integrarea_economica_europeana[1]

8/6/2019 Integrarea_Economica_Europeana[1]

1/18

I. Fundamentele teoretice ale integrriiAbordarea conceptual a integrrii economice are, deocamdat, drept reper de facto unic

exemplul european, al Comunitii Economice Europene (CEE), Comunitilor, Comunitii(CE) i, n fine Uniunii Europene (UE). Ca i n cazul altor concepte, fapte i repere tiinifice,

practica a luat-o i aici naintea studiilor. n spaiul de fa vom ncerca schia unei imagini aintegrrii apropiindu-ne alte trei concepte specifice, figurnd i drept faze specifice. Este vorba,

mai nti, despre uniunea vamal, caracteristic nceputului fenomenului integraionist, apoidespre convergena i zona monetar optim, apanaj al integrrii avansate, specific epociiactuale.

I.3 Fazele integrrii1.

Zon de liber schimbEliminarea barierelor comerciale ntre economiile membre, coroborat cu pstrarea restriciilor fa dealte economii. Zonele de liber schimb sunt, ns, mai nti aferente unor suprafee mai limitate deschimburi organizate.

2.Uniune vamalEliminarea tarifelor vamale ntre rile membre, coroborat cu adoptarea unui tarif vamal unic fa derile din afara uniunii.

3.Pia comunAvansul integrrii pe seama altor reglementri n favoarea Uniunii i de acordare de faciliti vamale i dealt natur. Piaa bunurilor-serviciilor, capitalurilor i persoanelor este deplin1.

4.Uniune economicReglementri i faciliti avansate, n relaiile intra-unionale

5.Uniune economic i monetarUniune economic, plus adoptarea monedei comune, n locul celor naionale. Politica monetar este

comun, n vreme ce politica fiscal se poate pstra difereniat, cu meniunea att a unor iniiative dearmonizare fiscal, ct i a perspectivei fiscalitii comune.2.Istoricul consolidarii UE:9mai 1950-prezentCreat n scopul de a garanta o pace durabil, construcia european s-a concretizat dup cel de al DoileaRzboi Mondial. Pe 9 mai 1950 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propune, pebaza unei idei a lui Jean Monnet, punerea n comun a resurselor de crbune i de oel ale Franei iGermaniei n cadrul unei organizaii deschise ctre celelalte ri europene.La apel au rspuns nc patru state, Tratatul de instituire a Comunitii Economice a Crbunelui i aOelului (CECO) fiind semnat la Paris, la 18 aprilie 1951, de ctre Frana, Germania, Belgia, Italia,Luxemburg i Olanda. Tratatul CECO a intrat n vigoare la 23 iulie 1952 (not: Tratatul CECO a expiratn 2002). La 25 martie 1957, cele ase state membre ale CECO semneaz, la Roma, Tratatele de instituirea Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom),denumite generic Tratatele de la Roma.La cele trei Comuniti au aderat n anii urmtori nou state: Danemarca, Irlanda i Marea Britanie n1973, Grecia n 1981, Spania i Portugalia n 1986, Austria, Finlanda i Suedia n 1995. La 1 mai 2004,zece state au aderat la Uniunea European: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, RepublicaCeh, Slovacia, Slovenia, Ungaria.Prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 i intrat n vigoare la 1 noiembrie 1993, s-aconstituit Uniunea European, avnd la baz cei trei piloni:1. Comunitile Europene, permite instituiilor Uniunii s coordoneze politici comune n diverse domenii(Piaa unic, transporturi, concuren, moneda unic, ocuparea forei de munc, sntate public, protecia

1

1


2/18

consumatorilor, cercetare, protecia mediului, agricultur, .a.), urmnd obiectivul de coeziune economici social;2. Politica extern i de securitate comun, reprezint cadrul aciunilor comune ale statelor membre aleUniunii Europene n acest domeniu;3. Cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal, este cadrul cooperrii dintre organele de poliiei de justiie din cele 15 state membre pentru consolidarea securitii interne.

Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 i intrat n vigoare la 1 mai 1999, conineaprevederi n urmtoarele domenii: drepturile cetenilor (n special, protecia drepturilor fundamentale),cooperarea n domeniul securitii i justiiei (integrarea acquis-ului Schengen n competenele UniuniiEuropene), Politicaextern i de securitate comun (alegerea unui nalt Reprezentant pentru PESC) i consolidareademocraiei. Tratatul de la Amsterdam a extins aria politicii de protecie a consumatorilor, a stabilit caobiectiv dezvoltarea durabil a mediului nconjurtor, a conferit Uniunii Europene o nou competen nmaterie de ocupare a forei de munc, a consolidat protecia social n domeniul egalitii de anse i alluptei mpotriva excluderii.Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 i a intrat n vigoare la 1 februarie 2003, dup ce a

fost ratificat de fiecare Stat Membru, fie prin vot n parlamentul naional, fie prin referendum. Tratatul dela Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, conine prevederi pentru a asigura o bun activitateinstituional n momentul cnd Uniunea va avea aproape 30 de State Membre, nscriindu-se deci nviziunea unei reforme instituionale ale crei 3 axe principale sunt: componena i modul de funcionareal instituiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Minitri i consolidarea cooperriintre instituii.n urma Conferinei Interguvernamentale, din 17-18 iunie 2004, efii de state sau de guverne ale StatelorMembre au ajuns la un acord referitor la Proiectul de Constituie i a fost elaborat o versiune consolidatprovizorie. Textul Constituiei urmeaz s fie transpus ntr-o forma corecta din punct de vedere legal,dup care urmeaza s fie tradus n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Semnarea documentului

este prevzut pentru luna octombrie sau noiembrie a.c., in timpul Presedintiei olandeze, Statele Membreavnd apoi doi ani la dispoziie s ratifice textul Constitutiei.

3.Principalele institutii comunitare

Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunitii Europene, revizuit ulterior printratatele integrrii europene, principalele instituii comunitare sunt:Parlamentul European, care reprezint cetenii Uniunii Europene, i care este ales prin vot direct de ctreacetiaConsiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri), care reprezint fiecare stat membruComisia European, care reprezint interesele generale ale UECurtea de Justiie a Comunitilor Europene, care se ngrijete de respectarea legilor europene

Curtea European de Conturi, care verific finanarea activitilor UEn prezent funcionarea Uniunii se bazeaz pe cinci instituii: Parlamentul European, Comisia European,Consiliul de Minitri, numit pe scurt Consiliu, Curtea de Justiie a Comunitilor Europene (prescurtatCJCE) i Curtea de Conturi.

Criterii de aderare2


3/18

Uniunea este ntemeiat pe principiile libertii, democraiei, respectrii drepturilor omului i a libertilorfundamentale, precum i a statului de drept. Orice stat european care respect aceste principii poatesolicita s devin stat membru al Uniunii. Condiiile sunt prevzute n Tratatul privind UniuneaEuropean (Articolul 6 , Articolul 49 ).

Depunerea cererii de aderare la UE este doar nceputul unui proces lung i riguros. Startul oficial este datn momentul n care o ar i depune cererea de aderare dei, de cele mai multe ori, acest lucru esterezultatul unei relaii bilaterale, deja solide, cu UE. O cerere valabil atrage dup sine o serie de proceduride evaluare care pot - sau nu - conduce la invitarea statului s adere la UE. Ritmul n care avanseazfiecare ar depinde numai de progresele pe care le face aceasta ctre realizarea obiectivelor noastrecomune.

Cererea depus de o ar care dorete s adere la UE este transmis Consiliului. Comisia Europeancontribuie cu o opinie oficial privind ara solicitant, iar Consiliul decide dac accept sau nucandidatura. Odat ce Consiliul decide n unanimitate asupra unui mandat de negociere, negocierile ntre

ara candidat i toate statele membre pot fi oficial deschise. Acest lucru nu se ntmpl, ns, n modautomat. ara solicitant trebuie s ndeplineasc o serie de criterii nainte ca negocierile s demareze.

4. Uniunea vamala - Drept ComunitarUniunea vamala este elementul principal al pietei comune. Introducerea sa a fost primul obiectiv urmaritdupasemnarea Tratatului de la Roma si a continuat pana in 1968.Cele mai importante masuri includ:- eliminarea oricaror drepturi de vama si restrictii vamale intre statele membre;- introducerea unui tarif vamal comun, aplicabil in Comunitatea Europeana bunurilor din tari terte(venitul obtinut devenind parte din resursele proprii ale Comunitatii);- politica comerciala comuna ca o dimensiune a uniunii vamale (Comunitatea vorbeste intr-un singur glas

la nivel international).Procedurile si reglementarile comune au fost incluse in Actul Administrativ Unic (Single AdministrativeAct - SAD), care a inlocuit documentele folosite anterior. Odata cu intrarea in vigoare a pietei unice, in1993, toate controalele de rutina la frontierele interne au fost anulate, la fel ca si formalitatile vamale.Astfel, serviciile vamale ale statelor membre nu au mai avut responsabilitati privind colectarea taxelor,TVA si date statistice.

5.Piata comuna.Comunitatea Economica Europeana

La 25 martie 1957 Franta, Germania de Vest, Italia, Olanda, Belgia si Luxemburg semneaza un tratat laRoma, stabilind bazele Comunitatii Economice Europene (CEE), cunoscuta de asemenea si ca Piata

Comuna. CEE, care a inceput sa functioneze in ianuarie 1958, a reprezentat un pas important in miscareaEuropei spre uniunea economica si politica.

Pana in 1950, devenise clar ca secolele de suprematie mondiala a Europei Occidentale au luat sfarsit.Pietele nationale din Europa, izolate una de alta de legi comerciale arhaice, nu se puteau compara cugigantica piata de care se bucurau Statele Unite. Iar din estul Europei, se inalta amenintatoare UniuneaSovietica, ai carei lideri comunisti comandau vaste teritorii si resurse economice, prin intermediul unuisingur sistem. Multi lideri europeni se temeau de asemenea de posibilitatea reluarii conflictului dintreadversarii traditionali europeni, cum ar fi Franta si Germania, ipoteza in care economia Europei avea safie prejudiciata si mai mult.

Marea Britanie si alte state europene au refuzat initial sa faca parte din Piata Comuna si au format in 1960ca alternativa, o organizatie mai slaba, Asociata Europeana a Liberului Schimb (AELS). Totusi, pana lainceputul anilor 60, statele din Piata Comuna au prezentat semnele unei cresteri economice

3


4/18

semnificative, iar Marea Britanie s-a razgandit. Datorita legaturilor stranse cu Statele Unite, presedintelefrancez Charles de Gaulle a invocat de doua ori dreptul de veto pentru a respinge admiterea MariiBritanii, iar aceasta nu a intrat in CE pana in ianuarie 1973, cand Irlanda si Danemarca au devenit deasemenea membri ai Comunitatii. Grecia a devenit membra in 1981, Portugalia si Spania, in 1986, iarfosta Germanie de Est, a devenit membra, ca parte a Germaniei reunificate, in 1990.

6.Piata unica interna.Liberalizarea miscarii bunurilor,persoanelor,serviciilorCe este piaa unica ?Piaa unic european const in circulaia libera a populaiei, bunurilor, serviciilor si a capitalului in tarilemembre ca si cnd ar circula intr-o singura ara.Crearea pieei unice reprezint esena uniunii. Piaa unica s-a realizat prin adoptarea de ctre instituiileUE si tarile membre a numeroase Directive prin care au fost eliminate barierele tehnice, legale,birocratice, culturale i protecioniste ale statelor membre i s-a instituit comerul liber si micarea liberain cadrul uniunii.Potrivit Comisiei Europene, din 1993, piaa unica a creat peste 2,5 milioane de locuri de munca si a adustarilor membre venituri suplimentare de peste 800 miliarde euro.

Cum lucreaz piaa unica ?Eliminarea obstacolelor i deschiderea pieelor naionale a condus la creterea competiiei intre firme inbeneficul consumatorilor, care au o oferta mai mare de bunuri si servicii la preturi mai mici.Firmele vnztoare au acces liber la o piaa de peste 450 milioane de consumatori in cadrul UE iposibilitatea de extindere a activitii pe piaa globala.Libertatea de micare a bunurilor, serviciilor, populaiei i capitalului sunt sprijinite de politici specifice.Politica anti monopol previne tendina firmelor de a controla preturile sau pieele. Oamenii se pot micaliber i pot lucra in orice ara a uniunii pentru ca statele membre recunosc calificarea academica siprofesionala a acestora. Guvernele au czut de acord sa ia decizii care afecteaz sistemul pieei unice pebaza votului majoritarii si nu al unanimitii care este greu de atins.

Piaa unica a creat posibilitatea liberalizrii pieei utilitilor (telecomunicaii, electricitate, gaz si apa) inbeneficiul consumatorilor care au libertatea de a-si alege furnizorii.Limitele pieei uniceSectorul serviciilor s-a deschis pieei unice ntr-un ritm mai lent dect piaa bunurilor. Spre exemplupentru o gama larga de servicii financiare si transporturi exista nc piee naionale separate, in special, indomeniul transportului aerian si pe calea ferata.Totodat, mai exista unele bariere tehnice si administrative care trebuie eliminate pentru a asigura fluentacirculaiei libere a bunurilor si serviciilor. Aceasta include reticenta unor tari membre de a acceptareciproc unele standarde si norme sau de a recunoate echivalentul calificrilor profesionale. Sistemul deimpozitare difereniat reprezint un alt obstacol al integrrii i eficientei pieei unice.

Protejarea pieei unicePiaa unica se bazeaz pe competiie i autoriti de reglementare care guverneaz libera circulaie abunurilor si serviciilor. Libera circulaie a persoanelor este reglementata prin Acordul Schengen, prin careau fost desfiinate frontierele externe ale statelor si a fost ntrit controlul la frontierele UE, inclusiv inaeroporturi si porturi. Marea Britanie si Irlanda nu au semnat acordul Shengen si nu se aplica nc inrelaiile cu statele care au aderat la UE in 2004.Este necesara creterea nivelului de protecie pentru prevenirea pirateriei si a produselor contrafcute.Comisia Europeana estimeaz ca pirateria si produsele contrafcute costa UE peste 17.000 locuri de

munca anual. De aceea, Comisia si statele membre lucreaz la ntrirea proteciei la copyright si patente.In scopul ntririi proteciei mrcilor proprii, UE intenioneaz sa nfiineze o politie fr frontiere sicooperare in justiie. Europol este parte a acestei aciuni. In baza Acordului Schengen politiile naionale

4


5/18

fac schimb de informaii mpotriva celor ce fac fraude, dar proiectul Eurojust prevede ca procurorii,politia si judectorii vor forma o echipa de lucru mpotriva crimei organizate.

7 . Libera circulaie a mrfurilorLibera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii reciproce a pieeiunice, care const n garantarea circulaiei libere a bunurilor i serviciilor unui stat membru n celelaltestate membre, chiar dac acestea sunt produse dup norme de calitate i standarde diferite, cu condiiarespectrii cu strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, proteciamediului i a consumatorului.n cadrul pieei unice funcioneaz, n general, principiul regulii de origine. Acest principiu garanteazconcordana cu principiul subveniei, prin crearea unor reguli detaliate la nivelul UE cu respectarea stricta tradiiilor locale, regionale i naionale, care fac posibile meninerea diversitii produselor i aserviciilor i integrarea economic.Comisia monitorizeaz modul de respectare a acestor principii de statele membre si ntocmete rapoartede evaluare din doi n doi ani, prin care contientizeaz statele membre despre problemele existente imasurile care se impun.

Acorduri cu tere ri. Comunitatea European a ncheiat acorduri pentru recunoaterea reciproc aprincipiului circulaiei libere a bunurilor i serviciilor cu: Australia, Canada, Noua Zeeland i SUA, nscopul de a asigura acces efectiv pe pieele respective a mrfurilor prevzute n aceste acorduri.n scopul de a impune recunoaterea reciproc a principiului circulaiei libere a mrfurilor, respectivpentru eliminarea sau reducerea barierelor n cale comerului cu bunuri, Comisia intenioneaz s ncheieun acord internaional n cadrul GATS sub egida OMC.

8 . Libera circulaie a serviciilorServiciile au o importan crucial pentru piaa intern comun a UE, deoarece acestea reprezint ntre60% i 70% din activitatea economic a UE-25 i aproximativ acelai procent din fora de munc ocupat

a UE-25.Principiul care guverneaz piaa intern a serviciilor a fost denumit generic principiul libertifundamentale i a fost reglementat prin Tratatul Comunitii Europene. Potrivit acestui principiu,companiile cu sediul ntr-un stat membru au libertatea de a se stabili i furniza servicii pe teritoriul altorstate membre.Principiul libertii de micare a serviciilor a evoluat de-a lungul timpului prin Hotrri ale CuriiEuropene de Justiie i prin reglementari specifice pe domenii, cum sunt: serviciile financiare,telecomunicaiile, emisiile i recunoaterea calificrilor profesionale.

Cu toate aceste reglementri, n domeniul circulaiei libere a serviciilor nu s-a atins nivelul

performanelor la nivelul circulaiei bunurilor. Summit-ul de la Lisabona (Martie 200) a trasat sarcinaelaborrii unei strategii pentru eliminarea barierelor care mpiedic circulaia liber a serviciilor.

n acest scop, n iulie 2002, Comisia a elaborat Raportul privind piaa intern a serviciilor prin care s-aconsemnat c exist o mare diferen ntre viziunea privind economia integrat a UE i realitate. Raportulpune n eviden faptul c furnizorii din mediul IMM-urilor au de nfruntat mai multe bariere n comerulcu servicii dect firmele mari.

9 . Libera circulaie a capitalului

Principiul liberei circulaii a capitalului este unul din cele patru principii de baz consfinite prin TratatulComunitii Europene (Art. 67) din 1957.

5


6/18

Potrivit Comisiei, circulaia liber a capitalului face posibil integrarea, deschiderea, competiia ieficiena n cadrul pieei financiare i a serviciilor i aduce beneficii mai multe la toi.Pentru ceteni, circulaia liber a capitalului nseamn abilitatea de a face mai multe operaiuni n afaragranielor, respectiv deschiderea de conturi bancare, cumprarea de aciuni ale firmelor strine, investiiin domeniile care asigur cel mai bun profit i tranzacii imobiliare.Penru firme acest principiu nseamn c au dreptul s investeasc n companii strine i s ia parte la

managementul acestora. Lista complet a operaiunilor referitoare la micarea capitalului poate s fieaccesat la adresa .n practic, libera circulaie a capitalului a nceput n anul 1990, ca urmare a adoptrii Directivei nr.88/361/EEC, care prevede eliminarea controlului autoritilor unui stat membru asupra cetenilor saufirmelor altui stat membru care doresc s fac investiii.Libera circulaie a capitalului a fost ntrit prin adoptarea Tratatului de la Maastricht, din 1993, prin careau fost eliminate toate restriciile legate de libera circulaie a capitalului i plilor att ntre statelemembre, ct i ntre acestea i tere ri. Cu acesta se consider c n acest domeniu legislaia estecomplet.Dup adoptarea Taratului de la Maastricht i alte ri din afara zonei UE au adoptat principiul liberei

circulaii a capitalului, chiar i n condiiile n care unele state au solicitat perioade de tranziie cu privirela acordarea dreptului cetenilor strini de a cumpra cea de-a doua cas sau pmnt agricol.

11.Politica agricol comunitar a UELa etapa actual problema fundamental a oricrei societ iatt la scara mondial ct i la nivel

integr ionist ori na ional a fost i rmne securitatea alimentar. n scopul asigurrii popula iei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au convenit acrearea unei pie e comune pentru produsele agricole. Dar cu condi ia promovrii unei politici agricole comune de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la pre uri rezonabile pentru cumprtori. Folosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei europene. Agricultorii prezentau n momentul semnri tratatuluide la Roma 25% din populaia activ. Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea

sistemelor i structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricolcoomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective1 economic+ apromovarea progresului tehnic alocarea optmiqa a resurswelor crestterea productie

adic nivelul de via echitabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. i al treileobiectiv garantarea securitii alimentare. Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au doritatingerea urmtoarelor obiective:

1. cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului tehnic2. asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole3. stabilizarea pieilor4. garantarea securitii n aprovizionare5. asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori

Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma privindagricultura nu putea fi realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii. Mecanismul de intergrareales a fost oraganizarea comun a pieilor. Sistemul de organizare comun a pieilor a cuprins treptat 91%din producia agricol. Organizarea comun a pieilor releva 3 elemente definitorii:

1. unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune2. garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern3. un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei comunitare

La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol potfunciona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i unmaximum pre pplafon, care este preul indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul.Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de minitri al UE la incheierea companieiagricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri:

1. pre indicativ2. pre de orientare3. pre de baz

6


7/18

4. preuri garantatePreurile grarantate cuprind de la preurile ghid prezentate anterior de consiliul de minitri. Stabiletepreurile garantate la care de achiziii au obligaia de a cumpra produsele agricole. A soua grup depreuri se divizeaz n preuri de intervene, preuri de cumrare, preul minim i preul de retragere.

Prin reforma politicii agricole monetare din 1992 dispozitivul de sprijin al agriculturii s-a schimbat,el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe sprijinirea veniturilor agricole prinplati compensatorii directe.

Obiectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1992 sunt (tratatulMAASTRI:1. Mentinerea UE in rindul producatorilor si exportatorilor de produse agricole prin cresterea

competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele externe2. Reducerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata3. Concentrarea ajutorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de

sprijin4. Incurajarea fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile5. Protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul

agriculturii

12.POLITICA COMERCIAL COMUN A UNIUNII EUROPENEUniunea European este cel mai mare actor comercial global, acoperind circa 20% din exporturile iimporturile mondiale. Ea joac un rol important n promovarea comerului mondial bazat mai ales pe unsistem multilateral.- tariful vamal comun;- schema de preferine generalizate (SGP) a UE;- msurile de aprare comercial;- acordurile prefereniale comerciale i de cooperare ncheiate cu rile tere;- angajamentele comerciale din cadrul Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC).I. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE POLITICII COMERCIALE COMUNE- Tariful vamal comun-Tariful Integrat al Comunitilor Europene (TARIC)-Acordurile comerciale prefereniale ale Uniunii Europene- Licene de import i de export- Posibiliti de promovare a produselor agricole

13.Uniunea Economic i Monetar (UEM)

n luna iunie 1988, Consiliul European a confirmat obiectivul realizrii treptate a Uniunii Economice iMonetare (UEM). De asemenea, acesta a ncredinat unui comitet prezidat de Jacques Delors, la vremeaaceea preedintele Comisiei Europene, mandatul de a studia i de a formula propuneri cu privire laetapele concrete de realizare a acestei uniuni.Din acest comitet fceau parte guvernatorii bncilor centrale naionale din Comunitatea European,precum i Alexandre Lamfalussy, director general la vremea aceea al Bncii Reglementelor Internaionale(BRI), Niels Thygesen, profesor de economie n Danemarca i Miguel Boyer, la acea dat preedinte alBanco Exterior de Espaa.Raportul Delors ntocmit de acest comitet propunea realizarea uniunii economice i monetare n trei etapedistincte, dar evolutive.

Prima etap a UEM

7


8/18

Pe baza Raportului Delors, Consiliul European a hotrt, n luna iunie 1989, ca prima etap a realizriiuniunii economice i monetare s debuteze la 1 iulie 1990. n principiu, la aceast dat au fost eliminatetoate restriciile privind circulaia capitalurilor ntre statele membre.Cea de-a doua etap a UEM, nfiinarea IME i a BCEnfiinarea Institutului Monetar European (IME) la data de 1 ianuarie 1994 a marcat att debutul celei de-a doua etape a UEM, ct i dizolvarea Comitetului guvernatorilor. Existena temporar a IME a reflectat,

de asemenea, gradul de integrare monetar din cadrul Comunitii. IME nu avea nicio atribuie naplicarea politicii monetare n Uniunea European aceasta rmnnd n sarcina autoritilor naionale i nici nu era abilitat s intervin pe piaa valutar.Cea de-a treia etap a UEM, fixarea irevocabil a cursurilor de schimbCea de-a treia, i ultima, etap a UEM a debutat la data de 1 ianuarie 1999 cu fixarea irevocabil acursurilor de schimb pentru monedele celor 11 state membre participante iniial la Uniunea Monetar icu aplicarea unei politici monetare unice sub responsabilitatea BCE.

14.Politica monetara EuropeanaIn ultimul deceniu al sec 20 UE s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o mendaeuropeana.Tratatul de la maastri a intrat in vigoare de la 01 noiembrie 1993 unde stipula ca in cele din

urma uniunea monetara ca intra in faza sa finala la 01 ianuarie 1999. Dar dupa intrarea in vigoare aacestui contract incepind cu 31 iulie si 1august 1993 tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotrivasuprimarii sistemului monetar European- pozitie sustinuta numai de Anglia ca o solutie de distrosiune cucare s-a confruntat sistemul monetary europena in 1992. Ele au semnat ca politicile necesare sustineriiprocesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .O meneda unica este o conditieindespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest context apar urmatoarele intrebari:

- este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil- care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice- cit de mari sunt costurile de inlocuire a 15 monede nationale ( din acea perioada) cu euro- care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate- care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de

integrare

- de ce sistemul monetary European dupa mai mult de 13 ani de functionare nu a fostcapabil sa evite persiunile speculative care au remarcat functionarea sa pina in 1992

Crearea sistemului monetar EuropeanBazele sistemului monetary European au fost puse in decembrie 1969 la HAGA la conferintasefilor de

stat si de govern cind s-a prezintat un plan de actiune ( Planul VERNER) care a esuat atit din cauza crizeisistemului monetary de la Retrocuts cit si a shocurilor petrolire din 1970.Operationalitatea si funstionalitatea operative ale sistemului monetary European au la baza uniuneamonetara europeana cu moneda ECU care e o meneda comuna in sensul ca se raporteaza la un cos comunde monede europene si reciproc aceste monede se raporteaza la ECU.Spre deosebire de uniunea monetarade contul European care era definite prin raportarea la Aur.

ECU e formata din ponderile insumate ale monedelor europene.Ponderea fiecarei monede in cos eradeterminata de performantele economice ale fiecarei tari membre raportate la celelalte .In principalevaluate prin pondereea PIB national in cel comunitar ca si a schimburilor economice intracomunitareale fiecarei tari in totalul comunitar .Aici fiecare moneda Europeana se raporteaza la ECU in bazacursului sau sau a ratei de schimb.Pina la inceputul anului 1992 la sistemul monetary European au aderat noi tari europene care au devenitmembri la CEE si ca atare structura ECU cuprindea in total 12 monede fata de cele 9 monede initial aanului 1990 (marca germana, florinul olandez,francul Belgian, lira irlandeze, lira italiana, francul francez,escudo portughez,peseta spaniola, lira sterlina.Sistemul monetary European este un system al ratelor de schimb stabile dar ajustabile.Cursul fiecareimonede pe pietele valutare nu putea depasi decit 2.25 sutimi.Aici sunt unele limite paritare,unele exceptiila +\- 6% pentru lira sterlina pentru lira italiana ,peseta spaniola si escudo portughez care au fost accpetateca exceptii temporare la inceputul anilor 1990.Cursul monetary European fata de ECU se stabileste zilnicin functie de piata .A existat ECU official si ECU privat, ECU official era definiti prin continutul sau in

8


9/18

Aur si dolari americani.ECU privat era definit ca si ECU official insa creearea sa era realizata de bancilecomerciale spre deosebire de ECU official care era creat de fondul European.Trecerea la sistemul monetary Europeana ECU - euroIn plan economic si monetary au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta oanumita incompatibilitate intre existenta unui system de rate de schimb fixe a unei mobiltati perfecte acapitalurilor si in al treilea rind o politica monetare autonoma

15.Instituiile Uniunii EuropeneParlamentulParlamentul European (PE) este ales de cetenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele.ConsiliulConsiliul este principalul organ de decizie al UE. Consiliul reprezint statele membre, iar la reuniuniparticip un ministru din fiecare guvern al statelor UE.PreediniaPreedinia Consiliului este asigurat prin rotaie, la fiecare ase luni. Cu alte cuvinte, fiecare stat membruUE preia controlul agendei Consiliului i prezideaz toate reuniunile pentru o perioad de ase luni,promovnd deciziile legislative i politice i negociind pentru realizarea unui compromis ntre statelemembre.Comisia European

Comisia este independent de guvernele naionale. Misiunea ei este s reprezinte i s susin intereseleUE ca tot unitar. Comisia elaboreaz propuneri de legi europene noi, pe care le prezint ParlamentuluiEuropean (PE) i Consiliului.Curtea de JustiieMisiunea Curii este s se asigure c legislaia UE este interpretat i aplicat n mod uniform n toatestatele membre, astfel nct legile s se aplice n mod egal tuturor cetenilor. Spre exemplu, Curtea seasigur c instanele naionale nu pronun decizii diferite n acelai caz.Curtea de ConturiResponsabilitatea Curii este de a verifica dac resursele financiare ale Uniunii provenind de lacontribuabili sunt corect percepute i dac cheltuielile sunt efectuate n mod legal, economic i n vedereaatingerii obiectivelor crora le sunt destinate. Rolul su este de a se asigura c aceti contribuabili primescvaloare maxim pentru banii pe care i pltesc i are competena de a verifica orice persoan sau

organizaie care utilizeaz fonduri ale Uniunii Europene.16.Bugetul Uniunii EuropeneBugetul Uniunii Europene este actul care autorizeaz n fiecare an finanarea ansamblului activitilor iinterveniilor comunitare. n funcie de acesta pot fi observate n fiecare an prioritile i orientrilepolitice comunitare. Evoluia sa de-a lungul timpului reflect transformrile succesive ale construcieieuropene. n 1970, bugetul comunitii era de 3,6 miliarde ecu ( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) i eraconstituit aproape n totalitate din fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricol comun. Astzibugetul UE este dotat cu aproximativ 93 miliarde. Se pot regsi aici toate politicile UE: cheltuielilepoliticii agricole comune, politica de dezvoltare regional, cheltuieli de cercetare, educaie, formare,aciuni de cooperare internaional etc.

Tratatul de constituire a CEE, modificat prin Tratatul de la Amsterdam (art. 268-280 ), este cel carereglementeaz procedurile de alctuire i adoptare a bugetului. Astfel, Comisia European trebuie selaboreze un draft de proiect bugetar, pornind de la estimri ale nevoilor economice i prioritilorpolitice ale Uniunii pentru anul care urmeaz. Acest document este prezentat Consiliului Uniunii, care ladopt dup eventualele amendamente, devenind astfel un proiect de buget. Acest proiect este transmisParlamentului European. Puterile acestuia din urm asupra bugetului depind de natura cheltuielilor:pentru cheltuielile obligatorii (aprox. 40% din total), parlamentul poate doar propune modificri, iarstabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu revine Consiliului; pentru celelaltecheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica proiectul de buget. Trebuie observat ns faptul cparlamentului i revine rolul cel mai important, devenind astfel "autoritatea bugetar" a Uniunii.

Din 1998, bugetul anual al Uniunii este stabilit n concordan cu un plan financiar pe termen mediu, caredefinete limitele anuale ale cheltuielilor comunitare. n 1999, n cadrul negocierilor "Agendei 2000",legate de prioritile viitoare ale UE, au fost stabilite i adoptate liniile directoare ale politicii bugetare pe

9


10/18

o perioad de 7 ani, ntre 2000 i 2006. Fixndu-se aceste perspective bugetare pe mai muli ani, adoptateatt de Consiliul UE, ct i de Parlamentul European, s-a creat un cadru care faciliteaz adoptarea anuala bugetului i controloul asupra evoluiei cheltuielilor. Perspectivele financiare pe 2000-2006 au inclus icredite pentru lrgirea Uniunii.

17.Uniunea European n lumeContient de importana sa mondial din punct de vedere economic i comercial, Uniunea European ifolosete influena att n interes propriu, ct i n interesul celorlali. Uniunea promoveaz prosperitateai sprijin valorile democratice n lumea ntreag; n acelai timp, aceasta sprijin consolidarea stabilitiii bunstrii pentru cetenii din interiorul frontierelor sale. Integrarea de noi state membre n UEconsolideaz rolul acesteia pe scena internaional. UE este cel mai mare partener comercial mondial, dar,n acelai timp, este cel mai mare furnizor de ajutor pentru rile n curs de dezvoltare. Uniunea a creat opolitic extern i de securitate proactiv, cu posibilitatea de a efectua misiuni de gestionare a crizelor ide meninere a pcii n Europa i n ntreaga lume. n contextul internaional complex de astzi, UE aadugat noi instrumente la instrumentele tradiionale ale politicii externe. A preluat, de exemplu, iniiativapentru a rezolva aspecte precum nclzirea planetar i schimbrile climatice. Problemele globale necesit

soluii globale.

Mrimea i puterea economic genereaz responsabiliti. Uniunea este cel mai mare furnizor de asistenfinanciar i de consultan pentru rile mai srace. Confruntat n prezent cu o ordine mondialcomplex i fragil, Uniunea se implic din ce n ce mai mult n prevenirea conflictelor, n meninereapcii i n activitile de combatere a terorismului, sprijinind eforturile de reconstrucie a Irakului iAfganistanului. Uniunea a preluat iniiativa n abordarea problemei nclzirii planetei i a emisiilor degaze cu efect de ser.

n momentul crerii sale n anii '50, ambiia Uniunii Europene era s reuneasc naiunile i popoareleEuropei care suportaser consecinele celui de-al doilea rzboi mondial.

Necesitatea de a-i dezvolta relaiile externe rezulta n mod esenial din dou surse. n momentul n carecele ase ri membre fondatoare ale Uniunii Europene au suprimat barierele comerciale interne, acesteaau trebuit s-i asume n mod colectiv relaiile lor comerciale cu rile tere. Acest lucru a condus lacrearea politicii comerciale comune, primul domeniu n care rile Uniunii au cedat din suveranitatea lorpentru interesul comun. n acelai timp, statele membre s-au pus de acord s mpart o parte a costurilorfinanciare de asisten a fostelor lor colonii, n special n Africa, n msura n care acestea accedeau laindependen.

Noi membri au aderat la Uniunea European, iar Uniunea i-a asumat mai multe responsabiliti. nconsecin, Uniunea a trebuit s-i defineasc mai departe relaiile cu restul lumii i cu organizaiileinternaionale.

Politica comercial extern comun este o component-cheie a relaiilor Uniunii Europene cu restul lumii.Aceasta opereaz pe dou niveluri complementare. n primul rnd, n cadrul Organizaiei Mondiale aComerului (OMC), aceasta este implicat activ n stabilirea regulilor sistemului multilateral de comerinternaional, mpreun cu partenerii si din ntreaga lume. n al doilea rnd, Uniunea negociaz propriilesale acorduri comerciale bilaterale cu ri i cu regiuni. Aceasta depune un efort deosebit pentru a permiteun acces uor al produselor din rile n curs de dezvoltare pe piaa comunitar i pentru a promovadezvoltarea economic i social prin intermediul relaiilor comerciale.

n momentul crerii sale n anii '50, ambiia Uniunii Europene era s reuneasc naiunile i popoareleEuropei care suportaser consecinele celui de-al doilea rzboi mondial.

Necesitatea de a-i dezvolta relaiile externe rezulta n mod esenial din dou surse. n momentul n carecele ase ri membre fondatoare ale Uniunii Europene au suprimat barierele comerciale interne, acestea

10


11/18

au trebuit s-i asume n mod colectiv relaiile lor comerciale cu rile tere. Acest lucru a condus lacrearea politicii comerciale comune, primul domeniu n care rile Uniunii au cedat din suveranitatea lorpentru interesul comun. n acelai timp, statele membre s-au pus de acord s mpart o parte a costurilorfinanciare de asisten a fostelor lor colonii, n special n Africa, n msura n care acestea accedeau laindependen.

Noi membri au aderat la Uniunea European, iar Uniunea i-a asumat mai multe responsabiliti. nconsecin, Uniunea a trebuit s-i defineasc mai departe relaiile cu restul lumii i cu organizaiileinternaionale.

Politica comercial extern comun este o component-cheie a relaiilor Uniunii Europene cu restul lumii.Aceasta opereaz pe dou niveluri complementare. n primul rnd, n cadrul Organizaiei Mondiale aComerului (OMC), aceasta este implicat activ n stabilirea regulilor sistemului multilateral de comerinternaional, mpreun cu partenerii si din ntreaga lume. n al doilea rnd, Uniunea negociaz propriilesale acorduri comerciale bilaterale cu ri i cu regiuni. Aceasta depune un efort deosebit pentru a permiteun acces uor al produselor din rile n curs de dezvoltare pe piaa comunitar i pentru a promovadezvoltarea economic i social prin intermediul relaiilor comerciale.

18.Relatiile comerciale ale UE cu terte tariEuropa face parte si colaboreaza activ cu OMC. Astfel accepta si aplica principiul Natiunii Celei maiFavorizate tuturor tarilor membre si aplica Sistemul Preferintelor Generalizate tarilor mai putindezvoltate. In plus mentine acorduri specifice cu determinate grupuri de tari.

Este convenabila clasificarea tarilor neeuropene in urmatoarele grupuri:

Tari Mediteraneene

In ceea ce priveste tarile din sudul Mediteranei, care prin apropierea geografica, prin afinitatile istorice siculturale si prin fluxurile migratoare existente si potentiale, sunt asociati de importanta fundamentala,

Uniunea a incheiat in mod traditional o politica de integrare regionala denumita "focar globalmediteranean". Vecinii mditeraneeni ai Uniunii au fost printre primii care sa stabileasca cu ea relatiieconomice si comerciale particulare. Aceste tari constituie asociati importanti pentru Uniune. Nu suntdoar asociati comerciali de prim rang ci unii dintre ei intretin si legaturi istorice si culturale cu anumitestate membre.

Uniunea are legaturi cu majoritatea tarilor mediteraneene prin acorduri de asociere sau de cooperare.

Cipru, Malta si Turcia au legaturi cu Uniunea prin acorduri de asociere destinate sa stabileasca in modprogresiv cu aceasta o uniune vamala. Toti si-au prezentat oficial candidatura la adeziune (Turcia in 1987,Cipru si Malta in 1990), dar numai candidatura cipriota a obtinut avizul favorabil al Comisiei.

Tarile din Magreb (Algeria, Maroc si Tunis), din Machrek (Egipt, Iordania, Liban, Siria si teritoriile palestine) la fel ca si Israel au relatii cu Uniunea prin intermediul acordurilor de cooperare ceimbratiseaza comertul, cooperarea industriala si asistenta tehnica si financiara.

ACP

Procesul de decolonializare initiat la inceputul anilor saizeci a cerut transformarea legaturilor cu vechilecolonii ale tarilor membre intr-o asociatie cu caracter diferit intre tarile suverane, avand legatura cuarticolul 310 (vechiul articol 238) al Tratatului CE. Astazi 71 de tari din Africa, Caraibe si Pacific (ACP),detin o relatie privilegiata cu CE in virtutea Conventiilor de la Lom. Aceste conventii sunt insotite de oinzestrare financiara sub forma de subventii si imprumuturi bonificate care sunt destinate finantarii, prinintermediul Fondului European de Dezvoltare (FED), programe de investitii economice si sociale in tarileACP. Cooperarea cu aceste tari cuprinde si sectoarele industrial si agrar.

America Latina si Asia

11


12/18

Cooperarea intre Uniune si tarile din Asia si America Latina este mai putin structurata. Tarile in curs dedezvoltare din acele zone se bucura de sistemul de preferinte generalizate, ce acorda exporturilor lor untratament preferential si anumite ajutoare financiare. S-au semnat acorduri de cooperare intre Uniune siArgentina, Brazilia, Mexic si Uruguay, la fel si cu tarile Grupului Andin (Bolivia, Ecuator, Columbia,Peru si Venezuela) cu obiectivul sprijinirii integrarii economice regionale. Dupa Consiliul European de laMadrid din 1995, ce tinde sa intareasca asocierea dintre Uniunea Europeana si tarile Americii Latine,

Comunitatea a decis sa aprofundeze cooperarea sa in jurul a trei axe: reforma institutionala siconsolidarea procesului democratic, lupta impotriva saraciei si marginalizarea sociala si in final sprijinulpentru reformele economice.

Relatiile dintre Uniunea Europeana si Asia se bazeaza pe o "noua strategie asiatica" adoptata in ConsiliulEuropean de la Essen din decembrie 1994. Aceasta strategie are ca obiect dezvoltarea relatiilor comune inmediul comertului si cooperarii industriale si intari cooperarea in domeniul cresterii investitiilor,cooperarea intre intreprinderi, investigarea si dezvoltarea.Alte tari dezvoltatePentru Statele Unite, Europa in constructie este atat un aliat care comparte aceleasi valori, cat si unconcurent tehnologic si comercial. Declaratia transatlantica semnata pe 20 noiembrie 1990 intre StateleUnite si Comunitatea Europeana si statele sale membre consacra ajutorul politic pe care Washington-ul ilacorda in mod traditional existentei unui aliat european democratic si stabil. Alianta politica si strategicace uneste numeroase tari ale Uniunii si Statelor Unite in cadrul Aliantei Atlantice a contribuit larelativizarea atingerii conflictelor comerciale care s-au desfasurat in relatie cu produsele agricole, otelulsau aeronautica. In baza noului program transatlantic adoptat in decembrie 1995, s-au organizat douareuniuni intre Uniunea Europeana si Statele Unite pentru a discuta diferitele medii de cooperare. Dupaprofundele convulsii suferite de catre panorama internationala la finalul acestui secol si la sfarsitulrazboiului rece in particular, aliatii se gasesc in fata necesitatii definirii din nou a legaturii transatlantic19.Extinderea UE i euroLa 1 mai 2004, zece noi state membre au aderat la Uniunea European, i anume Republica Ceh, Cipru,Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia i Ungaria. Doi ani i opt luni mai trziu, la1 ianuarie 2007, Uniunea European s-a extins prin aderarea Bulgariei i a Romniei.

Aderarea la zona euro

Noile state vor adopta moneda euro numai n situaia n care vor ndeplini anumite criterii economice,respectiv un grad semnificativ de stabilitate a preurilor, o situaie fiscal solid, cursuri de schimb stabilei convergena ratelor dobnzilor pe termen lung. Membrii actuali ai zonei euro trebuie s ndeplineascaceleai criterii.

Rapoartele de convergen

Banca Central European contribuie la procesul decizional privind viitoarele ri membre ale zonei europrin elaborarea rapoartelor de convergen care analizeaz msura n care rile respective ndeplinesccondiiile necesare pentru adoptarea euro.

Participarea n cadrul organelor de decizie

Guvernatorii bncilor centrale ale noilor state membre UE sunt acum membri ai Consiliului general alBCE, n schimb nu pot face parte din principalul organ de decizie Consiliul guvernatorilor nainte carile respective s adopte moneda euro. De asemenea, experii bncilor centrale ale statelor membre suntmembri ai comitetelor Sistemului European al Bncilor Centrale (SEBC).

Procesul de extindere

rile candidate trebuie s demonstreze c vor fi capabile s-i asume n ntregime rolul de membri aiUniunii pentru aceasta trebuie s obin sprijinul cetenilor i s respecte standarde i norme europenestricte de ordin politic, juridic i tehnic.Procedurile de admitere n UE sunt vaste, garantnd c noile state membre ader numai atunci cndndeplinesc toate cerinele i doar dup ce instituiile UE, guvernele statelor membre i guvernele rilor

n cauz i vor fi exprimat acordul n mod activ. Cerinele au fost explicate din ce n ce mai clar de-alungul evoluiei Uniunii Europene, pentru a oferi orientare rilor care doresc s adere i pentru a menineUE pe calea integrrii.

12


13/18

rile care doresc s adere la UE pot parcurge diversele etape ale procesului de integrare doar dup cetoate condiiile pentru fiecare etap au fost respectate. Astfel, perspectiva integrrii acioneaz ca unstimulent pentru promovarea reformelor. Politica UE cu privire la extindere garanteaz faptul c acestproces este gestionat foarte scrupulos, astfel nct procesul de aderare s aduc beneficii ambelor priimplicate, UE i rile n curs de aderare.Integrarea European

20.Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) reprezint baza juridic a relaiilor dintreRepublica Moldova i Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat nvigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UEn domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinereaMoldovei pentru:

a) consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prinasigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic;

b) dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prinpromovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase.

Relaiile Moldovei cu Uniunea European sunt instituionalizate prin intermediul celor trei structuriresponsabile pentru intensificarea dialogului politic i monitorizarea implementrii APC: Consiliul deCooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE i Subcomitete de Cooperare RM-UE i Comitetulde Cooperare Parlamentar RM-UE.

21.Republica Moldova a semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles Planul de

Aciuni RM-UE n cadrul Politicii Europene de Vecintate (PEV). Planul de Aciuni RM-UE este undocument care include obiective strategice i aciuni concrete pentru atingerea acestor obiective.Implementarea Planului de Aciuni va avansa semnificativ armonizarea legislaiei Moldovei, a normelori standardelor sale cu cele ale UE. ndeplinirea obiectivelor i aciunilor incluse n Planul de Aciuni vacrea condiii pentru avansarea la un alt grad al relaiilor cu UE.

22.Politica de integrare european a Moldovei se bazeaz pe doi piloni principali: (i)realizarea Planului de Aciuni Moldova-UE i (ii) valorificarea posibilitilor ce deriv din participareaMoldovei la iniiativele regionale din Europa de Sud-Est Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare nEuropa de Sud-Est (SEECP) i viitorul acord CEFTA modificat. Acestea sunt dou direcii prioritare aleproceselor de integrare european a Moldovei, care deseori se suprapun i se complementeaz.Exist un consens politic n ceea ce privete realizarea celor dou obiective prioritare ale RepubliciiMoldova: integrarea european i reintegrarea rii.La 24 martie 2005 a fost adoptat Declaraia Parlamentului RM privind parteneriatul politic pentrurealizarea obiectivelor integrrii europene, care prevede consensul larg al celor patru fraciuniparlamentare n ceea ce privete promovarea consecvent i ireversibil a cursului strategic spreintegrarea european. Drept urmare a acestei Declaraii, Parlamentul RM a adoptat un ir de msurilegislative importante pentru consolidarea democraiei i statului de drept n Republica Moldova, care aufost elaborate cu participarea societii civile i a opoziiei.Republica Moldova ntreprinde eforturi pentru lansarea pe parcursul anului 2007 a discuiilor asupra

avansrii acestui cadru juridic pentru obinerea de ctre ara noastr a unui statut diferit de acel a unui statvecin.

13


14/18

La 4 mai 2006, Republica Moldova a fost acceptat n calitate de membru cu drepturi depline n cadrulProcesului de Cooperare n Europa Sud Est (SEECP), ceea ce confirm nc o data apartenena RepubliciiMoldova la spaiul Sud-Est European i deschide noi perspective cadrului de relaii ntre RM i UE.Pentru consolidarea poziiei Republicii Moldova n vederea avansrii pe calea integrrii europene, seimpune n primul rnd implementarea deplin i n termenii stabilii a Planului de Aciuni RM-UE.n plan instituional a fost stabilit mecanismul de coordonare i monitorizare a implementrii Planului de

Aciuni, prin crearea celor patru Comisii Interministeriale, activitatea crora este coordonat de patruministere-cadru. Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii Europene i revine rolul de monitorizare icoordonare general.n cadrul procesului de implementare a Planului de Aciuni atribuim o importan deosebit procesul decoordonare a reformelor n conformitate cu standardele i experiena statelor membre ale Uniunii

23.Politica Europeana de vecintateUE ntreprinde aciuni menite s aduc avantaje concrete vecinilor siCu un an n urm, Uniunea European prezenta propuneri n favoarea unor relaii mai strnse cu rilevecine. Iat c acum UE i intensific eforturile pentru a garanta c politica sa de vecintate are efectepozitive asupra tuturor rilor implicate. Comunicarea publicat de Comisie pe aceast tem face bilanulprogreselor realizate pn n prezent i avanseaz noi propuneri.

Propunerile au ca obiectiv:s amelioreze accesul rilor partenere la piaa unic european;s faciliteze deplasrile pe termen scurt;s stabilizeze zonele de conflict i s abordeze, mpreun cu prile implicate, anumite conflicte ngheate;s implusioneze dezvoltarea economic oferind stimulente pentru reforme n domenii precum energia,cercetarea i educaia.Rezultatele obinute ncepnd de anul trecut i pn n prezent sunt ncurajatoare. Printre propunerile careau fost deja puse n aplicare se numr o iniiativ pentru regiunea Mrii Negre, crearea unui fond deinvestiii pentru politica de vecintate i a unui mecanism de finanare a activitilor n materie deguvernare.

Politica european de vecintate a fost iniiat n 2004, pentru a aborda, mpreun cu statele vecine,probleme precum securitatea, protecia mediului, energia i imigraia. Aceast politic ofer rilor pentrucare aderarea nu constituie o perspectiv viabil, posibilitatea unor relaiile mai strnse cu UniuneaEuropean. n prezent, la aceast iniiativ iau parte 16 ri25.Planul de aciuni RM-UE-Pregatirea Moldovei pentru integrarea in Spatiul European de Cercetare (ERA) si in cadrul Programelor--Comunitare de Cercetare-Dezvoltare in baza excelentei stiintifice.-Implementarea strategiei informationale apropriate pentru a facilita participarea adecvata a savantilor laAcordul de cooperare stiintifica si dezvoltare tehnologica (C&DT).-Estimarea capacitatii structurilor de cercetare in Moldova cu scopul integrarii lor in Spatiul European deCercetare.-Dezvoltarea capacitatii Moldovei in domeniul cercetarii si dezvoltarii tehnologice pentru a sustine

economia si societatea.-Consolidarea resurselor umane, materiale si institutionale in scopul imbunatatirii capacitatilor decercetare-dezvoltare tehnologica si inovare, inclusiv prin intermediul actiunilor INTAS, EUREKA siCOST.-Sustinerea integrarii Moldovei in schimburi stiintifice la nivel inalt.-Consolidarea participarii Moldovei la programele de studii internationale Marie Curie, incluzind sprijinulmecanismelor corespunzatoare de revenire.-Promovarea participarii savantilor Moldovei la dezbateri si foruri internationale.26.Facilitatile obtinute de RM in contextual evolutiei raporturilor cu UEAcordurile de facilitare a vizelor si de readmisie incheiate intre UE si Moldova au primit avizulParlamentului European, marfurile moldovenesti vor putea fi scutite de taxele la export, Chisinaul pare

disponibil sa initieze negocieri asupra unui nou cadru juridic in colaborarea cu UE si totusi apropierea deMoscova - ilustrata prin numeroase intalniri ale presedintelui Voronin cu omologul sau de la Kremlin -pare sa contrasteze cu orientarea proeuropeana declarata a autoritatilor moldovene.

14


15/18

Deputatii europeni au votat cele doua acorduri incheiate recent intre Republica Moldova si UE defacilitare a obtinerii vizelor si de readmisie -, o formalitate la nivelul legislativului de la Strasbourg, inconditiile in care acest domeniu nu are nevoie de procedura de codecizie a Parlamentul European. Celedoua acorduri au suscitat nemultumire la Bucuresti, intrucat in ele apare mentiunea limbamoldoveneasca, concept nerecunoscut de partea romana.Prin urmare, in Parlamentul European, reprezentantii PSD s-au opus acestor acorduri, ei votand impotrivalor sau abtinandu-se de la vot. Acestia au aratat, printr-o declaratie scrisa, ca nu sunt "impotriva substantei

acestor acorduri, ci a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovieticspre a diviza natiunea (culturala) romana". In plus, eurodeputatii PSD au mai declarat ca "mentionarealimbii moldovenesti este nula" in ceea ce ii priveste.27.Perspectivele de dezvoltare a relatiilor RM-UE in viitorul apropiatMinistrul Andrei Stratan s-a referit la ultimele evoluii n procesul de integrare european a RepubliciiMoldova. n ultima perioad, relaiile RM UE cunosc o dinamizare energic, accentul fiind pus pelansarea n prima jumtate a anului viitor a negocierilor asupra unui nou cadru juridic RM UE, ceea ceva permite ridicarea relaiilor de cooperare cu UE la un alt nivel. Astfel, att n cadrul unui ir deevenimente europene desfurate recent, ct i pe parcursul numeroaselor ntrevederi din ultima perioadcu oficialii europeni, partea moldoveneasc i-a expus poziia vis-a-vis de viitorul relaiilor RM UE.

Pe data de 25 octombrie curent, la Chiinu se va ntruni Comitetul de Cooperare RM UE, n cadrulcruia vor fi abordate ultimele evoluii n vederea implementrii Planului de Aciuni RM UE i viitorulrelaiilor RM UE. ara noastr consider c, practic, toate prevederile concrete ale documentuluimenionat au fost realizate i de aceea solicit lansarea negocierilor asupra unui nou cadru juridic RM UE. Partea moldoveneasc a propus Comisiei Europene desfurarea public a edinei, cu invitareasocietii civile, a jurnalitilor.

Ministrul a inut s precizeze c, innd cont de situaia complicat n interiorul UE care se datoreazultimei extinderi, necesitii promovrii unei reforme interne a UE i poziiei negative a majoritii rilormembre fa de o eventual extindere n viitorul apropiat, partea moldoveneasc a decis s nu seconcentreze asupra denumirii documentului, ci asupra coninutului acestuia. Noul document ar trebui sfie bazat pe obinerea treptat a dreptului la cele patru liberti: dreptul la libera circulaie a persoanelor,

capitalului, serviciilor i mrfurilor. Republica Moldova a fcut deja pai concrei n aceast direcie iAcordul de Facilitare a regimului de Vize i Readmisie, semnat recent la Bruxelles, precum i PreferineleComerciale Autonome care urmeaz s fie acordate rii noastre la nceputul anului viitor sunt exempleelocvente n acest sens.

n ceea ce privete implementarea Planului de Aciuni RM UE, n viziunea prii moldoveneti va fifinalizat ctre sfritul anului curent, fr careva rezerve. Totodat, Ministrul a remarcat c documentulmenionat conine multe prevederi extrem de generale i greu de evaluat. Se au n vedere, n special,prevederile privind drepturile omului, combaterea corupiei, libertatea mass-media, independena justiiei.Aceste probleme poart un caracter complex i pot fi perfecionate la infinit. Conform ultimului raport alTransparency International, situaia n Republica Moldova este mai bun dect n statele vecine, deciaproape de standardele minime ale UE.

28.Politica Comuna in Domeniul Energiei in UEUE are nevoie de o politic comun revoluionar n domeniul energieiSchimbarea climei ne afecteaz pe toiDezbaterea asupra caracterului durabil i competitiv i a siguranei energiei n UE a fost relansatsptmna aceasta n Parlament. O conferin de pres organizat de comisarul responsabil cu energia,Andris Piebalgs i de preedintele Comisiei pentru industrie, cercetare i energie, Giles Chichester, aoferit deputailor europeni ocazia de a reaciona la propunerile recente ale Comisiei n domeniulenergetic.Comisia European a lansat ieri comunicarea O politic energetic pentru Europa, n care abordeazsecuritatea energetic i schimbrile climaterice, prezentnd detaliile unei politici energetice comuneeuropene i propunnd o nou revoluie industrial.

Zilele energiei ieftine pentru Europa au luat sfrit spune Comisia European n comunicarea sa de ieri.Comunicarea Comisiei a fost precedat de o rezoluie a Parlamentului European, pe acelai subiect,adoptat n decembrie anul trecut.

15


16/18

Dezbaterea are loc ntr-un context dificil: o disput energetic ntre Rusia i Belarus, rezultatenesatisfctoare ale protocolului de la Kyoto, lipsa unui consens european asupra energiei nucleare.UE are nevoie de siguran, competitivitate i viabilitate n domeniul energeticParlamentul i Comisia sunt de acord c UE are nevoie de o politic energetic comun, ale creiobiective sunt sigurana, competitivitatea i viabilitatea n domeniul energetic. Aceste obiective suntinterdependente i implic protejarea mediului nconjurtor. Pentru atingerea lor Comisia propune un plande aciune ce include pai concrei i scopuri clare:

creterea eficienei energetice cu cel puin 20% pn n 2020intensificarea folosirii surselor de energie regenerabile cu un obiectiv de 20% din energia total pn nacelai an (fa de 25% n rezoluia Parlamentului European din decembrie)biocombustibilii s reprezinte cel puin 10% din combustibilii pentru transport pn n 2020creterea cheltuielilor pentru cercetarea n domeniul energetic cu 50% n urmtorii apte anifinalizarea pieei interne pentru electricitate i gaz i o liberalizare real a electricitii i gazului, oseparare clar ntre producia i distribuia de energieDin punct de vedere politic, comunicarea susine dezvoltarea unei politici energetice externe comune,pentru a vorbi cu o singur voce cu rile tere i pentru a putea dezvolta cu furnizorii relaii bazate petransparen i reciprocitate.Din punctul de vedere al autorului raportului adoptat la Parlament n decembrie, Eluned Morgan,

comunicarea Comisiei nu este o mare revoluie, dar coincide n anumite puncte cu propunerileParlamentului. Dumneaei a mai criticat lipsa de ambiie a Comisiei Europene - prere mprtit i demajoritatea Verzilor (Grupul Verzilor/Aliana Liber European).

29.Piata unica de electricitate

Piata unica de electricitate va asigura, progresiv, o piata competitiva de electricitate in UniuneaEuropeana contribuind astfel la indeplinirea celor trei obiective ale politicilor energetice europene sianume: cresterea competitivitatii prin oferta unor servicii cat mai bune catre consumatorii de energie,imbunatatirea protectiei mediului si cresterea securitatii resurselor de energie.

De ce a fost creata piata unica de electricitate si care sunt urmarile?

Pentru a creste eficienta prin introducerea fortelor competitive pe piata de electricitate.Nivelul preturilor la electricitate, in prezent, variaza enorm intre Statele Membre. Acest lucru determina

distorsiuni inacceptabile in conditiile de competitie de pe piata unica. In plus, cresterea eficientei conducela scaderea preturilor.Electricitatea in Uniunea Europeana este mai scumpa decat in alte tari implicate incomert cu industria europeana, cum ar fi SUA si Australia.

Obligatiile publice importante cum ar fi asigurarea furnizarii de electricitate catre toti consumatorii,protectia celor dezavantajati si protectia mediului pot fi atinse in conditiile unei piete unice.

O piata interconectata necesita o capacitate de rezerva mult mai mica (capacitate de rezerva care deregula este scumpa).

Introducerea competitiei inseamna ca producatorii de electricitate vor putea utiliza cel mai bine

resursele, cu deseuri mai reduse, deseuri care deasemeni sunt scumpe si poluante.Introducerea competitiei da dreptul utilizatorilor de a-si alege furnizorul propriu de electricitate. Ei isi

pot alege, de exemplu, pe cel mai apropiat, ieftin sau de calitate furnizor.Companiile de electricitate isi vor imbunatati serviciile pentru mentinerea clientilor sau pentru

castigarea unora noi.Preturi mai mici la electricitate vor duce la preturi mai mici la productie si in final la preturi mai mici la

produse.

30.Piata unica Europeana de gaz

16


17/18

In prezent au loc schimbari fundamentale in sectorul European al gazelor naturale, prin adoptarea in1998 a Directivei privind gazele naturale. In deceniul urmator, prin consultari si negocieri,se finalizaezaschimbarile majore preconizate. Schimbarile s-au declansat din 1998, Statele Membre

pregatind implementarea Directivei in vederea deschiderii pietei si competitiei inca din 10 august 2000,data la care Statele Membre au transpus Directiva in legislatia nationala. Companiile de gaze europene de

pe piata, furnizorii de gaz, si operatorii de sistem s-au pregatit pentru deschiderea pietei catre competitiesi s-au reorganizat intern, in concordanta cu noile reguli. In contextul noii piete, companiile vor furnizaservicii la preturi competitive si asigura transparenta pentru consumatori.

Obiectivul de baza al pietei unice pentru gaze naturale este integrarea pietelor nationale care suntimpartite in diferite sectoare dominate de catre unul sau mai multi operatori. Prin deschiderea catrecompetitie a pietelor nationale si prin integrarea a peste 15 piete nationale intr-una singura si libera

de obstacole artificiale in comertul peste granita (export-import) va fi creata o adevarata competitie.

31.Protocolul de la Kyoto si angajamentele asumate de UE

Protocolul de la Kyoto este respectat cu sfinenie de Uniunea European. UE estimeaz c i va mplinitoate obiectivele pn n 2012, cnd protocolul se va ncheia. Uniunea sper ca anul viitor la Copenhagas se semneze un nou acord global de mediu.

Din raportul anual al Comisiei privind progresele nregistrate reiese c UE i majoritatea statelor membresunt capabile s i respecte angajamentele asumate n cadrul protocolului de la Kyoto n vedereareducerii sau limitrii emisiilor de gaze cu efect de ser. Cele mai recente estimri ale statelor membreindic faptul c

UE-15 i va realiza obiectivul de reducere a emisiilor cu 8%, combinnd politicile i msurile deja luate,

achiziionarea de credite de emisii din proiecte desfurate n ri tere i activitile din domeniulsilviculturii, prin intermediul crora carbonul este absorbit din atmosfer.

ANGAJAMENTEn cadrul protocolului de la Kyoto, cele 15 state care erau membre ale UE la data la care protocolul a fostadoptat (UE-15) i-au luat angajamentul de a i reduce emisiile colective de gaze cu efect de ser nperioada 2008-2012 cu 8% sub nivelurile dintr-un an de referin ales (1990 n majoritatea cazurilor).Acest angajament comun a fost tradus n obiective de emisii difereniate la nivel naional pentru fiecarestat membru UE-15, al cror caracter obligatoriu este prevzut de legislaia european. Pentru emisiile dinUE-27nu exist nici un obiectiv comun. Zece din cele dousprezece state membre care au aderat la UE n 2004i n 2007 i-au luat angajamente individuale n cadrul protocolului, care vizeaz reducerea emisiilor

respectivelor state cu 6% sau, dup caz, cu 8% fa de nivelurile din anul de referin pn n 2008-2012.Cipru i Malta sunt singurele state care nu au nici un obiectiv de emisii.

32.IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI

Energia este esenial pentru bunstarea economic i social, pentru bunul mers almajoritii activitilor industriale i comerciale. Cu toate acestea, producia i consumul de energie

17


18/18

exercit presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuii la schimbrile climatice,deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit i producerea de efecte adverseasupra sntii umane.

Sectorul energetic presupune activiti ce au ca scop principal obinerea de energie electrici energie caloric necesare nclzirii sau pentru incinerarea deeurilor.

Sectorul energetic cuprinde urmtoarele activiti: extracia i prepararea crbunelui,extracia petrolului i gazelor naturale, extracia i prepararea minereurilor radioactive, industria de

prelucrare a ieiului, producia, transportul i distribuia de energie electric i termic, gaze i apcald.

Energia exist n diferite forme definite ca energie mecanic, energie termic, energiechimic, energie electric, energie radiant i energie atomic.

Creterea vertiginoas a necesarului de energie, o component de baz n evoluia omenirii,s-a realizat, n decursul mai multor generaii, prin ignorarea total a efectului pe care l are asupramediului, nregistrndu-se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte iremediabile.

Dintre sursele de energie, centralele termo-electrice reprezint sursa cea mai importantcare polueaz aerul prin procesele de combustie i care genereaz emisii de gaze cu efect de ser.

Energia nuclear furnizeaz o proporie redus din totalul energiei necesare iar energiasolar constituie o rezerv a viitorului.

Masuri ale UE de reducere a impacutlui sectorului energetic asupra mediului(eficienta energetica,conservarea energiei,mangemnetul utilizariienergiei,resurse regenerabile)In scopul reducerii impactului sectorului energetic asupra mediului ambiant la nivel naional au foststabilite urmtoarele obiective strategice pe durat medie i lung: nlocuirea tipurilor de combustibili

fosili cu o pondere mai mare de poluare cu gazele naturale, gazele petroliere lichefiate i biocombustibili;elaborarea i implementarea reglementrilor tehnice i normativelor naionale n conformitate custandardele UE, n vederea reducerii emisiilor nocive din sectorul energetic i transport; elaborarea iimplementarea unor mecanisme economice care ar stimula protecia mediului ambiant; Promovarea nrndurile consumatorilor a aparatelor i utilajelor cu o eficien energetic nalt; sporirea eficieneienergetice n cldiri prin intermediul alinierii la standardele UE; utilizarea schemelor creative de finanareprin transpunerea programelor de succes implementate n alte ri; implementarea metodelor avansate demanagement energetic, precum i transferul de noi tehnologii; extinderea numrului de proiecte dincadrul Mecanismului Dezvoltrii Nepoluante a Protocolului de la Kyoto.

18

integrarea_economica_europeana[1]

Documents