Intestinul subtire

Intestinul subtire este portiunea tubului intestinal cuprinsa intre valvulele pilorica si ileo-cecala.

Duodenul

Este primul segment al intestinului subtire. Se deosebeste prin faptul ca este fixat de peretele abdominal posterior. Are forma unui segment de cerc cu concavitatea orientata inspre superior stanga. Se intinde de la santul duodeno-piloric la flexura duodeno-jejunala. Duodenul descrie 3 flexuri. De la nivelul pilorului se indreapta inspre infeior si dreapta pana la vezica biliara unde coteste (cotul se numeste flexura duodenala superioara) apoi coboara de-a lungul santului pancreasului pana la extremitatea inferioara a rinichiului drept unde se curbeaza din nou (flexura duodenala inferioara). Duodenul apoi este orientat transversal, trece peste vertebra a 4-a lombara si la stanga acesteia urca din nou luand-o pe partea stanga a celei de-a 2-a vertebre lombare. Ajunge sub mezoul colonului transvers unde se curbeaza in unghi ascutit, formand flexura duodeno-jejunala. Cele 3 flexuri impart duodenul in 4 parti.

Prima este parea superioara numita bulb duodenal.

A 2-a este portiunea descendenta.

A 3-a este portiunea superioara sau orizontala.

A 4-a este portiunea ascendenta.

Lungimea duodenului este de 25cm, diametru 3,5-4cm. Este mai larg la nivelul bulbului. Duodenul este situat profund pe coloana vertebrala si este intersectat de mezoul colonului transvers.

Conformatie interioara

In interiorul duodenului se observ niste plice circulare care incep in portiunea descendenta. De asemenea se gasesc vilozitati intestinale. Plicele circulare si vilozitatile se gasesc in tot intestinul subtire. Pe peretele posterior in portiunea descendenta se gaseste plica longitudinalaa duodenului care este determinata de trecerea ductelor coledoc si pancreatic. La extremitatea inferioara a plicei se gaseste o proeminenta numita papila duodenala mare pe care se deschid cele 2 ducte. Cu 3 cm deasura papile duodenale mari se gaseste papila duodenala mica prin care se deschide ductul pancreatic accesor.

Structura duodenului

Peretele duodenal este format din 4 tunici similare cu cele de la stomac. In submucoasa se gasesc glande duodenale.

Vascularizatia

Vascularizatia arteriala provine din artera gastro-duodenala, ramura a arterei hepatice si a celei mezenterice superioare.

Venele sunt drenate de vena porta.

Limfaticele sunt drenate de nodurile hepatice si celiace.

Inervatia

Segmentul superior este inervat de nervii ficatului.

Segmentul inferior este inervat de plexul celiac.

Jejun-Ileonul

Jejuno-Ileonul este segmentul intestinului subtire cuprins intre flexura duodeno-jejunala si valvula ileo-cecala. Jejun-Ileonul este legat de preretele abdominal prin mezenter. Intre jejun si ileon nu exista o delimitare neta. Jejunul cuprinde 40% iar ileonul 60%. In jejun se gasesc plice circulare numeroase dar lipsesc foliculii agregati. Jejunul este mai bine vascularizat si are o musculatura mai puternica. In pana la 2% din cazuri in portiunea terminala a ileonului se gaseste un diverticul (diverticului ileat la 80-100cm de cec).

Conformatia interioara

Plicele circulare sunt cute ale mucoasei. In ileon numarul lor creste si le scade inaltimea. Cu 1m inainte de cec ele dispar. Au o inaltime de 7-8mm, sunt in numar de 700-800 si cresc suprafata intestinala cu 1/3.

Vilozitatile intestinale sunt proeminente cilindrice sau conice cu inaltimea de 0,3-1,5mm , sunt in numar de 100/cm patrat si in mod normal se gasesc 5 pana la 10 milioane. Cresc suprafata intestinului de 6 ori.

Structura

Peretele intestinului subtire este format din cele 4 tunici descrise anterior. 1/3 din grosime o repr vilozitatile. A 2-a treime de mucoasa si celelalte tunici formeaza 1/3.

Tunica seroasa este formata din perotoneul visceral, formata de o patura subseroasa.

Urmeaza tunica musculara cu un strat exterior format din fibre longitudinale si un strat interior de fibre circulare. Ambele sunt spiralate. Tunica submucoasa contine vasele si nervii.

Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri ae arterei mezenterice superioare. Aceasta ramura patrunde in mezenter, descrie o curba cu cocavitatea spre dreapta si vascularizeaza intest subtire si colonul. Din convexitatea arerei se desprind 12-18 ramuri jejunale si ileale. Aceste ramuri se bifurca, laturile de bifurcare se anastomozeaza cu cele provenite din artera invecinatasi se formeaza arcade vasculare.

Dupa acelasi model descris se formeaza arcade vasculare de ordinul 2, 3 si 4. Din arcadele de ordinul 4 iau nastere ramuri terminale, numite arteriole drepte.

Venele sunt drenate de vena mezenterica superioara.

Limfaticele pornesc din piliferele centrale ale vilozitatilor dupa care formeaza o retea in interiorul mucoasei si o retea in submucoasa. Aceste retele sunt conectate cu formatiunile limfoide ale intestinului. Acestea sunt foliculii solitari si agregati. Foliculii solitari au aspectul unor corpusculi albiciosi emisferici sau ovoizi de 0,5-2mm in diametru. Foliculii limfatici agregati sunt alcatuiti din alaturarea unui numar de foliculi solitari, au o lungime de 1-12cm si o latime de 8-10mm. In ileonul terminal se gasesc 20-30 de

foliculi agregati. Acestia nu sunt dispusi pe marginea mezenterica. Limfaticele mai formeaza o retea intramusculara si o retea subseroasa, apoi strabat 100-200 de noduri mezenterice si in final ajung in ductul toracic.

Inervatia

Inervatia este vegetativa. Fibrele provin din plexul celiac.

In peretele intestinal se formeaza 2 plexuri. Unul se afla in tunica musculara – plexul mienteric si unul submucos. Cele 2 plexuri sunt anastomozate.

By MOSS