Ghid pentru elaborarea lucrărilor practice cu caracter aplicativ, întocmite de fiecare absolvent al cursului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă – nivel mediu.

Lucrarea nr.1 : Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentruactivitatea/activităţiile de la locul de muncă……………………..-IPSSM, cod…../2007-

Corespunzător activităţiilor specifice întreprinderii de care aparţine cursantul, se alege un loc de muncă cu activitate/activităţi proprii (ex. atelier „sudură”, depozit materiale, laborator analize medicale, atelier proiectare etc.), pentru care se întocmesc Instr. Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă – IPSSM.

Primul pas: - descrierea locului de muncă; - evidenţa lucrătorilor şi a calificării necesare pentru fiecare ocupaţie; - evidenţa testării medicale şi psihologice a lucrătorilor;- precizarea activităţii(lor) desfăşurate şi a sarcinilor de muncă realizate în procesul

de producţie; - descrierea mediului de muncă (condiţiile fizice, chimice, biologice şi

psihisociale) ce caracterizează locul de muncă. - ce surse de energie folosesc mijloacele/echipamentele de muncă; - descrierea sintetică a echipamentelor de muncă, privind caracteristicile şi modul de

funcţionare, accentuându-se acţiunile şi interdicţiile ce trebuie întreprinse de operator. Al doilea pas: Întocmirea IPSSM-ului, cod…. , cu ajutorul informaţiilor colectate de la primul pas.Se recomandă utilizarea, ca instrumente de lucru, a normelor specifice de securitate

a muncii ( foste NSSM-uri, cod 1—115…, elaborate de MMPS..), din care se pot prelua direct articole cu conţinut relevant activităţii specifice angajatorului, şi care, introduse în cuprinsul IPSSM-ului respectiv, fac parte integrantă din acesta.

De asemenea, se recomandă utilizarea HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, de unde, multe prevederi, pot fi particularizate şi detaliate, în scopul aplicării efective la locul de muncă pentru care se întocmesc IPSSM-uri, precum şi alte reglementări în domeniu.

De exemplu: pct.2.8.1. din anexa 1 a HG nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă „Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de producere de accidente prin contact mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.”, precizează obligativitatea dotării EM cu asemenea mijloace de protecţie, care este în sarcina angajatorului, însă nu precizează şi obligativitatea lucrătorului în ceea ce priveşte utilizarea corectă a EM, să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aspecte care trebuie să se regăsească în cuprinsul IPSSM-ului.

Lucrarea nr.2 : Planul de prevenire şi protecţie întocmit pe baza evaluării riscurilor

Acţiunea nr. 1 – Evaluarea riscurilor – metoda celor cinci paşi.Primul pas: Stabilirea locului de muncă ( de preferat, acelaşi loc de muncă pentru care am

întocmit IPSSM-ul) la care facem evaluarea riscurilor prin metoda recomandată de Agenţia de Securitate şi Sănătate în Muncă – UE.

Pentru colectarea informaţiilor de la locul de muncă la care facem evaluarea riscurilor, trebuie cunoscute : amplasarea locului de muncă, cine lucrează acolo, ce mijloace de muncă sunt utilizate, ce sarcini de muncă sunt realizate, ce pericole sunt identificate în raport cu factorii de risc proprii componentelor sistemului de muncă, ce măsuri de protecţie sunt aplicate, ce accidente au fost raportate, care sunt prevederile legale în legătură cu locul de muncă, folosind următoarele surse: date tehnice despre mijloacele de muncă, proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru, rezultatele măsurătorilor noxelor, înregistrări ale accidentelor de muncă, prevederi legale SSM, standarde etc.

Al doilea pas: Identificarea pericolelor-factori de risc, utilizând lista de control generală a

pericolelor-factori de risc proprii componentelor sistemului de muncă (anexa nr.9) şi lista(ele) de control a pericolelor specifice pe activităţi ( după modelul anexelor nr.10-12), listă(e) întocmită(e) pentru activităţile specifice de la locul de muncă, corespunzător IPSSM-ului de la locul de muncă la care se face evaluarea riscurilor.

Al treilea pas: Stabilirea nivelului de risc (estimarea probabilităţii de expunere şi gravitatea

consecinţelor riscului) pentru fiecare pericol-factor de risc evidenţiat la „pasul al doilea”, cu ajutorul tabelului nr.4.2, prin care decidem dacă riscul este mic(1), mediu(2) sau mare(3).

Al patrulea pas: Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor şi implementarea

măsurilor de prevenire şi protecţie. Planificarea acţiunilor trebuie să ţină cont de următoarele: - dacă riscul este mare şi evaluat ca fiind inacceptabil, acţiunile de reducere trebuie

luate imediat; - dacă riscul este mediu şi evaluat ca acceptabil, se recomandă acţiuni pentru

reducerea nivelului acestuia; - dacă riscul este mic şi evaluat ca acceptabil este necesar să se asigure că acesta va

rămâne la acelaşi nivel. Măsurile de prevenire şi protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de prioritate: - eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acţiunii factorilor de risc care pot

activa pericolul; - reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice; - reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecţie colectivă; - reducerea riscului, pri utilizarea EIP.

Al cincelea pas: Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor: Fişa de evaluare a riscurilor, după modelul din tabelul nr. 4.3.

În cuprinsul fişei de evaluare a riscurilor, se precizează: - la col. „pericole-factori de risc”, fiecare pericol identificat şi cărui element din

sistemul de muncă (E-S-M-Me) îi este propriu; - la col. „măsuri de prevenire”, măsurile de prevenire pentru reducerea riscului şi

cărei categorii de măsuri ( T-O-Ig.san.) îi aparţine; - la col. „estimare/evaluare risc”, nivelul de risc: mic/acceptabil, mediu/acceptabil

sau mare/inacceptabil; - la col. „acţiuni planificate în scopul reducerii riscului”, acţiuni în scopul realizării

măsurilor de prevenire. De asemenea, în cuprinsul fişei de evaluare se mai precizează: întreprinderea,

evaluatorul, locul de muncă, lucrătorii de la locul de muncă, data evaluării riscurilor.

Acţiunea nr. 2 – Întocmirea planului de prevenire şi protecţie Anexa nr. 7 NM-LSSM

Informaţiile cuprinse în fişa de evaluare a riscurilor de la locul de muncă, în ceea ce priveşte: pericolele-factori de risc, măsurile de prevenire stabilite pe categorii, estimarea nivelului de risc şi acţiunile planificate, sunt transferate în cuprinsul planului de prevenire şi protecţie, la care se adaugă: termenele de realizare a acţiunilor de reducere a riscurilor şi persoana responsabilă.

În situaţia în care nu se identifică pericole activate de factori de risc proprii elementelor sistemului de muncă, ci se constată numai pericole în formă pasivă (când se respectă prescripţiile tehnice şi reglementările SSM), în planul de prevenire şi protecţie se consemnează măsuri de prevenire în scopul menţinerii stării de fapt corespunzătoare.

De exemplu, dacă în instalaţiile şi echipamentele electrice de la locul de muncă nu se identifică pericole-factori de risc privind electrosecuritatea, în planul de prevenire şi protecţie, ca măsuri de prevenire, se va preciza: verificarea periodică a instalaţiei de protecţie contra electrocutării, care este proprie sarcinii de muncă şi face parte din categoria de măsuri organizatorice.

Lucrarea nr. 3. Material pentru efectuarea instruirii introductiv-generale.

Materialul pentru efectuarea instruirii introductiv-generale trebuie să cuprindă următoarele probleme (art. 88 din HG 1425/2006):

1. Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă. Se precizează principalele acte normative în domeniul SSM – Legea nr.319/2006,

HG nr. 1425/2006, HG-uri privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, IPSSM-uri, Standarde de securitate, Codul Muncii – iar pentru fiecare, în material se prezintă sinteza acestora, accentuându-se aspectele relevante pentru lucrător.

De exemplu, dacă ne referim la Legea nr.319/2006, trebuie accentuat „obligaţiile lucrătorilor”; dacă ne referim la HG nr.1425/2006, trebuie accentuat „reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM” şi CSSM – în unităţile cu cel puţin 50 de lucrători; dacă ne referim la Codul Muncii, trebuie accentuat Regulamentul intern etc.

2. Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă.

Consecinţele necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei SSM se regăsesc în cuprinsul temei „ Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale”, fiind consemnate la subtitlul „Consecinţele accidentelor de muncă”.

3. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii. La acest capitol, se recomandă folosirea, ca instrument de lucru, a împrejurării în care

au avut loc un eveniment-accident, criteriu întâlnit în cuprinsul Instrucţiunilor de completare a FIAM-ului.

Fiecare risc de accidentare, corespunzător unei împrejurări, trebuie precizat în ce condiţii poate să apară.

În material trebuie să se precizeze, după caz, zonele cu risc ridicat şi specific de accidentare.

4. Măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

Corespunzător fiecărui risc de accidentare şi efectului asupra organismului, în material se precizează măsurile de prim-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

De asemenea, în material trebuie să se precizeze, pentru a fi cunoscuţi, lucrătorii desemnaţi de către angajator, care aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.