile cu bunuri de comert exterior ntre statele membre ale UE si Regulamentul Comisiei nr.1982/2004, de implementare a Regulamentului nr.638/2004),

ct si pe legislatia nationala (HG 669/2004 privind pregatirea si implementarea sistemului statistic INTRASTAT n Romnia). n vederea ntocmirii declaratiilor statistice, oficiile/institutele nationale de statistica din fiecare tara membra a UE elaboreaza si pun la dispozitie agentilor economici gratuit, n sistem informatic, sau pe suport de hrtie, formularele care trebuie completate. n UE este considerat declarant orice persoana fizica sau juridica, platitoare de impozite, care ncheie un contract comercial cu un partener strain, avnd ca obiect livrarea sau achizitia intracomunitara de marfuri si care deruleaza efectiv acest contract. Declaratia statistica se depune att pentru livrari ct si pentru achizitii intracomunitare, inclusiv pentru cele n contrapartida, indiferent de tocul n care si au sediul vnzatorul si cumparatorul. Declaratiile statistice nu se ntocmesc pentru: - bunurile introduse sau scoase din tara de persoanele fizice ca si de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate si de membrii acestora; - operatiunile de livrare sau achizitie intracomunitare sub o anumita valoare; - mijloacele de plata legale, aurul monetar, titlurile de valoare, actiunile si obligatiunile transferate; - ajutoarele de urgenta n caz de dezastre si calamitati naturale, - admiterea temporara, n cazul marfurilor care sunt reexportate dupa cel mult 24 de luni, ca si al celor aduse la trguri, expozitii si alte manifestari cu caracter similar; - mostre si materiale publicitare. Declaratiile trebuie completate si transmise pna n cel mult 15 zile de la sfrsitul lunii calendaristice n care s-a efectuat livrarea sau achizitia intracomunitara. Daca facturarea marfii se face ulterior expedierii, luna de declarare va fi considerata cea urmatoare lunii n care marfa s-a livrat. De exemplu, pentru o marfa care se livreaza n Franta n luna mai, dar este facturata cu luna iunie, luna de declarare va fi iunie. Pentru o marfa achizitionata din Italia n luna august, dar facturata cu luna septembrie, declararea se va face pentru luna septembrie. Declaratia statistica INTRASTAT se va transmite la INS numai n format electronic si va contine informatii privind:

- fluxul comercial (introducere, expediere); - perioada de referinta (luna calendaristica); - date de identificare pentru firma care efectueaza operatiuni de comert intracomunitar cu bunuri sau, daca este cazul si pentru declarantul tert; - statul membru partener, n functie de fluxul comercial; - codul bunului (la nivel de 8 cifre conform Nomenclatorului Combinat, care sta la baza tarifului vamal de import); - codul pentru natura tranzactiei; - modul de transport; - conditii de livrare, conform INCOTERMS; - cantitatea n kg si n unitate de masura suplimentara; - valoarea facturata/fiscala; - valoare statistica. Conditii ce trebuie ndeplinite pentru completarea declaratiilor statistice Formularul de declaratie statistica se completeaza n limba oficiala a trii n care sunt nregistrati agentii economici (pentru cei din Romnia - n limba romna), prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau similar, cu culoare neagra sau albastra, sau n procedura informatica. n cazul completarii manuale, datele trebuie nscrise n mod lizibil, cu spatii libere ntre ele. Dupa completare, formularele sunt trimise n sistem informatic, sau, n cazul celor completate manual, n original, la oficiul/institutul central de statistica (nu se admit trimiteri prin fax). De asemenea, paginile formularelor completate manual nu trebuie lipite sau capsate. Daca valoarea sau cantitatea nu sunt cunoscute ia data completarii formularelor, ele sunt apreciate ct mai corect posibil, iar ulterior, dupa obtinerea datelor finale, se trimit n scris sau prin procedura informatica la oficiile/institutele centrale de statistica rectificarile necesare {pentru diferente cantitative de peste 1 0%, sau diferente valorice mai mari de 5000 euro). Declaratiile privesc totalul livrarilor si achizitiilor intracomunitare efectuate lunar n

relatiile cu partenerii din tarile membre ale Uniunii Europene. n cazul unor greseli de declarare, se trimit n scris sau prin procedura informatica la oficiile/institutele centrale de statistica formularele corectate nsotite de copii ale celor care contin greseli. Daca spatiile din cadrul formularelor sunt insuficiente, se anexeaza file cu completari. Agentii economici care trimit formularele prin internet trebuie sa fie autorizati n prealabil, primind un cod, conform metodologiei stabilite de oficiile/institutele centrale de statistica. Transmiterea prin internet se poate face n una din urmatoarele 3 forme: - Completarea si transmiterea datelor printr-un formular pus la dispozitie on-line. Aceasta forma este valabila pentru acele firme care au doar putine miscari de marfa, lunar. - Transmiterea datelor printr-un program informatic, n cazul firmelor care nu misca mai mult de 10 tipuri de marfa, lunar. - Transmiterea datelor printr-un program de dialog cu organul statistic. Formularele declaratiilor statistice pentru livrarile si achizitiile intracomunitare sunt identice n toate tarile din UE, continnd aceleasi rubrici care se regasesc si n declaratiile vamale de export - import. Trebuie mentionat ca agentii economici au latitudinea sa trimita datele statistice respective n sistem informatic si pe exemplarul 2/7 al declaratiei vamale. 7.1.2.3. Baza legislativa a Intrastatului LEGISLAIA UE cunoscuta sub numele de Acquis Communautaire cuprinde legislatia primara si legislatia secundara. Legislatia primara consta din Conventii {ex. Amsterdam, Nisa) si alte acorduri cu statut similar. Legislatia secundara consta din regulamente, directive, decizii si recomandari. Legislatia comunitara aplicabila sistemului Intrastat are urmatoarea structura: Regulamentul de baza - stabileste regulile generale ce guverneaza statistica comertului de bunuri si este adoptat de catre Consiliul si Parlamentul European. Regulamentul de implementare - stabileste regulile specifice pentru aplicarea Regulamentul de baza; este adoptat de Comisia Europeana.

Regulamentele privitoare la infrastructura statistica - diferite nomenclatoare de bunuri, de tri, registre, etc. Regulamentele statistice generale - ex. principiile generale ale statisticilor comunitare, confidentialitatea, etc. Prevederile legale exclusiv pentru Intrastat sunt cuprinse n 2 regulamente: Regulamentul de baza (EC) 633/2004 si Regulamentul Comisiei (EC) 1982/2004 Cele doua texte legale sunt corelate si ntre ele exista o dependenta ierarhica. Alte prevederi legale aplicabile pentru att Intrastat dar si altor statistici economice, inclusiv statisticilor Extrastat sunt: \

* Regulamentele de infrastructura statistica: - Nomenclatorul Combinat-Regulament amendat anual prin.-. - Clasificarea activitate firmelor dupa activitate - Nomenclatura tarilor si teritoriilor (Geonemenclator)

* Regulamentele statistice generale Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 322/97 din 17 februarie 1997 asupra statisticii Comunitatii (legea statisticii comunitare) Statistica comertului este influentata si de alte acte legale comunitare, n particular, de legislatia fiscala si legislatia vamala, care sunt legate de statistica comertului intracomunitar. n vederea evaluarii impactului acestor domenii conexe se recomanda ca autoritatile nationale care au responsabilitatea realizarii statisticilor Intrastat sa aiba o privire de ansamblu asupra prevederilor enuntate de cea de-a 6-a Directiva a Consiliului pe probleme TVA (77/388/EEC) si de Codul Vamal Comunitar (EEC) No 2913/92. Regulamentul C.E. 1917/2000(7 septembrie 2000) privind statistica de comert exterior

n scopul elaborarii statisticii de comert exterior, este necesar sa fie definite procedurile de aplicare pentru culegerea datelor, precum si pentru prelucrarea, transmiterea si difuzarea rezultatelor, n vederea obtinerii unor statistici armonizate. De altfel este esential sa fie clarificat subiectul statisticii de comert exterior, n special pentru a evita dubla nregistrare sau excluderea anumitor tranzactii si sa fie definite intervalele la care aceasta statistica trebuie ntocmita. Astfel pentru aceasta declaratie trebuie completata definitia datelor care urmeaza sa fie furnizate, mpreuna cu procedurile conform carora aceste date sunt mentionate n suportul informatiilor statistice. Este esential sa fie definita circulatia specifica a bunurilor pentru care sunt necesare dispozitii speciale; trebuie introduse masuri de armonizare n cadrul Comunitatii si n acelasi rnd este necesar sa fie fixat programul de transmitere a rezultatelor catre Comisie si procedurile de corectare n vederea asigurarii unei difuzari regulate si uniforme. Avnd n vedere legaturile care exista ntre statistica de comert exterior si procedurile vamale, trebuie sa se tina cont de masurile adoptate prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992 care stabileste Codul Vamal comunitar, modificat prin Actul de aderare a Austriei, Finlandei si Suediei si prin Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 2 iulie 1993 de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2913/92 care stabileste Codul Vamal comunitar, modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1602/2000. Masurile prevazute n prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind statistica de comert exterior. 7.2. Vamuirea marfurilor de export-import n Uniunea Europeana 7.2.1. Baza legislativa: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar Regulamentul (CEE) nr 2454/1993 a Comisiei din 2 iulie 1993 privind dispozitiile de aplicare a reglementarii (CEE) nr. 2913/1992 a Consiliului de stabilire a Codului Comunitar modificat prin 28 de noi regulamente n perioada 1993-2006. 7.2.2. Operatiunile vamale Marfa care constituie obiectul unui schimb cu o tara terta se constituie intr-o declaratie vamala (art. 84 Codul vamilor). Declarantul este singurul responsabil de acest demers, agentii vamali nu au dect rolul de consilieri. Ansamblul operatiunilor vamale se mpart n trei aspecte principale: - declaratia vamala detaliata - prezentarea marfii n vama

- evaluarea si platirea datoriei vamale. n anumite cazuri se vor face controale specifice pe un numar limitat de marfuri pentru a se realiza o supraveghere corecta a comertului exterior. 7.2.2.1. Declaratia vamala Caracterul obligatoriu al declaratiei Marfurile cu destinatie spre UE sau venind din afara uniunii vor avea declaratia vamala detaliata si au un statut juridic precis numit regim vamal. Declaratia nu este totusi ceruta n urmatoarele cazuri: marfuri fara caracter comercial, transportate de turisti/calatori; bunuri personale, exportate sau importate de persoane particulare; pachete/colete/expedieri postale care au o anumita valoare. Declaratia numita detaliata poate fi nlocuita de o declaratie sumara, n cadrul noilor proceduri de accelerare si simplificare a operatiunilor. 7.2.2.2. Declarantul Poate declara marfa: orice persoana fizica sau juridica stabilita n UE, expeditor sau destinatar real al marfii; reprezentantul lor legal; comisionarii/intermediari agreati care actioneaza n nume propriu sau ca mandatari. titularii unei autorizatii de liber de vama (ex: societatile bancare pentru produsele financiare prin intermediul unui credit comercial). n toate cazurile, declarantul este responsabil de exactitatea declaratiilor furnizate si mai ales de toate elementele de drept ce vor servi la stabilirea taxelor: originea marfurilor, valoarea n vama, pozitie/subpozitie tarifara. 7.2.2.3. Procedura D48 n cazul n care importatorul nu poate, dintr-un motiv anume, sa prezinte la momentul vamuirii fie un document, fie o informatie care trebuie inclusa n declaratie

(ex: lipsa certificatului de origine), este totusi posibila ntocmirea declaratiei si dispunerea de marfa, utiliznd procedura D48. Declarantul completeaza formularul si se angajeaza ca ntr-o luna sa prezinte documentul lipsa. Ca atare, se vor percepe taxe si penalitati. 7.2.2.4. Principalele elemente ale declaratiei Declaratia vamala cuprinde 3 elemente fundamentale: pozitia tarifara, A. originea marfii, valoarea marfii n vama

Pozitia tarifara

Pozitia tarifara este o denumire atribuita fiecarui produs n parte n functie de caracteristicile definitorii prin intermediul tarifului vamal comun, sub forma de nomenclatura (12 cifre si o litera). Aceasta poate apoi fi completata de un cod comunitar aditional (CACO) n cazul n care reglementarea o cere. Structura nomenclaturii a. sistemul armonizat - reuneste 90% din comertul mondial. ntreprinderea ncepe prin determinarea pozitiei produsului n sistemul armonizat, printre 5019 pozitii. b. nomenclatura combinata - este folosita pentru necesitatile comertului intracomunitar si permite elaborarea de statistici n cadrul UE. c. tariful comunitar integrat - permite integrarea regulamentelor comunitare specifice importului. d. coduri comunitare aditionale - sunt folosite pentru anumite produse n scopul integrarii reglementarii neincluse n tariful comunitar integrat. e. nomenclatura generala a produselor - este utilizata pentru statisticile nationale. f. nomenclatura vamuirii produselor - este folosita pentru indicarea reglementarilor si nivelului taxelor nationale. Determinarea pozitiei tarifare este indispensabila pentru fixarea taxelor vamale ca si pentru controlul comertului exterior. Numarul pozitiei tarifare poate fi cautat n tariful vamal si va permite ulterior consultarea pe microfise a reglementarii aplicabile produsului.

Document Tariful vamal

Continut Tariful contine 21 sectiuni. Exemplu: sectiunea 1: animale vii si produse de regn animal; sectiunea a 2-a: produse de origine vegetala; ...sectiunea a 20-a: bunuri si produse diverse.

Aceste sectiuni se mpart apoi n 97 de capitole pentru ansamblul produselor; fiecarei codificatii i corespunde un anume nivel de taxa aplicabila Tariful integrat de Note explicative pe suport tiparit (pe hrtie) utilizare a microfiselor si texte de referinta permit determinarea numarului din cadrul nomenclaturii si consultarea microfiselor. Microfisele regrupeaza totalitatea dispozitiilor legislative si reglementarilor privind importul si exportul. n caz de dificultate n determinarea pozitiei tarifare a unei marfuri, operatorii pot cere un aviz de la biroul care se ocupa cu formularele ITL (cerere de informatii tarifare limitate). Aceasta cerere nsotita de toate documentele si esantioanele necesare permite obtinerea unui aviz care angajeaza administratia vamilor pe o perioada de 6 ani. Declarantul va putea preciza n momentul vamuirii bunurilor ca beneficiaza de ITL. Aceasta procedura difera de simplul aviz care poate fi cerut administratiei vamale fara ca aceasta sa fie implicata. Tariful vamal integrat Conceptia de baza a Tarifului Vamal integrat Comunitar (TARIC). Tratatul privind nfiintarea Comunitatii Statelor Europene indica n mod explicit la articolul 9 ca baza constituirii acestei organizatii o reprezinta Uniunea Vamala. Principala caracteristica a uniunii vamale europene este aplicarea unui tarif vamal comun n relatiile economice cu tarile situate n afara teritoriului vamal comunitar si lipsa taxelor vamale aplicate comertului dintre statele Uniunii Europene. Rezulta n mod limpede ca fara existenta uniunii vamale nu se poate realiza uniunea economica si monetara si, cu att mai putin o piata unica interna. Este lesne de nteles ca o functionare optima a uniunii vamale presupune n mod necesar ca legislatia vamala comunitara sa fie aplicata n mod uniform ca si toate dezvoltarile ulterioare legislative pe linia largirii si adncirii armonizarii legislatiei statelor membre. Pe lnga acestea, administratiilor vamale europene le-au fost ncredintate, pe lnga atributiile lor specifice, gestionarea problemelor legate de reglementari ale comertului international si ale politicii agricole comune europene. De

asemenea, autoritatilor vamale le incumba si aplicarea prevederilor acordurilor comerciale preferentiale sau de liber schimb ncheiate ntre Uniunea europeana si un numar important de state terte. Rezulta, asadar, ca n fata administratiilor vamale europene stau sarcini complexe care deriva din aplicarea unui numar impresionant de reglementari europene si nationale a caror aplicare n afara existentei TARIC a fost n multe cazuri neuniforma, incompleta sau chiar omisa. TARIC-ul reprezinta deci, un instrument de lucru zilnic pus la dispozitia lucratorilor vamali si a agentilor economici, instrument care cuprinde sub forma codificata numeric totalitatea reglementarilor comunitare si nationale aplicabile n procesul de vamuire a marfurilor. Mentinerea unor abordari (interpretari) nationale de catre fiecare stat membru UE a reglementarilor comunitare a dus inevitabil la aplicarea divergenta a masurilor de politica comerciala comuna si astfel s-au indus costuri diferite pentru fiecare stat. Solutia de rezolvare a unor astfel de probleme a constat n elaborarea acestui instrument (TARIC) care sa asigure interpretarea, integrarea si codificarea unitara a tuturor reglementarilor cu aplicabilitate n domeniul vamal facute de o diviziune specializata aflata n structura Comisiei Europene. Tariful Vamal Integrat Comunitar (TARIC = acronim pentru Tarif Intgr de la Communaut) a fost reglementat din punct de vedere juridic prin articolul 2 din Regulamentul 2658/87. TARIC-ul contine nomenclatura n cele unsprezece limbi oficiale ale UE pentru toate cele 15.000 subdiviziuni El arata nivelul taxelor vamale aplicabile si masurile de politica comerciala ca si cele de politica agricola comuna. Actualizarea TARIC-ului se realizeaza la nivelul Comisiei Europene unde toate serviciile specializate n avizarea proiectelor de acte normative au obligatia prezentarii acestor proiecte pentru examinarea si implementarea lor n cadrul TARIC-ului, cu consultarea asistentei juridice de specialitate. Datele continute n TARIC trebuie sa fie corecte, complete si sa fie transmise statelor membre n timp util. n baza unui Gentlemans Agrement toate statele membre pot aplica retroactiv un act normativ sincronizndu-si modul de aplicare dupa ce au primit codificarea aprobata prin intermediul TARIC-ului. Crearea bazei de date TARIC si implementarea acesteia n reteaua informatica comunitara permite comunicarea imediata a tuturor modificarilor si amendamentelor diurne statelor membre UE n materie de politica comerciala si agricola comuna asigurnd functionarea unitara a uniunii vamale europene. Prezentarea generala a Tarifului Vamal Integrat Comunitar (TARIC) Comisia Europeana publica TARIC-ul n conformitate cu articolul 6 al Reglementarii (EEC) nr. 2658/87.

TARIC-ul cuprinde legislatia comunitara inclusa n Partea I, Sectiunea 1, care a fost publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene (J.O.C.E.). Proiectul legislatiei comunitare care nu a fost publicat pna n momentul aparitiei TARIC-ului este de asemenea luat n considerare. De cnd TARIC-ul este publicat anual, acesta nu poate include toata legislatia care intra sub incidenta acestuia dupa data publicarii. Constant, informatiile continute n aceasta publicatie pot fi modificate si actualizate n cursul anului. TARIC-ul se bazeaza pe nomenclatura combinata (CN), formata din 10.000 de coduri (un cod este format din opt cifre) care constituie nomenclatura de baza pentru Tariful Vamal Comun, fiind totodata baza pentru schimburile externe ale Comunitatii sau schimburile ntre statele membre. TARIC-ul contine aproximativ 15.000 de subdiviziuni aditionale (coduri cu doua numere suplimentare, sau cu un cod aditional) necesare mai ales n codificarea: 1. 2. 3. suspendarilor tarifare; cotelor tarifare; preferintelor tarifare (inclusiv cotele si exceptarile);

4. sistemului generalizat al tarifelor preferentiale aplicabile tarilor n curs de dezvoltare; 5. 6. 7. 8. 9. taxelor anti-dumping si taxelor de compensatie platilor de compensatie (compensatorii); componentelor agricole; valorilor unitare; valorilor standard de import;

10. preturilor minime si preturilor de referinta; 11. prohibitiilor la import; 12. restrictiilor la import; 13. masurilor de supraveghere la import; 14. mecanismului suplimentar de comert;

15. prohibitiilor la export; 16. restrictiilor la export; 17. masurilor de supraveghere la export; 18. restituirilor la export. TARICUL este folosit de Comisia europeana si statele membre ca suport pentru aplicarea masurilor comunitare referitoare la importuri si exporturi ca si, unde este cazul, la schimburile comerciale ntre statele membre. TARICUL serveste de asemenea ca baza pentru editarea tarifului uzual si la formarea arhivelor tarifare ntre statele membre. Unica cale sigura de prezentare uniforma a legislatiei comunitare a fost ca, din initiativa Comisiei, sa se fi realizat integrarea si codificarea masurilor mentionate. Centralizarea si uniformizarea codificarii reglementarilor comunitare creeaza, de asemenea, posibilitatea colectarii statisticilor la scara comunitara, de asemenea se pot face statistici separate privind anumite marfuri si masuri specifice. TARICUL a fost creat si n acest scop. Schimbarile zilnice n legislatia comunitara sunt nregistrate ntr-o baza de date si actualizate continuu. Statele membre nregistreaza imediat, pe cale electronica, modificarile n TARIC si pot adapta propriile lor fisiere tarifare. TARIC-ul nsusi, la fel ca si tariful vamal national, nu are statutul unui instrument legal, dar codurile acestuia trebuie utilizate pentru declaratia vamala si pentru declaratia statistica (art. 5 din Regulament (EEC) nr. 2658/87). Publicarea versiunii TARIC-ului se realizeaza anual de catre Biroul Comunitatii Europene pentru Publicatii Oficiale. Totusi, capitolele 1-24 pot fi publicate de doua ori pe an pentru a evidentia schimbarile taxelor vamale pentru produsele agricole de la 1 iulie a fiecarui an. Structura, continutul si codificarea marfurilor n TARIC a). Structura si continutul TARIC-ului Tariful vamal integrat al Uniunii Europene este destinat sa arate care sunt reglementarile legale de aplicat pentru produsele importate prin punctele vamale din teritoriul vamal comunitar sau, n anumite cazuri, cnd aceste produse sunt exportate. Acesta contine: dispozitiile Sistemului Armonizat (S.A.). dispozitiile Nomenclaturii Combinate (S.A.).

dispozitiile specifice legislatiei comunitare si anume:

1. Suspendarile tarifare; 2. Contingentele tarifare; 3. Preferintele tarifare (incluznd cotele si exceptarile tarifare) aplicabile n relatiile cu:1[1]

statele A.C.P. (Africa, Caraibe si Statele Pacificului) si OCT (tarile si teritoriile de peste ocean); Andora; Bosnia-Herzegovina si Croatia; Ceuta si Malilla; arile EFTA (EEA si Elvetia); Spatiul Economic European (EEA) (Islanda, Liechtenstein, Norvegia); Feroe; Macedonia; Israel; tarile Magreb (Algeria, Maroc, Tunisia); tarile Mashreq (Egipt, Iordania, Liban, Siria); teritoriile ocupate (West Bank de pe rul Iordan si Fsia Gaza); San Marino; Slovenia; Turcia. 4. Sistemul preferintelor generalizate aplicabile tarilor n curs de dezvoltare (SPG); 5. Taxele anti-dumping si de compensatie; 1[1] S-a luat n considerare data de 1.01.2007

6. Taxele compensatorii; 7. Componente agricole (produse agricole transformate); 8. Valori unitare (valoarea periodica pentru marfurile perisabile); 9. Valori forfetare de import (pentru fructe si legume); 10. Preturi minime si preturi de referinta; 11. Prohibitii la import; 12. Restrictii la import; 12.1. Limite cantitative; 12.2. Alte restrictii inclusiv prevederile conventiei CITES2[2]; 13. Masuri de supraveghere la import; 14. Mecanismul suplimentar de comert; 15. Prohibitii la export; 16. Restrictii la export; 16.1. Limite cantitative; 16.2. Alte restrictii inclusiv CITES si marfuri cu dubla utilizare; 17. Masuri de supraveghere la export; 18. Restituiri la export. b). Codificarea marfurilor Un numar mare al masurilor comunitare poate fi aplicat unui numar mare de produse, si de aceea structura nomenclaturii identifica fiecare produs cu precizie. Marfurile sunt codificate potrivit nomenclaturii TARIC-ului. Un cod al TARIC-ului este format din zece cifre. Pentru a permite aplicarea regulilor specifice comunitare, care nu au putut fi codificate, sau pentru care exista numai un cod partial (a noua sau a zecea cifra din nivel), se foloseste un cod aditional, de obicei din patru cifre, care n mod curent 2[2] CITES = (Conventia de la Washington) Conventia internationala privind Comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie adoptata la Washington, 3 martie, 1973, Romnia este membra din iulie 1994 potrivit prevederilor Legii 69/1994.

este folosit pentru evidentierea: ansamblului de taxe anti-dumping si de compensatie componentelor agricole substantelor farmaceutice cuprinse n Partea a III-a, Sectiunea II a N.C. produselor CITES (Conventia de la Washington)

oricaror altor masuri de import sau export pentru care o subdiviziune a N.C. este necesara. Structura codurilor TARIC

La codurile TARIC de 10 cifre se adauga coduri aditionale aplicabile oricaror importuri din tarile terte si pe timpul unei perioade de tranzitie din noile state membre. Codurile nomenclaturii combinate de 88 cifre si, daca este necesar, codurile aditionale sunt aplicate exporturilor si comertului ntre statele membre. B. Originea marfurilor Originea este o informatie necesara n cadrul aplicarii tratamentului diferentiat al produselor. Originea permite determinarea: nivelul taxelor de import;

statisticile de comert exterior stabilite n functie de criterii geografice; aplicarea de reglementari particulare si punerea n practica a politicilor comerciale

(tratament preferential generalizat, acordul CEE/AELS, de ex);

notiunii comune de origine. Statele membre ale UE au adoptat o definitie comuna n scopul asigurarii unei aplicari uniforme a reglementarilor vamale si n particular, a tarifului exterior comun (TEC). Aceasta definitie se bazeaza pe articolele 4 si 5 din Regulamentul 802/68 si defineste regimul de drept comun aplicabil de fiecare data cnd regimul preferential nu se foloseste. Articolul 4 precizeaza ca bunurile obtinute n totalitate ntr-o singura tara sunt originare din acea tara. Este cazul, de exemplu, produselor minerale si vegetale provenite de pe teritoriul national al unei tari, al animalelor nascute si crescute n tara respectiva. Exceptnd aceste cazuri simple, bunurile transformate care suporta transformari presupun deseori contributia mai multor tari la stadii diferite de fabricatie sau elemente/materii prime importate de origine variata. n acest caz, articolul 5 prevede ca un bun n productia caruia au intervenit materii prime din 2 sau mai multe tari este originar din tara unde a avut loc ultima transformare substantiala, justificata din punct de vedere economic, efectuata ntr-o ntreprindere echipata corespunzator si care a realizat fabricarea unui nou produs sau un stadiu important al procesului de fabricatie. Aceste 4 criterii trebuie ndeplinite cumulativ pentru determinarea originii unei tari determinate. n practica, pozitia tarifara obtinuta pentru produsul finit este diferita de pozitiile elementelor componente/materiilor prime utilizate pentru fabricarea lui, pozitii determinate, cu cteva exceptii, prin regulamentul special privind originea. a) Origine preferentiala Anumite acorduri ntre UE si o tara sau un grup de tari presupun definitii preferentiale ale originii. Aceste acorduri permit punerea n aplicare a relatiilor privilegiate prin acordarea de niveluri de taxe reduse si considernd ca origine tara unde a avut loc ultima transformare suficienta. E necesar atunci ca pozitia tarifara a produsului initial sa difere de cea a produsului obtinut (primele 4 cifre). Trebuie totusi notate anumite exceptii de la aceasta regula. b) Atribuirea originii Atribuirea originii se face n 2 conditii: 1. trebuie justificata originea printr-un certificat de origine a carui forma poate varia. Aceste certificate se emit de catre camerele de comert, serviciile vamale straine,

sau orice alt organism abilitat/competent. 2. produsele originare trebuie transportate direct din tara de origine catre tara de destinatie, fiind admise transbordarea si antrepozitul vamal n tarile de tranzit. Remarca: bunurile puse n circulatie desi recunoscute ca produse comunitare care pot circula liber pe teritoriul UE, nu-si pierd originea initiala care continua sa fie mentionata n declaratia vamala si documentele comerciale. Documente justificative ale originii produselorari incluse Turcia AELS si alte tari partenere ari n curs de dezvoltare Documente ATR1 n caz de transport direct, ATR3 Certificat de circulatie a marfurilor EUR1, EUR2 n cazul expeditiei prin posta Certificat de origine modelul A sau document APR n caz de expeditie prin posta < 3000.

C. Valoarea n vama Valoarea n vama este al 3-lea element cheie pentru aplicarea de masuri si mai ales pentru aplicarea taxelor vamale. Va servi att pentru constituirea de garantii n cadrul regimurilor vamale, ct si pentru aplicarea eventuala a unor masuri de control pentru comertul exterior. De la 1 ian. 1999, ntreprinderile exprima declaratia si diferitele sume n : valoarea facturii, valoarea n vama si calculul lichidarii vamale. a) Valoarea n vama la export Valoarea n vama la export este nesupusa taxelor, la locul de iesire de pe teritoriul national, fiind doar supusa cheltuielilor n caz de transport pna la frontiera. n mod concret, valoarea n vama va varia n functie de modalitatea de transport utilizata:Modalitate de transport Transport pe cale maritima Transport pe cale terestra/fluviala Transport pe cale aeriana Suma FCA, aeroportul de plecare Valoare declarata Suma FOB, port de mbarcare convenit Suma DAF, franco la frontiera (de exemplu franceza)

b) Valoarea n vama la import Aceasta valoare rezulta din regulamentul comunitar 1224/80 si din articolele 26-36 din Codul Vamal. Teritoriul vamal este considerat ca fiind cel al celor 27 state membre ale UE. Valoarea n vama este calculata n dreptul locului de introducere n cadrul UE. si rezulta, n majoritatea cazurilor, din valoarea tranzactiei (suma din factura emisa de

furnizor) la care se adauga sau din care se scad anumite elemente. Determinarea valorii de tranzactieSume deductibile (daca sunt distincte) Cheltuieli ulterioare importului (transport, asigurare, lucrari, instalari, montaj) Taxe vamale, alte taxe si cheltuieli cu liberul de vama. Comisioane de cumparare. Taxe de asamblare n tara importatorului. Dobnzi pentru plata amnata/ntrziata a marfurilor. Rabaturi/remize/reduceri ale pretului. Cheltuieli cu cumparator. intermediarii suportate de Sume de adaugat (daca nu sunt deja incluse n pret) Costul ambalajelor, valoarea produselor si serviciilor furnizate direct sau indirect de catre cumparator (unelte, matrice, tipare, lucrari de inginerie/design, etc. efectuate n afara UE). Comisioane de vnzare

Redevente si cheltuieli legate de obtinerea licentei. Cheltuieli de transport si asigurare, cheltuieli de ncarcare si manipulare legate de transportul pna la locul de introducere n UE Partea de produse care se va ntoarce la vnzator dupa revinderea marfii de catre cumparator (mpartirea beneficiilor, de exemplu ntre importator si distribuitor care vinde pe pietele europene si exportatorul localizat ntr-o terta tara.)

n anumite cazuri, cnd valoarea tranzactiei nu poate fi retinuta pentru calculul valorii n vama, se folosesc metode de substitutie. Cursul de schimb de referinta este cel n vigoare n momentul vamuirii. c) Justificarea valorii Importatorul trebuie, de regula, atunci cnd ntocmeste declaratia vamala, sa justifice valoarea n vama prin prezentarea facturii comerciale nsotita cel mai adesea de toate anexele care permit stabilirea valorii n vama. Aceste elemente sunt cuprinse ntr-un formular special, denumit DV1. Totusi, acest formular nu este cerut atunci cnd valoarea de tranzactie nu se poate aplica sau atunci cnd valoarea marfurilor este mica (