Mrncpa Baour

intoarcerea perene

lAAEuroPrg.p"q

Cuprins

I prefa!6 ]................ .....................5

Un basm contorsionat .............. .....................7

lntoarcerea fratelui risipitor ...................... 1 8

Euterpiene ............... ..................65

Cataltzh canicula... ....................78

Ultimele zile. Giordano gi Galileo ..............86

Pierdute amintiri recuperabile.............. ...126Antropologia - o scurtS. meta-definilie(eseu)....... ...............732Realit[lile realit[tii (eseu) .....136

Prietenia, tot mai firi ganse (eseu) .........L44Palier in evolulia umani (eseu) ...............149

Douh entropii (eseu)....... .........159

Alte inteligenle (eseu) ............1-61

Filon omenesc in crealiile SF (eseu) ........17O

I postfatd ].. ............. ................177

3r,-i 6

Iui:... - filoiogii Ie vor spune mai

in proza intoarcerea fratelui risipi-Lm pArtagi la gAndurile intrelesuterajelor tinere din cunoscuta para-:i - tlaind cu intensitate o dram[omestice -, in (Jltimele zile (proz6.renti.i a\-em gansa de a ne imaginairect din jurnalele intime tinute deBruno ;i de Galileo Galilei in chiard au fost condamnati de inchizitieezia ie a susline ci PdmAntul ser jur,.rl Soarelui - devenind astfelmpL,:ati cu mintea gi cu inima, lailoscnca derulati in poate cea mairiva ::,rituri a istoriei cunoagterii.

Un basm contorsionat

1. Tetris mnemonic

Eram vAntui ce nec[jea adeseori degertulbitAnd dinspre linuturile azere.

Juciug, degi cam fSrd vArst6. (Poate co-pilandru, judecAnd dup[ apetitul pentru joa-ci, ori dupi vacuumul de amintiri.)

Da, m[ infoiam adesea in garniturade tren abandonati pe ginele stinghere gimi-ndArjeam si o gfichiuiesc cu fuioare denisip, dar apoi repede uitam de ea. Nici ea nuinsista si mi se fixeze in gAnduri. M5. iisamapoi stArnit curios de obiectele ingropate pejumate in nisip. De-ag fi avut memorie le-agfi putut uneori recunoagte: capete de obuz,afeturi, baterii trezvtte de katiuge, rezer-voa-le goale de combustibil, caroserii de trans-portoare. Altele se iveau doar cAnd deranjammai aprig nisipul, intrigat de vreun col! cevamai nenatural: marmite, cauciucuri, qenile,rafturi. O joaci mnemonici ce m[ atrlgea inzona aceea: mi provocau obiectele ce nu-gi1\-eau rostul in degert, mi stArneau si-mi

,IIE

f,

Mrncpa BAout

imaginez fel-de-fel de povegti, in ciuda regre-tului sincron de a nu-mi aminti ele de nimic...

Uneori imi spuneam ci poate existl (oric5. trebuie si existe) o memorie a confratilor,de-acum gi dintotdeauna. Ca o bortd a v6n-turilor, cumulAndu-ne tuturor cuvinte, gAn-d.uri, simlEminte. insi aqa de puternic imiera suflul, aga de bine controlam zborul, in-cAt astfel de gAnduri se pierdeau ca firul denisip in degertul cel mare, Doar cAnd obiecte-Ie ivite din nisip se dezgoleau prea pulin pen-tru a fi identificate, doar atunci mi surprin-deam zvAcnind cu gAndul spre acea bort[.insi ceva se gi opunea tentaliei de brangaremnemonici: teama ci acolo ag afla despreceva greu, care-mi va tulbura jocul, imi vaanula juvenilitatea... ducAndu-m6 la blazajulde care tot fug prin pustiuri.

MAngAi duios smocul de iarb[ mici qiaspri crescut la umbra nordicl a obiectuluiabandonat in degert (obiect afundat vArtos innisip din joaca mea, din joaca timpului, dinjoaca altor titani).

Cuvintele-nume trec pe lAngi mine mairepede decAt imi trec eu fuioarele printreobiectele insele. $i cel mai limpede mi-e cAndnu existd sensuri. IJneori, in clipe de acalmieverticali a jocului meu orizontal, dau eu sem-nificalii obiectelor, le asamblez in poveqti, gi

intoarcerea perend,

mi amuz, atAt de nostimul lor, cAt qr ca-mrimaginez cAt de hilare ar p[rea ele celor careau adus aici acele obiecte.

ln preajma lacurilor mI cuminfeam, iaruneori md opream si privesc acele ochiurilimpezi de ap[, ca s6-mi dau seama ce miinhib5, ce-mi taie acolo pofta de joac5: si fieacel nefiresc al retenliei apei Ia suprafala de-.gertului? si fie stranietatea limpezimii ace-lor ape? si fie prea-albastrul reflectat deasu-pra? si fie lipsa vegetaliei pe margini sau in.rp6? Sau e ceva ascuns in memoria mea, ca opiedici nerevelati inci?

P1ecam zburAnd ugor de lAngi billi, pen-tru a mi infoia vesel inspre lunga garnituride tren, care se afla acolo, nu departe de Ia-curi, foarte convenabil reful[rii mele.

Uneori aveam Sansa si mi amuz ur-mdrind cum creaturi degertice - nu tocmaiadaptate vipiei solare - indrS.zneau sI stri-bath zona doar mergAnd pe sub girul de va-

$oane compunAnd acel lung tren abandonat.lmi amintesc (sau poate imi doar imaginez?)chiar gi oameni furiqAndu-se printre gine, laumbr[ (prin singura umbri!), in cdutare dehrani sau de alte trebuinle, ceea ce mi intri-ga nespus. Vedeam cum temperatura aeruluiin bitaia soarelui s6lta mult peste cea a sAn-gelui lor, gi m[-ntrebam ce oare e atAt de im-

Mmcpa BAoUT

portant de nu-gi fac treburile dupi cidereanoptii. Mi simleam atunci ca un copil negti-utor, un copil cdruia ii lipsegte bunicul-sfltossi-i explice cu vorbi rarb. cd., noaptea, acelefiinle ar muri de frigul degertului.

Garnitura de tren m5 provocase prin-tr-un paradox pe care-mi propusesem s6-1

dezleg (qi s5-l inving cAndva) cu fiecare trece-re jucduq6: de parc5. formele drepte, collurileriguroase, nenaturale, luciul metalului, toa-te acestea mi umiliserl cu perfecliunea uneialte lumi, eterne.

O lume ce m[ invingea atunci, la prime-le noastre jocuri, prin sfidarea materialuluiindestructibil, inoxidabil. Doar c[, revenindzilnic pe acolo, am inceput a dibui mici sem-ne. Am vhzut cum pAnze1e, pieile gi vopselu-rile acoperind pe alocuri exterioare gi interi-oare de vagoane se scorojeau gi-gi pierdeaudin culoare. Aqa mi-a venit ideea si ajut tim-pu1 impotriva acestei maginlrii infernale:infoindu-mb, zllnic in nisipul de lAngi tera-samentul ciii ferate, gi, folosind rambleul cao trambulini, dezl[nluiam o perfid5. sablaresubmicronicd a monstrului mecanic.

in primele luni nu mi-a pdsat de rezultate(probabil ci ar fi fost descurajante): doar mi ju-cam. Apoi, adunAndu-se mai multi ct;:t.rozltate,mi-am propus rd.gazun s5 observ, s5-mi con-

10

/

11 Intoarcerea perend

templu opera, si-i prind inspiratia. CAnd amvdzut cE perelii de lemn ai vagoanelor arltaupe alocuri culoarea fibrei lemnoase, mi-am tri-mis fuioarele si simtl acele flbre qi le-am sti-mulat in mici dS"ltuiri longitudinale. Doar c[,r[ticit in jocui de-a timpul, dupi cAgiva ani desablare, din acei pereli laterali mai rimisese-ri doar cadrele de o!el. Iar fostul luciu metalic,acum decrepit, imi revela deopotrivi sl[biciu-nile esenlelor (odinioari invidiate), dar gi ale-atoriul inspiraliei mele artistice: in suprafatametalelor mai dure reugisem fractalice filigra-rle, pe cAnd in cele moi pierdusem controlul,oblinAnd doar nigte pori dizgraliogi.

Dupi alt timp - revenind nu cu joaca zll-nici de clepsidri orizontali, ci cu temitoareamS.suri de a nu fi stricat jocul - am obser-vat c[ nu doar perelii vagoanelor se l[saserdrn5cinali, dar chiar gi podelele erau pe caler{e disparilie: acolo unde fuseser[ traverse deIcmn, acestea deja se dizolvaseri pAni spre<:apete (doar imbinarea cu metalul Ie mai fe,rise de eroziunea nisipului), iar in podelelerle tabli rugina decupase ferestre zim\aterreregulat.

Acum, in chiar clipele ce savurez, vuindnrolatec, unul din acele rlgazuri seniorale,rcaltzez ci din ceea ce fusese odinioar[ tune-Irrl de umbri pentru vieluitoarele neadapta-

MrRcpa BAout

te zilei a r5.mas doar amintire... O amintirede care deja mi indoiam, cu toat[ silinla de aphstra in gAnduri acele imagini.

Am pornit quierAnd pe sub garnituri,a desi calea-mi fusese aici lntotdeauna trans-

f versala. Nelinigtit de disparilia pirelniculuitunel, am revenit longitudinal qi nedumerit.Cum vor mai trece creaturile de la un lac Iaaitul fir[ s[ moari cu sAngele fierbAnd? Ce

Ie ficusem? Cum de joaca aceea n-a qtiut devin6?... Iar teama nou-ivith chiar imi va sub-mina de-acum toate jocurile?

$i, in fuga aceea longitudinal[, mi totreprezeam gijos, sub garnitur[, printre qine,ciutAnd poate o contrazicere, ori ceva care sIcompenseze vina. Iar spre caplt chiar am 26,-

rit ceva mai altfel, de care m-am apropiat cusperanli qi cu team[. Cu speranli, pentru c5.

in fuga mea vAjAitd printre osii qi boghiurimi-a plrut o fiin!5: animal sau om. Cu tea-m5, pentru c[ ceva imi p5,rea in nereguli cupozilia mogAldelei. $i cu cAt mi apropiam,cu cAt mi adunam lAngi ea, cu atAt teamami infrigura mai tare: mogAldeala era lun-giti pe traversele de beton, iar o extremitateii era in61!ati pe o roati de tren. Apoi, ajunscu totul acolo, detaliile s-au dovedit mai cla-re: intre qine era un schelet lunguie!, invelitin resturi de imbr[ciminte. Probabil osemin-tele unui om. Craniul ii era cel rezemat de

t2

t3 intoarcerea perend

roata metalici. Sablarea mea ziinici - armarnea de jucirie impotriva garniturii de tren -ii dezgolise oasele de carne, iar din haine di-zolvase mai tot ce era degradabil.

Probabil ci nu eu, ci foamea ori setea ilomorAserS". Ori vreo neadaptare la deqert.Dar starea aceea secituiti a resturilor,rrmintind cu greu (dar cu atAt mai insuporta-bil) de o fiinli vie, m-a lovit in interiorul adu-nat atunci acolo. Cu o vini mai coplegitoarerlecAt puteam duce. Imi venea si md smulg<lin mine. S5" renasc, spre a uita totul. Si uitiarigi totul!

Necijit copildreqte, indArjit qi de teamade a pierde (din nou?) amintirile pe care atAtrni striduisem si le colectez, m-am opintitcu suflul in scheletul acela. Oasele s-au ros-(,ogolit cu sunete de rune seci, dezvS.Iuind, inlocul unde stituserd, ceva ce corpul insugiprotejase dincolo de moarte. Un fel de veq-rnAnt pentru obiecte mici. Am fluierat cum-va mai special, qi din buzunarul acela textils-a ivit o foaie de hArtie. Veche, mototoliti,n€.:,gdlitb" 9i remAzgiliti. Dar totugi salvat5rnult peste ceasul purtS"torului ciruia se paret;i-i insolise destinul. Cu greu am lintuit-o peo traversS., cu greu am intors-o, cu greu amrlescifrat-o. Din memorii trecute mi-au reve-nit inlelesurile slovelor. Aie singurelor slover'flmase intacte pe acea foaie: ,,Si fie!".