interviu varujan pambuccian despre educatie si meseriile viitorului

7/23/2019 Interviu Varujan Pambuccian Despre Educatie Si Meseriile Viitorului

1/6

7/30/2015 Intervi u Varujan Pambuccian despre educatie si meseriile viitorului: Imi permit sa le dau un sfat parintilor: nu incurajati copiii spre scolil e de balet si

http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permi t-dau-sfat-parintilor- nu-incurajati-copiii -spre-scoli le-balet 1/6

ACTUALITATE EC ONOMI E S PORT LI FE S CI ENCE REVI STA P RES EI MAGAZIN EspaolEnglish

Varujan PambuccianFoto: Agerpres

InterviuVarujan Pambuccian despre educatie si meseriile viitorului:Imi permitsa le dau un sfat p arintilor: nu incurajati copiii spre scolile de balet si bunemaniere. Acestea produc someri cu precizia unui ceas elvetian

de Dan Popa HotNews.roJoi, 30 iulie 2015, 14:42Economie | Finane & Bnci

" Modelulde succes al primeirevolutii industriale a fost fabrica iar impactul ei social a fostaparitia unor clase noi sociale care au dominat aproape tot secolul XX aducand o data cu eleideologii autoritariste cumar fi comunismul si fascismul. Fabrica a modelat si sistemuleducational,scoalafiind foarte multstructurata dupa chipul si asemanarea acesteia. Daca am fisi acum in epoca deschisa de prima revolutie industriala, sistemul ar functiona perfect. Numaica intre timp a existat o a doua revolutie industriala iar acum suntem la inceputul celei de-atreia. Fabrica dispare incet, incet, fabricatia aditiva fiind paradigma tehnologica majora care va

muta din ce in ce mai accentuat fabricatia in retail. Iar acest fel nou in care realizam bunurilepe care le folosim, cere un alt fel de scoala", spune Varujan Pambuccian intr-un dialog provocatde HotNews pe tema modului in care educatia reuseste sa tina pasul cu realitatile vietii de zi cuzi, aflate intr-o schimbare accelerata.

Rep: In ultimii ani apar in ritm accelerat specializari noi in diferite zone de business. Poate scoala tine pasul cu

schimbarile uriase care au loc, mai ales in zona de IT, banking s.a., pregatind tineri capabili sa-si asume noile

competente?

Varujan Pambuccian:In forma in care este structurat azi sistemul de invatamant, cu siguranta nu. Si nu ma refer doar la sistemulde invatamant romanesc, ci la cel al lumii in care traim. Diferenta dintre sistemele existente in diferite tari este nesemnificativa sitoate isi au radacinile in doua dintre marile realizari ale secolului al XIX-lea. In ideile iluminismului care au dus la aparitia sistemuluipublic educational si in realitatie economice aduse de prima revolutie industriala. Ca si atunci, sistemul educational are si azi ca scopcrearea unui om cu cunostinte solide pe care urmeaza a le utiliza asa cum le-a invatat pe toata durata vietii. Modelul de succes alprimei revolutii industriale a fost fabrica iar impactul ei social a fost aparitia unor clase noi sociale care au dominat aproape tot secolulXX aducand o data cu ele ideologii autoritariste cum ar fi comunismul si fascismul. Fabrica a modelat si sistemul educational, scoalafiind foarte mult structurata dupa chipul si asemanarea acesteia. Daca am fi si acum in epoca deschisa de prima revolutie industriala,sistemul ar functiona perfect. Numai ca intre timp a existat o a doua revolutie industriala iar acum suntem la inceputul celei de-atreia. Fabrica dispare incet, incet, fabricatia aditiva fiind paradigma tehnologica majora care va muta din ce in ce mai accentuat

fabricatia in retail. Iar acest fel nou in care realizam bunurile pe care le folosim, cere un alt fel de scoala. Sunt ideile lui Ken Robinson,asa cum le-am inteles eu, si sunt idei in care cred cu tarie.

A treia revolutie industriala mai vine cu un lucru extrem de important: o rata de inlocuire a tehnologiilor fara precedent. Si mai multdecat atat, o rata a eliminarii omului din procesele de productie fara precedent. Lucrul acesta face ca meserii care par foarte sigureastazi sa riste sa dispara in urmatorii 10-15 ani. Este suficient sa luam ca exemplu meseria de programator. Acum 40-50 de ani, a fiprogramator era sinonim cu a fi un soi de om de stiinta. Azi programatorul este muncitorul din fabrica de soft si au aparut meserii noiin domeniu cum ar fi cea de arhitect software sau de inginer software care se aliniaza din ce in ce mai mult si ele rolurilor jucate deproiectantul si inginerul din fabrica. Dar in acelasi timp, tendinta catre medii vizuale de programare utilizabile cu o pregatire minimalade orice om care gandeste logic si structurat incepe sa se impuna din ce in ce mai mult. La fel ca fabrica de bunuri materiale, caredispare sub ochii nostri, fabrica de soft care pare acum o citadela indestructibila va urma acelasi drum in urmatorii 15 ani. Lucrulacesta se intampla deja in sectorul bancar, sector in care pentru operatiunile simple nu mai este nevioe de prezenta unui om ci de unsistem informatic sigur si cu o interfata prietenoasa. Problema majora a celei de-a treia revolutii industriale o va reprezenta scadereadrastica a locurilor de munca. Pentru ca sistemele inteligente produc mult mai ieftin. Nimeni nu se gandeste cand cumpara un telefonmobil in ce conditii a fost produs. Azi este produs inca utilizand si forta de munca umana (in special pentru asamblarea lui) in conditiide salarizare pe care foarte putini dintre cei care il cumpara le cunosc sau vadesc un interes minimal pentru ea. Maine va fi produs cuun numar extrem de mic de oameni pentru un numar urias de oameni.

Un alt exemplu cat se poate de clar il reprezinta felul in care tehnologia a revolutionat agricultura. In doar 70 de ani procentul dinforta de munca activa a populatiei ocupate in agricultura in Statele Unite a scazut de la 16% la 0.7%, in conditiile in care SUA adevenit granarul planetei reusind sa hraneasca o populatie domestica de un sfert de miliard de locuitori aflata in varful piramideiconsumului si sa fie in acelasi timp cel mai mare exportator de produse agricole din lume. Cand asemenea procese au loc intr-osingura verticala economica, apare un fenomen spontan de recalificare si migratie spre verticalele care angajeaza masiv. In ultimii 10ani insa, se constata o scadere a nevoii de personal in majoritatea verticalelor ecomice. Industria tehnologiei informatiei reprezintapentru moment o exceptie, doar doar pentru moment.

Imi permit o mica paranteza. Acum 15 ani cand am propus proiectul care a dus la cresterea industriei de software in Romania am

Economie

Bnci

Finane

Companii

Burse

EuROfonduri

Auto

IT

Telecom

Energie

Media & Publicitate

20 de ani deinternet .RO

Startup Cafe

Asigurari

Consumator

Cariere

Imobiliar

Acordul deliber schimb

UE-SUA

Gadget

Care sunt cauzeleotitei, ce simptomeprezinta si cum oputem trata? Dr.Andreea Mezei Negrila,medic specialist ORL,discuta online cucititorii, vineri de la ora11.00

Novartis vacomercializa lentilelede contact Google cepot masura glicemia

Caut n tiri Go

Curs valutar

Joi

4.4075

4.0152

Convertor27C 15C

2725C 12C

Vineri

Arad| alte orase

NewsletterePrimeti pe email, n fiecarediminea, o sintez a tirilordin ziua precedent

Contacteaz-ne

Vreau newsletterulHotNews.ro

Actualizat acum 38 secunde
http://www.medlive.ro/http://sport.hotnews.ro/http://life.hotnews.ro/http://science.hotnews.ro/http://revistapresei.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/magazinhttp://english.hotnews.ro/http://espanol.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/http://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://www.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/curs_valutarhttp://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://www.hotnews.ro/info-newsletterhttp://www.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/asigurarihttp://economie.hotnews.ro/bursehttp://www.medlive.ro/http://economie.hotnews.ro/finante_bancihttp://english.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/curs_valutarhttp://www.hotnews.ro/contacthttp://economie.hotnews.ro/autohttp://economie.hotnews.ro/media_publicitatehttp://economie.hotnews.ro/imobiliarhttp://economie.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/eurofondurihttp://www.hotnews.ro/info-newsletterhttps://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BqWke_CS6VeXdPKW_jAah6KXYDMGb7roGAAAAEAEgkbWGCTgAWLncv7DjAWDl-FqyARBtZWRpYS5ob3RuZXdzLnJvugEJZ2ZwX2ltYWdlyAEC2gFyaHR0cDovL21lZGlhLmhvdG5ld3Mucm8vbWVkaWFfc2VydmVyMS9nZW5lcmljX2ZpbGUtMjAxNS0wMS0zMC0xOTI0MzkwMS0wLWFkeGJhY2t1cC0zMzZ4MjgwLXNmYXJzaXQtYXJ0aWNvbC12Mi5odG1sqQLWoQBpjrKQPsACAuACAOoCJi8zMzM1Mjc1My9ITl9hZHhiYWNrdXBfMzM2eDI4MF9kcmVhcHRh-AL50R6AAwGQA4QHmAOEB6gDAcgDmQTgBAGQBgGgBhTYBwE&num=0&cid=5GjgIBIsy1SJVIPlpBWqw28g&sig=AOD64_1S1-yMRpnXBIib6mcY-0P6DPJDcA&client=ca-pub-2539187021380729&adurl=http://tors.ro/Scaune-auto-bebe-s134.htmhttp://economie.hotnews.ro/carierehttp://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-17677988-novartis-comercializa-lentilele-contact-google-pot-masura-glicemia.htmhttp://economie.hotnews.ro/curs_valutarhttp://www.hotnews.ro/ttiphttp://science.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/telecomhttp://www.hotnews.ro/Dan-Popa/rsshttp://economie.hotnews.ro/gadgethttp://media.hotnews.ro/media_server1/image-2013-12-5-16140382-46-varujan-pambuccian.jpghttp://medlive.hotnews.ro/care-sunt-cauzele-otitei-ce-simptome-prezinta-si-cum-o-putem-trata-dr-andreea-mezei-negrila-medic-specialist-orl-discuta-online-cu-cititorii-vineri-de-la-ora-11-00.htmlhttp://economie.hotnews.ro/finante_bancihttp://www.hotnews.ro/articole_autor/Dan%20Popahttp://www.hotnews.ro/magazinhttp://sport.hotnews.ro/http://espanol.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/ithttp://science.hotnews.ro/http://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://economie.hotnews.ro/companiihttp://economie.hotnews.ro/curs_valutarhttp://economie.hotnews.ro/consumatorhttp://economie.hotnews.ro/startupcafehttp://economie.hotnews.ro/finantehttp://revistapresei.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/20_ani_internethttp://economie.hotnews.ro/meteohttp://economie.hotnews.ro/energiehttp://life.hotnews.ro/http://weather.yahoo.com/forecast/ROXX0024_c.htmlhttp://economie.hotnews.ro/convertor_valutar


2/6



atentionat ca va trebui sa avem in zece ani, spuneam eu atunci, o solutie pentru transferul fortei de munca din fabrica de soft incentrul de cercetare-dezvoltare pentru a asigura existenta ei pe termen lung. Din pacate, lucrul acesta nu s-a intamplat inca. Incontinuare oameni cu pregatire superioara sunt utilizati ca muncitori in fabrica de soft. Sigur, veniturile lor sunt bune daca neraportam la veniturile altor categorii sociale, dar este o risipa de resurse sa ii pregatim pentru meserii de cercetare sau roluri deconducere a procesului de productie si sa-i folosim ca muncitori. In plus, populatia Romaniei, spre deosebire de cea a Amricii Latine deexemplu, nu are cum sa asigure sustenabil acest tip de resursa umana, dar poate asigura sustenabil resursa umana pentru centre decercetare-dezvoltare. Problema stimularii domeniilor in care avem competente, resurse si care au valoare adaugata mare este ochestiune care trebuie sa fie in centrul oricarei politici publice. Am demonstrat cu ceea ce s-a intamplat in IT ca lucrul acestafunctioneaza. Nu vad nici un motiv pentru care nu am continua genul acesta de abordari.

Cea mai mare criza a secolului XXI este acesta tripla criza: a anacronismului sistemului educational, ademocratizarii bunurilor produse cu tehnologii care le fac foarte accesibile in detrimentul locurilor de munca si acresterii accelerate a populatiei

Avem asadar un sistem educational proiectat in secolul al XIX-lea si o nevoie de forta de munca umana in scadere dramatica. Si astain conditiile cresterii accentuate a populatiei globului. Indraznesc sa spun ca cea mai mare criza a secolului XXI este acesta tripla criza:a anacronismului sistemului educational, a democratizarii bunurilor produse cu tehnologii care le fac foarte accesibile in detrimentullocurilor de munca si a cresterii accelerate a populatiei. Fiecare sistem economic vine cu clasele sale sociale si le distruge pe cele vechi.Inclin sa-i dau dreptate profesorului Yuval Noah Harari care spune ca daca prima revolutie industriala a produs clasa muncitoare, atreia revolutie indistriala pare sa vina cu o clasa sociala ciudata si care risca sa devina majoritara: cea a oamenilor inutili. Peste aceastacriza se suprapune cea a sistemului monetar, aflat de 50 de ani incoace intr-o deriva accentuata si care produce periodic crize globaledin ce in ce mai severe.

Aceasta este poza mare. Cum putem sa ne dezvoltam intr-o lume care arata din ce in ce mai mult asa? Privind catre elementele injurul carora se structureaza a treia revolutie industriala: tehnologia si creativitatea. Iar pentru asta trebuie schimbata de pe acumparadigma in educatie, pentru ca, ma tem ca in 10-15 ani va fi prea tarziu. Stiu ca lucrurile pe care le spun si pe care le voi spune incontinuare nu imi vor oferi un premiu de popularitate. Dar este foarte important sa fim acum lucizi pentru a nu regreta maine sau aface, asa cum am mai facut in trecut, dand vina pe tot felul de conspiratii universale care se abat nemilos asupra noastra pentru ca defapt suntem grozavi si toti au ceva cu noi pentru asta. In treacat fie spus foarte putina lume de pe planeta banuieste ca existam si noiundeva pe harta, aproape toate descoperirile majore din ultimii 150 de ani au fost facute in Statele Unite, Marea Britanie, Germania siRusia, iar decalajul tehnologic intre Statele Unite si Marea Britanie (a doua clasata) este in crestere accentuata. Aceasta este pozamare.

Rep: Ce poate face scoala romaneasca pentru a acomoda mai bine cererea cu oferta de pe piata muncii?

V.P.:Cred ca singura sansa pe care o avem consta in orientarea sistemului educational spre intelegerea profunda a tehnologiilor sistiintei pe care ele se fundamenteaza si pe cultivarea creativitatii. A creativitatii reale si nu a celei vehiculate in noua limba de lemncorporatista. Pentru ca acest cuvant inseamna capacitatea de a combina cunostinte pentru a produce ceva nou (adica inexistent panaatunci) si care are valoare (adica poate fi tranzactionat). Un asemenea sistem presupune discipline verticle, gandite si expuse in asafel incat sa transmita informatie utila, intr-un mod atragator si cu un nivel de dificultate adaptat realitatii si nu dorintei de facilnormala in orice om. Dar el presupune si discipline orizontale care sa stimuleze creativitatea, sa utilizeze cunostintele dobandite incadrul disciplinelor verticale si sa aiba un vector practic. Mie imi este foarte clar ca statul nu poate organiza asa ceva.

Cum ar trebui sa arate o reforma in invatamant?

In primul rand pentru ca este inchistat in sistemul educational neclintit din secolul al XIX-lea incoace. In al doilea rand pentru canimeni nu poate spune cu exactitate care vor fi meseriile cerute in viitor. Pe unele cum ar fi cea de bioinformatician sau cea dedesigner de blueprinturi le putem banui cu o oarecare sansa de succes, dar este imposibil ca azi sa putem spune care va fi peisajulocupational pentru un copil care intra acum in scoala. Mai mult, multe dintre meseriile de peste 15 ani nici nu vor fi prezente intr-otara sau alta. Exista si aici o regula aproape economica: faci lucruri care ti se potrivesc, pentru care ai resurse si care ar fi bine sa aibavaloare adaugata mare. Asadar statul nu are cum sa isi asume decizia in domeniul educational, mai ales ca ar fi o greseala fatala ca oasemenea decizie sa fie aplicata uniform. Statul poate doar finanta educatia si garanta pentru calitatea celor care organizeaza

comunitati educationale. Iar pentru acest lucru sunt necesar doua autoritati, nicidecum un minister. Una care sa acorde fiecarui elevun voucher care sa reprezinte contravaloarea unui an de studii si o a doua care sa certifice periodic abilitatile si cunostinteleprofesorilor.

Eliminand complet birocratia de tip corporatist care se intinde azi in sistemul educational, eliminand curricula nationala si testelenationale. Profesorii se pot reuni liber in comunitati educationale, propune o curricula, organiza (daca e necesar) un examen deadmitere si primi in schimbul muncii lor voucherele pe care le deconteaza la stat. Mecanismul acesta ar conduce la o competitiedirecta intre grupurile de profesori si ar asigura cresterea calitatii in invatamant dublata de venituri mai mari pentru profesorii devaloare.Sigur, nu imi fac iluzii ca vom urma aceasta cale. In gena culturala este foarte bine inscris sistemul actual. Mai mult, sistemul pe careil propun presupune asumarea unui risc la nivelul familiei si al profesorilor, dublat de retragerea totala a statului din dirijareasistemului educational. Dar oare este mai bine sa mizam totul pe ce crede un grup de oameni, oricat de luminat ar fi el, ca se vaintampla peste 15 ani in structura de ocupare a fortei de munca? Daca fiebem o broasca la foc mic, va sta pe fundul vasului pana vamuri. Pentru ca schimbarile din jurul nostru nu par deloc dramatice de la o zi la alta. Daca ne amintim insa cum asteptam ani in siracum 20 de ani pentru a avea un post telefonic fix si ce inseamna azi un post telefonic fix, vedem limpede ce pot insema 20 de ani deevolutie tehnologica.

Ca o paranteza, imi permit sa le dau un sfat parintilor: nu incurajati copiii spre scolile de balet si bune maniere. Scolile de balet si bune

maniere produc someri cu precizia unui ceas elvetian. Incurajati gandirea disjunctiva, intrebarile si curiozitatea. Exista o sumedenie dejucarii serioase care dezvolta creativitatea in special tehnologica a copiilor. Cumparati-le aceste jucarii serioase, mergeti cu ei la cercuritehnice si, mai ales, incercati sa aflati cu sinceritete ce le place si ce nu. Incurajati directiile care li se par lor interesante, dar asta dupace au apucat sa inteleaga cat mai mult din ce exista pe lumea asta. Si, mai ales, nu ii parcati copiii la tableta in fata unui joc, cubucuria ca vi i-ati luat de pe cap.Sigur, si sunt constient de acest lucru, un asemenea sistem are adresabilitate redusa si se adreseaza discriminatoriu, avantajandfamiliile in care exista un interes cert pentru dezvoltarea copiilor si care se informeaza activ pentru a lua o decizie cat mai buna. Deasemenea, un sistem astfel construit avantajeaza populatia marilor orase. Probabil, si lucrul acesta pare a se petrece acum tot inStatele Unite, ne indreptam catre un sistem in care forma traditionala si forme noi de structurare a sistemului educational vorcoexista mult timp de acum inainte.

O specializare greu de gasit: tester de sisteme informatice

Rep.: Care sunt, in opinia Dvs, specializarile cel mai dificil de gasit pe piata in ultimul an?

V.P.:Banuiesc ca ma intrebati despre specializarile greu de gasit pe piata romaneasca si care au acum o cerere in aceasta piata. Amsa va dau un exemplu care pare exotic, dar care are o cautare mare in piata: meseria de tester de sisteme informatice. Este o meseriein sine si este parte a activitatilor de asigurarea calitatii in sistemele informatice. La ea se adauga meseriile de web developer si deprogramator. Avem cerere mai mare decat oferta educationala si cred ca ea se poate rezolva aducand lucrurile la normalitate, adicapermitand ca specializarile respective sa se dobandeasca in liceu. Rolul facultatilor nu este sa invete oamenii sa programeze ci sa

specializeze studentii pentru cercetare, analiza, arhitectura si inginerie software. Daca iesim din zona tehnologiei informatiei, cred cameseriile legate de serviciile de sanatate si serviciile educationale sunt, din motive diferite, meserii pentru care este greu sa gasestiforta de munca bine calificata. De asemenea, este foarte greu sa gasesti specialisti buni in vanzari si in managementul proiectelor, inpofida inflatiei de diplome care pretind ca acopera aceste specializari.

Care sunt meseriile viitorului : bioinformatica, productie de blueprint-uri pentru fabricatie aditiva....
http://www.agerpres.ro/http://www4.smartadserver.com/diff/674/2765460/go8.asp?2765460%3B257247%3B6771609855783180592%3B5470918836%3BS%3Bsystemtarget=%24qc%3d1312874154%3b%24ql%3dunknown%3b%24qpc%3d9000%3b%24qpp%3d0%3b%24qt%3d9_2091_1070t%3b%24dma%3d0%3b%24b%3d16440%3b%24o%3d11061%3b%24sh%3d768%3b%24sw%3d1280%3Btarget=%24iab%3d1t%3b%3B11156151%3Bclickvars=http://www.esriro.ro/http://www.nikonisti.ro/


3/6



Rep: Puteti enumera 5 meserii noi care vor aparea in urmatorii 5 ani?

V.P.: De ce 5? Daca ne referim la ce va aparea, marturisesc ca nu mai am de mult un glob de cristal, iar asta de plastic nu prea maifunctioneaza. Dar putem intui care sunt domeniile care isi incep ascensiunea si care par sustenabile si, de aici, sa deducem meseriilecare se vor aparea in viitorii ani.Intr-o crestere spectaculoasa este bioinformatica. Si aici avem o sansa daca observam ca dupa anul 2003, an in care Tom Knight aintrodus conceptul de bio brick, majoritatea celor care lucreaza azi in bioinformatica provin din specialisti IT. In iunie 2014, CurteaSuprema a Statelor Unite a admis brevetabilitatea ADN-ului sintetic si lucrul acesta va accelera cercetarea si realizarea de produsebiologice pe care le vom putea utiliza in viata de zi cu zi. Este suficient sa dau exemplul a trei proaspat absolventi americani care auobtinut prin crowdfunding, pe Kickstarter, suma necesara pentru a produce plante fosforescente deschizandu-le drumul pentru ideealor de rezolvare ieftina a iluminatului public prin plantarea de copaci fosforescenti. Este limpede ca vorbim de o specializare cu un viitorcert si in care putem avea un cuvant de spus. Dar pentru a se intampla lucrul acesta este nevoie de putin sprijin si putina vointa inzona academica.

O alta meserie cu sanse mari de dezvoltare in Romania o reprezinta cea de productie de blueprint-uri pentru fabricatie aditiva. Este o

meserie la confluenta ingineriei clasice cu tehnologia informatiei. Exista deja site-uri de comert electronic prin care cei care detinimprimate 3D pot cumara asemenea blueprint-uri si produce obiecte. Exista creionate si modele de business pentru asa ceva si estesuficient sa pivim la unul dintre pionierii din acest domeniu, Shapeways, care pe langa serviciile de printare profesionala ofera si unmodel de revenue share pentru cei interesati sa isi vanda obiectele proiectate prin intermediul site-ului lor.Cred ca o meserie noua pentru Romania si care ar putea relansa agricultura pe suprafete mici este cea de copywriter pentru acestdomeniu. Pana acum, agricultura romaneasca a fost una de productie de masa sau de productie de subzistenta. In zona productiei demasa nu putem concura marii producatori pentru ca ei detin pietele importante si au stiinta vanzarii in acele piete. Dar putem intra cusucces in piata de produse agricole de proprietate intelectuala, daca vom avea intelepciunea colaborarii in comunitati de producatori sivom sti sa angajam specialisti pentru a transforma produsele agricole in produse de proprietate intelectuala. Italia, Franta, Germaniasi Austria fac acest lucru cu mare succes.Uite ca am spus doua meserii noi si una noua pentru Romania. M-as opria aici, chiar daca sunt tentat sa mai vorbesc despre inca trei,pentru ca ar parea science-fiction, chiar daca sunt convins ca ele vor aparea in lume in curand.

Rep: Care considerati ca este domeniul specific spre care un tanar care doreste sa lucreze in IT ar trebui sa se

concentreze?

V.P.:Sa incerce sa creeze un produs informatic, sa caute finantare pentru el si sa traiasca de pe urma lui. Daca esti inca in falultatesau esti tanar absolvent, merita sa incerci macar o data in viata lucrul acesta. Daca reusesti, e minunat. Daca nu, te asteapta fabricade soft cu bratele deschise, ceea ce nu e rau deloc. Testul suprem este obtinerea unei finantari si el poate fi dat pe un site decowdfunding, cum este Idiegogo, de exemplu. Simpla postare a unui proiect acolo presupune abilitati in mai multe domenii si, de

aceea, solicita munca in echipa. Pentru investitia facuta in tine, donatorii nu iti cer nici actiuni, nici rambursarea ei, deci nu intri lastapan. Mai mult, daca ai obtinut suma solicitata inseamna ca te-ai facut cunoscut si campania ta a reusit, ceea ce poate reprezenta ogarantie suficient de mare ca vei reusi sa atragi atentia publicului larg pentru produsul tau. Avem unexemplu romanesc pe care il daumereu cu placere, cel al lui FaceRig pentru care au donat in jur 14000 de oameni si care a obtinut pe Indiegogo de doua ori si

jumatate suma solicitata. Clipurile lor sunt facute cu un profesionalism desavarsit si ideea lor dublata de o campanie foarte buna a datrezultate.Daca as avea acum 20 de ani, m-as apuca de bioinformatica. Dupa parerea mea, alaturi de fabricatia aditiva si de ingineria creieruluiuman, va fi domeniul cu cea mai spectaculoasa dinamica in prima jumatate a secolului XXI. Este absolut extraordinar sa poti produceorganisme vii proiectandu-le prin utilizarea de porti logice, asa cum sunt azi proiectate circuitele digitale. Sincer sa fiu, am inceput sacitesc carti de bioinformatica si este un domeniu mai mult decat captivant.

Rep: Nu e fabricatia aditiva un domeniu in ca SF intr-o Romanie preocupata de scandalu ri politice ieftine sau de cazuri

de viol ultra-mediatizate?

V.P.:Nu, nu este. Avem in acest moment un numar de specialisti care au rezultate de invidiat. Ma refer in special la cercetatorii de lainstitutul de chimie macromoleculara din Iasi, acolo unde exista brevete de inventie pentru materiale noi, utilizabile ca materie primain fabricatia aditiva si la cercetatorii de la Institutul pentru microtehnologii unde exista, de asemenea, brevete relative la tehnologii noipentru fabricatia aditiva. In ceea ce priveste potentialul academic, in Romania universitara exista multa stiinta de carte in special incentre majore precum Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara si Brasov. De asemenea, exista suficient de multe persoane sau centre care

detin imprimante 3D si ofera servicii de imprimare tridimensionala fie direct, fie prin intermediul hub-urilor specializate. Este undomeniu care ni se potriveste, pentru care avem resurse si care are valoare adaugata mare si un viitor cert. In directia aceasta, ampropus un plan national pentru fabricatie aditiva care vizeaza atat sistemul educational si cercetarea cat si stimularea productiei,incluviv a productiei de materie prima, si astept un moment de acalmie politica pentru a-l promova.

In mod paradoxal insa, riscul major pentru Romania nu il repreZinta insa toate transformarile globale despre care am vorbit cand v-am raspuns la prima intrebare. Riscul major il reprezinta incapacitatea endemica de a colabora la nivel social. Este o tara foarte vechepe care o putem vedea neintrerupt in istoria politica a ultimilor 600 de ani, marcata de perioade cu lupte epice pentru puterealternand cu perioade de dictatura absoluta. Ambele presupun incapacitate de colaborare la nivel social si un apetit urias pentruspectacolul oferit de ele. In lumea in care traim, acest lucru reprezinta un risc major. Un risc nepersonalizat pentru ca este deja ocomponenta a genei culturale, adica este un lucru firesc. Depasirea acestui risc nu poate fi facuta decat aducand in spatiul romanescideea de comunitate. Construind grupuri mari de oameni cu interese si abilitati apropiate care pot colabora in mod flexibil, fara a secunoaste unii cu altii, in realizarea unor scopuri majore comune. Este principalul ingredient al lumii anglo-saxone si, cred eu,elementul care i-a asigurat succesul. Comunitatile functioneaza ca un organism viu, au coerenta, sunt adaptabile si evolueaza. Nustiu daca putem sa facem o schimbare atat de mare in interiorul societatii romanesti intr-un timp atat de scurt. Dar stiu sigur ca faraea sansele pe care le avem la un loc cat de cat onorabil in lumea care se prefigureaza acum sunt minime.

N.Red: Varujan Pambuccian este matematiciansi specialist in IT&C. A lucrat ntre 1984 i 1990 n Institutul pentru Tehnic deCalcul, iar dup aceea ca freelancer. Programeaza n FORTRAN, C++, C# i VisualBasic. A dezvoltat soft pentru mai multe sisteme deoperare (CP/M, RSX-11, UNIX, VMS, MSDOS, Windows, PalmOS i Symbian) i pe mai multe platforme software (.Net, BREW).Cunoaste trei limbaje de asamblare (pentru PDP-11, VAX i PC). A condus o serie de proiecte complexe n domeniul graficii digitale, acalculului simbolic, a proiectrii asistate de calculator i a virtualizarii. n ultimii ani a trecut de la programare la proiectare de softwarei dezvoltare de tehnologii. n 2012 a depus spre brevetare o tehnologie care permite utilizarea n regim concurent a mai multorsuprafee tactile, iar n prezent dezvolta tehnologii n domeniul virtualizrii. n ultimii 10 ani cunotinele sale n domeniul IT s-aucompletat cu cele din domeniul comunicaiilor electronice. In ultimii 3 ani a nceput s si dezvolte cunotinele n domeniultehnologiilor de imprimare 3D i fabricaie aditiv, domeniu pe care l considera a avea cea mai spectaculoas evoluie din ultimii 20 deani i care ne va influena cel mai profund viaa n anii care vin.E doctor n matematic al Facultii de Matematic a Universitii din Bucureti, universitate n care lucreaza din anul 1990.Domeniile n care preda sunt: Astronomie, Astrofizic, Magnetohidrodinamic, Teoria relativitii i cosmologie, Metode numerice,Arhitecturi de sisteme de calcul. Din anul 1996 reprezinta minoritatea armean (Uniunea Armenilor din Romnia) i comunitateaIT&C din Romnia n Parlament.

Citeste mai multe despre meseriile viitorului varujan pambuccian

[P] ---------------------------------

Cautorii lamuresc controversele legate de utilizarea antioxidantilor in tratamentulcancerului, scotand in evidenta toate informatiile relevante, de la cauzele care duc ladistrugerea multor vitamine din alimente prin gatire sau depozitare necorespunzatoare,pana la rolul surprinzator jucat de seleniu in prevenirea cancerului.Transport GRATUIT pentru comenzi peste 95 de lei.Alte carti interesante la GiftBooks.ro!

GiftBooks utilizeazaserviciile DPD Romania
http://focus.hotnews.ro/varujan-pambuccianhttp://focus.hotnews.ro/meseriile-viitoruluihttps://adclick.g.doubleclick.net/aclk?sa=L&ai=BvqLC-SS6VdmmBMaobL2Ir5gK6dPBiQYAAAAQASCRtYYJOABY4dzkn98BYOX4WrIBE2Vjb25vbWllLmhvdG5ld3Mucm-6AQlnZnBfaW1hZ2XIAQnaAf8BaHR0cDovL2Vjb25vbWllLmhvdG5ld3Mucm8vc3RpcmktZmluYW50ZV9iYW5jaS0yMDMyOTU4MS1pbnRlcnZpdS12YXJ1amFuLXBhbWJ1Y2NpYW4taW1pLXBlcm1pdC1kYXUtc2ZhdC1wYXJpbnRpbG9yLW51LWluY3VyYWphdGktY29waWlpLXNwcmUtc2NvbGlsZS1iYWxldC1idW5lLW1hbmllcmUtYWNlc3RlYS1wcm9kdWMtc29tZXJpLXByZWNpemlhLXVudWktY2Vhcy1lbHZldGlhbi1kaWFsb2ctZGVzcHJlLWVkdWNhdGlhLWRpbi1wcmV6ZW50LW1lqQLWoQBpjrKQPsACAuACAOoCHi8zMzM1Mjc1My9Ibl9hcnRpY29sZV9lbmRfdGV4dPgC-dEegAMBkAOEB5gDhAeoAwHgBAGQBgGgBhbYBwA&num=0&cid=5Gho4ELi1_zU8lr4tOpeRSAj&sig=AOD64_3El-jhlgxSyeZklfcklles7xZTMg&client=ca-pub-2539187021380729&adurl=http://www.giftbooks.ro/good-life/593-combaterea-cancerului-cu-vitamine-si-antioxidanti.htmlhttp://www.giftbooks.ro/2-toate-cartilehttp://www.dpd.com/ro


4/6



Tweet 0

0 (0 voturi)viziune, viziune ...(Joi, 30 iulie 2015, 15:12)

dana eugenia [anonim]

0 (0 voturi)Remarcabil(Joi, 30 iulie 2015, 15:20)

MPopa [utilizator]

+1 (1 vot)...invelea ciocolata in staniol...(Joi, 30 iulie 2015, 15:24)

si marmota... [anonim]

0 (2 voturi)Mda..n-am stat sa citesc..dar probabil(Joi, 30 iulie 2015, 15:28)

Je__ [utilizator]

+1 (3 voturi)Comunsitii gandeau la fel, ce atata filosofie!(Joi, 30 iulie 2015, 15:39)

pedepsitorul [utilizator]

+1 (1 vot)nu incurajati copiii spre scolile de balet si ...(Joi, 30 iulie 2015, 15:40)

9665 vizualizari

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook.

Citeste pe Stirile ProTV

"S-a terminat programul, ce vreti acum?". Replica unui medic l-a trimis pe un roman intr-o cursapentru a-si salva copilul

Aflata la prima nastere cu o sarcina cu probleme, o tanara de 24 de ani din Targu Jiu a aflat cat de bolnav este sistemul nostrumedical. Avea nevoie de urgenta de cezariana, in schimb medicul care ingrijea a chemat-o la spitalul din Turceni, unde nu se facastfel de operatii, si nici macar nu a asteptat-o.

adaugare comentariu [10 comentarii

.... dar sa stim si noi: se va putea VREODATA face asta in RO ?- eliminand curricula nationala si testele nationale. Profesorii se pot reuni liber in comunitati educationale, propune o curricula,organiza (daca e necesar) un examen de admitere si primi in schimbul muncii lor voucherele pe care le deconteaza la stat .... VORPUTEA PROFESORII, majoritar inchistati, probabil aceiasi pe care I-am avut eu acum 20 ani - sa faca fata la asa ceva ?!?!?!

raspunde trimite

Aproape nu-ti vine sa crezi ca acest om este membru in Parlamentul Romaniei. Cred ca se plictiseste ingrozitor la serviciu.Citind interviul mi-am dat seama cat de rare sunt articolele zise "de idei" in peisajul media romanesc. Ma bucur ca Hotnews a avutaceasta initiativa, poate se extinde.

raspunde trimite

cica, bioinformatica in tara cu 50% wc-uri in fundul curtii, unde nu-s spitale sau daca sunt, n-au medicamente sau medici.

cine poate, face. cine nu poate sa faca, conduce, iar cine nu poate nici sa faca, nici sa conduca, invata pe altii. nu-i asa?

pambuccian asta stie-tot in care categorie intra? auzi, blue print pentru nu stiu ce... de unde stie el ce viitor are lumea asta?pregatirea scolara e deja o ruleta ruseasca chiar pentru cei care vor sa invete, iar invatamantul nu-i condus de profesori, ci depoliticieni din ministerul educatiei (cica si ponta a fost putin ministru pe-acolo) si de alti abramburei.

cate specializari in asa ceva au chinezii, indienii si sud-coreenii? ca americanii de acolo importa creiere. ale noastre deja nu mai auchiar asa mare cautare.

raspunde trimite

se pregateste de campanie electorala. Sigur ca mai vrea un mandat.

Pambucian a fost unul din initatorii impozitului 0 pentru programatori, si cam atat.De atunci, nu s-a mai intamplat nimic.Impozitul 0 nu s-a intamplat datorita lui, ci au fost marii stabi din multinationale la acea vreme care au facut lobby puternic.Pambucian a fost doar catelul care a alergat cu osul in gurita.

raspunde trimite

Parca ce se scrie aici este din romanul Cel mai iubit dintre pamanteni!

Dupa parerea acestui nene, a fi poet, filosof sau isoric este contraproductiv...

Dinozurii Comunismului reinventeaza ideologia secerei si a ciocanului !

raspunde trimite

454Like
mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329649http://twitter.com/sharemailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329718mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329702http://rc%28-1%2C%20%24%28%27postlink%27%29%29/https://www.facebook.com/www.hotnews.romailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329746mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329672http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20328375-terminat-programul-vreti-acum-replica-unui-medic-trimis-roman-intr-cursa-pentru-salva-copilul.htm


5/6



actualitate economie sport life bloguri revista presei forum sus arhiva english sitemap contact

Despre noi: Site Forum MyHotNews Redacie Contact Publicitate

Agenii de tiri Reuters France Presse Agerpres

Parteneri Media: Euractiv Mediaindex RFI Deutsche Welle

Parteneri: GTS Medlife Tremend Startech Esri Romania

Termeni si conditii de utilizare

hosted by powered by developed by mobile version

Proiect

Mediafax

Rise Project

Nikon

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajut s imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Copyright 2006 - 2015 Hotnews.ro. Toate drepturile rezervate HN7

Stefan [anonim]

0 (0 voturi)Oare se aude ceva prin Ministerul Educatiei?(Joi, 30 iulie 2015, 15:43)MBA [utilizator]

0 (2 voturi)....nu incurajati copiii spre scolile de balet...(Joi, 30 iulie 2015, 15:45)

Jupanu1970 [utilizator]

0 (0 voturi)mai exista si intreprinzatori, nu doar angajati...(Joi, 30 iulie 2015, 15:48)

Dedalus [anonim]

+2 (2 voturi)nobil dar...(Joi, 30 iulie 2015, 15:53)

Dedalus [anonim]

Sunt de acord cu majoritatea celor spuse (lucrez in domeniul IT). Nu sunt de acord cu afirmatia total gresita: "nu incurajati copiiispre scolile de balet si bune maniere. Scolile de balet si bune maniere produc someri cu precizia unui ceas elvetian. Incurajatigandirea disjunctiva, intrebarile si curiozitatea." Cunosc multi absolventi de IT care au facut in copilarie scoli sau cursuri de muzicasau balet, care au fost educati cu bune maniere si nu sunt someri. Din contra, o educatie artistica, in special in muzica clasica,formeaza exact gandirea creatoare de care zice dl. Pambuccian. Ce poate fi mai creativ, ce poate inspira mai mult o gandirecreatoare decat o fuga de Bach sau privirea unui balet de Bejart? Probabil domnul Pambuccian asculta altfel de muzica... In plus,bunele maniere nu te fac un incapabil in societate si nu iti omoara creativitatea. Din contra, iti ofera un avantaj in relatiile sociale.Prin bune maniere iti poti uneori impune un punct de vedere mai usor decat prin agresivitate primitiva. Daca vorbim de IT, cei careau fost in America (varful realizarilor in IT) au vazut ca bunele maniere acolo sunt mai mult respectate decat in alte parti. A ficreativ, combativ, cu initiativa nu inseamna a fi mitocan! In plus, scolile de balet si bune maniere nu sunt urmate ca o meserie ci cao formare suplimentara. Vorbind din nou de SUA, acolo (si nu numai) urmarea unei discipline umaniste este incurajata, inclusiv indomeniul IT. Mitocania este specifica in special in politica si la televiziunile noastre, din pacate. Domnul Pambuccian ar trebui sa maiiasa din mediul parlamentar, sa mai vizioneze un balet de Bejart sau sa mearga la un corcet cu muzica de Bach.

raspunde trimite

Asta e intrebarea. Oare il aude cineva din minister pe acest om deosebit? Sau trebuie sa ne mai crape cateva generatii ca safacem o reforma de structura in Invatamant? Sa incarcam curricula cu exercitii de creativitate si nu de volum si memorare... Sa nudesfacem bobocii neinfloriti de trandafir cu forta, ca-i distrugem. Asta facem cu copiii nostri in clasele 1-8 si apoi ne miram ca numai au chef sa invete nimic!

raspunde trimite

Jane,

Concluzia asta a ta, se aplica acolo la voi in Romania ma, in gradina voastra de enoriasi. Aici la noi in diaspora copiii nostrii facexact pe invers, altfel nu si ar gasi locul in societate. Bunele maniere sint conditia esentiala sa accesezi un loc de munca. Poti sa finetalentat dar, daca ai bune maniere esti promovat mult mai repede decit altii talentati si carora le lipsesc bunele maniere.Te mai dai si mare ITst....

raspunde trimite

Nu exista doar angajati pe aceasta planeta.

Este ingrijorator ca discursul public se refera 99% la angajati. angajare, slujbe etc..

Cel putin in domeniul IT (dar nu numai!) ar trebui sa se vorbeasca si de intreprinzatori, de oameni de afaceri etc.

Toate articolele arata de parca ar fi de pre vremea comunismului, in mintea tuturor urmatoarea generatie pare sa fie destinatadoar angajarii la stat, de parca ar urma se reinstauram comunismul.

Domnule Pambuccian, redactie HN - va rog sa reaminiti oamenilor ca sistemul de invatramant ar trebui sa pregateasca elevii si inspiritual antrepenorial, nu doar ca angajati.

raspunde trimite

Citat:"Profesorii se pot reuni liber in comunitati educationale, propune o curricula...".=======

Domnule Pambuccian, daca Dvs. gasiti 100 de profesori in toata tara capabili de asa ceva, sa-mi dati si mie numele lor...

Suntem liberi sa ne imaginam, dar realitatea arata ca analfabetismul functional, sterotipia (gandirea copy/paste) s-au intins atat demult, incat organismal social a ajuns in moarte clinica iar acum e mort de-a binelea.

Chiar daca ati gasi cei 100 de oameni de care va vorbesc, tare ma indoiesc ca veti gasi macar 10 care sa intelega despre ce vorbitisi care sa aiba in acelasi timp si putere de decizie.

Educatia romaneasca a murit. Ora mortii a fost declarata, Respiratia gura la gura nu invie cadavre, domnule Pambuccian.

raspunde trimite

adaugare comentariu [10 comentarii

Abonare la comentarii cu
http://economie.hotnews.ro/rss/comentarii_articol_20329581/Interviu_Varujan_Pambuccian_despre_educatie_meseriile_viitorului_Imi_permit_dau_sfat_parintilor_nu_incurajati_copiii_spre_scolile_balet_bune_maniere_Acestea_produc_someri_precizia_unui_ceas_elvetianhttp://www.smilemedia.ro/http://www.hotnews.ro/contacthttp://www.hotnews.ro/arhivahttp://www.hotnews.ro/stiri-general-5447989-termeni-conditii-utilizare-site-ului-hotnews.htm#cookieshttp://sport.hotnews.ro/http://forum.hotnews.ro/http://revistapresei.hotnews.ro/mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329751http://forum.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/contacthttp://www.mediaindex.ro/http://www.reuters.com/http://bloguri.hotnews.ro/http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2010-03-18-7044595-0-comunicat-presa.jpghttp://www.gts.ro/http://rc%28-1%2C%20%24%28%27postlink_bottom%27%29%29/http://www.hotnews.ro/harta_sitehttp://www.hotnews.ro/http://www.euractiv.ro/http://www.startech.ro/http://www.mediafax.ro/mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329754http://www.tremend.ro/http://www.startech.ro/mailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329772http://www.nikonisti.ro/http://www.esri.ro/http://www.medlife.ro/http://www.hotnews.ro/redactia_hotnewshttp://www.hotnews.ro/myhotnewshttp://www.afp.com/http://english.hotnews.ro/http://www.hotnews.ro/harta_sitehttp://www.dw-world.de/romanianmailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329763http://www.hotnews.ro/stiri-general-5447989-termeni-conditii-utilizare-site-ului-hotnews.htmmailto:?subject=Un%20comentariu%20interesant&body=http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20329581-interviu-varujan-pambuccian-imi-permit-dau-sfat-parintilor-nu-incurajati-copiii-spre-scolile-balet-bune-maniere-acestea-produc-someri-precizia-unui-ceas-elvetian-dialog-despre-educatia-din-prezent-mes.htm%23comentariu_20329786http://life.hotnews.ro/http://www.gts.ro/http://economie.hotnews.ro/http://www.rompres.ro/http://www.rfi.ro/http://www.hotnews.ro/http://www.appnor.com/index.php?language=Romanian&page=http://www.tremend.ro/http://www.riseproject.ro/


6/6


http://www.trafic.ro/?rid=revistapreseiro

interviu varujan pambuccian despre educatie si meseriile viitorului

Documents