7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 1/6

Etichete

 Alapteaza! ~ Resurse pentru suport in alaptare

Category Archives: Intarcare

Riscurile intarcarii bruste

17  joi Oct 2013

POSTED

 BY

 SILVIANIC

 IN

 INCETAREA

 ALAPTARII

 , INTARCARE

≈ 16 COMENTARII

 AAP, alaptare, alaptare la termen, full term breastfeeding, intarcare, mari organizatii, OMS,recomandari, studii

Alaptarea si incetarea ei au fost vazute din negura timpurilor ca si ceva natural, normal, decare sa se bucure si pe care sa le pretuiasca atat mama cat si copilul. I ntarcarea e un proces careincepe cu introducerea primelor alimente solide, in jurul varstei de 6 luni (conform OMS) si seincheie de prefera bil undeva dupa varsta de 2 ani, cand atat mama cat si copilul sunt pregatitisa treaca aceasta piatra de hotar.

Ce recomanda marile organizatii si societati occidentale cu privire la timpul si modul in care bebelusii ar trebui alaptati:‑Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva (fara suplimente ca apa, ceai,sucuri, pireuri, cereale) a bebelusilor pana in jurul varstei de 6 luni. La 6 luni, alimente solide calegume si fructe vor fi introduse in alimentatia bebelusului concomitent cu alaptarea sa pana la

2 ani sau mai mult;‑Societatea Canadiana de Pediatrie, Dieteticienii Canadieni, Sanatate Canada (Health Canada)recomanda alaptarea exclusiva pentru cel putin 4‑6 luni de la nastere, completata pe urma cualimente complementare, si continuata pana la 2 ani sau mai mult;‑Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie (ACOG) recomanda alaptarea exclusiva timpde minim 6 luni (in contextul beneficiilor asupra sanatatii mamei);

‑Asociatia Americana de Pediatrie (AAP) si Academia Americana a Medicilor de Familie(AAFP) de asemenea recomanda alaptarea exclusiva primele 6 luni, continuand, concomitentcu introducerea alimentelor solide, alaptarea pana la cel putin prima aniversare a bebelusuluisi dupa;

 

7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 2/6

Societatea moderna ne face sa privim intarcarea ca un moment dintr‑o zi x, cand mama spuneSTOP alaptarii, copilul sufera cumplit pierderea, ba chiar mama refuza sa ii fie alaturi copiluluiin acceptarea suferintei, a emotiilor grele pe care acesta la simte, parasind pentru cateva zilecaminul familiei. Cam asa am ajuns noi, oamenii secolului 21 sa vedem intarcarea.Dar chiar asa trebuie sa fie? Care sunt riscurile la care se supun atat mama cat si copilasul incazul unei intarcari bruste?

Riscurile pentru mama:1. angorjarea sanilor, dureri puternice in sani, sani foarte plini. Desi copilul nu mai suge, saniicontinua sa produca lapte zile, saptamani chiar si luni dupa ultimul supt. Daca laptele nu estescos din sani, cat sa se detensioneze acestia, creste riscul blocarii unor canale, blocaje care potdegenera cu usurinta in mastita sau chiar abces.2. nevoia de a se mulge pentru a detensiona sanii, pentru a usura durerea se concretizeaza intimp investit in muls in loc de timp petrecut cu copilul.3. creste incidenta cancerului la san, cancerului ovarian, dificultate in pierderea greutatiiacumulate in timpul sarcinii, diabetului de tip 2 si sindromului metabolic (Meta‑analizarealizata de Agentia de Calitate si Cercetare in Sanatate AHRQ)4. dificultate de a‑si lua copilul in brate din cauza durerilor de sani. Uneori sanii plini de laptedor atat de tare incat efectiv mama nu se poate ocupa de copil, iar in perioada de intarcare esteesential ca mamica sa ofere extra atentie si momente tandre copilasului, astfel ca acesta sagaseasca modalitati noi de conectare cu mamica lui, altele decat suptul.5. stare emotionala de doliu, suparare, anxietate, insomnie. Chiar stari depresive, cauzate descaderea nivelului de prolactina, hormon al alaptarii, care da o stare de bine, de fericire inperioada alaptarii si ajuta la odihna mamei.6. invinovatire (mai ales cand bebelusul sugea frecvent iar in urma intarcarii cere frecvent san).De cele mai multe ori mamele aleg sa isi intarce copilasii mai devreme decat si‑ar dori ei din

cauza presiunii familiei, sfaturilor nepotrivite ale prietenilor, parerilor negative ale colegilor dela munca, sfaturilor unor medici sau alte cadre medicale dezinformate sau slab informate cuprivire la alaptare. Astfel mama simte sentimente contradictorii si se invinovateste pentrusuferinta cauzata copilasului.7. nevoia de a gasi noi alternative la adormire, la calmarea unor suparari, la readormireacopilului in timpul noptii. Orice mama care alapteaza un copilas va spune fara urma deindoiala ca sanul este cel mai bun antidot pentru o durere (o cazatura, eruptii dentare, otita…)dar si cel mai bun si eficient “somnifer”. Inlocuirea suptului cu alte ritualuri de adormire,implicarea taticului in pregatirea pentru somn, citirea unei carti, pot sa inlocuiasca alaptarea

dar implica mai multa logistica si energie din partea parintilor, pe cand adormirea la san esteatat de simpla.8. pierderea celui mai simplu mod de hranire a bebelusului, de hidratare a unui copil bolnav,de asigurare a unei hrane sterile si mereu la indemana. Multe mame care au trecut prin diferite

 boli cu bebelusii sau copilasii lor sustin ca acestia refuzau orice aliment, medicament, sirop sau bautura, dar acceptau sanul. Astfel ele aveau atuul laptelui matern ca siguranta ca puiul lor nuse deshidrateaza, nu e flamand si ca va trece cu cele mai optimiste sanse peste boala. O mamacare alapteaza nu risca in cazul unei intarzieri in aeroport, in cazul unei inzapeziri sau altesituatii extreme, sa ramana fara mancare pentru copilasul ei.

9. pierderea unui timp de calm, de odihna, de relaxare unu la unu, mama‑copil.Indiferent de felul si momentul in care o mama a ales sa intarce copilul sau sa‑l lase sa seintarce singur, amintirea momentelor in care era cu el la san sunt pretioase, amintiri dragi, care

7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 3/6

nu pot fi comparate cu nicio alta experienta. Timpul petrecut la san e timp de relaxare, deliniste pentru mama dar si pentru copil, de conectare cu copilul (mai ales in cazul unui copilasnazdravan peste 1 an, care e mereu pus pe sotii!)

Riscurile pentru bebelus:1. risc crescut de infectii (explicatia consta in faptul ca celulele plasmatice din arborele bronsical mamei si din intestin, migreaza in epiteliul mamar si produc anticorpi de tip IgA specifici

antigenelor din imediata apropiere a diadei mama‑copil, oferind protectie specifica impotrivaagentilor patogeni din mediul mamei)‑infectii ale tractului respirator inferior (riscul de spitalizare din cauza infectiilor tractuluirespirator inferior este de 3,6 ori mai mare pentru copilasii hraniti cu formula decat cei alaptaticel putin 4 luni de viata)‑gastroenterite (un copil pe formula sau cu o hrana mixta de lapte praf si lapte matern e de 2,8ori mai predispus sa dezvolte o gastroenterita decat colegii lui alaptati exclusiv)‑otite ( aproximativ 44% dintre copii vor avea cel putin un episod de otita medie in primul ande viata, riscul pentru copilasii hraniti cu formula este dublu fata de cei hraniti cu lapte matern

pentru mai mult de 3 luni)‑pneumonie2. risc crescut de obezitate infantila, diabet de tip 1 si 2 (de 1,1‑1,3 ori mai predispusi spreobezitate sau diabet de tip 2 copilasii hraniti cu formula), leucemie (de 1,3 ori risc mai crescutpentru copilasii hraniti artificial), sindromul mortii subite (hranirea cu formula creste de 1,6‑2,1ori pericolul de sindrom al mortii subite), dermatita atopica (risc de dermatita atopica de 1,7 orimai crescut pentru copilasii hraniti mai putin de 3 luni cu lapte matern exclusiv)3. in cazul prematurilor, lipsa laptelui matern este asociata cu riscul crescut de enterocolitanecrozanta (lipsa alaptarii in cazul prematurilor creste de 2,4 ori riscul ca acestia sa facaenterocolita necrozanta)

4. nu mai primeste anticorpi si celule vii prin laptele matern5. in caz de boala rareori un bebelus refuza sanul, dar un bebelus pe formula sau doar pe solideva refuza deseori hrana, spre disperarea mamei6. suptul la san nu inseamna doar hrana ci si confort, de multe ori un bebelus intarcat brusc vaavea nevoie de suzeta pentru confort sau va incepe sa isi suga degetul, in timp ce un copil lasatsa se auto‑intarce poate sa depaseasca anii copilariei fara a suge deget sau suzeta7. un bebelus intarcat prea repede este supus la risc crescut de alergii8. pierderea confortului si a apropierii, a atasamentului creat prin relatia fizica si psihica dealaptare

9. pierderea efectelor benefice asupra sanatatii psihice si a dezvoltarii armonioase ale copiluluiprin alaptarea indelungata. (K.B. Walant:Creating the Capacity for Attachment: TreatingAddictions and the Alienated Self)

Diferite abordari ale intarcarii bruste cuprind scenarii ca: luarea unui concediu fara copilas,aplicarea de alifii, creme, ardei iute sau alte substante cu gusturi puternic neplacute pe san,colorarea sanilor cu desene inspaimantatoare, oprirea irevocabila a accesului copilului la san,lasandu‑l sa planga neoprit si altele. Le vom lua la rand si vom observa de ce aceste metode demai sus dau gres desi sunt atat de populare si ne sunt recomandate atat de usor de catre rude,vecini, medici, prieteni… (cu cele mai bune intentii!)

ntarcarea cat timp mama si tata merg intr‑un concediu fara copilas. 

In articolul despre cum se poate termina intr‑un mod frumos, respectuos, alaptarea, scriam camomentul intarcarii nu este cel mai potrivit pentru a‑ti lua o vacanta departe de copil,

7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 4/6

intarcarea fiind o etapa importanta in viata copilului tau. Chiar asa e, dar aceasta practica efoarte populara si foarte frecvent recomandata. Poate ca mama vede concediul ca o separare decopil, fiind capabila sa priveasca poza de ansambul, dar pentru copilas, care traieste prezentul,fara a fi capabil sa proiecteze scenarii in viitor, este pur si simplu un abandon inexplicabil, opierdere. Un dezavantaj al acestei practici o constituie faptul ca un concediu de o saptamananu garanteaza ca la intoarcere copilul chiar nu va mai cere sa suga. Deci se poate sa fie osaptamana de tristete pentru copil dar si fara rost!

Un studiu in Tanzania, unde aceasta abordare asupra intarcarii e frecvent intalnita, arata ocorelatie semnificativa intre malnutritie si separarea de mama in timpul intarcarii. Pierdereadragostei mamei, lipsa atentiei, lipsa contactului fizic, lipsa supravegherii cu dragoste intimpul meselor pot duce cu mare usurinta spre malnutritie, mai ales in tarile slab dezvoltate,unde malnutritia este o mare problema. (E. Schmutzhard, W. Poewe, F. Gerstenbrand:Separation from mother at time of weaning. A rarely discussed aspect of the aetiology ofprotein energy malnutrition)Un copil sub 3 ani sufera pierderea mamei daca aceasta lipseste mai mult de 10 minute, o ora,umatate de zi, sau cateva zile maxim, are o toleranta specifica varstei sale in care absenta

mamei va fi trecuta cu vederea. Un bebelus vazand ca mama lui nu se intoarce, o va jeli, va fiinspaimantat, instinctul spunandu‑i ca nu va putea supravietui fara mama sa. Bebelusul va finevoit sa isi oranduiasca viata fara mamica lui, lucru greu de realizat cand starea luiemotionala si psihica e zdruncinata de socul lipsei mamei. Chiar si pentru un adult matur fiziccat si psihic, socul pierderii persoanei iubite, a unui parinte sau a unui prieten drag, duce nu deputine ori la dezechilibre emotionale puternice, actiuni pripite, depresii. Astfel copilasii miciparasiti de mamica vor dezvolta diferite mecanisme de aparare, de linistire, unele nedorite deadult, pentru a face fata noii situatii (leganat puternic, supt agresiv al degetului, ticurinervoase, tras de ureche, par, smuls par si multe altele). Pentru mai multe detalii despreexemple de reactii ale bebelusilor si copilasilor la absenta mamei, vedeti capitolul 1, Trauma siPierderea din “Pierderea” de John Bolby.Tot psihanalistul J Bolby observa ca intreruperea brusca a relatiei cu mama, prin plecarea deacasa, lasarea copilului la bunici o perioada indelungata, poate crea o ruptura in atasamentulcopilului si poate lasa traume pe termen lung. Asadar intarcarea prin abandon poate cauzamulte afectiuni psihologice pe care mama nu le ia in calcul, dar, poate, daca ar stii despreriscurile lor, ea ar evita o astfel de abordare agresiva cu privire la intarcare.

 plicarea de substante iuti, amare, rele la gust pe sanO metoda de intarcare raspandita pe intreg mapamondul, dar de multe ori dureroasa, atat

pentru mama cat si pentru copil (ardei iute‑ au!).Ca parinti, dorim sa crestem copilasi care sa aiba incredere in noi, care sa comunice cu noi, caresa aiba la randul lor incredere in ei insisi. Ca un copil sa deprinda incredere in fortele proprii,trebuie sa aiba o baza solida la care sa se intoarca pentru reasigurare: mama sau tata. Dacasanul dulce al mamei, care pana atunci ii oferea toata dragostea, linistea si increderea de careavea nevoie, devine brusc acru, amar, iute, increderea copilului se zdruncina profund, doar elstiind ce poate sa fie in sufletul lui cand cel mai drag loc de “adapare a sufletului” ii provoacarepulsie, teama.Cu aproape 2000 de ani in urma, Soranus, medic grec, si‑a exprimat dezaprobarea cu privire la

asemenea practici barbare, sustinand ca efectul unei astfel de schimbari bruste in relatia cusanul este unul negativ asupra copilului din punct de vedere psihic, dar poate avea si efectefizice grave asupra unui copil de altfel sanatos (dureri de stomac sau alte boli). Iar in 1664,Anne Bradstreet nota despre intarcare in “Meditatii” ca unii copii nu se intarca, oricat mustarsi‑ar pune mamele pe sani, ei sugand in continuare cu tot cu mustar.

7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 5/6

De asemenea, aplicarea unui bandaj sau a unor culori pe san , ca sa sperie copilasul, poate creeasentimente de vinovatie greu de suportat de un copil, care il pot urma tot restul vietii, sauspaime, lipsa unei baze sigure in mama sa.

Lasarea copilului sa planga pana la epuizareCopilasii plang din diferite motive, aici nu discutam despre plansul fiindca isi doreste oinghetata, a 3‑a pe ziua de azi, sau plansul cand nu il lasam sa loveasca alt copilas sau pe noi.

Mai ales in cazul copilasilor peste 1 an, o zi obisnuita implica si unele frustrari, deseoriexprimate si prin plans. Ne referim la ignorarea plansului disperat al unui copil care cere sanulmamei, care cere alinare si caruia i se refuza acest lucru. Plansul copiilor e un mod eficient decomunicare a unei nevoi, e un mod de refulare dar si un mod de exprimare a neputintei de a fiinteles.Ignorarea plansului unui copil il invata o lectie dura: atunci cand e mic, neajutorat si nu stie sarezolve situatia in care e in niciun fel iar singura resursa ramasa e plansul, el tot nu va fiascultat si inteles de catre parintii lui, singurii pe lumea asta in care isi pune toate sperantele.Plansul neputincios al unui copil care doreste sa fie alaptat nu poate sa lase inima parintilor

neafectata. Se stie, multe mame fiind dovezi vii, ca plansul unui bebelus produce eliberarealaptelui prin canalele lactofere. Unele mame auzindu‑si propriul bebelus plangand sau chiar bebelusi straini, ajung sa isi ude tricourile cu lapte. Corpul nostru este creat in asa fel incat sane invete sa raspundem plansului unui bebelus prin alaptare. Poate din aceasta cauza suntemtentati sa lasam copilul bunicilor sau bonei si sa disparem intr‑un concediu cat timp “furtunade acasa” se dezlantuie, e prea greu de suportat acest plans. Pretul iresponsabilitatii noastre cuprivire la o etapa atat de importanta in viata copilului nostru va fi platit, din pacate, de copilas,a carui incredere in parintii lui va fi puternic zdruncinata. Normal ca un copil isi va ierta mereuparintii, normal ca in ceva vreme episodul intarcarii va fi depasit, dar cu ce pret?

Uneori mama simte ca a atins o limita in relatia armonioasa de alaptare a copilului, uneori enevoie ca viata mamei sa se imbunatateasca si aceasta imbunatatire nu include copilul, nuinclude alaptarea, dar nu trebuie sa excluda sau sa fie date uitarii nevoile copilului. Asadarintarcarea, daca este imperios necesara pentru imbunatatirea conditiei de viata a mamei, aconditiei psihice a unei mamici epuizate, extenuate, la limita, este de dreptul copilului sa fierealizata cat mai bland, cat mai atent legata de nevoile copilului, de varsta si capacitatea deintelegere a copilului. Totusi o mama care doreste intarcarea copilului pentru a‑si rezolvaanumite probleme ar trebui ajutata sa rezolve problemele in sine, abia apoi sa poata sa ia odecizie informata, la rece cu privire la motivatiile reale ale dorintei sale de a intarca. Sa nu

uitam ca noi suntem adultii si avem responsabilitatea bunastarii fizice si psihice a copilului pecare il ajutam sa creasca. Sa nu uitam ca desi trebuie sa ne facem noua viata cat mai placuta,avem responsabilitatea vietii unui omulet, iar primii ani de viata sunt esentiali in dezvoltareaarmonioasa a viitorului adult. Doresc tuturor parintilor ca ajunsi copiii lor mari sa fie mandride felul in care au ales pentru copii si de faptul ca au fost onesti cu ei insisi.

Articol realizat de Silvia NicoaraBibliografie:– Mothering your nursing toddler‑ Norma Jane Bumgarner– http://www.who.int/topics/breastfeeding/en/– http://www.artofbreastfeeding.com/?p=27– http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2720507/– http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2812877/– http://www.cps.ca/documents/position/weaning‑from‑the‑breast

7/25/2019 Intarcare _ Alapteaza!.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/intarcare-alapteazapdf 6/6

– http://breastfeedingresourcesni.wordpress.com/2011/08/02/risks‑of‑stopping‑breastfeeding‑ before‑mother‑and‑baby‑are‑ready/– http://kathydettwyler.org/detwean.html

Create a free website or blog at WordPress.com. The Chateau Theme.

Urmărește

Follow “Alapteaza!”

Build a website with WordPress.com