Intoxicatia cu ciuperci

Ciupercile fac parte din încrengătura Eumyceta a regnului Fungi. Ele sunt răspândite pe

întregul glob, având mii de specii adaptate la conditiile climatice. Dintre acestea se

cunosc in medie 100 d specii nocive organismului uman si un număr de 15-20 specii

letale omului.

Intoxicatia cu ciuperci se produce in medie de 95% datorita faptului ca ciupercile

otrăvitoare sunt confundate cu cele comestibile de către culegătorii amatori si doar in 5%

din cazuri intoxicatia survine in urma consumului de ciuperci alterate. Severitatea

intoxicării cu ciuperci provine de la zona climatica in care ciuperca creste, conditiile de

crestere, doza de toxina eliberata si caracteristicile genetice ale ciupercii. Fierberea,

înghetarea sau procesarea prin diferite metode culinare nu afectează toxicitatea

ciupercilor.

Variatele efecte clinice ale intoxicatiei cu ciuperci depind de susceptibilitatea

individului si de prezenta cofactorilor precum contaminarea sau coingestia. In general

copiii, vârstnicii si persoanele cu dizabilitati sunt mai susceptibile in a da complicatii

serioase in intoxicatia cu ciuperci decât persoanele adulte sănătoase.

Intoxicatia survine in urma ingestiei toxinelor sintetizate de ciuperca, având in

vedere ca o ciuperca poate sa contina una sau mai multe toxine. Clasificarea se face in

functie de efectele fiziologice si clinice asupra individului uman, toxicitatea organului

tinta si timpul necesar aparitiei simptomelor. Spectrul clinic si toxicitatea variază in

functie de specia de ciuperca consumata, cantitatea ingerata, sezonul in care e consumata,

pozitia geografica in care ciuperca creste, metoda de preparare si răspunsul individului la

toxine.

In literatura de specialitate se cunosc 3 mari categorii de intoxicatii cu ciuperci pe

baza timpului de aparitie al simptomelor:

- simptome imediate: se refera la aparitia simptomatologiei in primele 6 ore de la

ingestie. Aceastea includ aparitia de sindroame alergice, gastro-intestinale si

neurologice.

- simptome târzii: se refera la aparitia de semne si simptome intre 6 si 24 de ore

post ingestie si includ sindroame hepatotoxice, nefrotoxice si eritromelalgice.

- Simptome întârziate: apar după 24 de ore postprandial si includ in cea mai mare

măsura sindroame nefrotoxice.

Principalele intoxicatii cu ciuperci care necesita ingrjire medicala intensiva sunt cele

care contin substante citotoxice precum amatoxina, giromitrina, orelanina. Ciupercile

care contin involution provoacă hemoliza imuno-mediata cu hemoglobinurie si colaps

renal. Inhalarea de spori din specia Lycoperdon bronhoalveolita si colaps pulmonar in

acest caz intervenindu-se prin ventilatie mecanica. Ciupercile din genul Coprinus isi

manifesta efectul toxic doar in combinatii cu alcoolul (sindromul Coprinus).

Intoxicatii cu principalele clase de ciuperci si mecanismul de actiune:

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Amanita: durează intre 6-8 zile la adulti si 4-6

zile la copii. Se manifesta printr-o perioada de latenta de 6-12 ore postprandial –

perioada asimptomatica. Apoi brusc apare o gastroenterita severa cu dureri

abdominale, vărsături, diaree apoasa ce duce la o deshidratare acuta, tulburări

electrolitice si mai rar, colaps circulator la persoanele tinere sau la cele vârstnice.

Acest stadiu durează in medie 2-3 zile după care aparent apar unele imbunatatiri

clinice însa, in fond enzimele hepatice sunt crescute. In cel de-al 3-lea stadiu

apare sindromul hepatorenal caracterizat prin icter, hipoglicemie, coma si moartea

in 50-90% din cazuri. Prin tratament mortalitatea e redusa sub 10%.

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Gyromitrinelor: se caracterizează printr-o

perioada de latenta de 6-10 ore postingestie după care urmează o a 2-a perioada in

care pacientul prezintă cefalee, crampe abdominale, vărsături, diaree – simptome

limitate. La pacientii tineri sau vârstnici pot prezenta vertigo, delir, convulsii si

coma (sindrom de sistem nervos central). Se instalează o toxicitate hematologica,

renala si hepatica cu transaminaze crescute, instalarea insuficientei hepatice si

rareori moartea (2-4%).

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Orellanine: se manifesta prin aparente simptome

gastro-intestinale caracterizate prin greturi, vărsături, diaree care durează 24-48 de

ore după ingestie. A 2-a faza se caracterizează printr-o perioada de latenta de la 3

zile pana la 3 saptamani. Apar alte simptome precum sete intense, poliurie,

mialgie, crampe musculare, pierderea constientei, convulsii. Exista necesitate de

dializa la 50% din cazuri iar decesul survine in 15% din cazuri.

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Psilocybine: instalarea halucinatiilor e rapida iar

efectele se diminua in general in 2 ore. E rareori fatala la adulti si poate fi

diferentiata de intoxicatia cu acid ibotenic prin absenta letargiei sau a comei. Cele

mai severe cazuri sunt însa întâlnite la copii la care, in doze mari provoacă

halucinatii insotite de febra, convulsii, coma si chiar moarte.

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Muscarine: se caracterizează prin hipersalivatie,

perspiratie, si hiperlacrimare la 15-30 de minute de la ingestie. In doze mari

pacientii prezintă dureri abdominale, greturi severe, diaree, bradipnee însa

efectele se diminua in 2 ore.

- Intoxicatia cu Acid ibotenic: simptomatologia se prezintă la 1-2 ore după

ingestie. La copii predomina efecte glutaminergice precum hiperactivitate,

excitabilitate, delir, convulsii si afectiuni neurologice ce durează in medie 12 ore.

La adulti predomina efecte GABAergice precum ameteli, disfazie, somnolenta.

Perioadele de somnolenta alternează cu cele de hiperactivitate si delir si dispar

după câteva ore.

- Intoxicatia cu ciuperci din clasa Coprinus: generează un inhibitor al enzimei

alcool dehidrogenazei astfel ca simptomatologia apare in prezenta consumului de

alcool si se manifesta la 2 ore postingestie. Pacientul prezintă cefalee, greturi,

vărsături, exaltare iar efectele se diminua după 2-3 ore.

In literatura de specialitate se întâlnesc 2 sindroame des uzitate sindromul muscarinic

si sindromul atropinic, sindroame cu latenta scurta si prognostic bun, decesul survenind

in cazuri exceptionale.

Sindromul MUSCARINIC este cauzat de muscarina-alcaloid parasimpaticomimetic cu

structura asemănătoare acetilcolinei,care produce excitarea receptorilor colinergici de tip

muscarinic. Aceasta se găseste in ciuperci apartinând speciilor Clytocibe si Inocybe.

Muscarina actionează excitând vagul,conducând la inhibarea si oprirea inimii,constrictia

bronhiilor stimularea peristaltismului intestinal si a secretiilor, mioza.

Simptomele apar la o ora după ingerare si se manifesta cu diaree,ameteala,delir-« betia

muscarinica »,hipersudoratie,secretie lacrimala,salivara,voma urmata de o faza de

somnolenta,care indica sfârsitul tulburărilor grave. In caz de moarte,capul este acoperit cu

pete violacee si hemoragii punctiforme,caractere comune la toate otrăvirile cu ciuperci.

Tratamentul de urgenta :antidotul-ATROPINA(blochează receptorii muscarinici).In caz

de bronhospasm si wheezing,se administrează bronhodilatatoare(Albuterol)pe cale

inhalatori.

Sindromul ATROPINIC este cauzat de ciuperci ca Amanita pantherina ,Amanita regalis.

Principiile toxice sunt : muscinolul-alcaloid cu structura asemănătoare GABA si acidul

ibotenic-structura asemănătoare glutamatilor cu efecte agoniste asupra SNC ca

LSD).Aceste toxine au actiune antispastica la nivelul tubului digestiv,cailor biliare si

urinare,încetinesc evacuarea gastrica, diminua secretiile gastrice, salivare, lacrimale,

sudorale. După aproximativ doua ore de la ingerare, apar: agitatie, furie, halucinatii,

convulsii, midriaza. Este contraindicata atropina,deoarece agravează tulburările

neuropsihice.

Se administrează anticonvulsivante-Benzodiazepine sau Barbiturice.

In toate cazurile de intoxicatie cu ciuperci se asigura libertatea cailor

aeriene,suport ventilator,sustinerea inimii,reechilibrare hidroelectrolitica si acidobazica.

Se aplica masuri de decontaminare gastro-intestinala (cărbune activat,purgative), diureza

fortata.