interdependenta (1)

7/16/2019 INTERDEPENDENTA (1)

http://slidepdf.com/reader/full/interdependenta-1 1/19

INTERDEPENDENŢA



Aprecieri generale

Trăim într-o epocă a interdependeţei

Henry Kissinger (1975): „Începem acum o nouă eră . Vechile tipare internaţionale se destramă ;

vechile sloganuri sunt lipsite de învăţăminte ;vechile soluţii sunt ineficiente. Lumea a devenitinterdependentă în domeniul economiei, în cel alcomunicaţiilor, în privinţa aspiraţiilor umane.”

Charles Kindleberg (1969): „statul este aproapeterminat ca unitate economică”



Abordări generale

Tradiţionaliştii sunt experţi în a arăta neajunsurile viziunii moderniste, subliniindinterdependenţa militară continuă, dar le estefoarte greu să interpreteze cu acurateţe

interdependenţa multidimensională economică, socială şi ambientală din zilele noastre.Moderniştii indică în mod corect schimbările

fundamentale care au loc în prezent, însă eipresupun adesea, fără a analiza suficient, că

progresele tehnologice şi creşterea numărului detranzacţii economice şi sociale vor duce laformarea unei lumi noi, în care statele şi controlul lor asupra puterii nu vor mai aveaimportanţă.

Keohane şi Nye (1999): „Politica mondială

contemporană nu este o pânză fără cusături:

este o tapiţerie a relaţiilor diverse”



Securitate naţională vs. interdependenţă

În timpul Războiului Rece, securitatea naţională era un slogan pe care liderii politici americani îlfoloseau spre a obţine sprijin pentru strategiilelor.

Securitatea naţională a devenit simbolul preferatal internaţionaliştilor favorabili unei implicări

în creştere a Americii în afacerile mondiale.

Pe măsură ce sentimentul de ameninţare laadresa securităţii din timpul Războiului Rece s-a temperat, securitatea naţională a trebuit să împartă cu interdependenţa poziţia de simbolprimordial în vocabularul internaţionaliştilor.



Definirea interdependenţei

În limbajul obişnuit, dependenţă = starea de afi determinat sau afectat, într-o măsură

considerabilă, de forţe externe Interdependenţa = dependenţă reciprocă

Interdependenţa în politica mondială sereferă la situaţii caracterizate de efectereciproce între ţări sau actori din diferiteţări.



Interdependenţa: costuri şi beneficii

Termenul de interdependenţă nu de limitează la situaţii de beneficiu reciproc. Relaţiile interdependente vor implica întotdeaunacosturi, din moment ce interdependenţa restricţionează autonomia.

Este imposibil de stabilit apriori dacă beneficiile unei relaţii interdependente vordepăşi costurile. Acest lucru depinde devalorile actorilor, dar şi de natura relaţiei

dintre actori.O concentrare exclusivă asupra câştigurilor

comune ascunde o altă chestiune: cum sunt împărţite acele câştiguri? Adică: cine ceprimeşte?



Interdependenţa: costuri şi beneficii (I)

O interdependenţă în creştere nu duceneapărat la o lume a cooperării, care să înlocuiască lumea veche a conflictelorinternaţionale. O plăcintă mai mare nudiminuează problema distribuţiei, ci

dimpotrivă o amplifică. Interdependenţa nu trebuie definită doar din

perspectiva situaţiilor de dependenţă reciprocă egal echilibrată .

Asimetriile în ceea ce priveşte dependenţa vorfi cele care vor oferi cel mai probabilactorilor surse de influenţă în afacerile lorreciproce.



Interdependenţa: costuri şi beneficii (II)

Este necesar să fie detectate resursele carepot fi convertite în putere.

Harsanyi vorbeşte despre „Costurile puterii” (mecanismele prin care se produce această conversie în putere):

Ex.:

costurile lui A pentru a influenţa atitudinea lui B= costurile puterii lui A asupra lui B;

costurile lui B prin refuzul a ceea ce-i cere A.



Putere şi interdependenţă (I)

Interdependenţa în termeni de senzitivitate este creată de interacţiuni într-un cadrustrategic. Senzitivitatea presupune ca acel cadrusă rămână neschimbat.

• Pentru a înţelege rolul puterii în cadrul interdependenţei,

trebuie să facem diferenţa dintre senzit iv i tate şi

vulnerabi l i tate .

– Senzitivitatea implică grade de reacţie în cadrul strategic: Cât de

repede aduc transformările dintr -o ţară modificări costisitoare în alta şicât de mari sunt efectele costisitoare?

– aceasta se măsoară nu doar prin volumul fluxurilor peste graniţe, ci şi

prin efectele costisitoare ale schimbărilor ce au loc în cadrul

tranzacţiilor, asupra societăţilor sau guvernelor



Putere şi interdependenţă (II)

Vulnerabilitatea poate fi definită ca expunerea unui actor laa suporta costuri impuse de evenimente externe chiar şi după ce politicile sale au fost modificate.

Spre exemplu: avem două ţări care importă fiecare câte 35% din

necesarul de ţiţei. Ambele state ar putea fi sensibile la creşteri de preţ, însă daca una

dintre ele ar putea trece la utilizarea resurselor interne plătind uncost moderat, iar cealaltă nu are această alternativă, atunci seconsideră că al doilea stat ar fi mai vulnerabil decât primul.

Interdependenţa înţeleasă ca vulnerabilitate poate fi cuantificată doar prin costurile suportatepentru a obţine, în timp, o adaptare eficientă la unmediu modificat.



Putere şi interdependenţă (III)

Vulnerabilitatea are o importanţă deosebită

în înţelegerea structurii politice a relaţiilor deinterdependenţă. Vulnerabilitatea este, înmod evident, mai relevantă decâtsenzitivitatea.

Vulnerabilitatea se aplică atât relaţiilor socio-politice, cât şi celor politico-economice.



Sursele interdependenţei

Pearson şi Rochester au identificaturmătoarele surse ale interdependenţelor:

interacţiuni internaţionale;

structura sistemului internaţional;

ajutoare externe dinspre un stat;

investiţii;

relaţia creditor-debitor.



Realism şi interdependenţă complexă

Interdependenţa în relaţie cu conceptul de putereeste mai apropiată de logică realistă.

Nye şi Keohane consideră că:

„Interdependenţa generează probleme clasice de strategie politică, din moment ce implică faptul că acţiunile statelor şi ale actorilor non-statali semnificativi vor impune costuriasupra altor membri ai sistemului.

Aceşti actori influenţaţi vor reacţiona politic, dacă suntcapabili, în încercarea de a evita povara adaptării care le esteimpusă .”

Nye şi Keohane au propus un alt model, pe care

l-au numit interdependenţă complexă



Caracteristicile interdependenţeicomplexe

Canale multiple conectează societăţi

Absenţa ierarhiei temelor

Rolul minor al forţei militare




Canale multiple conectează societăţi

legături informale între elitele guvernamentale,legături informale între elitele non-guvernamentale, organizaţii transnaţionale (bănci, corporaţii multinaţionale)




Absenţa ierarhiei temelor

Agenda relaţiilor interstatale constă în tememultiple, care nu sunt aranjate într-oierarhie clară şi logică. Diferite temegenerează diferite coaliţii, atât în cadrulguvernelor, cât şi între ele şi implică grade

diferite de conflict.




Rolul minor al forţei militare:

guvernele nu folosesc forţa militară împotrivaaltor guverne din cadrul regiuni sau pentru a-şi impune voinţa pe anumite teme atunci cânddomină interdependenţa complexă. Forţa ar

putea fi importantă în relaţiile acestor guvernecu cele din afara regiunii respective sau înrelaţiile care ţin de alte teme.



Procesele politice în condiţii de realismşi interdependenţă complexă

Realism Interdependenţă complexă

Scopurile actorilor Securitatea militară va fi scopul

dominant

Scopurile statelor vor varia în funcţie de aria tematică.

Politica trans-guvernamentală va face ca scopurile să

fie greu de definit.

Instrumente alepoliticii

statelor

Forţa militară va fi cea mai

eficientă, deşi vor fi folosite şi

instrumente economice sau dealtă natură

Resursele de putere specifice ariilor tematice vor fi cele mai

relevante. Manipularea interdependenţei, a OI şi a

actorilor transnaţionali va reprezenta un instrumentmajor

Formarea agendei Potenţiale deplasări în balanţa de

putere sau ameninţări în

planul securităţii vor stabili

agenda în politica „mare” şi

vor influenţa puternic şi alte

agende

Agenda va fi afectată de schimbările în distribuţia

resurselor de putere în cadrul ariilor tematice; de

statutul regimurilor internaţionale; de schimbările în

importanţa actorilor transnaţionali; de conexările

dinspre alte teme; de politizare, ca rezultat al

accentuării interdependenţei în termeni de

senzitivitate

Conexarea temelor Conexările vor reduce diferenţele

între rezultate la nivelul

ariilor tematice şi vor întări

ierarhia internaţională

Conexările efectuate de statele puternice vor fi mai greu de

realizat deoarece forţa va fi ineficientă.

Rolurileorganizaţiilor

internaţionale

Rolurile sunt minore, limitate de

puterea statelor şi de

importanţa forţei militare

Organizaţiile vor stabili agendele, vor stimula formarea de

coaliţii şi vor servi drept arenă de acţiune politică

pentru statele slabe.



Bibliografie:

Biblioteca de Istorie ModernăBIG 14880

Keohane Robert O., Nye Joseph S., Putere şi interdependenţă. Iaşi : Polirom, 2009

interdependenta (1)

Documents